22.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/212

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

—

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

—

având în vedere Convenția privind statutul refugiaților din 1951 și protocolul adițional la aceasta,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil (4),

—

având în vedere Agenda europeană privind migrația a Comisiei din 13 mai 2015 (COM(2015)0240),

—

având în vedere planul de acțiune în zece puncte privind migrația adoptat la 20 aprilie 2015 de către Consiliul mixt Afaceri Externe și Afaceri Interne,

—

având în vedere concluziile summitului special din 23 aprilie 2015 al Consiliului European privind criza refugiaților din Mediterana,

—

având în vedere raportul din aprilie 2012 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) intitulat: „Pierderile de vieți omenești din Marea Mediterană”,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 20 iulie 2015,

—

având în vedere Inițiativa privind ruta de migrație UE-Cornul Africii („Procesul de la Khartoum), adoptată la 28 noiembrie 2014 de către Uniunea Africană și statele membre și instituțiile UE,

—

având în vedere rapoartele raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților, în special cel intitulat „Să mizăm pe mobilitate de-a lungul unei generații: urmare a studiului regional privind gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și impactul acesteia asupra drepturilor omului în cazul migranților”, publicat în mai 2015,

—

având în vedere raportul anual pe 2014 al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) privind situația azilului în Uniunea Europeană,

—

având în vedere dezbaterea privind migrația și refugiații în Europa care a avut loc în Parlament la 9 septembrie 2015,

—

având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, ca urmare a conflictelor persistente, instabilității regionale și încălcărilor drepturilor omului, un număr fără precedent de persoane doresc să obțină protecție în UE; întrucât numărul cererilor de azil pentru copii a crescut cu 75 % față de anul trecut; întrucât perioada de vară a demonstrat din nou că migrația nu reprezintă o problemă temporară iar creșterea semnificativă a numărului refugiaților va continua, fapt care pune în lumină încă o dată nevoia urgentă de a face tot posibilul pentru a salva viețile persoanelor care își părăsesc țara și se află în pericol și faptul că statele membre ar trebui să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv pe cele privind salvarea pe mare;

B.

întrucât, potrivit datelor ICNUR, 2 800 de femei, bărbați și copii au fost declarați decedați sau dispăruți în 2015 în încercarea lor de a ajunge într-un loc sigur în Europa; întrucât refugiații și migranții își pierd viața și traversând Europa;

C.

întrucât traficanții de persoane și membrii filierelor de migrație clandestină exploatează migrația ilegală și pun în pericol viețile migranților pentru a obține profituri pentru propriile afaceri, poartă responsabilitatea pentru moartea a mii de persoane și reprezintă o problemă gravă pentru UE și statele membre; întrucât traficanții de persoane generează profituri de 20 de miliarde de EUR pe an din activitățile lor infracționale; întrucât, conform Europol, grupurile infracționale organizate care facilitează activ transportul de migranți ilegali prin Marea Mediterană au avut legături directe cu traficul de persoane, drogurile, armele de foc și terorismul;

D.

întrucât, potrivit datelor FRONTEX, în 2015 principalele țări de origine ale solicitanților de azil sunt Siria, Afganistan, Eritreea și Irak; întrucât, potrivit Eurostat, marea majoritate a persoanelor care fug din aceste țări în Europa primesc protecție;

E.

întrucât instabilitatea și conflictele din regiune, precum și prezența în creștere a SI/Da’esh în zonele de conflict învecinate au impact asupra afluxului masiv de imigranți și a fluxurilor de persoane strămutate și, prin urmare, asupra numărului de persoane care încearcă să ajungă în UE,

F.

întrucât în cadrul ultimei reuniuni a Consiliului European din 25-26 iunie 2015 și al reuniunii Consiliului Afaceri Interne, care a urmat pe 20 iulie 2015, nu s-a ajuns la un acord privind un mecanism obligatoriu de redistribuire pentru transferul și relocarea persoanelor și s-a convenit în schimb asupra unui mecanism voluntar; întrucât statele membre nu au ajuns la un acord referitor la punerea la dispoziție a 40 000 de locuri pentru transferul refugiaților din Grecia și Italia, ci s-au angajat să ofere doar 32 256 de locuri;

G.

întrucât la 3 septembrie 2015, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a solicitat redistribuirea a cel puțin 100 000 de refugiați;

H.

întrucât, în locul actualului proces ad hoc de luare a deciziilor, este necesar să se dezvolte o abordare pe termen mai lung privind azilul și migrația;

I.

întrucât un mare număr de cetățeni dau dovadă de o solidaritate fără precedent cu refugiații, primindu-i cu căldură și oferindu-le un sprijin impresionant; întrucât cetățenii europeni demonstrează astfel că protejarea celor care au nevoie de ajutor și compasiunea sunt în continuare valori cu adevărat europene;

J.

întrucât actuala situație a evidențiat o lipsă regretabilă de solidaritate din partea guvernelor față de solicitanții de azil și acțiuni insuficient coordonate și coerente; întrucât acest lucru are ca rezultat o situație haotică și încălcări ale drepturilor omului; întrucât pozițiile diverse adoptate de diferitele state membre subliniază în continuare faptul că UE are 28 de politici fragmentate în domeniul migrației; întrucât lipsa unor proceduri și standarde unitare privind azilul în statele membre duce la niveluri diferite de protecție și, în unele cazuri, chiar la garanții inadecvate pentru solicitanții de azil;

K.

întrucât unele state membre și conducătorii lor au abordat situația în mod proactiv și s-au arătat pregătiți și dispuși să primească refugiați și să instituie un mecanism permanent și obligatoriu de distribuire a refugiaților între toate statele membre; întrucât alte state membre ar trebui să le urmeze exemplul;

L.

întrucât raportul strategic privind o abordare globală în materie de migrație al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne va aborda politica UE în domeniul azilului și migrației în ansamblul său;

M.

întrucât, în temeiul Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților (Convenția de la Geneva), cetățenii pot solicita azil într-o altă țară, indiferent de țara lor de origine, atât timp cât teama lor de a fi persecutați din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau din cauza opiniei politice este întemeiată;

1.

își exprimă regretul și tristețea profunde pentru pierderile tragice de vieți omenești în rândul persoanelor care au solicitat azil în UE; îndeamnă UE și statele sale membre să facă tot posibilul pentru a preveni alte pierderi de vieți omenești pe mare sau pe uscat;

2.

își exprimă solidaritatea față de numărul mare de refugiați și de migranți care sunt victimele unui conflictelor, ale unor încălcări grave ale drepturilor omului, ale unor greșeli palpabile comise în actul de guvernare și ale represiunii severe;

3.

salută eforturile societății civile și ale persoanelor fizice din întreaga Europă care se mobilizează în număr mare pentru a îi primi pe refugiați și migranți și pentru a le oferi ajutor; îi încurajează pe cetățenii europeni să își mențină sprijinul și angajamentul în favoarea unui răspuns umanitar la criza refugiaților; consideră că astfel de acțiuni fac dovada unei veritabile adeziuni la valorile europene și sunt un semn de speranță pentru viitorul Europei;

4.

își reafirmă sprijinul pentru Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil; reamintește necesitatea ca UE să își fondeze măsurile imediate pentru a răspunde situației actuale a refugiaților pe solidaritate și partajarea echitabilă a responsabilității, astfel cum este prevăzut la articolul 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și să adopte o abordare europeană globală care ține seama de migrația legală și în condiții de siguranță și respectarea deplină a drepturilor și valorilor fundamentale;

5.

își reiterează angajamentul de a deschide frontierele în spațiul Schengen, asigurând totodată gestionare eficientă a frontierelor externe; subliniază că libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene;

6.

salută inițiativele Comisiei privind transferul și relocarea, inclusiv noua inițiativă privind transferul de urgență a unui număr în creștere de solicitanți de azil care au nevoie de protecție internațională, care acoperă Grecia, Italia și Ungaria; sprijină anunțul Comisiei referitor la mecanismul permanent de transfer care să fie activat în situații de urgență, luând în considerare numărul de refugiați prezenți în statul membre, care își are temeiul în articolul 78 alineatul (2) din TFUE; este pregătit să abordeze noul regim de transferuri de urgență în cadrul unei proceduri accelerate și își declară intenția de a promova toate celelalte măsuri propuse de Comisie în paralel pentru a garanta că statele membre nu amână regimul permanent de transferuri; îi reamintește Consiliului faptul că Parlamentul este ferm în favoarea unui mecanism obligatoriu de transfer, care, pe cât posibil, să țină seama de preferințele refugiaților;

7.

salută sprijinul operațional pe care îl va acorda Comisia statelor membre din prima linie, precum Grecia, Italia și Ungaria, prin intermediul abordării de tip „focar”, folosind experiența din cadrul agențiilor UE, cum ar fi FRONTEX, EASO și Oficiul European de Poliție (Europol), pentru a ajuta statele membre în procesul de înregistrare a persoanelor care ajung în Europa; le reamintește statelor membre că succesul unor astfel de centre de înregistrare depinde de disponibilitatea lor de a transfera refugiați din aceste „focare” către teritoriile lor; consideră că o astfel de abordare ar trebui în mod clar să asigure mecanisme eficiente de identificare a persoanelor cu nevoi specifice și de orientare a lor către serviciile competente;

8.

ia act de propunerea Comisiei de consolidare a dispoziției privind „țara de origine sigură” din Directiva privind procedurile de azil prin stabilirea unei liste comune a UE cu țările de origine sigure; înțelege că această abordare ar putea limita drepturile procedurale ale cetățenilor din țările respective; reamintește că rata de acceptare a cererilor de azil variază mult de la un stat membru la altul, inclusiv în ceea ce privește anumite țări de origine; solicită să se ia măsuri pentru a se garanta faptul că această abordare nu subminează principiul nereturnării și dreptul individual la azil, în special al persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile;

9.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a modifica Regulamentul Dublin în vigoare pentru a include dispoziții referitoare la un sistem permanent și obligatoriu de distribuție a solicitanților de azil între cele 28 de state membre, utilizând o cheie de alocare obligatorie și echitabilă, ținând seama de perspectivele de integrare și de nevoile și circumstanțele specifice ale solicitanților de azil;

10.

invită Comisia și statele membre să asigure o marjă de manevră semnificativă și disponibilitate în cadrul bugetului pe 2016 și al prevederilor cadrului financiar multianual (CFM), permițând acordarea unui sprijin mai rapid și mai substanțial EASO și statelor membre în ceea ce privește acțiunile de primire și integrare a refugiaților, inclusiv în cadrul sistemelor de transfer și relocare;

11.

solicită transpunerea rapidă și integrală a Sistemului european comun de azil și punerea în aplicare efectivă a acestuia de către toate statele membre participante; îndeamnă Comisia să se asigure că toate statele membre pun în aplicare în mod adecvat legislația UE pentru a garanta aplicarea unor standarde eficiente, consecvente și umane pe tot teritoriul UE, luând în considerare interesul superior al copilului;

12.

consideră că punerea în aplicare a Directivei privind returnarea ar trebui să fie însoțită de respectarea procedurilor și standardelor care permit Europei să asigure tratamentul uman și demn al persoanelor repatriate, în conformitate cu principiul nereturnării; reamintește că returnările voluntare ar trebui să aibă prioritate în raport cu returnările forțate;

13.

reamintește faptul că posibilitățile de intrare în mod legal în UE ale persoanelor care au nevoie de protecție sunt foarte reduse și deplânge faptul că acestea nu au altă opțiune decât să recurgă la persoane care să le introducă ilegal și la rute periculoase pentru a obține protecție în Europa, ca urmare, printre alți factori, a construirii de garduri și a securizării frontierelor externe; consideră, prin urmare, o prioritate de prim rang punerea la dispoziția refugiaților de către UE și statele sale membre a unor căi sigure și legale, cum ar fi coridoarele umanitare și vizele umanitare; subliniază faptul că, pe lângă un program de relocare obligatoriu, statele membre ar trebui să convină să asigure alte instrumente, cum ar fi reîntregirea familiei îmbunătățită, sistemele de sponsorizare private, regimurile de vize flexibile, inclusiv pentru studii sau muncă; consideră că este necesară modificarea Codului de vize pentru a include dispoziții comune mai specifice privind vizele umanitare; solicită statelor membre să ofere posibilitatea de solicitare a azilului la ambasadele și birourile lor consulare;

14.

reamintește că statele membre ar trebui să instituie sancțiuni penale severe împotriva traficului de persoane și a imigrației clandestine atât la intrarea în UE, cât și în interiorul acesteia; invită statele membre să combată rețelele criminale de imigrație clandestină, dar în același timp să nu îi penalizeze pe cei care îi ajută în mod voluntar pe migranți din motive umanitare, inclusiv transportatori, solicitând Comisiei să ia în considerare revizuirea Directivei Consiliului nr. 2001/51/CE; ia act de operațiunea EUNAVFOR Med împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de persoane din Mediterana;

15.

regretă faptul că liderii unor state membre și partidele de extremă dreapta folosesc situația actuală pentru a alimenta sentimentele anti-migrație, dând totodată vina pe UE pentru criză, ceea ce contribuie la creșterea numărului de acte de violență împotriva migranților; invită Comisia și statele membre să ia măsuri urgente împotriva acțiunilor violente și a discursurilor de incitare la ură la adresa migranților; de asemenea, invită liderii UE și statele membre să ia o poziție fermă în favoarea solidarității europene și a respectului pentru demnitatea umană;

16.

reamintește faptul că migrația este un fenomen global și complex care cere, de asemenea, o strategie pe termen lung care să abordeze cauzele sale profunde, precum sărăcia, inegalitățile, injustiția, schimbările climatice, corupția, proasta guvernare și conflictele armate; îndeamnă Comisia și Consiliul să orienteze reuniunea la nivel înalt de la Valletta din noiembrie 2015 spre astfel de cauze profunde; subliniază necesitatea unei abordări globale a UE, a consolidării coerenței dintre politicile sale interne și externe, în special în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, politica de dezvoltare și politica privind migrația; pune sub semnul întrebării planurile de condiționare a ajutorului pentru dezvoltare de controale mai numeroase la frontieră sau acorduri de readmisie cu țări terțe;

17.

îndeamnă UE, statele membre și ceilalți donatori internaționali să respecte de urgență angajamentele luate la Conferința privind finanțarea pentru dezvoltare din iulie 2015 de la Addis Abeba și subliniază necesitatea de a reorienta politica de dezvoltare pe crearea de societăți pașnice, combaterea corupției și promovarea bunei guvernanțe, așa cum se specifică în obiectivul de dezvoltare durabilă 16 din cadrul de dezvoltare globală post-2015;

18.

îndeamnă UE, statele membre și comunitatea internațională să își consolideze rolul în soluționarea conflictelor și, în special, în găsirea de soluții politice durabile în regiunile aflate în conflict, precum Irak, Siria, Libia și Orientul Mijlociu și în consolidarea dialogului politic, inclusiv cu organizații regionale, incluzând toate elementele legate de drepturile omului, pentru a sprijini instituțiile favorabile incluziunii și democratice, precum și statul de drept, pentru a construi reziliența comunităților locale și a promova dezvoltarea socială și democratică în țările de origine și în rândul populației lor; solicită, în această privință, o colaborare sporită cu țările din regiune care fac parte din Liga Arabă și din Uniunea Africană, în scopul gestionării, relocării și acordării de azil persoanelor care au nevoie de protecție;

19.

invită Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să convoace o conferință internațională pe tema crizei refugiaților, cu participarea UE, a statelor membre, a agențiilor ONU, a SUA, a ONG-urilor internaționale relevante și a statelor arabe, printre alții, în scopul instituirii unei strategii globale comune de ajutor umanitar;

20.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.