22.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/182

—

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

—

având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

—

având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

—

având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale a ONU privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele finale rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing + 5 (2005), Beijing + 15 (2010) și Beijing + 20 (2015),

—

având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), din mai 2011,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE (1),

—

având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă și Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii,

—

având în vedere Directiva 2002/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 76/207/CEE a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă,

—

având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013 (2),

—

având în vedere raportul independent din 2009 comandat de Direcția Generală Educație și Cultură a Comisiei (DG EAC),

—

având în vedere Recomandarea CM/Rec(2007)13 din 10 octombrie 2007 a Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre, referitoare la integrarea dimensiunii de gen în educație,

—

având în vedere „Culegerea de bune practici privind promovarea unei educații fără stereotipuri de gen și identificarea metodelor de punere în aplicare a măsurilor cuprinse în Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la integrarea perspectivei de gen în educație” (revizuită la 12 martie 2015), promovată de Consiliul Europei,

—

având în vedere Recomandarea Rec(2003)3 a Consiliului de Miniștri adresată statelor membre referitoare la participarea echilibrată a femeilor și a bărbaților la luarea deciziilor politice și publice, adoptată la 12 martie 2003,

—

având în vedere comunicarea Organizației Internaționale a Muncii (OIM) intitulată „Femeile și lumea muncii”, adoptată în 2015, de Ziua internațională a femeii,

—

având în vedere „Sondajul privind persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale din Uniunea Europeană”, publicat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în 2013,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0206/2015),

A.

întrucât educația reprezintă fundamentul cetățeniei responsabile, este esențială pentru realizarea egalității de gen și a capacitării fetelor prin educație și este un drept fundamental al omului, precum și un drept al fiecărui copil;

B.

întrucât educația și formarea fetelor și a femeilor constituite o valoare europeană importantă, un drept fundamental al omului și un element esențial pentru capacitarea fetelor și femeilor la nivel social, cultural și profesional, precum și pentru exercitarea deplină a tuturor celorlalte drepturi sociale, economice, culturale și politice și, implicit, pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor;

C.

întrucât educația poate transforma o societate și poate contribui la egalitatea socială, economică, politică și de gen;

D.

întrucât, conform unui studiu realizat de Direcția Generală Politici Interne a Parlamentului, la nivel mondial 30 de milioane de fete de vârsta școlii primare sunt excluse din sistemul de învățământ;

E.

întrucât sărăcia, excluziunea socială și caracterul inadecvat sau insuficiența disponibilității rețelelor preșcolare, școlare și extrașcolare constituie obstacole majore în calea accesului fetelor la educație;

F.

întrucât numai statele sunt în măsură să ofere educație universală obligatorie gratuită, o condiție sine qua non pentru a garanta oportunități egale pentru ambele sexe;

G.

întrucât reducerile bugetare în domeniul educației, care provin în mare măsură din politicile de austeritate promovate de UE, pun în pericol învățământul public gratuit de înaltă calitate și, astfel, contribuie la exacerbarea inegalităților;

H.

întrucât o educație publică de bună calitate ar trebui să fie gratuită și disponibilă pentru toți copiii, fără discriminare și indiferent de statutul de rezident al acestora;

I.

întrucât sărăcia are o influență puternică asupra accesului egal la educație din cauza costurilor directe și indirecte ale trimiterii copiilor la școală, iar accesul la educație, în special la învățământul superior, este deosebit de dificil pentru tinerii care provin din familii cu venituri reduse, ceea ce conduce la o accentuare a preferinței tradiționale pentru educația băieților;

J.

întrucât stereotipurile de gen atribuie roluri diferite, prestabilite și limitate femeilor și bărbaților, aceste roluri fiind modelate printr-o multitudine de variabile sociale și diseminate sau reproduse de părinți, învățământ și mass-media; întrucât respectivele roluri de gen sunt însușite în cursul etapelor de socializare din copilărie și din adolescență și, prin urmare, influențează viața și pot limita dezvoltarea personală a femeilor și a bărbaților;

K.

întrucât impactul stereotipurilor de gen asupra educației și formării, precum și asupra deciziilor educaționale ale elevilor la școală, le poate influența alegerile de-a lungul vieții și are, în consecință, implicații majore asupra pieței muncii, unde femeile continuă să se confrunte atât cu segregarea orizontală, cât și cu cea verticală, întrucât acest fapt contribuie la considerarea unor sectoare ca fiind „masculine”, cu niveluri de remunerare mai mari decât cele din sectoarele considerate „feminine”;

L.

întrucât mediul social, atitudinea familiei, a colegilor, a modelelor exemplare, a profesorilor și a centrelor de orientare și de consiliere educațională au o influență semnificativă asupra alegerii domeniilor de studiu ale studenților și asupra modificării stereotipurilor de gen, și întrucât profesorii, ca agenți ai schimbării sociale prin atitudinea și metodele lor pedagogice, reprezintă un element esențial pentru promovarea egalității de gen, a diversității și a înțelegerii și respectului reciproc; întrucât, de asemenea, profesorii din școală pot comunica cu părinții și le pot ridica nivelul de conștientizare cu privire la egalitatea de gen și la potențialul copiilor;

M.

întrucât egalitatea de gen ar trebui integrată în toate nivelurile și aspectele sistemului de învățământ, pentru a se promova, în rândul fetelor și băieților și al femeilor și bărbaților, valorile justiției și cetățeniei democratice și pentru a construi un adevărat parteneriat între genuri în ceea ce privește domeniul public și privat;

N.

întrucât este nevoie de mai multe modele pozitive feminine în domenii dominate de bărbați, cum ar fi știința, ingineria, tehnologia, matematica și antreprenoriatul, și întrucât rețelele de mentorat și învățarea inter pares sunt eficiente în capacitarea fetelor în aceste domenii;

O.

întrucât datele disponibile confirmă că femeile primesc o remunerație mai mică decât bărbații pentru calificările și experiența lor și că acestea se ocupă în continuare de majoritatea activităților de îngrijire a familiei și a altor persoane dependente, fapt care le limitează accesul la un loc de muncă remunerat cu normă întreagă; întrucât egalitatea de gen ar trebui să implice recunoașterea întregii munci desfășurate de femei, precum și educarea băieților și a bărbaților pentru a îndeplini sarcini în mod tradițional feminizate; întrucât progresele înregistrate în întreaga Europă în domeniul asistenței pentru îngrijirea copiilor și al politicilor privind concediul de maternitate și de paternitate vor contribui la îmbunătățirea perspectivelor de angajare a femeilor, la capacitarea lor economică și la combaterea stereotipurilor de gen, asigurând astfel capacitarea fetelor la toate nivelurile de educație;

P.

întrucât, deși din ce în ce mai multe femei sunt absolvente ale unei forme de învățământ mediu sau universitar, atât domeniile lor de formare, cât și activitățile lor profesionale sunt legate în primul rând de sarcini care vizează reproducerea și perpetuarea structurilor sociale și economice tradiționale și întrucât este necesară creșterea prezenței femeilor atât în cadrul formelor de învățământ profesional, cât și în domeniile STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică);

Q.

întrucât o alocare mai echitabilă a resurselor educaționale ar conduce la un acces mai mare al fetelor pe piața muncii, iar o participare echilibrată a femeilor și bărbaților pe piața muncii ar putea îmbunătăți perspectivele economice ale UE;

R.

întrucât autoritățile europene și naționale ar trebui să încurajeze egalitatea de gen în instituțiile de învățământ prin toate mijloacele, iar educația privind problematica genului ar trebui să fie un element esențial al programelor școlare; întrucât autoritățile europene și naționale trebuie să se asigure că materialele didactice nu au un conținut discriminatoriu;

S.

întrucât programa școlară oficială reflectă perspectiva culturală și socială a fiecărui stat membru și influențează construcția identității fetelor și băieților; întrucât programa neoficială completează programa oficială, iar curriculumul implicit este prezent în toate definițiile situaționale ale programei; întrucât toate aceste tipuri de programe sunt importante pentru construcția identității fetelor și băieților, iar autoritățile locale, prin apropierea lor de instituțiile de învățământ, au un rol esențial în ceea ce privește educația informală;

T.

întrucât, pentru a combate inegalitatea de gen, este esențială o supervizare pedagogică constantă a programelor școlare, a obiectivelor de dezvoltare și a rezultatelor învățării, a conținuturilor, a strategiilor, a materialelor, a evaluărilor, a programelor disciplinare și a planificărilor, precum și monitorizarea și evaluarea acestora, care să fie efectuate de centre de cercetare din domeniul educației și de specialiști în egalitatea de gen;

U.

întrucât violența împotriva femeilor reprezintă principalul impediment în calea egalității dintre bărbați și femei și poate fi combătută prin educație; întrucât nu toate statele membre au ratificat Convenția de la Istanbul și întrucât UE are responsabilități în ceea ce privește inițierea și finanțarea unor proiecte care promovează egalitatea de gen,

V.

întrucât violența de gen în context școlar include acte de violență sexuală, fizică și/sau psihologică asupra copiilor din cauza stereotipurilor de gen și a normelor sociale; întrucât violența de gen în context școlar este un obstacol major în calea accesului, a participării și a instruirii;

W.

întrucât femeile și fetele cu dizabilități și/sau cu nevoi educaționale speciale sunt expuse unei discriminări multiple, întrucât situația fetelor poate fi îmbunătățită doar printr-un acces egal la o educație și o formare de înaltă calitate, acces care să nu fie fondat sau influențat de acest tip de discriminare și să respecte întru totul principiile incluziunii;

X.

întrucât există disproporționalități semnificative în ceea ce privește identificarea nevoilor educaționale speciale (NES); întrucât, în general, este mai probabil ca băieții să fie identificați ca având nevoi speciale, în special dificultăți „non-normative” precum sindromul deficitului de atenție (SDA) sau dislexia, atunci când diagnosticarea se bazează într-o măsură mai mare pe o evaluare de specialitate;

Y.

întrucât la nivel mondial 17 % dintre adulți nu sunt în măsură să citească sau să scrie, iar două treimi dintre aceștia (493 de milioane) sunt femei (3);

1.

solicită statelor membre să ia măsuri pentru realizarea egalității de gen la toate nivelurile sistemelor de învățământ și să îmbunătățească măsurile existente, să integreze o mai bună conștientizare a problemelor de gen în formarea profesorilor, dar și a tuturor categoriilor de personal școlar, de exemplu medici, asistente medicale, psihologi, asistenți sociali și pedagogi, precum și să creeze, în întregul sistem de învățământ, mecanisme care să faciliteze promovarea, realizarea, monitorizarea și evaluarea egalității de gen în instituțiile de învățământ;

2.

invită statele membre să promoveze democratizarea educației și celelalte condiții necesare pentru ca educația, atât cea din școli, cât și cea oferită prin alte mijloace de instruire, să contribuie la crearea egalității de gen și a egalității de șanse, la depășirea inegalităților economice, sociale și culturale, la stimularea dezvoltării personale și a unui spirit de toleranță, solidaritate și responsabilitate, facilitând progresul social și participarea democratică la viața comunității;

3.

solicită statelor membre să se asigure că printre obiectivele sistemelor lor de învățământ se numără și educația în spiritul drepturilor și libertăților fundamentale și al drepturilor și șanselor egale pentru femei și bărbați; solicită, de asemenea, ca principiile de calitate ale acestor sisteme să includă înlăturarea obstacolelor pentru o egalitate reală între femei și bărbați și promovarea egalității depline;

4.

solicită promovarea unei abordări holiste asupra educației formale și informale în școli, precum și a unei abordări deschise către integrarea drepturilor omului, a demnității umane, a egalității de gen și a dezvoltării respectului de sine și a autoafirmării, care să încurajeze luarea unor decizii autonome și în cunoștință de cauză de către fete și femei, atât la nivel personal, cât și la nivel profesional; recunoaște că educația privind egalitatea de gen trebuie să completeze educația civică cu privire la valorile democratice și să fie integrată într-un mediu de învățare bazat pe drepturi și sensibil la problemele de gen, în care fetele și băieții să fie educați cu privire la drepturile lor și să facă experiența procesului democratic în școli și în mediile pedagogice informale, de exemplu prin participarea la conducerea democratică a școlilor lor;

5.

solicită celor responsabili de politicile educaționale din cadrul Comisiei și din statele membre să se asigure că angajamentul pentru egalitatea de gen nu se limitează la nivelul declarațiilor de principiu și al intențiilor politice, ci se manifestă printr-o intensificare substanțială a eforturilor și o multiplicare a resurselor investite în acest sens, evidențiind importanța capitală a educației în producerea schimbărilor culturale;

6.

subliniază faptul că, deși femeile reprezintă majoritatea (60 %) absolvenților de studii superioare din UE, ratele lor de angajare și parcursul de promovare nu le reflectă în întregime potențialul; subliniază faptul că realizarea unei creșteri economice incluzive și pe termen lung depinde de reducerea decalajului dintre nivelul de studii al femeilor și poziția lor pe piața muncii, în primul rând prin depășirea segregării orizontale și verticale;

7.

subliniază că educația este un instrument important pentru ca femeile să aibă posibilitatea de a participa pe deplin la dezvoltarea socială și economică; subliniază că măsurile vizând învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a oferi femeilor abilități care să le permită revenirea pe piața muncii sau găsirea unui loc de muncă mai bun, cu venituri și condiții de muncă mai bune;

8.

invită statele membre să crească investițiile esențiale în educație, pentru ca toată populația să poată beneficia de o educație publică gratuită de înaltă calitate;

9.

solicită statelor membre ca autoritățile din domeniul învățământului să garanteze drepturi egale de acces la educație pentru femei și bărbați, printr-o integrare activă a principiului egalității de tratament în obiectivele și acțiunile educaționale, evitând astfel apariția inegalităților între femei și bărbați cauzată de comportamente sexiste și de stereotipurile sociale conexe;

10.

solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca această recomandare să fie transmisă instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor educaționale la nivel central, regional și local, precum și organismelor de conducere a instituțiilor de învățământ și autorităților regionale și locale;

11.

insistă asupra necesității de a promova o reprezentare egală de gen în conducerea organismelor responsabile de supervizarea și administrarea instituțiilor de învățământ, în special în rândul administratorilor și al directorilor școlilor, precum și în domeniile unde există o subreprezentare, cum este în cazul disciplinelor STIM, deoarece acest lucru va oferi fetelor modele pozitive;

12.

subliniază că fetele cărora le este interzis să meargă la școală sunt mai expuse la violența domestică;

13.

solicită insistent Comisiei să inițieze cât mai curând procedura de aderare a UE la Convenția de la Istanbul; solicită statelor membre să ratifice această convenție și solicită UE și statelor membre să conlucreze în privința egalității de gen în relațiile externe ale UE; subliniază legăturile strânse dintre stereotipurile de gen și hărțuire, comportamentul agresiv pe internet și violența împotriva femeilor, precum și necesitatea de a le combate încă din copilărie; subliniază faptul că în Convenția de la Istanbul se solicită semnatarilor să includă, în programa formală și la toate nivelurile de educație, materiale didactice pe teme cum ar fi rolurile de gen lipsite de stereotipuri, respectul reciproc, rezolvarea pașnică a conflictelor în relațiile interpersonale, violența bazată pe gen și dreptul la integritate personală, adaptate în funcție de evoluția capacităților cursanților;

14.

încurajează statele membre să investească substanțial în campanii de informare, conștientizare și educare și să îmbunătățească oferta de orientare profesională pentru fete și băieți, contracarând percepțiile stereotipe asupra rolurilor de gen și stereotipurile de gen din orientarea profesională, în special în științe și noile tehnologii; reamintește că aceasta ar reduce segregarea de gen de pe piața muncii și ar consolida poziția femeilor, permițându-le totodată să beneficieze în totalitate de capitalul uman reprezentat de fetele și femeile din UE și promovând discutarea opțiunilor de educație și carieră în școli și în sălile de clasă;

15.

reamintește rolul echipelor educaționale în sprijinirea și consilierea familiilor în legătură cu alegerea școlilor pentru copiii lor, urmărind orientarea lor către parcursuri care corespund aptitudinilor, talentelor și gusturilor lor; subliniază că etapa în care se face consilierea școlară este decisivă, având loc într-un moment în care se pot manifesta stereotipurile de gen, fapt care poate afecta pe termen lung capacitatea fetelor de a urma o carieră profesională care să le faciliteze dezvoltarea personală și emanciparea;

16.

solicită Comisiei să organizeze, prin intermediul statelor membre, programe specifice de ridicare a nivelului de conștientizare destinate fetelor, legate de integrarea lor în învățământul superior și de posibilele parcursuri de studiu, cu oportunități profesionale care să corespundă aptitudinilor lor, pentru a le încuraja să urmeze cariere care au fost tradițional dominant masculine și să crească încrederea în sine a noii generații de femei; subliniază că, pentru fete și femeile tinere, educația informală joacă un rol esențial în construirea încrederii;

17.

invită statele membre să se bazeze pe fondurile structurale și de investiții europene pentru a sprijini programele în care se lucrează în mod activ cu părinții copiilor din comunități excluse și să încurajeze activitățile inteligente și stimulatoare în afara orelor de școală și în timpul vacanțelor școlare;

18.

invită statele membre să încurajeze promovarea rețelelor publice de grădinițe și creșe, a sistemului de învățământ preșcolar, precum și a serviciilor de recreere publice pentru copii;

19.

solicită statelor membre să îmbunătățească calitatea educației și a formării profesionale pentru persoanele cu dizabilități și/sau cu nevoi educaționale speciale și să reducă rata ridicată a abandonului școlar în rândul acestora, precum și să respecte principiile educației incluzive, punând accent pe participarea activă a acestei categorii de elevi, și să îmbunătățească integrarea lor în societate și în sistemele generale de educație atunci când acest lucru este posibil; solicită îmbunătățirea imediată a formării profesorilor în acest scop și integrarea perspectivei de gen în acest tip de formare, precum și în privința identificării dificultăților de învățare, inclusiv crearea unor instrumente de monitorizare care includ dimensiunea de gen și a unor programe de educație de gen specifice, pentru a oferi femeilor și fetelor în cauză oportunități mai bune în căutarea unui loc de muncă și pentru a le da posibilitatea de a depăși discriminarea multiplă;

20.

solicită statelor membre să asigure un acces egal la educație pentru fete și băieți, indiferent de vârstă, gen, statut socioeconomic, mediu cultural sau religie și subliniază necesitatea ca instituțiile europene, naționale și locale să promoveze programe specifice de integrare a comunităților marginalizate în general în scoli – și în special a fetelor din aceste comunități, întrucât ele se confruntă adesea cu o discriminare multiplă – precum și a tuturor minorităților în societatea europeană; subliniază că este important ca fetele să absolve ciclul secundar de învățământ, precum și necesitatea unor programe de asistență financiară pentru familiile economic dezavantajate, astfel încât să se evite abandonul școlar în rândul elevilor și în special în rândul fetelor;

21.

invită statele membre să ofere sprijinul activ necesar pentru a se asigura că femeile migrante și familiile lor pot învăța limba țării gazdă în instituțiile de învățământ public gratuit de la nivel local;

22.

solicită statelor membre să elaboreze programe concrete pentru ca fetele și tinerele de etnie romă să urmeze școala primară, secundară și învățământul superior și, de asemenea, să adopte măsuri speciale pentru mamele adolescente și pentru fetele care abandonează timpuriu școala, în special pentru a încuraja o educație fără întreruperi, și să ofere formare la locul de muncă; solicită, totodată, statelor membre și Comisiei să ia în considerare aceste măsuri în cadrul coordonării și evaluării strategiilor naționale de integrare a romilor;

23.

subliniază importanța includerii în proiectele de cooperare pentru dezvoltare a unor măsuri referitoare la educația fetelor și femeilor;

24.

subliniază că este important să se acorde o atenție deosebită principiului egalității între femei și bărbați în programele de învățământ din toate etapele educației;

25.

insistă că trebuie acordată o atenție adecvată egalității de gen, în toate formele sale, programele, obiectivele de dezvoltare și rezultatele învățării, conținuturile, programele și planificările școlare; insistă, de asemenea asupra necesității evaluării locului femeii în programele școlare pentru diferite materii, subliniindu-se rolul lor în conținutul predat; consideră că egalitatea de gen în educație trebuie să evidențieze explicit principiul egalității și să includă o serie de aspecte, precum alfabetizarea, hărțuirea, violența, instigarea la ură, drepturile omului și educația civică;

26.

subliniază că educația trebuie să ajute fetele și băieții să devină persoane conștiente, echilibrate, respectuoase cu alții și capabile de empatie și respect reciproc, pentru a preveni discriminarea, agresiunea și intimidarea;

27.

subliniază că școala ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei perspective interculturale asupra educației, pentru a promova deschiderea, respectul reciproc și dialogul intercultural și interreligios;

28.

încurajează autoritățile competente din statele membre să promoveze egalitatea de gen în cadrul programelor lor generale de educație sexuală și relațională, explicându-le, printre altele, fetelor și băieților ce înseamnă o relație consensuală, precum și în cadrul sportului și al activităților recreative, unde stereotipurile și așteptările de gen pot afecta imaginea de sine, sănătatea, dobândirea de competențe, dezvoltarea intelectuală, integrarea socială și construcția identitară a fetelor;

29.

recunoaște că o educație sensibilă, corespunzătoare vârstei și corectă din punct de vedere științific privind sexul și relațiile reprezintă un instrument esențial în capacitarea fetelor și băieților, ajutându-i să facă alegeri bine informate și contribuind la stabilirea unor priorități mai extinse de sănătate publică, cum ar fi reducerea numărului de sarcini nedorite, reducerea mortalității materne și infantile, prevenirea și tratamentul timpuriu al infecțiilor cu transmitere sexuală și reducerea decalajelor în ceea ce privește inegalitățile în materie de sănătate; încurajează statele membre să ia în considerare ideea de a face obligatorie, în toate programele școlare pentru învățământul primar și secundar, o educație sexuală și relațională adaptată vârstei elevilor, și subliniază importanța punerii unui accent special, în formarea profesorilor, asupra respectului pentru fete și femei și asupra egalității de gen;

30.

solicită includerea educației sexuale și relaționale în programele școlare, pentru a capacita fetele prin cunoașterea și controlul asupra propriului corp și, în același timp, solicită ca toate celelalte discipline școlare să fie coerente cu aceste principii;

31.

invită Comisia să combată discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen în instituțiile de învățământ; îndeamnă Comisia să susțină includerea în programele școlare a unor informații obiective privind chestiunile legate de persoanele LGBTI; solicită insistent Comisiei să faciliteze schimbul de experiență între statele membre în privința combaterii intimidărilor și hărțuirilor cu caracter homofob și transfob;

32.

încurajează fetele și băieții care urmează o formă de învățământ să manifeste un interes egal pentru toate disciplinele, dincolo de stereotipurile de gen, în special în privința disciplinelor științifice și tehnice, și încurajează băieții să se informeze cu privire la activitățile considerate feminine, în domenii cum ar fi munca casnică și îngrijirea familiei, încurajând, totodată, o participare și o reprezentare egală a acestora în procesul decizional colectiv și managementul școlar, precum și în toate activitățile extrașcolare; solicită celor implicați să asigure protecția finanțărilor pentru aceste activități eficiente;

33.

semnalează că este necesar să se adopte măsuri pentru a încuraja promovarea specifică a femeilor în domeniul culturii și al producției și difuzării de opere artistice și culturale, care să combată discriminarea structurală la scară largă cu care se confruntă femeile în acest domeniu, să promoveze reprezentarea echilibrată a femeilor și a bărbaților în activitățile artistice și culturale publice și să prevadă un sprijin financiar și acțiuni pozitive pentru remedierea inegalităților în acest domeniu;

34.

solicită asigurarea accesului egal la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării acestora și a educației în acest domeniu în condiții de egalitate pentru fete și băieți începând cu educația preșcolară, acordându-se o atenție deosebită copiilor și tinerilor din zonele rurale, comunități marginalizate sau celor cu nevoi speciale, în vederea îmbunătățirii competențelor digitale, a diseminării unor instrumente eficiente de politică educațională și a îmbunătățirii formării profesorilor, astfel încât să crească numărul studentelor și al absolventelor în domenii precum științele, tehnologia, ingineria și matematica; salută, în acest context, toate inițiativele și programele vizând atragerea fetelor spre aceste domenii de studiu și spre carierele de cercetare corespunzătoare;

35.

subliniază importanța adoptării unor măsuri educative pentru recunoașterea rolului femeilor în istorie, știință, politică, literatură, artă, educație etc. și pentru a transmite cunoștințe cu privire la rolul lor în aceste domenii;

36.

solicită să se depună toate eforturile pentru ca munca în învățământul preșcolar și primar și în domeniul îngrijirii copiilor să fie recunoscută ca o activitate valoroasă atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

37.

invită statele membre să elaboreze sau să consolideze reglementările naționale, pentru a contracara influența negativă a rolurilor stereotipe de gen, care provine din valorile vehiculate de media și publicitate, sectoare care subminează de prea multe ori activitățile din școli centrate pe aceste aspecte;

38.

solicită dezvoltarea unor activități complementare care să consolideze programa școlară oficială în ceea ce privește egalitatea de gen și formarea în domeniul antreprenoriatului, precum și implementarea unor programe de educație informală privind educația pe probleme de gen în cadrul comunităților, prin intermediul autorităților locale;

39.

solicită un nou impuls pentru acreditarea educației informale printr-un certificat de competență și conferirea unui certificat care corespunde unor standarde ridicate pentru formarea la locul de muncă în învățământul profesional, deoarece acest lucru va ajuta fetele și femeile să găsească locuri de muncă mai bune și să se reintegreze sau să revină pe piața forței de muncă, asigurându-se totodată că femeile sunt tratate egal cu bărbații în ceea ce privește demnitatea și competența;

40.

solicită autorilor și editorilor de materiale didactice să fie conștienți de necesitatea de a include egalitatea de gen printre criteriile legate de producerea de astfel de materiale, recomandând să se recurgă la echipe formate din profesori și elevi atunci când se elaborează materiale didactice referitoare la egalitatea de gen, și să consulte experți în domeniul egalității de gen și al educaţiei privind conștientizarea dimensiunii de gen;

41.

invită statele membre să elaboreze și să disemineze orientări pentru școli, profesori și responsabilii de elaborarea programelor, în sensul integrării perspectivei de gen și a egalității de gen, precum și al eliminării stereotipurilor și distorsiunilor sexiste care pot exista în conținutul, limbajul și ilustrațiile manualelor și materialelor didactice, încurajându-i totodată să combată sexismul prezent în literatură, cinematografie, muzică, jocuri, media și publicitate și în alte domenii care pot contribui decisiv la schimbarea atitudinilor, a comportamentelor și a identității băieților și fetelor;

42.

recunoaște că profesorii joacă un rol important în formarea identităților educaționale și au un impact semnificativ asupra unor aspecte care țin de comportamentele de gen în școală; reamintește că mai sunt multe lucruri de făcut ca profesorii să poată promova în mod optim egalitatea de gen; insistă, prin urmare, asupra necesității de a asigura profesorilor o formare inițială și continuă solidă în problema egalității, la toate nivelurile de educație formală și informală, inclusiv învățarea între colegi și cooperarea cu organizațiile și agențiile externe, pentru a-i face conștienți de impactul rolurilor de gen și al stereotipurilor asupra încrederii în sine a elevilor lor și asupra materiilor pe care le aleg în timpul studiilor; subliniază că fetele au nevoie de modele pozitive, feminine și masculine, în școli și universități, cu care să se identifice și prin care să-și valorifice optim potențialul, fără a se teme de discriminare sau ambiguitate pe motive de gen;

43.

subliniază necesitatea de a include, atât în cadrul formării inițiale a profesorilor, cât și în formarea continuă, studierea și aplicarea principiului egalității între femei și bărbați, astfel încât să elimine toate obstacolele din calea valorificării depline a potențialului studenților, indiferent de gen;

44.

crede cu tărie în potențialul transformator al educației în realizarea egalității de gen; recunoaște că programele oficiale și neoficiale din educație trebuie să trateze și să combată violența de gen, discriminarea de gen, hărțuirea, homofobia și transfobia sub toate formele lor, inclusiv comportamentul agresiv și hărțuirea pe internet; recunoaște că educația privind egalitatea de gen și eliminarea violenței de gen depinde de existența unor medii școlare sigure și lipsite de violență;

45.

subliniază necesitatea de a organiza campanii de conștientizare și formare și de integrare a perspectivei de gen pentru toți cei implicați în politicile din domeniul educației, precum și pentru părinți și angajatori;

46.

invită statele membre să adopte o perspectivă intergenerațională asupra educației și să asigure un acces egal la educația formală și informală, prin integrarea unei oferte de servicii abordabile și de calitate de îngrijire a copiilor în sistemele de învățământ, precum și a unor servicii de îngrijire a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente; solicită statelor membre să lanseze inițiative care să reducă costurile educaționale directe și indirecte și să crească capacitățile tuturor rețelelor de creșe, grădinițe, școli și activități extrașcolare, respectând principiile incluziunii în cazul copiilor săraci sau expuși riscului de sărăcie; subliniază importanța acestui lucru pentru a ajuta toate femeile și toți bărbații, inclusiv părinții singuri, să echilibreze viața de familie în raport cu cea profesională, precum și pentru a garanta participarea femeilor la învățarea pe tot parcursul vieții și la formarea profesională, creând prin aceasta modele de urmat pentru capacitarea fetelor;

47.

subliniază că orice strategie de promovare a egalității de gen și de capacitare a fetelor și femeilor trebuie să implice în mod activ băieții și bărbații;

48.

subliniază importanța promovării de către autoritățile publice, în domeniul învățământului superior, a cursurilor despre semnificația și sfera egalității de gen, în special prin includerea în programele de învățământ a unor materii legate de egalitatea de gen, introducând cursuri postuniversitare specifice și alte programe specializate de studii și cercetare în acest domeniu;

49.

solicită instituțiilor europene și statelor membre să progreseze în direcția recunoașterii reciproce a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale care dovedesc calificările profesionale acordate în diferitele state membre, precum și în direcția coordonării și armonizării normelor naționale ce reglementează accesul la diferite profesii, astfel încât femeile migrante, din interiorul și din afara Uniunii Europene, să poată avea acces la locuri de muncă corespunzătoare formării și calificărilor de care dispun;

50.

semnalează necesitatea monitorizării și evaluării de către organisme independente a progreselor rezultate în urma adoptării politicilor privind egalitatea de gen în instituțiile de învățământ, precum și necesitatea unei comunicări permanente între factori decizionali politici de la nivel local, regional, național și european cu privire la toate măsurile luate și la progresele înregistrate în acest domeniu; evidențiază necesitatea imperioasă a transformării perspectivei de gen într-un criteriu de evaluare internă și externă a instituțiilor de învățământ;

51.

subliniază importanța cooperării între diferitele autorități educaționale și a schimbului de bune practici în materie de dezvoltare a unor proiecte și programe pentru promovarea conștientizării principiilor coeducației și a unei egalități reale între bărbați și femei, și pentru diseminarea acestora în rândul actorilor din comunitatea educațională;

52.

invită Institutul European pentru Egalitatea de Gen (IEEG) să își continue activitatea de compilare a unor date și tabele comparabile defalcate pe gen în toate domeniile de politică, inclusiv educația, și reafirmă importanța realizării unor studii privind impactul politicilor educaționale în privința remedierii inegalităților de gen, furnizând instrumente calitative și cantitative pentru evaluarea acestui impact și folosind, de asemenea, o strategie bugetară care ţine seama de aspectele de gen pentru a promova atât accesul, cât și dreptul la resurse educative;

53.

recunoaște că evaluarea impactului legislației viitoare din domeniul educației asupra egalității de gen este esențială, precum și, dacă este necesar, revizuirea legislației existente în conformitate cu acest principiu;

54.

subliniază faptul că monitorizarea procedurilor de implementare a programelor privind egalitatea de gen și evaluarea acestora trebuie realizate de centre de cercetare din domeniul educației, în strânsă colaborare cu specialiști pe probleme de gen, cu organismele create de UE și cu autoritățile locale; solicită colectarea de către statele membre și Comisie a unor date cantitative și calitative defalcate pe genuri;

55.

recomandă instituirea unui Premiu anual european pentru egalitatea de gen, care să fie acordat instituțiilor de învățământ care au excelat în atingerea acestui obiectiv, și încurajează statele membre să facă același lucru la nivel național;

56.

subliniază necesitatea de a elabora planuri de acțiune și de a aloca resurse pentru realizarea unor proiecte educaționale privind egalitatea de gen și a unor structuri de învățământ sensibile la aspectele de gen, recomandând să se recurgă la instrumentele europene disponibile în acest sens, în special la Planul de investiții, la programul Orizont 2020 și la fondurile structurale al UE, inclusiv la Fondul social european;

57.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.