22.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/155

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

—

având în vedere audierea publică intitulată „Cartea albă privind transporturile: evaluarea situației actuale și calea de urmat către realizarea unei mobilități sustenabile”, organizată de Comisia pentru transport și turism la 17 martie 2015,

—

având în vedere avizul din 22 aprilie 2015 al Comitetului Economic și Social European, intitulat „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – progrese și provocări”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la un viitor sustenabil pentru transporturi (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind „Pentru o Europă în mișcare – Mobilitate durabilă pentru continentul nostru” (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 februarie 2003 privind Cartea albă a Comisiei, intitulată „Politica europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor” (4),

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Politica europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor” (COM(2001)0370),

—

având în vedere viitoarea Conferință COP21 privind schimbările climatice din decembrie 2015 de la Paris,

—

având în vedere pachetul privind uniunea energetică și comunicarea sa intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

—

având în vedere Concluziile Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” (COM(2013)0913),

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la siguranța rutieră în Europa 2011-2020 (5),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0246/2015),

A.

întrucât Cartea albă privind transporturile a stabilit o agendă ambițioasă pentru transformarea sistemului de transport european și crearea unui veritabil Spațiu european unic al transporturilor;

B.

întrucât sectorul transporturilor reprezintă o forță motrice a economiei UE, angajând aproximativ 10 milioane de persoane și reprezentând aproximativ 5 % din PIB, și ar trebui să rămână un lider în generarea de creștere economică și crearea de locuri de muncă și în promovarea competitivității, a dezvoltării sustenabile și a coeziunii teritoriale;

C.

întrucât transportul este un sector în care Europa este lider mondial, atât în operațiunile de producție, cât și în cele de transport, și este esențial ca transporturile europene să continue să se dezvolte, să investească și să se reînnoiască în mod sustenabil, pentru a-și menține statutul de lider tehnologic la nivel mondial, pentru a continua să-și exporte standardele în toată lumea și pentru a-și menține poziția competitivă în toate modurile de transport, într-o economie globală caracterizată din ce în ce mai mult de apariția unor noi actori puternici și a unor noi modele de afaceri;

D.

întrucât bazele societății noastre se schimbă ca urmare a digitalizării, a urbanizării, a globalizării și a schimbărilor demografice și avem nevoie de o schimbare a paradigmelor existente ale politicii de transport, care să poată face față provocărilor viitorului;

E.

întrucât transportul este fundamental pentru libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, pe care se bazează piața unică, iar libera circulație este atât o puternică forță motrice pentru integrare în cadrul Uniunii, cât și un factor-cheie pentru performanța comerțului și industriei europene;

F.

întrucât sectorul transporturilor continuă să fie aproape complet dependent de combustibilii fosili, fiind singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimii 25 de ani și, dacă nu ar fi intervenit recenta recesiune economică, creșterea emisiilor ar fi putut fi chiar mai mare;

G.

întrucât este imperios necesar să se îmbunătățească eficiența energetică și sustenabilitatea sistemului de transport și să se reducă dependența acestuia de petrol și de resursele de energie fosile într-un mod rentabil și fără a-i sacrifica eficiența și a-i reduce mobilitatea, în conformitate cu obiectivele stabilite de Cartea albă;

H.

întrucât biocombustibilii avansați sustenabili, în special cei produși prin procesarea deșeurilor și a reziduurilor în conformitate cu ierarhia de gestionare a deșeurilor (6), reprezintă un potențial neexploatat de reducere a dependenței de petrol a sistemului european de transport și de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din sectorul transporturilor;

I.

întrucât sunt esențiale asigurarea dezvoltării cu succes a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) respectând calendarele convenite, stabilirea unei legături efective între rețelele de transport din toate regiunile UE, conectarea regiunilor periferice din punct de vedere geografic cu centrul UE și eliminarea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare și întreținere a infrastructurii, mai ales dintre partea estică și cea vestică ale Uniunii;

J.

întrucât investițiile în infrastructura de transport au un impact pozitiv asupra creșterii economice, creării de locuri de muncă și comerțului și, prin urmare, este necesar să se elimine obstacolele care stau în calea investițiilor private în infrastructura de transport;

K.

întrucât infrastructurile de transport necesită în general o finanțare pe termen lung, iar nivelul investițiilor a scăzut în ultimul timp din cauza lipsei de încredere a legiuitorilor, a promotorilor de proiecte și a sectorului financiar;

L.

întrucât, timp de mulți ani, infrastructurile de transport public din întreaga UE s-au confruntat cu o gravă insuficiență a investițiilor și întrucât îmbunătățirea facilităților pentru pietoni, persoane vârstnice și pasageri cu mobilitate redusă este unul dintre obiectivele Uniunii și necesită fonduri suplimentare;

M.

întrucât unul dintre obiectivele principale ale Cărții albe ar trebui să fie situarea oamenilor și a drepturilor lor în calitate de pasageri în centrul politicii transporturilor;

N.

întrucât inovarea și sistemele de transport inteligente ar trebui să joace un rol major în dezvoltarea unui sistem european de transport modern, eficient, sustenabil și interoperabil, accesibil tuturor;

O.

întrucât rețelele multimodale și integrarea diferitelor moduri și servicii de transport pot fi benefice pentru îmbunătățirea legăturilor de transport și a eficienței în ceea ce privește transportul de marfă și de călători, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon și a altor emisii nocive;

P.

întrucât crearea unui veritabil spațiu european unic al transporturilor nu va fi posibilă fără o punere efectivă în aplicare a legislației UE de către statele membre și, după caz, fără o simplificare a cadrului de reglementare existent în vederea asigurării clarității juridice și a unei mai bune puneri în aplicare;

Q.

întrucât este necesară eliminarea tuturor barierelor reziduale, incompatibilităților tehnice și procedurilor administrative greoaie care împiedică realizarea unui sistem de transport pe deplin integrat, precum și combaterea oricărei noi măsuri introduse de statele membre care creează obstacole în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor;

R.

întrucât o mai mare deschidere a pieței trebuie să fie însoțită de locuri de muncă de calitate și de condiții de lucru decente, precum și de servicii la standarde ridicate și de concurență loială în toate statele membre;

S.

întrucât ultimul raport al Comisiei privind siguranța rutieră în Uniunea Europeană (7) a arătat că numărul deceselor cauzate de accidente rutiere din Europa a scăzut cu 1 % în 2014, o cifră considerabil mai mică decât scăderea de 8 % înregistrată în 2012 și în 2013,

1.

salută intenția Comisiei de a realiza o revizuire la jumătatea perioadei a Cărții albe, pentru a evalua progresele realizate și a propune noi măsuri pentru a-și atinge obiectivele; consideră că, deși este prea devreme pentru a evalua în totalitate impactul mai multor măsuri de politică luate de la adoptarea Cărții albe, este necesară o evaluare a situației pentru a obține o imagine de ansamblu asupra stadiului implementării celor 40 de inițiative și 131 de puncte de acțiune enumerate în anexa Cărții;

2.

își reafirmă sprijinul pentru obiectivele stabilite în Cartea albă și pentru cele zece obiective în vederea unui sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor: puncte de reper pentru atingerea obiectivului de reducere a gazelor cu efect de seră cu 60 %; subliniază că revizuirea la jumătatea perioadei ar trebui să mențină cel puțin nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite în 2011 și să propună măsuri și inițiative concrete, realiste și bazate pe date concrete pentru a spori, a accelera și a raționaliza eforturile în vederea îndeplinirii acestor obiective; invită Comisia să evalueze măsura în care lista acțiunilor prezentate în Cartea albă este suficientă pentru a îndeplini obiectivele majore ale acesteia și să propună măsurile legislative suplimentare;

3.

invită Comisia să actualizeze obiectivele în materie de reducere a emisiilor stabilite în Cartea albă, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei (8) și cu Concluziile Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, și să propună măsuri care vizează o reducere și mai mare a emisiilor generate de transporturi, pentru a ajuta statele membre să îndeplinească obiectivul global „obligatoriu al UE de reducere până în 2030 a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de 1990” („cu reduceri în sectoarele ETS și non-ETS care să ajungă până în 2030 la 43 % și, respectiv, la 30 % față de 2005”);

4.

subliniază că nivelul obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi pentru anul 2030 ar trebui stabilit astfel încât să permită îndeplinirea obiectivului pe termen lung de reducere cu cel puțin 60 % până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi stabilit în Cartea albă; invită, în acest context, Comisia să propună o strategie cuprinzătoare pentru decarbonizarea sectorului transporturilor;

5.

subliniază că o politică europeană în materie de mobilitate sustenabilă trebuie să se bazeze pe o gamă largă de instrumente de politică pentru a se trece în mod rentabil la moduri de transport care generează o poluare minimă și au o eficiență energetică maximă; subliniază faptul că modificarea echilibrului dintre diferitele moduri de transport nu este un scop în sine, însă mobilitatea trebuie disociată de efectele negative ale sistemului actual de transport, precum aglomerația, poluarea atmosferică și fonică, accidentele și schimbările climatice; recunoaște faptul că politica transferului modal nu a produs până în prezent rezultate satisfăcătoare; subliniază, prin urmare, faptul că toate modurile de transport trebuie optimizate și trebuie să devină mai ecologice, mai sigure și mai eficiente din punct de vedere energetic, pentru a asigura un nivel ridicat al mobilității, dar și al protecției mediului;

6.

consideră că dezvoltarea transporturilor de persoane și de mărfuri depinde în mare măsură de utilizarea eficientă a diferitelor moduri de transport și că politica europeană a transporturilor ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe o co-modalitate eficientă, în care ar trebui acordată prioritate pe cât posibil utilizării celor mai sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic moduri de transport; consideră că aceasta va conduce la o reechilibrare optimă între diferitele moduri de transport și va asigura interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport și între acestea, va promova lanțuri logistice și de transport mai sustenabile și va crește fluxul de trafic continuu la nivelul modurilor și nodurilor;

7.

invită Comisia să prezinte propuneri care să prevadă internalizarea costurilor externe ale tuturor modurilor de transport de mărfuri și de pasageri, aplicând o metodologie a UE comună, coerentă și transparentă și luând în considerare caracterul specific al fiecărui mod de transport, inclusiv o analiză coerentă a externalităților care au fost deja internalizate în vederea evitării dublei impozitări; solicită măsuri concrete în vederea asigurării unei aplicări pe scară mai largă a principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, inclusiv orientări și bune practici, precum și asigurarea unor condiții echitabile de concurență între modurile de transport, eliminând, după caz, subvențiile fiscale dăunătoare mediului și menținând totodată competitivitatea tuturor regiunilor din UE;

8.

invită Comisia să propună un cadru general pentru sistemele naționale de taxare rutieră pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare, care ar trebui să nu discrimineze rezidenții provenind din țări terțe și să acorde prioritate taxării în funcție de distanță; invită statele membre să aloce veniturile provenite din taxele pe infrastructură construirii și întreținerii unei infrastructuri de transport sigure și atenuării problemelor ecologice legate de transport;

9.

subliniază că finalizarea rețelei transeuropene de transport rămâne una dintre condițiile prealabile pentru un sistem de transport multimodal mai sustenabil, mai eficient și caracterizat de continuitate, precum și pentru o distribuție mai echilibrată a mărfurilor și pasagerilor între modurile de transport; subliniază că selectarea proiectelor eligibile pentru finanțare din partea UE trebuie să se concentreze asupra celor nouă coridoare ale rețelei centrale, asupra creării conexiunilor care lipsesc, îndeosebi în ceea ce privește segmentele transfrontaliere, asupra eliminării blocajelor, asupra modernizării infrastructurii existente, asupra soluțiilor inovatoare de transport, asupra interoperabilității și asupra creării unor terminale și noduri urbane multimodale; de asemenea, ar trebui să se pună un accent mai puternic pe valoarea adăugată europeană, pe dezvoltarea infrastructurilor pentru conectivitatea regiunilor periferice, insulare, montane și ultraperiferice, precum și pe sprijinirea proiectelor care conectează rețeaua transeuropeană de transport cu rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate și ale țărilor candidate;

10.

consideră că finanțarea UE trebuie să reflecte nevoile reale în materie de investiții pentru finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 și că Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și alte mijloace de finanțare ar trebui să stimuleze investițiile în infrastructura de transport în conformitate cu criteriile stabilite în cadrul orientărilor privind TEN-T și al MIE, acordând prioritate mijloacelor sustenabile de transport, precum transportul feroviar, căile navigabile interioare și transportul maritim pe distanțe scurte; subliniază faptul că proiectele cofinanțate ar trebui să reflecte necesitatea unei infrastructuri care să aducă beneficii Uniunii în ceea ce privește competitivitatea și coeziunea economică, socială și teritorială și care să reducă la minimum impactul asupra mediului, să reziste la posibilul impact al schimbărilor climatice și să garanteze sănătatea și siguranța utilizatorilor;

11.

solicită o majorare considerabilă a fondurilor alocate Mecanismul pentru interconectarea Europei și sporirea competențelor europene în ceea ce privește pregătirea, implementarea și finanțarea planurilor de transport transnaționale și a infrastructurii;

12.

subliniază faptul că, la nivelul UE, calitatea infrastructurii rutiere, care are un impact direct asupra siguranței rutiere, diferă semnificativ și că peste 90 % din decesele survenite în urma accidentelor rutiere în statele membre au loc pe drumuri urbane și rurale; subliniază faptul că trebuie promovată în continuare, prin diferite politici și instrumente ale UE, o finanțare eficientă a acestui tip de infrastructură, în special în țările vizate de politica de coeziune; subliniază, de asemenea, necesitatea unei întrețineri adecvate a infrastructurii existente, inclusiv a rețelei de drumuri secundare;

13.

subliniază că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), propus de Comisie ca parte a Planului Juncker de investiții pentru Europa, ar trebui să acorde prioritate transportului sustenabil și proiectelor de infrastructură de importanță majoră care generează o valoare societală, economică și ecologică ridicată și ar trebui să vizeze proiectele care promovează crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, creșterea economică pe termen lung, competitivitatea, inovarea și coeziunea teritorială, inclusiv proiectele urbane sustenabile și proiectele din domeniul feroviar, în conformitate cu obiectivele politicii UE din domeniul transporturilor și cu legislația din acest domeniu (orientările TEN-T, MIE); în acest context, noile modalități de finanțare, precum parteneriatele public-privat și concesiunile, merită un grad mai ridicat de atenție și de aplicare; subliniază că procesul de selecție a proiectelor care urmează a fi finanțate de FEIS ar trebui să fie transparent și să implice părțile interesate relevante din sectorul public și privat;

14.

consideră că FEIS ar trebui finanțat în mod prioritar din resurse nealocate din bugetul UE și doar în ultimă instanță din fondurile neutilizate ale programelor de la rubrica 1A din cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014 – 2020; subliniază faptul că finanțarea fondului de garantare ar trebui revizuită în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, care va avea loc în 2016, și, pe baza analizei performanțelor și a ratelor de execuție ale diferitelor programe, ar trebui identificate opțiuni de finanțare alternative pentru a reduce la minimum redistribuirea de fonduri de la rubrica 1A pentru perioada 2016-2020; subliniază faptul că Parlamentul European și Consiliul ar trebui, de asemenea, să analizeze modalități de a compensa într-o măsură cât mai mare redistribuirile din cadrul programelor UE convenite în cadrul procedurii bugetare anuale ca sursă de finanțare pentru FEIS în anii care preced revizuirea la jumătatea perioadei a CFM;

15.

își reafirmă sprijinul pentru instrumentele financiare inovatoare care permit o optimizare a cheltuielilor publice prin intermediul unei mai bune mobilizări de fonduri private, însă amintește că numeroase proiecte din sectorul transporturilor nu generează suficiente venituri pentru a se baza exclusiv pe aceste tipuri de instrumente, necesitând așadar un sprijin sub formă de subvenții;

16.

subliniază că sunt necesare implementarea și punerea în aplicare rapide a unor sisteme de transport inteligente, pentru a permite o utilizare mai eficientă, mai sustenabilă și mai sigură a autovehiculelor și a infrastructurii existente și pentru a oferi capacități suplimentare, fără timpul, costurile și achiziționarea de terenuri necesare pentru construirea unor noi infrastructuri; subliniază importanța utilizării eficiente a frecvențelor și interoperabilității dintre sistemele inteligente de transport pentru a permite fluxuri de trafic continuu între moduri și noduri de transport; solicită realizarea la timp a etapelor de desfășurare și de operare ale programelor de navigație prin satelit ale UE și dezvoltarea eficientă a aplicațiilor din domeniul transporturilor în cadrul sistemelor Galileo și EGNOS;

17.

subliniază că sporirea eficienței energetice ar trebui să fie una dintre prioritățile principale ale politicii europene în domeniul transporturilor; afirmă că există o nevoie acută de îmbunătățire a eficienței utilizării resurselor în sistemul de transport în ansamblul său, în vederea unei exploatări mai eficiente a capacităților existente, a unei îmbunătățiri a ratei de utilizare a vehiculelor și a asigurării alocării fondurilor publice la nivel național și la nivelul UE către măsuri cu impact maxim;

18.

evidențiază importanța promovării electromobilității și a sistemelor electrice de transport public, alături de introducerea surselor regenerabile de energie în sectorul energiei electrice, acordând prioritate electrificării în continuare a rețelei feroviare și promovării tramvaielor, autobuzelor electrice (troleibuzelor), automobilelor electrice, vehiculelor electrice cu două/trei/patru roți, bicicletelor electrice și ambarcațiunilor electrice de mici dimensiuni; subliniază potențialul telecabinelor moderne („tramvaie aeriene”) ca mijloc de transport ieftin și ușor de construit, pentru a extinde capacitatea sistemelor de transport public urban;

19.

subliniază importanța promovării introducerii combustibililor alternativi și a sistemelor de propulsie alternative, în special a celor în cazul cărora Europa are un avantaj tehnologic major, pentru a reduce dependența transportului de combustibilii fosili, a îmbunătăți calitatea aerului și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră; regretă faptul că aceste tehnologii nu au fost încă suficient implementate, mai ales în transportul public;

20.

ia act de faptul că utilizarea transportului public în zonele urbane nu este clar precizată printre cele zece obiective ale Cărții albe; consideră că ar trebui stabilit un nou obiectiv de dublare a utilizării transportului public în zonele urbane până în 2030; subliniază, în această privință, faptul că ar trebui luate măsuri pentru a asigura instalații și infrastructuri în vederea facilitării mobilității „din poartă în poartă” în condiții de siguranță pentru utilizatorii transportului public, inclusiv pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități și pentru bicicliștii care folosesc transportul public pentru o parte a călătoriei; subliniază că realizarea acestui obiectiv necesită investiții adecvate, în special pentru a asigura întreținerea constantă și extinderea infrastructurii de transport public; îndeamnă, prin urmare, statele membre să ofere finanțare adecvată, fiabilă și pe termen lung pentru proiectele de infrastructură de transport public urban;

21.

invită Comisia să ofere asistență autorităților locale, regionale și naționale și părților interesate pentru a examina oportunități existente și noi de finanțare din partea UE pentru transportul public și pentru a institui sisteme inovatoare de parteneriat public-privat; atrage atenția asupra învățămintelor care trebuie trase din raportul special al Curții de Conturi Europene (nr. 1/2014) intitulat „Eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de UE”, în care se evaluează punerea în aplicare și eficacitatea proiectelor de transport public urban cofinanțate de fondurile structurale ale UE și măsura în care acestea satisfac nevoile utilizatorilor și își îndeplinesc obiectivele în ceea ce privește utilizarea;

22.

subliniază importanța planurilor de mobilitate urbană sustenabilă (SUMP) ca instrument care să ajute orașele să folosească mai eficient infrastructura și serviciile de transport și să integreze mai bine diferitele moduri de transport în zona urbană într-o manieră sustenabilă, contribuind astfel la reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de CO2, a congestionării traficului și a accidentelor rutiere; invită Comisia să sprijine în continuare dezvoltarea și promovarea SUMP; subliniază faptul că fondurile structurale și de investiții europene ar trebui utilizate mai sistematic pentru orașele care au elaborat un plan de transport local integrat, de exemplu un SUMP, și au identificat măsurile adecvate în conformitate cu criteriile stabilite în legislația relevantă;

23.

invită Comisia să colaboreze cu operatorii de transport public și cu autoritățile în scopul de a furniza utilizatorilor informații legate de călătorie prin diferite mijloace, inclusiv informații care răspund nevoilor persoanelor cu dizabilități, și să joace un rol mai important în identificarea la nivelul UE a celor mai bune practici și condiții pentru îmbunătățirea sistemelor de transport public urban; de asemenea, invită Comisia și statele membre să garanteze obligația sistemelor de transport urban de a conecta centrele orașelor cu zonele periferice ale acestora;

24.

subliniază faptul că zonele urbane necesită un anumit grad de flexibilitate care să le permită să își îndeplinească obligațiile prevăzute de legislația UE respectând pe deplin principiul subsidiarității și să se asigure că soluțiile în materie de mobilitate sunt adaptate la circumstanțele lor specifice;

25.

subliniază că comportamentul utilizatorilor mijloacelor de transport este esențial pentru dezvoltarea unui sistem de transport mai sustenabil; solicită inițiative care să motiveze utilizatorii, în special tinerii, și să le permită acestora, să folosească mijloace de transport mai sigure și mai sustenabile (mersul pe jos, mersul cu bicicleta, inclusiv folosirea în comun și închiriatul de biciclete, transportul public, folosirea în comun sau în codiviziune a autoturismelor), care ar trebui să aibă loc utilizând infrastructuri sigure, și solicită punerea la dispoziție a informațiilor privind planificarea călătoriei și a informațiilor în timp real, pentru a facilita utilizarea intermodală a diferitelor moduri de transport prin intermediul unor sisteme de transport inteligente; invită Comisia să identifice exemple de bune practici de combinare a mai multor moduri de transport care ar putea fi implementate și în alte aglomerări urbane;

26.

subliniază necesitatea existenței, la nivel național și la nivelul UE, a unor date mai fiabile referitoare la transport în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor mijloacelor de transport, în special cu privire la mersul pe jos, mersul cu bicicleta și tiparele de călătorie diferențiate în funcție de gen, pentru a fi folosite de autoritățile locale atunci când își elaborează politicile de mobilitate urbană;

27.

subliniază importanța luării de măsuri în favoarea programelor regionale pentru crearea și extinderea rețelelor de piste de biciclete în regiuni europene extinse, pentru a încuraja cetățenii să-și asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește problemele de mediu, pentru a oferi tuturor posibilitatea de a merge cu bicicleta și pentru a reduce poluarea fonică, congestionarea traficului și poluarea urbană;

28.

subliniază importanța analizării efectelor pozitive asupra societății ale noilor forme de mobilitate promovate de modelul economiei colaborative, inclusiv utilizarea în comun a autovehiculelor (ride-sharing); consideră că este important să existe un schimb de bune practici între statele membre, astfel încât să aibă loc ajustări în materie de reglementare pentru a se ține seama de aceste platforme de inovare pentru mobilitatea „din poartă în poartă”;

29.

invită Comisia să monitorizeze situația din diferitele state membre în ceea ce privește funcționarea societăților de transport în rețea, care pun în legătură șoferii cu pasagerii (Uber este cel mai cunoscut exemplu) și să efectueze o evaluare a consecințelor juridice, sociale, economice și de mediu care decurg din activitățile acestor societăți, însoțită, dacă este cazul, de măsuri sau recomandări relevante în vederea dezvoltării de noi servicii inovatoare în Europa, ținând seama de serviciile de taxi existente;

30.

invită Comisia să solicite statelor membre să asigure condiții de concurență loială între întreprinderile de transport partajat și întreprinderile tradiționale de taxi și de transport interurban în ceea ce privește respectarea legislației fiscale, a siguranței, a obligațiilor de serviciu public și a condițiilor de muncă;

31.

subliniază că vehiculele motorizate pe două roți (motociclete, scutere și biciclete cu motor) și, din ce în ce mai frecvent, vehiculele electrice cu două sau trei roți joacă un rol important pentru mobilitatea sustenabilă, în special în zonele urbane, unde acestea contribuie la diminuarea problemelor de congestie a traficului și de staționare, precum și la oferirea de soluții pentru logistica la scară redusă; insistă, prin urmare, asupra faptului că designul specific și beneficiile aferente ale acestor vehicule ar trebui luate în considerare în mod adecvat și reflectate în legislația și orientările UE din domeniul transporturilor;

32.

solicită optimizarea lanțului de aprovizionare în zonele urbane; vehiculele de transport de marfă urbane contribuie în mod disproporționat la poluarea atmosferică și fonică și au un impact negativ asupra congestionării traficului; logistica urbană ar trebui să încurajeze optimizarea transportului și introducerea în mod rentabil a unor noi tipuri de operațiuni, tehnologii și modele de afaceri; o mai bună selecție a modurilor și a vehiculelor poate garanta că o soluție de transport se armonizează perfect cu cerințele specifice ale bunurilor care trebuie transportate și ale orașului în cauză;

33.

subliniază importanța depozitelor logistice situate la marginea zonelor urbane, care permit transportul coordonat al mărfurilor la destinație folosind modurile de transport cele mai eficiente din punct de vedere energetic;

34.

solicită, în privința siguranței rutiere:

35.

subliniază faptul că, deși au fost realizate îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește siguranța rutieră în ultimii ani, există încă diferențe între statele membre și sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se îndeplini obiectivul pe termen lung „viziunea zero”; constată că siguranța rutieră este strâns legată de comportamentul respectuos al tuturor participanților la trafic și că educația în familie și în școală ar trebui să joace un rol mai important în realizarea acestui obiectiv;

36.

subliniază necesitatea completării cadrului legislativ existent privind drepturile pasagerilor cu măsuri menite să elimine toate lacunele posibile din legislație, să vizeze pasagerii care efectuează călătorii multimodale și să asigure o concurență intermodală echitabilă, ținând totodată seama de diferențele specifice dintre modurile de transport, de responsabilitatea juridică pentru secțiunile individuale ale călătoriei și de interacțiunea dintre diferitele moduri de transport; își reia apelul privind o cartă a drepturilor pasagerilor, care să stabilească drepturile fundamentale ale pasagerilor aplicabile tuturor modurilor de transport, ținând seama de caracterul specific al fiecărui mod de transport și incluzând o secțiune separată privind călătoriile multimodale, în vederea unei mai bune vizibilități a normelor UE și a asigurării unei mai bune puneri în aplicare; solicită inițiative de promovare și punere la dispoziția pasagerilor a serviciilor de informare, planificare și emitere a biletelor pentru călătoriile multimodale; solicită, de asemenea, măsuri în vederea îmbunătățirii calității transportului și a facilitării accesului nerestricționat pentru persoanele în vârstă, pasagerii cu mobilitate redusă și pasagerii cu dizabilități, precum și acordarea unei atenții sporite nevoilor speciale ale pasagerilor, cum ar fi cele ale bicicliștilor care își transportă bicicletele cu trenul;

37.

solicită, în legătură cu dreptul fundamental al fiecărei persoane la mobilitate individuală, în special al persoanelor cu dizabilități și al persoanelor în vârstă, intensificarea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea de sisteme adecvate de asistență la condus;

38.

observă că o creștere a disponibilității rețelelor în bandă largă, celulare, wi-fi și a altor servicii digitale gratuite sau ieftine în transportul public sau în stații ar îmbunătăți mobilitatea individuală;

39.

solicită o foaie de parcurs a UE care să vizeze stabilirea cadrului pentru un sistem european multimodal de transport de pasageri fără întreruperi; această foaie de parcurs ar trebui să identifice principalele coridoare multimodale europene pentru pasageri în cadrul actualei rețele TEN-T, să reunească resurse publice și private, să alinieze inițiativele existente și să concentreze sprijinul financiar al UE;

40.

invită Comisia și statele membre să se ocupe de problema calității muncii în cadrul tuturor modurilor de transport, în special în ceea ce privește formarea, certificarea, condițiile de muncă și evoluția carierei, în vederea creării unor locuri de muncă de calitate, a dezvoltării aptitudinilor necesare și a consolidării competitivității și mobilității operatorilor de transport din UE; subliniază importanța rezolvării problemei rotației forței de muncă și a îmbătrânirii forței de muncă în sectorul transporturilor, precum și nevoia stringentă de a atrage noile generații către acest sector;

41.

subliniază importanța majoră a asigurării unui tratament egal și echitabil, a unor termeni și condiții bune de muncă și a unui mediu de lucru sigur pentru lucrătorii din domeniul transporturilor; invită Comisia, prin urmare, să prezintă măsuri sau inițiative concrete și imediate pentru a aborda aspectele sociale aferente diferitelor moduri de transport, în vederea promovării locurilor de muncă și condițiilor de lucru de înaltă calitate pentru lucrătorii din domeniul transporturilor și a asigurării unei concurențe echitabile și nedenaturate între operatorii de transport; îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației sociale a UE de către statele membre în cazul tuturor modurilor de transport;

42.

subliniază faptul că sunt, de asemenea, necesare măsuri pentru sporirea participării femeilor pe piața muncii în domeniul transporturilor, pentru eliminarea potențialelor bariere existente și pentru asigurarea egalității de tratament între femei și bărbați prin aplecarea asupra problemei diferențelor existente în ceea ce privește remunerarea și promovările;

43.

îndeamnă Comisia să se asigure că propunerile privind deschiderea serviciilor pe toate piețele de transport sunt însoțite de aplicarea adecvată a legislației sociale a UE și, după caz, de măsuri de sprijin în vederea evitării disparităților dintre condițiile sociale din diferitele state membre; subliniază faptul că deschiderea piețelor de transport nu ar trebui să aibă ca efect dumpingul social, servicii de proastă calitate, mai puține servicii publice, sarcini administrative inutile, practici comerciale neloiale sau denaturarea concurenței loiale; de asemenea, această deschidere ar trebui să pună capăt fragmentării pieței interne și să prevină crearea de monopoluri sau uniformizarea la nivel inferior în ceea ce privește protecția socială a lucrătorilor din domeniul transporturilor;

44.

subliniază faptul că digitalizarea este esențială pentru creșterea eficienței și productivității sectorului transporturilor; subliniază nevoia de a valorifica mai bine oportunitățile oferite de tehnologiile digitale și de a promova noi servicii de transport, precum și noi modele de afaceri și distribuție, pentru a stimula creșterea economică, competitivitatea și crearea de locuri de muncă; subliniază, de asemenea, necesitatea instituirii unui cadru de reglementare favorabil proiectelor-pilot vizând utilizarea unui transport inteligent automatizat în Europa; observă, în această privință, rolul esențial al IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate în stimularea inovării în sectorului transporturilor;

45.

invită Comisia să pună abordarea integrată (interoperabilitate, interconectivitate și intermodalitate), incluzând sistemele TIC, în centrul procesului de revizuire a Cărții albe; reamintește, în plus, Comisiei să combine progresele tehnologice cu modificările comportamentale, astfel încât să asigure un transfer modal ambițios și limitarea volumului de trafic cu ajutorul logisticii ecologice, al instrumentelor adecvate de gestionare a mobilității și al aplicării digitalizării;

46.

subliniază că o politică europeană de mobilitate sustenabilă trebuie să aibă în vedere sinergii între toate modurile de transport, coridoare și rețele și trebuie să se axeze pe nevoile aferente principalelor noduri, zone urbane, puncte de interconectivitate, platforme de transbordare și porturi; mobilitatea ar trebui considerată un sistem, mai degrabă decât o colecție de moduri individuale;

47.

solicită standardizarea unităților de încărcare intermodale, ținând seama de unitățile de încărcare folosite în transportul mondial și de dimensiunile vehiculelor de transport, precum și dispoziții uniforme privind siguranța încărcărilor în vederea optimizării transporturilor multimodale și a creșterii siguranței;

48.

insistă asupra faptului că ar trebui reduse obstacolele birocratice pentru toate tipurile de transport; solicită o mai mare simplificare și armonizare a documentelor și a procedurilor administrative și vamale, care ar trebui să fie practice, eficiente și viabile pentru toate părțile din lanțul logistic; invită Comisia să prezinte o propunere pentru crearea unui cadru informatizat pentru transportul multimodal de mărfuri (e-Freight), realizând fluxuri de informații fără suport de hârtie și fără întreruperi de-a lungul întregului lanț logistic de transport și luând în considerare actualele instrumente și sinergii funcționale și evoluțiile la nivel mondial și cele mai bune practici;

49.

solicită introducerea unui nou obiectiv, însoțit de măsurile necesare, de transfer până în 2030 a 50 % din actualul transport de mărfuri periculoase în UE către moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar și căile navigabile interioare, în deplină conformitate cu Directiva 2008/68/CE privind transportul interior de mărfuri periculoase;

50.

invită Comisia să raționalizeze normele pentru transportul intermodal de mărfuri periculoase, astfel încât să asigure interoperabilitatea între diferitele moduri de transport;

51.

îndeamnă Comisia și statele membre să exploreze potențialul transportului subteran de mărfuri și a logisticii ciclice și să susțină utilizarea acestora, fiind concepte promițătoare pentru un sistem de transport sustenabil;

52.

subliniază rolul central jucat de sectorul transporturilor în dezvoltarea turismului, în special în regiunile mai îndepărtate și greu accesibile în prezent ale Uniunii;

53.

subliniază că există noduri europene care conectează Europa cu restul lumii și că Europa trebuie să își mențină conectivitatea directă cu toate părțile lumii, oferind zboruri directe operate de transportatori europeni din nodurile respective către destinații de peste mări și menținând locurile de muncă și creșterea economică în sectorul aviației europene; subliniază faptul că zborurile în interiorul UE oferă nu numai mobilitate pe piața internă, ci joacă totodată un rol vital în calitate de zboruri secundare pentru a menține conectivitatea la nivelul nodurilor UE; politica UE trebuie să asigure o rețea de zboruri secundare eficientă și competitivă pentru a consolida nodurile europene reducând costurile la niveluri competitive pe plan mondial și asigurând o concurență loială cu transportatorii din țări terțe; statele membre ale UE au nevoie de o politică coerentă și comună pentru a nu ceda și mai mult conectivitatea directă între Europa, Asia și Africa către noduri din Golf și Turcia; prin urmare, solicită Comisiei să implementeze aceste obiective, în toată legislația UE din domeniul aviației, și să le aplice în cadrul negocierilor cu țările terțe;

54.

solicită o politică consolidată în domeniul cercetării și tehnologiei în vederea promovării inovării în sectorul transporturilor; consideră că această politică, care trebuie însoțită de o finanțare corespunzătoare, ar trebui elaborată în colaborare cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu cetățenii și reprezentanți ai utilizatorilor, pentru a înțelege nevoile sectorului și a aloca astfel mai bine fondurile UE, în special prin intermediul programului Orizont 2020; consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor cu o valoare adăugată europeană clară care vizează decarbonizarea sectorului transporturilor și promovarea modurilor de transport eficiente din punct de vedere energetic (inclusiv a mersului pe jos și a mersului cu bicicleta), creșterea eficienței și transparenței lanțului de aprovizionare, creșterea accesibilității, siguranței și securității transportului, îmbunătățirea gestionării traficului și reducerea sarcinilor administrative; consideră că ar trebui, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită tehnologiilor disruptive din sectorul transporturilor, de exemplu vehiculelor comandate de la distanță, cum ar fi dronele sau vehiculele fără șoferi;

55.

solicită eforturi similare în domeniul educației, pentru a încuraja apariția de noi studii și procese de formare, în special la nivelul profesional și superior, axate pe noile competențe și profesii care se vor dezvolta ca urmare a mobilității inteligente;

56.

subliniază că este important să se sprijine programele-cadru ale UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare în vederea realizării de combustibili mai curați și a unui grad ridicat de progrese tehnologice, de exemplu în ceea ce privește biocombustibilii rafinați;

57.

solicită, în cadrul programului REFIT și al evaluărilor ulterioare ale legislației europene, realizarea unei revizuiri generale a cerințelor europene în materie de permise de conducere și de siguranță, precum și a obligațiilor de raportare în materie de transporturi, în scopul unei reduceri semnificative a sarcinilor birocratice;

58.

recunoaște importanța frecvențelor radio fără interferențe, în special în ceea ce privește asigurarea respectării perioadelor de condus și de odihnă de către lucrătorii din domeniul transportului rutier și utilizarea sistemelor inteligente de transport; invită Comisia să elaboreze, după caz, cadrul de reglementare relevant;

59.

subliniază că crearea unui spațiu european al transporturilor reprezintă o prioritate importantă, care depinde în mare măsură de o acceptare internațională în cadrul acordurilor negociate la nivel global cu partenerii noștri comerciali pentru toate modurile de transport, în special în ceea ce privește transportul aerian și cel maritim, precum și că UE ar trebui să joace un rol formator din ce în ce mai accentuat în cadrul organismelor internaționale relevante;

60.

consideră că UE trebuie să își mențină rolul de lider în contextul eforturilor globale de a reduce emisiile generate de transporturi în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice din 2015 (COP 21), promovând la nivel mondial decarbonizarea sectorului transporturilor și dezvoltarea unor moduri sustenabile de transport, contribuind astfel la atingerea obiectivului convenit la nivel internațional de a limita creșterea temperaturii globale la maximum 2 oC;

61.

solicită o abordare mai integrată între statele membre cu privire la posibilitatea de a aplica principiul reciprocității în relațiile comerciale cu țările terțe, precum și analizarea, în cadrul politicii UE de finanțare a transporturilor, a oportunității finanțării suplimentare din țări terțe;

62.

subliniază că exploatarea resurselor internaționale pentru dezvoltarea sistemului european de transport (petrol, litiu, metale prețioase, biocombustibili) ar trebui să respecte interesele legitime ale populațiilor care trăiesc în zonele unde sunt comercializate aceste resurse și din care acestea se importă;

63.

solicită, în privința transportului aerian:

64.

solicită, în privința transportului rutier:

65.

solicită, în privința transportului feroviar:

66.

solicită, în privința transportului maritim:

67.

solicită, în privința transportului pe căile navigabile interioare:

68.

invită Comisia să țină seama de propunerile incluse în prezenta rezoluție în cadrul evaluării intermediare a Cărții albe și al inițiativelor viitoare din domeniul transporturilor;

69.

îndeamnă Comisia să monitorizeze progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor Cărții albe și să raporteze o dată la cinci ani cu privire la punerea sa în aplicare;

70.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.