22.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 316/76

—

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2014 privind antreprenoriatul în educație și formare (1),

—

având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor (2),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (3),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (4),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (5),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011, intitulată „Tineretul în mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional” (6),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (7),

—

având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale pentru învățarea continuă (8),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2013, intitulată „Împreună pentru tinerii Europei: Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor” (COM(2013)0447),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2013, intitulată „Planul de acțiune antreprenoriat 2020, Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” (COM(2012)0795),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011, intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, (COM(2011)0902),

—

având în vedere raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015, intitulat „Educația pentru spiritul antreprenorial: drumul spre succes”,

—

având în vedere Ghidul Europei sociale al Comisiei din martie 2013 privind „Economia socială și întreprinderile sociale” (ISBN: 978-92-79-26866-3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării Procesului de la Bologna (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la educație și formare în contextul strategiei Europa 2020 (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la combaterea abandonului școlar timpuriu (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană (12),

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la Competențele-cheie pentru o lume în curs de schimbare: implementarea programului de lucru Educație și formare profesională 2010 (13),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2008 referitoare la învățarea continuă în serviciul cunoașterii, creativității și inovației – implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” (14),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0239/2015),

A.

întrucât spiritul antreprenorial în rândul tinerilor trebuie să fie o parte integrantă importantă din strategia politică de susținere a tinerei generații de astăzi în vederea îndeplinirii obiectivelor UE privind creșterea, ocuparea forței de muncă, educația și incluziunea socială și în vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor în Uniunea Europeană;

B.

întrucât antreprenoriatul ar trebui înțeles în sensul său mai larg, și anume de capacitate de a transforma ideile în acțiuni;

C.

întrucât în februarie 2015, 4,85 milioane de tineri erau șomeri în UE-28, o cifră inacceptabil de ridicată, și deși șomajul tinerilor este în scădere – a scăzut cu 494 000, comparativ cu februarie 2014 – acest proces este prea lent;

D.

întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor sunt foarte ridicate iar consolidarea fiscală a statelor membre afectate cel mai mult de criză nu ar trebui să se facă în detrimentul locurilor de muncă ocupate de tineri; întrucât, ca rezultat al ratei foarte mari a șomajului în rândul tinerilor, aceștia se confruntă cu niveluri sporite de sărăcie și de exclusiune socială, în special tinerii aparținând grupurilor dezavantajate și vulnerabile; recunoaște și salută totuși faptul că au fost asumate angajamente pentru a accelera acordarea de fonduri prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor către statele membre, dar solicită angajamente mai puternice din partea Comisiei pentru remedierea acestei probleme grave;

E.

întrucât decalajul dintre educație și formare, pe de o parte, și piața muncii, pe de altă parte, este una dintre cauzele șomajului în rândul tinerilor și al numărului mare de locuri de muncă neocupate în UE, situație care ar trebui remediată și prin înzestrarea tinerilor cu competențele fundamentale, printre care spiritul de inițiativă și antreprenoriat, necesare pentru a participa cu încredere la economia și societatea de azi, bazate pe cunoaștere;

F.

întrucât Uniunea Europeană promovează antreprenoriatul prin intermediul Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor sale emblematice privind „Noi competențe și locuri de muncă”, „O agendă digitală pentru Europa”, „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”, precum și prin sprijin specific acordat femeilor antreprenoare și persoanelor dezavantajate și cu handicap, încurajând spiritul de inițiativă și antreprenorial, precum și cunoștințele, competențele și atitudinile asociate care pot să stimuleze competitivitatea și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

G.

întrucât antreprenoriatul este un vector important pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, deoarece duce la crearea de noi întreprinderi și locuri de muncă, deschide piețe noi, consolidează competitivitatea, îmbunătățește productivitatea și inovarea, consolidează competitivitatea Europeană și creează prosperitate și ar trebui, prin urmare, să fie accesibil în mod egal tuturor;

H.

întrucât antreprenoriatul și, în special, antreprenoriatul social reprezintă factori importanți ai coeziunii sociale și ai sustenabilității, care pot stimula economia, atenuând în același timp starea de sărăcie, excluziunea socială și alte probleme de societate;

I.

întrucât antreprenoriatul și, în special, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă piatra de temelie a economiei europene, precum și principala sursă de noi locuri de muncă; întrucât potențialul antreprenorial al femeilor este o sursă insuficient exploatată de creștere economică și creare de locuri de muncă;

J.

întrucât culturile care valorizează și recompensează competențele antreprenoriale și comportamentele antreprenoriale, precum creativitatea, inovarea, inițiativa, asumarea de riscuri în mod calculat, gândirea independentă și identificarea de oportunități, precum și calitățile de lider, creează un mediu favorabil dezvoltării de soluții noi la provocările economice, sociale și de mediu prin integrarea de componente de cunoaștere în educație care reunesc teoria și practica, reducând astfel barierele dintre experiența în domeniul afacerilor și educație; întrucât, prin urmare, este extrem de important ca aceste competențe personale să fie integrate în sistemul educațional și în viața cotidiană la toate nivelurile;

K.

întrucât, în unele state membre, întreprinderile nou-înființate (de toate tipurile, inclusiv antreprenoriatul social sau întreprinderile pentru profit personal) nu sunt recunoscute sau incluse suficient ca parcurs profesional și se acordă puțin sprijin în sistemul educațional celor care aspiră să devină antreprenori;

L.

întrucât tinerii antreprenori se confruntă cu numeroase provocări și dificultăți, inclusiv cu lipsa experienței, lipsa competențelor corespunzătoare, precum și cu lipsa accesului la finanțare și la infrastructură;

M.

întrucât studiile recente sugerează că competențele antreprenoriale pot fi dobândite și că educația antreprenorială, dacă este concepută și implementată corect și este accesibilă tuturor, poate avea un impact foarte pozitiv asupra vieții oamenilor și a capacității lor de inserție profesională, precum și asupra ratelor de creare și de supraviețuire a întreprinderilor;

N.

întrucât, pentru a conduce la concluzii fiabile, măsurarea impactului educației antreprenoriale trebuie efectuată cu o abordare critică, precum și pe baza unor dovezi solide și a unor instrumente și metode statistice recunoscute;

O.

întrucât educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială care să cuprindă predarea comerțului echitabil, a modelelor de întreprinderi sociale și alternative de afaceri, cum ar fi cooperativele, în vederea creării unei economii sociale, favorabile incluziunii și sustenabile;

P.

întrucât spiritul antreprenorial sporește capacitatea de inserție profesională a tinerilor, permițându-le să își dezvolte calități care sunt esențiale pentru a face față provocărilor, atât în viața profesională, cât și în cea personală, și contribuie la evitarea creșterii ratei sărăciei și excluziunii sociale; întrucât facilitarea accesului la mecanismele de microfinanțare poate contribui la atingerea acestor obiective;

Q.

întrucât educația și formarea profesională, în ansamblul lor, sunt de o importanță primordială pentru dezvoltarea individuală și, prin urmare, trebuie să fie suficient de vaste pentru a pune bazele dezvoltării și aprofundării cunoștințelor și competențelor pe tot parcursul vieții, precum și ale dobândirii de competențe transversale, și suficient de practice, pentru a le permite tuturor să aibă cariere adevărate și o viață profesională și personală de calitate; întrucât există o legătură directă între îmbinarea armonioasă a acestor două aspecte ale educației și reducerea riscului de șomaj în rândul tinerilor;

R.

întrucât spiritul și competențele antreprenoriale pot fi dobândite, învățate și dezvoltate de fiecare persoană; întrucât fiecare tip și nivel de educație corespunde unei ocazii specifice de a dobândi anumite competențe și abilități antreprenoriale, ca parte a dobândirii generale de competențe fundamentale;

S.

întrucât competențele antreprenoriale sunt legate de alte seturi de competențe, cum ar fi competențele din domeniul TIC, de rezolvare de probleme și de cultură financiară, care ar trebui promovate;

T.

întrucât educația și formarea au o importanță primordială în ceea ce privește motivarea tinerilor și posibilitățile oferite acestora de a-și iniția propriile proiecte antreprenoriale;

U.

întrucât educația, ca bun public, trebuie să fie pe deplin favorabilă incluziunii și integrată, punând accentul în special pe asigurarea accesului egal al studenților care provin din medii socioeconomice diverse;

V.

întrucât tinerii vor fi mai bine calificați să demareze afaceri la nivel transnațional dacă stăpânesc foarte bine limbile străine;

W.

întrucât grupurile subreprezentate și dezavantajate au nevoie de o atenție specială și de sprijin de-a lungul întregii educații, în special prin implicarea părinților și a comunităților în procesul educațional precum și prin oferirea de ajutor pentru a demara, gestiona sau dezvolta o afacere sau o întreprindere;

X.

întrucât tinerii beneficiază de pe urma formării și a educației în domeniul antreprenoriatului, precum și a experiențelor antreprenoriale practice, care îi ajută să își dezvolte competențele și talentele, permițându-le să dobândească încredere în ei, și contribuie la înființarea de noi întreprinderi, la creșterea capacității de inserție profesională și la inovare; întrucât antreprenoriatul este o opțiune mult prea puțin folosită pentru mulți tineri cu handicap;

Y.

întrucât întreprinderile sociale și favorabile incluziunii participă activ la creșterea durabilă inovatoare, promovează consolidarea coeziunii în cadrul societății și al comunităților locale și pot crea posibilități de încadrare în muncă pentru tineri, inclusiv pentru tinerii vulnerabili din punct de vedere social și pentru cei aflați cel mai departe de piața muncii;

Z.

întrucât un număr insuficient de persoane își concretizează ideile de a demara o afacere, iar numărul femeilor antreprenoare este disproporționat mai mic în raport cu bărbații antreprenori (în special în cazul femeilor care provin din grupuri sociale vulnerabile și care se confruntă cu o dublă discriminare) și, deși femeile antreprenoare au, în medie, un nivel mai înalt de instruire decât bărbații antreprenori, ele sunt adesea active în sectoare mai puțin inovatoare, cu o creștere mai lentă, cu întreprinderi mai mici decât cele ale bărbaților antreprenori; întrucât trebuie promovate activ modalitățile de depășire a factorilor care descurajează în mod special femeile să aleagă calea antreprenoriatului sau să beneficieze mai mult de ea (15);

AA.

întrucât camerele de meserii, industrie și comerț din unele state membre propun programe specifice pentru a sprijini crearea de întreprinderi;

AB.

întrucât educația și formarea sunt, în principal, competențe naționale, iar unele state membre trebuie încă să își dezvolte o politică transversală sau o abordare strategică a educației, a programei de învățământ sau a metodelor de predare privind antreprenoriatul; întrucât nu toți profesorii și directorii instituțiilor de învățământ din Europa sunt suficient de bine formați în educația antreprenorială, fie prin dezvoltarea profesională continuă, fie prin formarea lor inițială, ceea ce ar putea avea un efect asupra posibilității de a include în mod corespunzător antreprenoriatul în sistemele de învățământ (16);

AC.

întrucât profesorii ar trebui să fie în măsură să colaboreze cu antreprenorii și să definească, împreună cu aceștia, obiective educaționale adecvate și ar trebui, totodată, să beneficieze de sprijinul și de resursele necesare pentru a pune în aplicare strategii axate pe persoana care învață și pentru a-și adapta metodele pedagogice la nevoile studenților lor vulnerabili;

AD.

întrucât activitățile de învățare non-formală și informală completează și îmbogățesc învățarea formală, oferind diferite tipuri de experiențe educaționale, care favorizează emanciparea, și, prin urmare, aceste activități ar trebui să fie recunoscute drept modalități privilegiate de dobândire și de dezvoltare a competențelor antreprenoriale;

AE.

întrucât învățarea formală și informală pot juca un rol-cheie în dezvoltarea și menținerea competențelor antreprenoriale, în special în rândul grupurilor marginalizate;

AF.

întrucât activitățile de învățare non-formală și informală prezintă o relevanță deosebită pentru tinerii care beneficiază de mai puține oportunități, deoarece le oferă acestora posibilități suplimentare de învățare și o eventuală cale de acces la sistemul formal de educație și formare;

AG.

întrucât antreprenorii cu experiență care predau cursuri creează o imagine pozitivă a antreprenoriatului și facilitează demersul antreprenorial;

AH.

întrucât procesul de formare al profesorilor și al consilierilor de orientare profesională ar trebui să includă noțiuni referitoare la antreprenoriat și la antreprenoriatul social;

AI.

întrucât sistemele naționale de educație au evoluat în ritmuri diferite, ca reacție la schimbările de pe piața muncii;

AJ.

întrucât programul Erasmus+, care se derulează în perioada 2014-2020, are drept scop modernizarea educației, a formării și a activităților pentru tineret în întreaga Europă și este deschis organizațiilor care se ocupă de educație, formare, tineret și sport din toate sectoarele învățării pe tot parcursul vieții; întrucât programul va oferi unui număr de peste 4 milioane de cetățeni europeni posibilitatea să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională și să facă voluntariat în străinătate;

AK.

întrucât antreprenoriatul joacă deja un rol în programul Erasmus+, fiind unul dintre rezultatele preconizate ale acțiunilor de mobilitate;

AL.

întrucât este important să se promoveze și să se încurajeze mobilitatea tinerilor antreprenori prin intermediul unor programe – cum ar fi Erasmus pentru tinerii antreprenori (2009-2015) – care le permit tinerilor antreprenori să participe la schimburile transfrontaliere și să învețe de la antreprenori cu experiență care conduc mici întreprinderi, precum și să se creeze oportunități de abordare a inegalităților de gen în domeniul antreprenoriatului; întrucât trebuie alocate mai multe fonduri acestor programe pentru a crește participarea tinerilor;

AM.

întrucât tinerii tind să-și exprime preferința pentru activitatea independentă, 45 % dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani declarând că ar prefera să aibă o activitate independentă (17);

AN.

întrucât comunitățile de afaceri de la nivel local, național și european ar putea să aibă o contribuție mai semnificativă, sub forma voluntariatului pe baza competențelor, a parteneriatelor cu instituțiile de învățământ și a colaborării cu factorii de decizie;

AO.

întrucât organizațiile societății civile au o contribuție importantă (grupuri neguvernamentale, precum sindicatele, asociațiile patronale și alte grupuri sociale), printre care inițiativa „Realizările tinerilor – Europa tinerilor întreprinzători”, care oferă educație și formare informală și pe tot parcursul vieții în domeniul antreprenorial; întrucât aceste contribuții trebuie recunoscute în mai mare măsură, deși ele pot să nu conducă la obținerea unei diplome oficiale; întrucât aceste contribuții sunt duse și de întreprinderile care oferă formare propriilor angajați,

1.

recunoaște rolul învățării pe tot parcursul vieții și al mobilității internaționale, ca măsuri-cheie în cadrul reacției europene la globalizare și în tranziția către economiile bazate pe cunoaștere; evidențiază importanța „spiritului de inițiativă și antreprenorial”, care se numără printre cele opt competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții menționate în Cadru european de referință, necesare tuturor cetățenilor pentru împlinirea și dezvoltarea lor personală, pentru cetățenia europeană și participarea activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă;

2.

invită statele membre să promoveze dobândirea de competențe antreprenoriale în rândul tinerilor, prin intermediul unor acțiuni legislative care să vizeze asigurarea unor stagii de calitate, acordând o atenție deosebită calității educației și creării unor condiții de muncă adecvate, ca instrumente de sporire a capacității de inserție profesionale, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii;

3.

subliniază necesitatea unei definiții cuprinzătoare și clare a competenței-cheie „spiritul de inițiativă și antreprenorial”, care să implice consolidarea unui spirit antreprenorial caracterizat prin spiritul de inițiativă, creativitate, inovare și asumarea de riscuri, precum și capacitatea de a planifica și de a gestiona proiecte în vederea atingerii unor obiective și chiar ideea că individul este conștient de contextul activității sale și este capabil să profite de oportunitățile care se ivesc, atât în context antreprenorial, cât și ca angajat (denumită „intrapreneurship”); are încredere în sectoarele industriei creative și în inițiativele legate de cultură care pot oferi posibilități de afaceri, mai ales pentru tineri;

4.

reamintește că industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării antreprenoriatului, favorizând dobândirea unor aptitudini transferabile, cum ar fi gândirea creativă, rezolvarea de probleme, munca în echipă și ingeniozitatea;

5.

subliniază necesitatea unei abordări largi a noțiunii de antreprenoriat, ca un set de competențe-cheie transversale pentru scopuri personale și profesionale;

6.

subliniază importanța competențelor de monitorizare și de audit organizațional; încurajează în special dezvoltarea auditului social și de mediu, ca instrument inovator de monitorizare;

7.

este convins că aptitudinile și competențele antreprenoriale, precum și aptitudinile și competențele transversale, intersectoriale și cele proprii anumitor profesii și locuri de muncă ar trebui promovate pentru a crește rata activităților independente în rândul tinerilor și pentru a-i oferi tinerei generații o oportunitate reală de a demara afaceri pe cont propriu, ajutându-se pe ei înșiși, precum și societatea, în general;

8.

este convins de faptul că următoarea etapă necesară este precizarea în detaliu a modului în care se poate asigura în continuare punerea în aplicare adecvată a cadrului competențelor-cheie la fiecare nivel de educație pentru dobândirea competențelor antreprenoriale, prin includerea cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor specifice antreprenoriatului, drept obiectiv educațional al oricărui program specific de învățământ și ucenicie;

9.

subliniază faptul că la toate nivelurile și în toate tipurile de educație ar trebui asigurată predarea competențelor antreprenoriale practice și ar trebui promovate motivarea, spiritul de inițiativă și disponibilitatea, precum și un simț al responsabilității sociale; consideră că toate programele de învățământ ar trebui să includă module care să conțină noțiuni de bază în domeniul finanțelor, economiei și mediului de afaceri și că acestea ar trebui însoțite de programe de mentorat, îndrumare și orientare profesională destinate elevilor, inclusiv celor care provin din medii defavorizate, pentru a consolida și facilita înțelegerea de către a aceștia a procesului antreprenorial și pentru a le permite să își dezvolte spiritul antreprenorial; evidențiază rolul educației informale și independente, precum și al activităților de voluntariat, pentru a le insufla tinerilor spiritul și competențele antreprenoriale;

10.

îndeamnă Comisia să evidențieze importanța rolului modelelor de antreprenoriat social, care constituie adesea o bună metodă pentru tinerii europeni de a dobândi o primă experiență în afaceri;

11.

subliniază necesitatea de a dezvolta metode pedagogice inovatoare, care să acorde mai multă importanță componentei participative și să se axeze în mai mare măsură pe persoanele care învață, pentru a încuraja dobândirea unui set de competențe transversale necesare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial;

12.

recomandă promovarea activității antreprenoriale, inclusiv a modelelor de antreprenoriat social, atât în cadrul învățământului superior, cât și prin intermediul proiectelor inițiate de absolvenți;

13.

atrage atenția asupra faptului că promovarea spiritului antreprenorial prin educație nu va avea un veritabil succes decât dacă se ține cont în mod echilibrat de aspectele economice și sociale în strategiile educaționale;

14.

subliniază că incluziunea socială și lupta împotriva sărăciei se pot realiza cu succes în special prin intermediul antreprenoriatului social, care poate stimula ocuparea forței de muncă, precum și prin dezvoltarea unui spirit întreprinzător, care va reprezenta un avantaj deosebit pentru persoanele dezavantajate;

15.

subliniază faptul că sistemele de învățământ dual și studiile combinate cu practica în întreprinderi s-au dovedit, în statele membre care le-au aplicat, de o importanță esențială pentru transmiterea competențelor antreprenoriale de bază;

16.

încurajează implicarea deplină a tuturor părților interesate și stabilirea de parteneriate între acestea, în special între organizațiile antreprenoriale, întreprinderile și instituțiile de învățământ de la nivel local, cu scopul de a face schimb de bune practici și de experiență și de a contribui la consolidarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor, precum și la o mai bună educație în acest domeniu în toate statele membre;

17.

subliniază că îmbinarea strânsă a educației profesionale cu educația școlară este un model de succes care ar trebui să fie consolidat și promovat în Europa și în afara ei;

18.

solicită o colaborare mai apropiată cu sectorul privat și cu partenerii sociali pentru a încuraja dezvoltarea unei culturi a asumării de riscuri, antreprenoriatului și inovației (de exemplu, prin angajamente structurale, cum ar fi mecanismele dedicate inovării și schimbului de idei);

19.

este convins că punerea în practică cu succes a competențelor antreprenoriale depinde tot mai mult de stăpânirea competențelor media și digitale și că ar trebui să se acorde mai multă atenție acestei intercorelări în domeniul educației și formării profesionale; subliniază importanța dobândirii de către toți tinerii a competențelor în domeniul TIC, precum și a unor competențe transversale și antreprenoriale, care să le permită să exploateze pe deplin potențialul lumii digitale, pentru a-i ajuta să creeze noi forme de dezvoltare, de transmitere și de promovare a spiritului antreprenorial, permițându-le astfel tinerilor să fie mai bine pregătiți pentru a candida la un loc de muncă, pentru a desfășura activități independente, pentru a înțelege mai bine comportamentul și nevoile potențialilor lor angajatori și pentru a contribui la capacitatea de inovare și de competitivitate a unei organizații patronale;

20.

subliniază faptul că competențele antreprenoriale ar trebui dezvoltate și consolidate pe tot parcursul vieții, inclusiv prin intermediul experienței profesionale acumulate la locul de muncă și al învățării non-formale și informale, și că validarea acestor competențe ar trebui îmbunătățită și sprijinită, deoarece contribuie la evoluția carierei;

21.

recunoaște faptul că un element-cheie în formarea spiritului întreprinzător îl reprezintă pregătirea corespunzătoare a profesorilor și, subliniază în special, nevoia urgentă de a avea o formare de înaltă calitate, pentru a garanta validitatea procesului educativ;

22.

invită statele membre să combată obstacolele din calea tinerilor antreprenori cu handicap, propunând formări destinate furnizorilor de servicii ale căror responsabilități includ sprijinirea persoanelor cu handicap, precum și prin adaptarea clădirilor unde se acordă sprijin, astfel încât să fie accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă;

23.

ia act de faptul că promovarea cooperării dintre învățământul secundar și cel terțiar ar permite consolidarea dialogului dintre tineri și ar încuraja inovarea;

24.

subliniază nevoia de a îmbunătăți cultura antreprenorială în învățământul superior, prin susținerea și facilitarea creării unor societăți noi de către tineri pe baza cercetării academice („spin offs”), prin reducerea sarcinii birocratice pe care o implică înființarea unor astfel de societăți și prin crearea unui cadru de reglementare clar și favorabil pentru antreprenorii care studiază; consideră, în acest context, că școlile și universitățile ar trebui să asigure timp, spațiu și recunoaștere pentru inițiativele tinerilor, pentru a se asigura că tinerii au încrederea necesară pentru a se angaja în proiecte noi care se pot dovedi folositoare pentru înființarea unor întreprinderi independente; salută inițiativele care răsplătesc tinerii pentru crearea de noi afaceri de succes (de exemplu, cea mai bună afacere a anului creată de studenți); subliniază, de asemenea, că este important ca întreprinderile să dea tinerilor șansa de a avea prima lor experiență directă de lucru în cadrul unei societăți; reiterează necesitatea de a promova sistemele de vizite și stagii ce au astfel de obiective, pentru a le oferi tinerilor o imagine de ansamblu asupra mediului de afaceri;

25.

subliniază rolul-cheie jucat de comunitatea de afaceri în procesul de educație și formare antreprenorială, având în vedere faptul că aceasta poate oferi un conținut educațional bazat pe experiența practică, menit să completeze formarea teoretică a tinerilor;

26.

subliniază rolul determinant pe care l-au jucat diferite asociații de tineri antreprenori pentru susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor, oferindu-le posibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare și de a dobândi experiență în domeniul afacerilor, precum și instrumentele și încrederea necesare pentru a demara o afacere în calitate de antreprenor;

27.

invită Consiliul și Comisia, în cadrul competențelor lor respective și respectând pe deplin principiul subsidiarității, să dezvolte sprijin metodologic și instrumente care să fie puse la dispoziția sistemelor naționale de învățământ în domeniul educației și formării antreprenoriale, inclusiv de antreprenoriat social, urmând o abordare coordonată și invitând administrațiile publice ale statelor membre să coopereze mai strâns cu întreprinderile, pentru a difuza factorii decisivi care contribuie la îmbunătățirea spiritului antreprenorial; solicită Comisiei să majoreze valoarea sprijinului acordat tinerilor antreprenori în cadrul fondurilor europene structurale și de investiții;

28.

invită Consiliul și Comisia să aplice o perspectivă de gen în ceea ce privește metodologia, comunicarea și instrumentele financiare, pentru a încuraja o implicare sporită a fetelor și tinerelor femei în antreprenoriat;

29.

invită Comisia să organizeze și să încurajeze stagiile și programele de schimburi în întreprinderi pentru a le permite tinerilor să dobândească experiențe practice și pentru a facilita schimbul de cunoștințe și de experiență;

30.

invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare în vederea dezvoltării unor competențe transversale, precum gândirea critică, rezolvarea problemelor, spiritul de inițiativă, colaborarea, cooperarea, autonomia, planificarea, conducerea și insuflarea spiritului de echipă, la toate nivelurile și în toate formele de educație, având în vedere că aceste competențe sunt utile pentru o gamă largă de activități și sectoare;

31.

invită Comisia să pună accentul în mai mare măsură pe îmbunătățirea dezvoltării și evaluării competențelor transversale, inclusiv a antreprenoriatului și competențelor digitale, în cadrul programului Erasmus+, subliniind în același timp că acest program nu ar trebui să vizeze exclusiv aspectele legate de capacitatea de inserție profesională și că facilitarea accesului la activitățile antreprenoriale ar trebui menținut, în special în domeniul educației non-formale și informale; invită, de asemenea, Comisia să promoveze reforme ale politicilor în domeniul educației în statele membre, creând un cadru politic coerent pentru statele membre și pentru UE;

32.

invită Comisia să sprijine monitorizarea competențelor TIC, a competențelor de rezolvare a problemelor și a nivelului de educație financiară; invită Comisia să efectueze o cercetare longitudinală în acest domeniu;

33.

invită Comisia să sprijine parteneriatele dintre instituțiile de învățământ și întreprinderi prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice și, în special, Fondul social european, pentru a încuraja programele de învățare la locul de muncă puse la dispoziție de întreprinderi și a facilita dobândirea competențelor antreprenoriale la nivel național și local;

34.

invită Comisia să sprijine crearea unei rețele europene de educație antreprenorială, care să se inspire din rețeaua European Entrepreneurship Education NETwork (EE-HUB), creată în mai 2015 și susținută de organizații europene și alți actori la nivel european, național și local, precum și de către autorități naționale din domeniul educației, pentru a colecta și a face schimb de bune practici, de care să poată beneficia instituțiile școlare, organizațiile educative, instituțiile de formare profesională, întreprinderile, autoritățile și partenerii sociali;

35.

invită Comisia să asigure o coordonare coerentă și eficace în domeniul educației antreprenoriale, în contextul strategiei mai ample a UE privind învățarea pe tot parcursul vieții, al strategiilor globale ale UE și al planului Comisiei Juncker;

36.

propune Comisiei să mențină educația și formarea în domeniul antreprenoriatului printre obiectivele unui viitor program Erasmus+, în următorul exercițiu financiar (după 2020), în toate acțiunile sale, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea, care să cuprindă următoarele elemente:

37.

invită Comisia să examineze și să abordeze factorii care descurajează femeile să opteze pentru antreprenoriat, promovând în mod specific accesul la finanțare și la servicii de asistență pentru tinerele femei antreprenoare;

38.

solicită Comisiei să coordoneze și să sprijine schimbul de bune practici recomandate între statele membre;

39.

invită Comisia să încurajeze o mai bună cooperare și schimbul de bune practici între statele membre care au integrat deja educația antreprenorială în programele de învățământ și au făcut progrese mai bune în promovarea antreprenoriatului tinerilor și, respectiv, statele membre care încă se află la începutul acestui proces;

40.

solicită Comisiei să publice, până la sfârșitul lui 2017, un ghid de bune practici pentru transmiterea competențelor antreprenoriale și sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor în statele membre, să îi prezinte Parlamentului European un raport pe această temă și să includă rezultatele acestei inițiative în evaluarea propriilor măsuri de finanțare;

41.

invită statele membre să promoveze antreprenoriatul ca o modalitate de a încuraja competențele transversale pentru o mai bună gestionare a vieții personale și profesionale a cursanților;

42.

invită Comisia să monitorizeze îndeaproape măsurile concrete aplicate de statele membre pentru a susține antreprenoriatul în rândul tinerilor, pentru a acorda o atenție deosebită promovării și publicării informațiilor privind rezultatele, precum și pentru a încuraja și susține instituțiile și organizațiile în ceea ce privește schimbul de bune practici, idei, cunoștințe și experiență și crearea unor parteneriate strategice transsectoriale; încurajează Comisia și statele membre să dezvolte indici de referință, modele și instrumente și proiecte comune care să vizeze promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor;

43.

îndeamnă Comisia să se asigure că nicio măsură luată de statele membre nu împiedică libera circulație a lucrătorilor, astfel încât tinerii care au ales cariere în domeniul afacerilor să își poată desfășura activitatea oriunde doresc pe teritoriul Uniunii Europene;

44.

invită statele membre, precum și autoritățile regionale și locale, să depună eforturi pentru a promova dezvoltarea de formări în vederea creării și gestionării de noi întreprinderi, inclusiv îndrumarea de către experți, incubatoare de afaceri și programe de accelerare, proiecte de antreprenoriat social desfășurate în cooperare cu comunitățile locale și toate mediile propice antreprenoriatului care vor facilita crearea de noi întreprinderi de către tineri și vor permite o recuperare rapidă în caz de abandon școlar sau după eșecurile inițiale, contribuind astfel la crearea unei culturi antreprenoriale pozitive, la împiedicarea unei percepții negative asupra eșecului în afaceri și la încurajarea tinerilor să încerce din nou, acordând, în același timp, o atenție deosebită tinerilor defavorizați;

45.

îndeamnă statele membre să se asigure că tinerii antreprenori au acces la finanțarea de care au nevoie și că sunt sprijiniți în fiecare etapă;

46.

invită statele membre, precum și autoritățile locale și regionale să utilizeze pe deplin fondurile structurale ale UE, în special Fondul social european, pentru a promova educația și formarea antreprenorială și dezvoltarea competențelor digitale la nivel național, regional și local;

47.

invită statele membre, împreună cu autoritățile regionale și locale, să folosească toate resursele de finanțare disponibile la nivelul UE, precum Fondul social european, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), programul Erasmus pentru tineri antreprenori și programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), pentru a încuraja și susține inițiative care urmăresc stabilirea unor legături mai eficace și mai bine orientate între întreprinderi și sectorul educației;

48.

invită statele membre să promoveze schimbul de bune practici, să încurajeze parteneriatele naționale și transnaționale și să sprijine întreprinderile în curs de dezvoltare și munca rețelelor relevante de întreprinderi mici și mijlocii și a agențiilor de dezvoltare;

49.

încurajează statele membre să ofere metode inovatoare specifice pentru formarea profesorilor și mentorilor în domeniul antreprenoriatului, pentru a le permite să promoveze și să încurajeze competențele antreprenoriale, și să ia în considerare includerea antreprenoriatului în programele de învățământ;

50.

invită statele membre să își dezvolte în continuare sistemele de recunoaștere și de validare a competențelor dobândite în cadrul învățării non-formale și informale pentru a-și respecta angajamentul luat pentru 2018, în scopul de a le oferi persoanelor oportunități de reorientare și o a doua șansă, precum și de a încuraja stima de sine și continuarea învățării;

51.

invită statele membre să încurajeze implicarea partenerilor privați în educația antreprenorială prin finanțare sau formare, în cadrul responsabilității sociale a întreprinderilor;

52.

solicită statelor membre să elimine birocrația în ceea ce privește implementarea planurilor de afaceri de către tineri și să aibă în vedere facilități fiscale și măsuri de încurajare a tinerilor să își pună pe picioare propriile idei de afaceri; subliniază necesitatea unor supape de siguranță pentru întreprinderile noi care dau faliment;

53.

subliniază că este necesar să se abordeze dificultățile de natură financiară care afectează tinerii antreprenori, să li se faciliteze accesul la credite și subvenții speciale, să se reducă sarcinile administrative actuale și să se creeze un mediu de reglementare și stimulente fiscale care să încurajeze dezvoltarea unor inițiative antreprenoriale dedicate tinerilor și să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru a facilita înființarea unor întreprinderi noi și stabilizarea proiectelor de afaceri ale tinerilor antreprenori;

54.

invită statele membre să aibă o atitudine proactivă în ceea ce privește îmbunătățirea cadrelor de reglementare și armonizarea procedurilor administrative pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri și întreprinderile din domeniul social, și să promoveze și să monitorizeze calitatea practicilor de încadrare în muncă ale acestor întreprinderi; subliniază că întreprinderile din domeniul social și favorabile incluziunii creează locuri de muncă sustenabile, contribuie la dezvoltarea comunităților și ajută la promovarea unui mediu sustenabil și la garantarea rezistenței sistemului social în timp de criză;

55.

solicită ca serviciile publice de ocupare a forței de muncă să fie mai proactive în contextul sprijinirii și consilierii întreprinderilor, în special în ceea ce-i privește pe tinerii antreprenori;

56.

invită statele membre și autoritățile regionale și locale să ofere studenților inovatori un acces sporit la burse și sisteme de microcredite, precum și sprijin, informații, mentorat, asistență pluridisciplinară și platforme de evaluare inter pares, pentru a le permite să-și înceapă propriile afaceri sau proiecte, cum ar fi cele sprijinite în cadrul axei „microfinanțare și antreprenoriat social” din cadrul EaSI; invită statele membre să faciliteze accesul la împrumuturi și returnarea acestora, să promoveze utilizarea finanțării participative, să dezvolte parteneriate între economia locală, întreprinderi și universități, să sporească rolul întreprinderilor în integrarea tinerilor pe piața muncii și să consolideze certificatul de abilități antreprenoriale (ENP) la diferite niveluri ale învățământului școlar și universitar, în special în parteneriat cu IMM-urile; îndeamnă statele membre să încurajeze crearea în universități a unor incubatoare de afaceri dedicate dezvoltării durabile și filierelor de studiu orientate către viitor;

57.

invită statele membre să simplifice procedurile pentru a renunța la o afacere fără a comite o fraudă și să creeze un mediu care să nu penalizeze abandonarea afacerii, pentru a le trimite tinerilor un mesaj clar că un eșec nu va duce la un regres cu consecințe de-a lungul întregii vieți;

58.

invită statele membre să încurajeze tinerii să devină antreprenori prin facilitarea realizării, în cadrul sistemului educațional, a unor studii bazate pe proiecte care să aibă un caracter transdisciplinar și să fie realizate în cooperare cu întreprinderile;

59.

invită statele membre să promoveze antreprenoriatul drept o opțiune pozitivă de carieră în cadrul serviciilor de consiliere profesională oferite în învățământul secundar și terțiar, pentru a combate aura negativă asociată antreprenoriatului ca opțiune de carieră, care este prevalentă în unele state membre;

60.

invită statele membre să crească nivelul de sensibilizare cu privire la activitățile independente și la înființarea unor afaceri pentru tinerii cu handicap prin acțiuni precum promovarea carierelor alese de persoane cu handicap care s-au integrat deja pe piața muncii și oferind în mod public recunoaștere antreprenorilor cu handicap;

61.

îndeamnă Comisia să monitorizeze și să-și continue activitatea privind Entrepreneurship360 (școli și programe de învățământ profesional și tehnic) și HEInnovate (învățământul superior);

62.

invită Comisia să includă măsuri legate de educația antreprenorială în indicatorii de evaluare ai semestrului european începând cu 2016;

63.

invită Comisia să prezinte Parlamentului, până la sfârșitul mandatului său, un raport de evaluare cu privire la progresele înregistrate în promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare și măsura în care a reușit să se adreseze membrilor grupurilor sociale vulnerabile;

64.

invită Comisia să asigure coordonarea și cooperarea la nivel european în evaluarea sistematică a programelor și activităților antreprenoriale în scopul de a permite o comparare a rezultatelor, de exemplu a diferitelor modele de antreprenoriat pentru tineri din statele membre și caracteristicile sociodemografice ale tinerilor antreprenori, cum ar fi vârsta, sexul și educația;

65.

invită Comisia să promoveze cooperarea în politicile din întreaga UE și invită statele membre să inițieze schimburi de bune practici;

66.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre și țărilor SEE și Consiliului Europei.