(i)

să se asigure că negocierile transparente privind TTIP conduc la încheierea unui acord pentru comerț și investiții ambițios, cuprinzător și echilibrat, la standarde înalte, care să promoveze creșterea sustenabilă, cu avantaje comune pentru statele membre și avantaje reciproce pentru parteneri, să contribuie la creșterea competitivității la nivel internațional și să creeze noi posibilități pentru întreprinderile din UE, în special pentru IMM-uri și să sprijine crearea de locuri de muncă de înaltă calitate pentru cetățenii europeni, în beneficiul direct al consumatorilor europeni; conținutul și punerea în aplicare a acordului sunt mai importante decât ritmul cu care se desfășoară negocierile;

(ii)

să sublinieze că, în timp ce negocierile privind TTIP constau în negocieri pe trei domenii principale – îmbunătățirea ambițioasă a accesului reciproc la piețe (pentru bunuri, servicii, investiții și achiziții publice la toate nivelurile de guvernare), reducerea barierelor netarifare (BNT) și creșterea compatibilității regimurilor de reglementare și elaborarea unor norme comune pentru a face față provocărilor și oportunităților comune la nivel mondial în domeniul comercial – toate aceste domenii fiind la fel de importante și trebuind incluse într-un pachet cuprinzător; TTIP ar trebui să fie ambițios și obligatoriu la toate nivelurile de guvernare de ambele părți ale Atlanticului; acordul ar trebui să conducă la o veritabilă deschidere de durată a pieței pe o bază reciprocă și la facilitarea, în practică, a comerțului și ar trebui să acorde o atenție deosebită măsurilor structurale care vizează realizarea unei mai bune cooperării transatlantice, cu menținerea standardelor de reglementare și a protecției consumatorilor, prevenind dumpingului social, fiscal și ecologic;

(iii)

să țină seama de importanța strategică a relației economice UE-SUA, în general, și a TTIP, în special, printre altele, ca o șansă de a promova principiile și valorile, ancorate într-un cadru bazat pe norme, pe care UE și SUA le împărtășesc și le prețuiesc, precum și să definească abordări și viziuni comune în ceea ce privește comerțul mondial, investițiile și aspectele comerciale, cum ar fi standardele ridicate, normele și reglementările, pentru a dezvolta o viziune transatlantică mai amplă și un set comun de obiective strategice; să țină seama de faptul că, dată fiind dimensiunea pieței transatlantice, TTIP reprezintă o oportunitate de a modela și de a reglementa ordinea comerțului internațional, astfel încât ambele părți să prospere într-o lume interconectată;

(iv)

să asigure, în special având în vedere recentele evoluții pozitive din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), că un acord cu SUA reprezintă o bază de pornire pentru negocieri comerciale mai extinse și că nu aduce atingere procesului OMC și nu împiedică desfășurarea acestuia; acordurile comerciale bilaterale și multilaterale ar trebui considerate, în general, o a doua opțiune și nu trebuie să împiedice eforturile depuse pentru realizarea unor îmbunătățiri semnificative la nivel multilateral; TTIP trebuie să garanteze sinergia cu alte acorduri comerciale în curs de negociere;

(v)

să țină seama de faptul că TFUE definește politica comercială a UE ca parte integrantă din acțiunea externă globală a Uniunii și, prin urmare, să evalueze implicațiile acordului final, recunoscând oportunitățile, cum ar fi facilitarea accesului la piață datorită unor standarde transatlantice comune, precum și riscurile, cum ar fi reorientarea schimburilor comerciale din țările în curs de dezvoltare din cauza erodării tarifelor preferențiale;

(vi)

să se asigure că acordul garantează respectarea deplină a standardelor UE în domeniul drepturilor fundamentale, prin includerea unei clauze obligatorii din punct de vedere juridic și suspensive referitoare la respectarea drepturilor omului, care să reprezinte o parte standard a acordurilor comerciale ale UE cu țările terțe;

(i)

să se asigure că ofertele privind accesul de piață din diferite domenii sunt reciproce, la fel de ambițioase și reflectă așteptările ambelor părți, fiind necesar un echilibru între diferitele propuneri pentru aceste domenii;

(ii)

să urmărească eliminarea tuturor taxelor vamale, respectând totodată faptul că există o serie de produse sensibile de ambele părți, pentru care vor trebui aprobate liste complete în cursul procesului de negociere; să prevadă pentru produsele cele mai sensibile perioade tranziționale și cote adecvate și, în unele cazuri, excluderea acestora, ținând cont de faptul că, în multe cazuri, aceste produse au costuri de producție mai mari în UE din cauza normelor UE;

(iii)

să introducă în acord o clauză de salvgardare, astfel cum este stabilit în mod clar în mandatul de negociere, care s-ar invoca în situația în care o creștere a importurilor unui anumit produs ar amenința să dăuneze grav producției interne, cu referire specifică la producția de alimente și la sectoarele energointensive, cele care implică relocarea emisiilor de dioxid de carbon, sectorul industriei chimice, sectorul materiilor prime și sectorul industriei oțelului din UE;

(iv)

să țină seama de faptul că, având în vedere că UE este cel mai mare bloc comercial din lume, există importante interese ofensive pentru UE în sectorul serviciilor foarte specializate, de exemplu în sectorul ingineriei și al altor servicii profesionale, al telecomunicațiilor, al serviciilor financiare sau al celor de transport;

(v)

să crească accesul pe piață al serviciilor în conformitate cu o „abordare bazată pe o listă hibridă”, utilizând „liste pozitive” pentru accesul pe piață, în care să fie explicit menționate serviciile ce urmează a fi deschise întreprinderilor străine, iar serviciile noi să fie excluse, asigurându-se, în același timp, că eventualele clauze de status quo sau de tip clichet se aplică numai dispozițiilor privind nediscriminarea și permit o flexibilitate suficientă pentru a readuce serviciile de interes economic general sub controlul public, precum și pentru a ține seama de apariția unor servicii noi și inovatoare, folosind o abordare de tip „listă negativă” pentru tratamentul la nivel național;

(vi)

negocierile ar trebui să abordeze și să elimine în mod semnificativ restricțiile actuale impuse de SUA asupra serviciilor de transport maritim și aerian deținute de întreprinderile europene, în urma aplicării unor legi americane precum Legea Jones, Foreign Dredging Act (Legea privind activitățile de dragare străine), Federal Aviation Act (Legea aviației federale) și US Air Cabotage Law (Legea cabotajului aerian), inclusiv în ceea ce privește restricțiile impuse circulației capitalului în cazul proprietății străine asupra întreprinderilor aeriene, care îngreunează considerabil accesul pe piață al întreprinderilor din UE, precum și inovarea în Statele Unite;

(vii)

să se bazeze pe declarația comună care reflectă angajamentul clar al negociatorilor de a exclude actualele și viitoarele servicii de interes general, precum și serviciile de interes general economic din domeniul de aplicare al TTIP (inclusiv apa, sănătatea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială și educația, dar fără a se limita la acestea), pentru a se asigura că autoritățile naționale și locale își mențin dreptul deplin de a introduce, adopta, menține sau abroga orice măsuri referitoare la comisionarea, organizarea, finanțarea și furnizarea de servicii publice, în conformitate cu tratatele și cu mandatul de negociere al UE; această excludere ar trebui să se aplice indiferent de modul în care serviciile sunt furnizate și finanțate;

(viii)

să depună toate eforturile pentru a asigura recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, în special prin crearea unui cadrul legal în statele federale care au competențe de reglementare în acest domeniu, pentru a permite lucrătorilor din UE și din SUA să își desfășoare activitatea pe ambele părți ale Atlanticului și pentru a facilita mobilitatea investitorilor, a personalului, a lucrătorilor și tehnicienilor cu înaltă calificare între UE și SUA, în sectoarele reglementate de TTIP;

(ix)

să țină seama de faptul că facilitarea vizelor pentru furnizorii de servicii și bunuri europeni este un element-cheie pentru a beneficia de pe urma acordului și să crească, în cadrul negocierilor, presiunea politică asupra SUA pentru a garanta reciprocitatea deplină a vizelor și un tratament egal pentru toți cetățenii statelor membre ale UE, fără discriminare, în ceea ce privește accesul lor în SUA;

(x)

să combine negocierile privind accesul la piețele de servicii financiare cu convergența în domeniul reglementărilor financiare la cel mai înalt nivel, în vederea susținerii introducerii și compatibilității reglementărilor necesare pentru a consolida stabilitatea financiară, a asigurării unei protecții adecvate pentru consumatorii de bunuri și servicii financiare și a susținerii eforturilor de cooperare în curs în alte forumuri internaționale, cum ar fi Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară și Consiliul pentru Stabilitate Financiară; să se asigure că aceste eforturi de cooperare nu limitează suveranitatea în materie de reglementare și de supraveghere a UE și a statelor membre, inclusiv capacitatea acestora de a interzice anumite produse și activități financiare;

(xi)

să pună bazele unei cooperări consolidate între UE, statele sale membre și SUA, care să includă mecanisme de creștere a eficienței cooperării internaționale, cu scopul de a stabili standarde mai înalte împotriva infracțiunilor și a corupției financiare și fiscale;

(xii)

să se asigure că acquis-ul UE privind protecția datelor nu este compromis prin liberalizarea fluxurilor de date, în special în domeniul comerțului electronic și al serviciilor financiare și să recunoască totodată rolul de coloană vertebrală al fluxurilor de date pentru comerțul transatlantic și economia digitală; să includă, ca punct esențial, o dispoziție separată orizontală cuprinzătoare și lipsită de ambiguitate, pe baza articolului XIV din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), care să prevadă o excludere completă din acord a cadrului juridic al UE, actual și viitor, privind protecția datelor cu caracter personal, fără să existe vreo condiție conform căreia acesta trebuie să respecte alte părți din TTIP; să negocieze dispoziții care să se refere la fluxul de date cu caracter personal numai în cazul în care se garantează și se respectă punerea deplină în aplicare a normelor privind protecția datelor pe ambele părți ale Atlanticului, pentru a coopera cu Statele Unite în vederea încurajării țărilor terțe privind adoptarea unor standarde de protecție a datelor la fel de înalte peste tot în lume;

(xiii)

să țină seama de faptul că aprobarea Parlamentului European pentru versiunea finală a acordului TTIP ar putea fi pusă sub semnul întrebării atât timp cât timp activitățile secrete de supraveghere în masă nu sunt complet abandonate și nu se găsește o soluție pentru drepturile la confidențialitatea datelor ale cetățenilor UE, inclusiv dreptul la căi de atac administrative și judiciare, formulate la punctul 74 din rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 (27);

(xiv)

să se asigure că încrederea între UE și SUA, zdruncinată în urma scandalurilor supravegherii în masă, este restaurată rapid și complet;

(xv)

să includă un capitol ambițios privind concurența prin care să se asigure că legislația europeană în materie de concurență este respectată în mod corespunzător, în special în mediul digital; să se asigure că societățile private pot concura în mod echitabil cu întreprinderile de stat sau controlate de stat; să se asigure că subvențiile de stat acordate întreprinderilor private sunt reglementate și fac obiectul unui sistem de control transparent;

(xvi)

să lanseze un apel la o concurență deschisă și la dezvoltarea economiei digitale, care, deși globală prin natura sa, își are principalele baze în UE și în SUA; să evidențieze în negocieri faptul că economia digitală trebuie să aibă un loc central în piața transatlantică, cu o acțiune de pârghie în economia mondială și în continuarea deschiderii altor piețe globale;

(xvii)

să rețină că, în ce privește serviciile societății informaționale și telecomunicațiilor, este deosebit de important ca TTIP să garanteze condiții de concurență loială, cu un acces egal și transparent, bazat pe reciprocitate, al societăților de servicii din UE la piața din SUA și cu obligația ca prestatorii de servicii din SUA să respecte și să se supună tuturor standardelor relevante din sector și celor privind siguranța produselor, precum și drepturilor consumatorilor, atunci când furnizează servicii în Europa sau unor clienți europeni;

(xviii)

să se asigure, cu ajutorul unei clauze obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile acordului în întregime și în deplină conformitate cu Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, părțile își rezervă dreptul de a adopta sau păstra orice măsură (în special de reglementare și/sau financiară) privind protecția sau promovarea diversității culturale și lingvistice, conform articolelor aplicabile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și libertatea și pluralismul mass media, indiferent de tehnologia sau platforma de distribuție folosită și ținând seama de faptul că mandatul acordat Comisiei Europene de către statele membre exclude în mod explicit serviciile audio-vizuale;

(xix)

să specifice că niciun element al acordului nu afectează capacitatea UE sau a statelor membre ale UE de a subvenționa și de a oferi sprijin financiar industriilor culturale și serviciilor culturale, educaționale și audiovizuale și de presă;

(xx)

să confirme faptul că sistemele de prețuri fixe pentru cărți și stabilirea prețurilor pentru ziare și reviste nu vor fi afectate de obligațiile care decurg din acordul TTIP;

(xxi)

să garanteze, printr-o clauză generală, dreptul statelor membre ale UE de a adopta sau menține orice măsură referitoare la furnizarea tuturor serviciilor educaționale și culturale care își desfășoară activitatea fără scop lucrativ și/sau beneficiază în vreun fel de finanțări publice sau de sprijin de la stat, sub orice formă, precum și să se asigure că furnizorii străini cu finanțări private respectă aceleași cerințe privind calitatea și acreditarea ca și furnizorii naționali;

(xxii)

având în vedere imensul interes din partea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, de a obține un acces nediscriminatoriu la contractele de achiziții publice din SUA, atât la nivel federal, cât și la nivel subfederal, de exemplu în domeniul serviciilor de construcții, ingineriei civile, infrastructurii de transport și energetice și bunurilor și serviciilor, să adopte o abordare ambițioasă față de capitolul privind achizițiile publice, respectând, în același timp, conformitatea capitolului cu noile directive ale UE privind achizițiile publice și concesiunile, în vederea eliminării, conform principiului reciprocității, a diferențelor majore actuale legate de gradul de deschidere al celor două piețe de achiziții publice de pe ambele părți ale Atlanticului, prin deschiderea puternică a pieței din SUA (încă reglementată de Buy American Act din 1933) la nivel federal și subfederal deopotrivă, pe baza angajamentelor asumate în Acordul privind achizițiile publice (GPA) și prin eliminarea restricțiilor care se aplică în prezent la nivel federal, de stat și local în Statele Unite; și să creeze mecanisme de garantare a faptului că angajamentele asumate de autoritățile federale din SUA vor fi onorate la toate nivelurile politice și administrative;

(xxiii)

să se asigure, pentru a stabili cerințe procedurale deschise, nediscriminatorii și previzibile, prin care să se asigure accesul egal al întreprinderilor din UE și din SUA, în special al IMM-urilor, atunci când participă la licitații pentru contracte publice, că SUA cresc transparența procesului de atribuire în vigoare pe teritoriul lor;

(xxiv)

să promoveze cooperarea UE-SUA la nivel internațional pentru a promova standarde comune de sustenabilitate în achizițiile publice la toate nivelurile federale și subfederale, printre altele în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului privind achizițiile publice revizuit recent, precum și pentru a adopta și respecta standardele în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor, pe baza Orientărilor privind întreprinderile multinaționale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);

(xxv)

să se asigure că Statele Unite sunt incluse în procesul de negociere pentru a obține rezultate semnificative în deschiderea contractelor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE;

(xxvi)

să aibă în vedere, în ceea ce privește achizițiile publice, caracterul sensibil al domeniilor apărării și securității și să ia în considerare obiectivele stabilite de șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului pentru apărare din 2013, de promovare a înființării unei piețe europene de securitate și apărare, precum și a unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB);

(xxvii)

să se asigure că negocierile privind regulile de origine vizează armonizarea abordărilor UE și SUA și instituirea unor reguli de origine eficiente, evitând astfel subminarea prin alte acorduri a normelor de origine, să considere negocierile o ocazie de a avansa către stabilirea unor standarde comune pentru indicarea obligatorie a originii produselor; având în vedere încheierea negocierilor pentru Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre UE și Canada și potențiala modernizare a Acordului de liber schimb UE-Mexic, vor trebui luate în considerare posibilitatea cumulării și sfera de aplicare a acesteia; să rețină, cu toate acestea, că scopul TTIP este de a facilita comerțul cu produsele originare din SUA și UE și nu de a permite importuri din țări terțe și, prin urmare, excluderea anumitor produse va trebui evaluată în fiecare caz în parte, fiind necesară acordarea unor excluderi de la toate tipurile de cumulări pentru sectoarele sensibile;

(xxviii)

să se asigure că TTIP este un acord deschis și să caute modalități prin care partenerii valoroși, care au un interes în negocierile TTIP în virtutea acordurilor de uniune vamală fie cu UE, fie cu SUA, să poată fi informați într-un mod mai activ asupra evoluției sale;

(i)

să se asigure că capitolul privind cooperarea în domeniul reglementării promovează un mediu economic eficient și favorabil concurenței prin identificarea și prevenirea potențialelor bariere netarifare viitoare din calea comerțului, care afectează în mod disproporționat IMM-urile, și prin facilitarea comerțului și a investițiilor, dezvoltând și asigurând, în același timp, cele mai înalte niveluri de protecție a sănătății și siguranței, în conformitate cu principiului precauției prevăzut la articolul 191 din TFUE, a consumatorului, a legislației în domeniul muncii, mediului și bunăstării animalelor și a diversității culturale care există în cadrul UE; să susțină, respectând, totodată, autonomia în materie de reglementare, stabilirea unui dialog și a unei cooperări structurate între autoritățile de reglementare în cel mai transparent mod posibil și prin implicarea părților interesate; să includă discipline transversale privind coerența și transparența în materie de reglementare pentru dezvoltarea și aplicarea unor reglementări eficiente, rentabile și mai compatibile pentru bunuri și servicii negociatorii de ambele părți trebuie să identifice și să fie foarte clari cu privire la procedurile tehnice și standardele care sunt fundamentale și nu pot fi compromise, la cele care pot face obiectul unei abordări comune, la domeniile în care este de dorit o recunoaștere reciprocă pe baza unui standard înalt comun și a unui sistem solid de supraveghere a pieței și la care sunt cele pentru care este posibil doar un schimb îmbunătățit de informații, pe baza experienței acumulate pe parcursul mai multor ani de discuții într-o serie de forumuri, inclusiv în cadrul Consiliului Economic Transatlantic și al Forumului de cooperare la nivel înalt în materie de reglementare; în mod analog, trebuie să se asigure că acesta nu va afecta standardele care urmează a fi stabilite în domenii unde există diferențe mari între UE și SUA, cum ar fi, spre exemplu, punerea în aplicare a legislației (cadru) existente (precum REACH) sau adoptarea de noi acte legislative (de exemplu, în domeniul clonării) sau definiții viitoare care să afecteze nivelul de protecție (de exemplu, pentru perturbatorii endocrini); să se asigure că nicio dispoziție privind cooperarea în materie de reglementare din TTIP nu stabilește o cerință procedurală pentru adoptarea actelor Uniunii care se referă la acesta și nici nu dă naștere unor drepturi opozabile în această privință;

(ii)

să bazeze negocierile privind măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și măsurile legate de barierele tehnice în calea comerțului (TBT) pe principiile-cheie ale acordurilor multilaterale privind TBT și SPS, precum și să apere standardele și procedurile europene în domeniul sanitar și fitosanitar; să urmărească, în primul rând, eliminarea sau reducerea semnificativă a măsurilor SPS excesiv de împovărătoare, inclusiv a procedurilor de import aferente; să se asigure în special că aprobările prealabile, protocoalele obligatorii sau inspecțiile anterioare vămuirii nu sunt aplicate ca măsură permanentă pentru importuri; să realizeze îmbunătățirea transparenței și a deschiderii, recunoașterea reciprocă a standardelor echivalente, schimburi de bune practici, consolidarea dialogului dintre autoritățile de reglementare și părțile interesate și consolidarea cooperării dintre organismele internaționale de standardizare; să se asigure, în negocierile privind măsurile SPS și TBT, că standardele ridicate care au fost stabilite pentru a garanta siguranța alimentelor și a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor în UE nu sunt compromise în niciun fel;

(iii)

să admită că în domeniile unde există diferențe normative foarte mari între UE și SUA, ca, de exemplu, serviciile de sănătate publică, OMG-uri, utilizarea hormonilor în sectorul bovinelor, REACH și implementarea acestuia și clonarea animalelor în scopuri zootehnice, nu se va încheia niciun acord și, în consecință, nu se vor purta negocieri pe aceste teme;

(iv)

să încurajeze partea americană să ridice interdicția asupra importurilor de carne de vită din UE;

(v)

în ceea ce privește capitolul privind cooperarea orizontală în domeniul reglementării, să încurajeze cooperarea bilaterală în materie de reglementare, pentru a evita divergențele inutile, în special cu privire la noile tehnologii și servicii, în beneficiul concurenței și al opțiunilor consumatorilor din Europa și SUA; să realizeze acest lucru printr-un schimb intensificat de informații și să îmbunătățească adoptarea și punerea în aplicare a unor instrumente internaționale, respectând, totodată, principiul subsidiarității, pe baza unor precedente încununate de succes, cum ar fi, de exemplu, standardele ISO sau cele din cadrul Forumului mondial pentru armonizarea reglementărilor privind vehiculele (WP. 29) al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; să țină seama de faptul că recunoașterea sau echivalarea celui mai mare număr posibil de reglementări privind siguranța vehiculelor pe baza unui nivel de protecție echivalent verificat ar fi una dintre cele mai mari realizări ale acordului; să se asigure că o evaluare prealabilă a impactului pentru fiecare act de reglementare ar trebui să evalueze impactul asupra consumatorilor și a mediului, pe lângă impactul său asupra comerțului și a investițiilor; să promoveze compatibilitatea în materie de reglementare fără a compromite obiectivele legitime în materie de reglementare sau de politici și competențele legiuitorilor din UE și din SUA;

(vi)

să aibă obiectivul de a garanta în continuare un înalt nivel de siguranță a produselor în Uniune și să elimine, totodată, repetarea inutilă a testărilor care generează o risipă a resurselor, mai ales în cazul produselor cu risc scăzut;

(vii)

să abordeze aspectele vamale care depășesc normele prevăzute în Acordul OMC privind facilitarea comerțului și să sublinieze că, pentru a realiza o eliminare reală a sarcinii administrative, este nevoie să se depună eforturi în vederea obținerii unui grad minim de aliniere a reglementărilor cu privire la politicile și practicile vamale și de frontieră;

(viii)

să definească în mod clar, în contextul viitoarei cooperări în materie de reglementare, măsurile care privesc barierele tehnice în calea comerțului (TBT) și sarcinile și formalitățile administrative duble sau redundante și care sunt legate de standardele și reglementările fundamentale sau de procedurile care deservesc realizarea unui obiectiv de politică publică;

(ix)

să respecte pe deplin sistemele de reglementare consacrate de ambele părți ale Atlanticului, precum și rolul Parlamentului European în cadrul procesului decizional al UE și controlul său democratic asupra proceselor de reglementare din UE atunci când creează cadrul pentru cooperarea pe viitor și, în același timp, să asigure cel mai înalt grad de transparență și să dea dovadă de vigilență în ceea ce privește implicarea echilibrată a părților interesate în consultările incluse în elaborarea unei propuneri de reglementare și să nu întârzie procesul legislativ european; să specifice rolul, structura și calitatea juridică ale Consiliului de cooperare în materie de reglementare, având în vedere faptul că orice aplicare directă și obligatorie a recomandărilor sale ar implica o încălcare a procedurilor de legiferare prevăzute în tratate; să se asigure, de asemenea, că este păstrată pe deplin capacitatea autorităților naționale, regionale și locale de a legifera cu privire la propriile politici, îndeosebi la politicile sociale și de mediu;

(i)

să combine negocierile privind accesul la piețe și cooperarea în materie de reglementare cu instituirea unor norme și principii ambițioase, ținând seama de faptul că fiecare pilon are puncte sensibile cu privire la chestiuni precum, dar fără a se limita la, dezvoltarea durabilă, energia, IMM-urile, investițiile și întreprinderile de stat;

(ii)

să se asigure că capitolul consacrat dezvoltării sustenabile este obligatoriu și executoriu și vizează ratificarea, implementarea și asigurarea respectării, pe deplin și efectiv, a celor opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a conținutului acestora, a Agendei OIM privind munca decentă și a principalelor acorduri internaționale în domeniul mediului; prevederile trebuie să vizeze îmbunătățirea în continuare a nivelului de protecție a standardelor de muncă și de mediu; un capitol ambițios privind comerțul și dezvoltarea durabilă ar trebui, de asemenea, să includă norme privind responsabilitatea socială a întreprinderilor bazate pe Orientările privind întreprinderile multinaționale ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și purtarea unui dialog structurat în mod clar cu societatea civilă;

(iii)

să se asigure că standardele de muncă și de mediu nu sunt limitate la capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă, ci sunt incluse și în alte părți ale acordului, cum ar fi cele privind investițiile, comerțul cu servicii, cooperarea în materie de reglementare și achizițiile publice;

(iv)

să se asigure că standardele de muncă și de mediu devin executorii, bazându-se pe experiența pozitivă a acordurilor de liber schimb existente încheiate de UE și SUA și pe legislațiile naționale; să se asigure că punerea în aplicare și respectarea dispozițiilor în domeniul muncii fac obiectul unui proces de monitorizare eficace, care să implice partenerii sociali și reprezentanți ai societății civile, precum și al mecanismului de soluționare a litigiilor aplicabil acordului în ansamblu;

(v)

să se asigure că, respectându-se pe deplin legislația națională, angajații întreprinderilor transatlantice înregistrate în conformitate cu legislația unui stat membru au acces la informații și consultare, în concordanță cu Directiva privind comitetul european de întreprindere;

(vi)

să se asigure că impactul economic, social, de mediu și asupra ocupării forței de muncă al TTIP este examinat, de asemenea, printr-o evaluare ex ante amănunțită și obiectivă a impactului comerțului asupra dezvoltării durabile (TSIA), în deplină conformitate cu Directiva UE privind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile, cu implicarea clară și structurată a tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile; solicită Comisiei să efectueze studii de impact comparative amănunțite pentru fiecare stat membru și o evaluare a competitivității sectoarelor din UE și a sectoarelor omoloage din SUA, pentru a se putea face preconizări cu privire la pierderea și crearea de locuri de muncă în sectoarele respective în fiecare stat membru, astfel încât costurile de ajustare să poată fi acoperite parțial din finanțarea UE și din finanțările acordate de statele membre;

(vii)

să mențină obiectivul de a dedica un capitol specific energiei, inclusiv materiilor prime industriale; să se asigure că, în cursul negocierilor, cele două părți examinează modalități de facilitare a exporturilor energie, astfel încât TTIP să elimine orice restricții sau obstacole la export existente în ceea ce privește combustibilii – inclusiv GNL și țițeiul –între cei doi parteneri comerciali, în vederea creării unei piețe competitive, transparente și nediscriminatorii, sprijinind, astfel, o diversificare a surselor de energie, contribuind la securitatea aprovizionării cu energie și determinând o reducere a prețurilor la energie; subliniază că acest capitol privind energia trebuie să integreze garanții clare că standardele de mediu și obiectivele politicilor climatice ale UE nu trebuie subminate; să încurajeze cooperarea dintre UE și SUA cu scopul de a pune capăt scutirilor fiscale pentru combustibili pentru aviația comercială, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul G20 privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili;

(viii)

să se asigure că acordul nu aduce nicio atingere dreptului fiecăruia dintre parteneri de a gestiona și reglementa explorarea și exploatarea surselor de energie, precum și producerea de energie din aceste surse, dar că, dată ce se va decide demararea exploatării, se va aplica principiul nediscriminării; să țină seama de faptul, în conformitate cu principiul precauției, nicio dispoziție a acordului nu ar trebui să submineze deciziile legitime care au fost luate în mod democratic și nediscriminatoriu cu privire la producerea de energie; să se asigure că accesul la materii prime, precum și la energie, ar trebui acordat, de asemenea, fără discriminare întreprinderilor din UE sau din SUA, iar standardele de calitate ale SUA pentru produsele energetice trebuie respectate, inclusiv cele privind impactul acestora asupra emisiilor de CO2, cum ar fi cele prevăzute de Directiva privind calitatea combustibililor;

(ix)

să se asigure că TTIP susține utilizarea și promovarea bunurilor și serviciilor ecologice, inclusiv prin înlesnirea dezvoltării acestora, și simplifică importurile și exporturile de bunuri și servicii ecologice, valorificând, astfel, potențialul considerabil în materie de câștiguri economice și de mediu pe care îl oferă economia transatlantică și completând negocierile multilaterale în curs referitoare la Acordul privind bunurile ecologice, pentru a contribui la combaterea încălzirii globale și a crea noi locuri de muncă în cadrul „economiei verzi”;

(x)

să se asigure că TTIP servește drept forum pentru elaborarea unor standarde comune, obligatorii și ambițioase, de durabilitate pentru producerea energiei și eficiența energetică, ținând seama în permanență de standardele în vigoare de ambele părți – cum ar fi directivele UE privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică – și respectându-le și să examineze modalități de consolidare a cooperării în materie de cercetare, dezvoltare și inovații în domeniul energetic, precum și de promovare a unor tehnologii ecologice, cu emisii reduse de carbon;

(xi)

să se asigure că TTIP contribuie la conservarea și gestionarea durabilă a resurselor piscicole, în special în ceea ce privește cooperarea dintre părți privind combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

(xii)

să se asigure că TTIP include un capitol specific privind IMM-urile, întemeiat pe angajamentul comun al celor două părți implicate în negocieri, și urmărește crearea de noi posibilități în SUA pentru IMM-urile europene (inclusiv pentru microîntreprinderi), de exemplu, prin eliminarea cerințelor de dublă certificare, prin crearea pe internet a unui sistem de informare cu privire la diferite reglementări și bune practici, prin înlesnirea accesului IMM-urilor la schemele de sprijin, prin introducerea unor proceduri accelerate la frontieră sau prin eliminarea vârfurilor tarifare specifice care continuă să existe; ar trebui să creeze mecanisme prin care cele două părți să colaboreze în vederea facilitării participării IMM-urilor la comerțul și investițiile transatlantice, de exemplu, prin intermediul unui „ghișeu unic” comun pentru IMM-uri, în a cărui înființare să aibă un rol-cheie părțile interesate reprezentând IMM-urile; acest ghișeu ar urma să le pună la dispoziție informații specifice care le sunt necesare pentru a exporta în, a importa din sau a realiza investiții în SUA, inclusiv informații cu privire la taxe, la reglementări, la procedurile vamale și la oportunitățile de pe piață;

(xiii)

admițând faptul că accesul la capital poate stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică, să se asigure că TTIP conține un capitol cuprinzător privind investițiile, inclusiv dispoziții privind accesul la piață și protecția investițiilor; capitolul privind investițiile ar trebui să vizeze aplicarea unui tratament nediscriminatoriu la înființarea întreprinderilor europene și americane pe teritoriul celeilalte părți, ținând cont în același timp de natura sensibilă a anumitor sectoare specifice; acesta ar trebui să încerce să pună în valoare Europa ca destinație pentru investiții, să îmbunătățească încrederea necesară pentru realizarea de investiții europene în SUA și, de asemenea, să trateze chestiunea obligațiilor și responsabilităților investitorilor, raportându-se, printre altele, la reperele reprezentate de Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și la Principiile ONU privind afacerile și drepturile omului;

(xiv)

să se asigure că dispozițiile în materie de protecție a investițiilor sunt limitate la dispozițiile post-înființare și pun accentul pe tratamentul național, pe clauza națiunii celei mai favorizate, pe tratamentul nediscriminatoriu, corect și echitabil, pe protecția împotriva exproprierii directe și indirecte, inclusiv pe dreptul la o compensație promptă, corespunzătoare și efectivă; definițiile standardele de protecție a investitorilor și a investițiilor ar trebui să fie formulate exact din punct de vedere juridic, fiind apărat dreptul de a adopta reglementări în interesul public, precizându-se sensul expresiei „expropriere indirectă” și fiind prevenite măsurile nefondate sau abuzive; transferul liber al capitalului ar trebui să fie în conformitate cu dispozițiile tratatelor UE și ar trebui să cuprindă o excepție prudențială nelimitată în timp în cazul crizelor financiare;

(xv)

să se asigure că investitorii străini sunt tratați în mod nediscriminatoriu, fără a beneficia de drepturi sporite față de investitorii interni, și să înlocuiască mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și state cu un nou sistem de soluționare a acestor litigii, care să se supună principiilor democratice și controlului democratic, în care posibilele cauze să fie examinate în mod transparent de către judecători profesioniști, independenți și numiți public, în cadrul unor audieri publice, care permite exercitarea unei căi de atac, care asigură consecvența hotărârilor judecătorești și respectarea jurisdicției instanțelor UE și ale statelor membre și în care interesele private nu pot submina obiectivele de politică publică;

(xvi)

să se asigure că TTIP include un capitol ambițios, echilibrat și modern în materie de drepturi de proprietate intelectuală, că definește precis anumite domenii ale acestor drepturi, inclusiv recunoașterea și protecția mai bună a indicațiilor geografice, și că reflectă un nivel de protecție echitabil și eficient, fără a împiedica necesitatea UE de a reforma sistemul său de drepturi de autor și asigurând, totodată, un echilibru just între drepturile de autor și interesul public, în special în ceea ce privește necesitatea menținerii accesului la medicamente accesibile din punctul de vedere al prețului, prin susținerea în continuare a facilitățile oferite de Acordul TRIPS;

(xvii)

să considere că este foarte important ca UE și SUA să fie în continuare angajate și implicate în discuții multilaterale globale privind armonizarea brevetelor prin intermediul organismelor internaționale existente și, astfel, să avertizeze împotriva încercării de a introduce în TTIP dispoziții privind dreptul material al brevetelor, îndeosebi cu privire la chestiuni referitoare la caracterul brevetabil și la perioadele de grație;

(xviii)

să se asigure că capitolul privind drepturile de proprietate intelectuală nu cuprinde dispoziții privind răspunderea intermediarilor de pe internet sau sancțiuni penale ca instrument pentru asigurarea respectării, întrucât au fost deja respinse de Parlament, inclusiv în cadrul tratatului ACTA;

(xix)

să asigure o recunoaștere deplină și o protecție juridică consolidată pe piața SUA pentru indicațiile geografice ale UE și să prevadă măsuri pentru a face față folosirii necorespunzătoare și informațiilor și practicilor înșelătoare; să garanteze consumatorilor etichetarea, trasabilitatea și originea reală a acestor produse și protejarea know-how-ului producătorilor, ca element esențial al unui acord echilibrat;

(i)

să continue eforturile în curs menite să crească gradul de transparență al negocierilor, punând mai multe propuneri de negociere la dispoziția publicului larg; să pună în practică recomandările Ombudsmanului European, în special cele referitoare la normele privind accesul public la documente;

(ii)

să transpună aceste eforturi semnificative privind transparența în rezultate concrete, semnificative, printre altele prin ajungerea la acorduri cu SUA în vederea îmbunătățirii transparenței, inclusiv a accesului deputaților în Parlamentul European la toate documentele din cadrul negocierilor, inclusiv la textele consolidate, pentru a permite deputaților în Parlamentul European și statelor membre să se angajeze în discuții constructive cu părțile interesate și cu publicul; să se asigure că ambele părți care participă la negocieri ar trebui să justifice orice refuz de a divulga o propunere de negociere;

(iii)

să promoveze o colaborare din ce în ce mai strânsă cu statele membre, responsabile pentru mandatul de negociere, care au determinat Comisia Europeana să inițieze negocierile cu SUA, cu scopul de a consolida implicarea activă a acestora în mai buna comunicare a domeniului de aplicare și a beneficiilor posibile ale acordului pentru cetățenii europeni, în conformitate cu angajamentele asumate în Concluziile Consiliului adoptate la 20 martie 2015, pentru a se asigura o amplă dezbatere publică, bazată pe fapte, privind TTIP, în Europa, cu scopul de a analiza preocupările reale legate de acord;

(iv)

să își consolideze dialogul continuu și transparent cu o gamă largă de părți interesate, pe toată durata procesului de negociere; încurajează toate părțile interesate să participe în mod activ și să prezinte inițiative și informații relevante pentru negocieri;

(v)

să încurajeze statele membre să implice parlamentele naționale, în conformitate cu obligațiile constituționale ale fiecăruia, pentru a oferi tot sprijinul necesar statelor membre în îndeplinirea acestei sarcini și să consolideze dialogul cu parlamentele naționale, în scopul de a menține parlamentele naționale informate în mod adecvat cu privire la negocierile în curs;

(vi)

să se bazeze pe o cooperare mai strânsă cu Parlamentul și să urmărească un dialog structurat și mai strâns, care va continua să monitorizeze îndeaproape procesul de negociere și să colaboreze cu Comisia, cu statele membre, cu Congresul și cu Administrația SUA, precum și cu părțile interesate de ambele părți ale Atlanticului, pentru a asigura un rezultat de care să beneficieze cetățenii din UE, din SUA și din alte țări;

(vii)

să asigure că TTIP și viitoarea punere în aplicare a acestuia sunt însoțite de o aprofundare a cooperării parlamentare transatlantice și că, în viitor, pe baza și prin exploatarea experienței acumulate în dialogul transatlantic al legislatorilor, pentru a se ajunge în viitor la un cadru politic mai larg și mai consolidat, în vederea dezvoltării de abordări comune, a consolidării parteneriatului strategic și a îmbunătățirii cooperării globale între UE și SUA;