COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.11.2015

COM(2015) 800 final

COMUNICARE A COMISIEI

PROIECTELE DE PLANURI BUGETARE PENTRU 2016: EVALUARE GLOBALĂ

Cuprins

1. Introducere

2. Ajustarea bugetară în zona euro în conformitate cu planurile naționale

3. Imaginea de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare individuale

1. Introducere

Legislația UE prevede că statele membre din zona euro prezintă Comisiei proiectele de planuri bugetare (PPB) pentru anul următor până la 15 octombrie, cu scopul de a îmbunătăți coordonarea politicilor bugetare naționale în Uniunea economică și monetară 1 . Aceste planuri prezintă pe scurt proiectele de buget pe care guvernele le transmit parlamentelor naționale. Comisia emite, în cazul fiecărui plan, un aviz în care evaluează conformitatea planului cu obligațiile țării respective care decurg din Pactul de stabilitate și creștere (PSC). De asemenea, Comisia trebuie să prezinte o evaluare generală a situației și a perspectivelor bugetare pentru zona euro în ansamblul său. Această ultimă evaluare este prezentată în prezenta comunicare.

Șaisprezece state membre din zona euro au transmis Comisiei PPB-urile pentru 2016 până la data de 15 octombrie, conform prevederilor din pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară. Grecia și Cipru, singurele țări din zona euro care mai fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică, nu sunt obligate să prezinte un plan, întrucât programele prevăd deja o monitorizare bugetară atentă. Spania și-a prezentat deja PPB în septembrie, iar Comisia și-a adoptat avizul la 12 octombrie.

Portugalia nu a prezentat un plan în conformitate cu legislația. Acest lucru nu s-a mai întâmplat înainte și nu ar trebui să se repete. Chiar și un PPB bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, care este considerat acceptabil în caz de alegeri, oferă informații valoroase și transparente privind tendințele bugetare subiacente, care facilitează o examinare colectivă a orientării politicii fiscale globale a zonei euro și asigură egalitatea de tratament între statele membre.

Respectând autonomia bugetară a statelor membre, avizele Comisiei oferă o consiliere obiectivă în materie de politici, în special guvernelor și parlamentelor naționale, pentru a facilita evaluarea conformității proiectelor de buget cu regulile bugetare ale UE. Pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetară oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a trata politica economică și bugetară ca un aspect de interes comun, în conformitate cu tratatul.

În plus, în iulie 2015, Consiliul a invitat Eurogrupul să monitorizeze și să coordoneze politicile bugetare ale statelor membre din zona euro, precum și orientarea politicii fiscale la nivel agregat a zonei euro, pentru a asigura o politică bugetară diferențiată și favorabilă creșterii 2 . Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro, fără a aduce atingere îndeplinirii cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere, „să își coordoneze politicile bugetare, pentru a se asigura că orientarea politicii fiscale la nivel agregat a zonei euro este în concordanță cu riscurile legate de sustenabilitate și condițiile ciclice”. Această recomandare reprezintă fundamentul evaluării realizate de Comisie.

Obiectivul prezentei comunicări este dublu. În primul rând, comunicarea oferă o imagine globală a politicii bugetare la nivelul zonei euro, pornind de la o evaluare orizontală a PPB-urilor. Acest exercițiu este echivalentul evaluării orizontale a programelor de stabilitate care are loc în primăvară, însă se axează mai degrabă pe anul următor decât pe planurile bugetare pe termen mediu. În al doilea rând, ea oferă o imagine de ansamblu a PPB-urilor la nivel de țară, explicând abordarea utilizată de Comisie pentru evaluarea acestora, mai ales în ceea ce privește respectarea cerințelor PSC. Evaluarea este diferențiată în funcție de apartenența unui stat membru la componenta preventivă sau la componenta corectivă a PSC și, de asemenea, ia în considerare cerințele PSC în ceea ce privește nivelul și dinamica datoriei publice.

2. Ajustarea bugetară în zona euro în conformitate cu planurile naționale

Constatări generale

Redresarea în urma crizei economice și financiare se face treptat în zona euro. Conform ipotezelor macroeconomice furnizate în PPB-uri, PIB-ul va crește cu 1,7 % în 2015 în cele șaisprezece state membre vizate (ZE-16), situându-se ușor peste nivelul de 1,4 % preconizat la momentul prezentării programelor de stabilitate (PS), în aprilie 2015 (tabelul 1). Pentru 2016, perspectivele de creștere sunt, în linii mari, neschimbate față de cele din primăvară, cu o creștere preconizată a PIB-ului de 1,9 % în ZE-16 față de 1,8 % prevăzut în PS. Odată cu previziunile privind redresarea economică care își reia ritmul, diferența dintre producția efectivă și cea potențială este tot mai mică. Conform planurilor, deviația PIB în ZE-16 se estimează că va fi de -1½% din PIB-ul potențial în 2015 și că va scădea și mai mult la -¾% în 2016, după ce a fost de -2½% în 2013. Această tendință este evidentă în marea majoritate a statelor membre, deși cu diferențe de la o țară la alta. Perspectivele privind inflația se mențin modeste, în linii mari neschimbate din primăvară. Potrivit PPB-urilor, rata inflației va fi de 0,4 % în 2015 și se previzionează că va crește la 1,1 % în 2016 (la fel ca în PS).

Deficitul bugetar global la nivel agregat este preconizat să scadă în continuare anul acesta și anul viitor. În ZE-16, se preconizează că deficitul va fi de 1,9 % din PIB în 2015, în scădere de la 2,4 % anul trecut 3 . În 2016, ponderea deficitului la nivel agregat ar urma să scadă ușor, până la 1,7 % din PIB. Acest lucru este în contrast cu reducerea de 0,4 puncte procentuale din 2016 preconizată în PS. Împreună cu perspectivele macroeconomice ușor îmbunătățite, acest fapt sugerează că reducerea mai mică a deficitului poate fi determinată de un efort bugetar mai scăzut (a se vedea mai jos). Cu toate acestea, o creștere a cheltuielilor asociate crizei refugiaților va constitui probabil un element contributiv în câteva state membre.

O pauză continuă în ceea ce privește consolidarea, măsurată de variația soldului structural agregat este confirmată în PPB-uri în perioada 2015-2016. Acest lucru concordă în linii mari cu previziunile pentru întreaga perioadă 2015-2016 incluse în PS din primăvară (la acel moment se preconiza că soldul structural urma să rămână neschimbat atât în 2015, cât și în 2016). PS au reflectat poziția din PPB-urile statelor membre din toamna anului trecut, care indicau o oprire a consolidării în 2014 care urma să continue în 2015. Potrivit PPB-urilor, se preconizează că soldul structural ar trebui să se îmbunătățească în 2015 (¼% din PIB), urmat însă de o deteriorare a lui în anul următor cifrată la ¼% din PIB 4 . Pauza în materie de consolidare bugetară are loc în contextul unei îmbunătățiri treptate, dar încă fragile a perspectivelor economice și în contextul reducerii deviației PIB. Faptul că numai șase state membre (și doar una dintre cele mai mari economii) intenționează să își atingă sau să își depășească obiectivele bugetare pe termen mediu la începutul anului 2016 5 indică la rândul său că ajustarea structurală planificată în 2016 nu reușește să respecte cerințele PSC. Cu toate acestea, ajustarea la nivel agregat nu ar trebui să fie considerată decât orientativă în această privință, deoarece nu ține seama de diferențele importante de la un stat membru la altul în ceea ce privește cerințele PSC, care fac obiectul evaluărilor specifice fiecărei țări efectuate de Comisie.

După ce a atins un nivel record de 92 % din PIB în 2014, se preconizează că ponderea datoriei agregate va scădea ușor atât în 2015, cât și în 2016, corespunzând în linii mari proiecțiilor care stau la baza PS. Acest fapt este cauzat de creșterea PIB-ului nominal și ajustarea stoc-flux negativă (ceea ce înseamnă că alți factori decât deficitul public sunt planificați să reducă datoria) 6 . La 89 % din PIB în 2016, ponderea datoriei la nivel agregat maschează diferențe mari între cifrele de la nivel național. Ponderile datoriei în statele membre luate separat variază de la 131 % din PIB în Italia la puțin sub 10 % din PIB în Estonia. Nu sunt incluse date pentru Grecia, Cipru și Portugalia, trei state membre cu un nivel ridicat al datoriei. 

Tabelul 1: Imagine de ansamblu a agregatelor economice și bugetare (ZE-16) pentru 2015-2016

Impactul crizei refugiaților

Într-o serie de cazuri, PPB-urile menționează impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați (Austria, Belgia, Germania și Italia). În timp ce PPB-urile au reprezentat un vehicul evident pentru prezentarea de informații specifice cu privire la eventualele costuri bugetare legate de refugiați, natura însăși a acestui eveniment neobișnuit 7 și faptul că PPB-urile sunt limitate la statele membre din zona euro presupune ca alte state membre să își prezinte informațiile prin diferite documente. Acest lucru este necesar și pentru că situația continuă să evolueze pe teren.

Flexibilitatea enunțată în PSC permite luarea în considerare a cheltuielilor excepționale legate de evenimente neobișnuite care se situează în afara controlului guvernului, atât în cadrul componentei preventive, cât și în cadrul componentei corective a pactului. Componenta preventivă a Pactului prevede în mod explicit că abaterile temporare în ceea ce privește ajustarea bugetară necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) pot fi permise ex ante și ar putea, în orice caz, să nu fie luate în considerare ex post pe baza datelor privind execuția, cu condiția că ele să rezulte i) în urma unui eveniment neobișnuit, ii) să se afle în afara controlului respectivului stat membru, iii) să aibă un impact major asupra situației financiare a administrației publice și iv) să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Componenta corectivă prevede o dispoziție similară cu privire la deschiderea unei PDE, atunci când se stabilește un deficit excesiv drept excepțional care rezultă dintr-un „eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și cu o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice”, cu condiția ca deficitul să rămână apropiat de 3 % din PIB. Costurile neprevăzute legate de afluxurile de refugiați pot fi luate în considerare și în cadrul evaluării „măsurilor eficiente” atunci când se evaluează respectarea recomandării din PDE.

Ar trebui subliniat faptul că cerințele de ajustare prevăzute în PSC, atât în cadrul componentei preventive, cât și al celei corective, sunt fixate în funcție de variația soldului structural. Prin urmare, indemnizațiile corespunzătoare incluse în dispozițiile referitoare la „situațiile excepționale” ar trebui să reflecte (doar) măsura în care aceste evenimente afectează variația anuală a soldului structural, în comparație cu cele care ar fi fost observate în absența evenimentul în sine. Prin urmare, Comisia va utiliza, în principiu, aceste dispoziții din PSC atunci când evaluează (ex post) abaterea temporară de la cerințele pentru 2015 și 2016 datorită costurilor suplimentare în fiecare din acești doi ani care rezultă în urma afluxului excepțional de refugiați în comparație cu anul precedent. Dacă este cazul, avizele Comisiei privind PPB-urile conțin declarații factuale cu privire la modul în care evaluarea conformității ar putea fi afectată dacă ar trebui să se facă corecturi pentru a include costurile legate de refugiați.

Comisia va face o evaluare finală, de la caz la caz, inclusiv asupra sumelor eligibile, pe baza datelor observate furnizate de autoritățile din statele membre în cauză. Costurile bugetare legate de afluxurile de refugiați nu vor fi considerate ca fiind excepționale, deoarece cheltuielile suplimentare nu sunt neapărat temporare și ocazionale. De asemenea, acestea ar trebui să fie direct legate de afluxurile de refugiați să reprezinte consecința imediată a acestora (de exemplu costuri de cazare și costuri administrative, de primire la nivel local, de transport etc.) și să excludă orice contribuții specifice din partea fondurilor UE relevante (și, în general, de la bugetul UE).

Structura ajustării bugetare

PPB-urile nu prevăd decât modificări limitate ale compoziției finanțelor publice în 2015-2016 pentru zona euro în ansamblul ei (tabelul A5.5 și graficele A5.1a-b din anexa 5). Ponderea cheltuielilor publice în PIB este planificată să scadă cu 0,6 puncte procentuale în 2016. Totuși, această reducere aparent semnificativă se datorează în principal condițiilor ciclice. De fapt, ponderea cheltuielilor corectată în funcție de impactul ciclului economic indică o reducere de numai ¼ puncte procentuale. Această reducere este compensată prin reduceri de impozite anunțate, după cum reiese din scăderea puternică a ponderii veniturilor ajustate ciclic (-½ puncte procentuale în 2016). În acest sens, planurile statelor membre de reducere a cheltuielilor ca procentaj din rezultatul potențial nu au reușit, la nivel agregat, în mare măsură, să se materializeze în ultimii ani. Previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (denumite în continuare „previziunile Comisiei”) confirmă reducerea mică a ponderii cheltuielilor structurale și reducerea mai mare a ponderii veniturilor structurale din PPB-uri. Elasticitatea fiscală unitară în linii mari, menționată atât de PPB-uri, cât și de previziunile Comisiei indică faptul că reducerile veniturilor sunt determinate de măsuri guvernamentale (tabelul A5.6 din anexa 5).

După examinarea caracterului favorabil creșterii al planurilor de cheltuieli agregate prezentate în PPB-uri, nu se așteaptă ca ajustarea planificată să dăuneze perspectivelor de creștere pe termen mediu, deși pot exista posibilități de opțiuni mai favorabile creșterii economice dacă se reduc cheltuielile. Cele mai multe categorii de cheltuieli sunt preconizate să scadă ca procentaj din PIB. Scăderile cele mai însemnate afectează remunerarea angajaților, prestațiile sociale și achizițiile publice de bunuri și servicii (graficul A5.2 din anexa 5). În plus, statele membre beneficiază de economii importante la cheltuielile cu dobânzile (astfel cum se prezintă în detaliu în secțiunea următoare). Deoarece cheltuielile cele mai productive nu sunt în principal afectate, nu se așteaptă ca ajustarea planificată să dăuneze perspectivelor de creștere pe termen mediu, deși pot exista posibilități de opțiuni mai favorabile creșterii economice dacă se reduc cheltuielile. În special, cheltuielile de capital sunt, de asemenea, preconizate să scadă. Previziunile Comisiei sunt, în linii mari, în conformitate cu PPB-urile, confirmând că cele mai mari reduceri s-au făcut la prestațiile sociale și salariile din sectorul public, dar prevede o scădere mai mică a achizițiilor publice de bunuri și servicii. De asemenea, previziunile Comisiei estimează un rol mai important al scăderilor cheltuielilor cu dobânzile decât cel prevăzut în PPB-uri.

Măsurile prezentate în PPB-uri ar avea doar un efect moderat asupra structurii impozitelor pentru ansamblul țărilor din ZE-16 în 2015. Într-adevăr, toate cele trei categorii principale (impozitele indirecte, impozitele directe și contribuțiile sociale) ar urma să scadă ca pondere în PIB, fără însă să își modifice ponderea relativă în mod semnificativ. În ceea ce privește veniturile, previziunile Comisiei sunt aliniate cu PPB-urile (graficul A5.3 din anexa 5).

Cu toate acestea, PPB-urile reflectă o bună cunoaștere de către statele membre din zona euro a beneficiilor aduse de reducerea presiunii fiscale asupra veniturilor salariale și multe state membre planifică sau pun în aplicare o varietate de măsuri concrete (tabelul 2). În timp ce numeroase măsuri sunt relativ modeste în comparație cu amploarea provocării cu care se confruntă, PPB-urile unor state membre includ pachete ambițioase de reducere a impozitelor pe veniturile salariale care ar putea avea un puternic impact pozitiv asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Cele mai semnificative reforme sunt introduse în statele membre care au în prezent impozite pe veniturile din salarii relativ ridicate în comparație cu media UE, cum ar fi Austria, Belgia și Franța. În același timp, unele state membre care au impozite relativ scăzute pe veniturile din salarii introduc și măsuri relevante. Măsurile sunt în general bine direcționate, fiind orientate către acele grupuri pentru care impozitarea ridicată a veniturilor din salarii reprezintă cele mai mari obstacole în calea ocupării forței de muncă. În practică, acest lucru implică, de obicei, o reducere a impozitelor la nivelul veniturilor mici, mai multe state membre majorând deducerile personale, în timp ce unele reduc ratele sau schimbă cotele de impozitare pentru a reduce sarcina fiscală asupra persoanelor cu venituri mici. Unele state membre reduc impozitarea pentru persoanele cu venituri medii, în timp ce o serie de majorări ale impozitelor care sunt incluse în PPB-uri se referă la persoanele cu venituri mai mari. Majoritatea PPB-urilor nu oferă detalii privind finanțarea reducerilor impozitelor pe veniturile salariale. În cel puțin unele cazuri, finanțarea întreagă sau permanentă nu pare să fie pe deplin asigurată.

Previziunile Comisiei din toamna anului 2015 și PPB-urile

În ceea ce privește perspectiva bugetară și economică globală, imaginea conturată de cele șaisprezece PPB-uri este în mare măsură confirmată de previziunile Comisiei, care indică, de asemenea, o redresare economică continuă, deși moderată în contextul unor condiții mai dificile pe plan mondial. Potrivit previziunilor Comisiei, creșterea PIB-ului real se va ridica la 1,6 % în 2015 și se va consolida în continuare ajungând la 1,8 % din PIB în 2016. Cererea internă este sprijinită în prezent de o conjunctură cu prețuri scăzute la petrol, o rată de schimb a monedei euro încă relativ scăzută, o politică monetară flexibilă și o orientare a politicii fiscale în linii mari neutră. În același timp, dinamica subiacentă a cererii interne rămâne lentă. Conjunctura economică mondială s-a deteriorat, în special în China și în alte economii de piață emergente, iar comerțul mondial a încetinit brusc. În plus, o serie de evenimente ar putea conduce la o creștere mai redusă decât cea preconizată de Comisie, cum ar fi o înrăutățire și mai accentuată a comerțului mondial, efectele de contagiune mult mai mari decât se estimase din încetinirea economiilor emergente sau contaminarea prin intermediul piețelor financiare.

Îmbunătățirea condițiilor economice se reflectă, de asemenea, în reducerea diferenței dintre rezultatul efectiv și rezultatul potențial din previziunile Comisiei. Se preconizează că deviația negativă a PIB de 2¼ % a PIB-ului potențial din 2014 va scădea la 1¾ % în acest an și la 1 % în 2016.

Reluarea perspectivelor de creștere nu se reflectă în evoluția prețurilor, întrucât perspectivele inflației rămâne neclare la nivel agregat. Previziunile Comisiei estimează că inflația bazată pe IAPC va fi de doar 0,1 % în acest an, cu o previziune de creștere la 1 % în 2016, ceea ce reflectă o diminuare progresivă a deviației PIB și o orientare monetară foarte flexibilă. În pofida diferențelor neneglijabile de la un stat membru la altul, se presupune că ratele dobânzilor vor rămâne la niveluri nemaiîntâlnit de scăzute în 2016. În același timp, excedentul semnificativ de economii față de investiții este așteptat să se mențină în 2016, excedentul balanței externe a zonei euro fiind estimat la 3,6 % din PIB, cu doar puțin sub nivelul său din 2015 (3,7 % din PIB). Acest excedent extern, unul dintre cele mai mari din lume ca valoare, este doar parțial datorat efectului ratei mai mici de schimb a monedei euro și prețurilor scăzute la produsele de bază. Acesta indică, de asemenea, lipsa cererii interne și indică faptul că redresarea depinde în mare măsură de factori externi.

Se estimează că deficitul global agregat va scădea de la 2,0 % din PIB în 2015 la 1,7 % din PIB în 2016, soldul structural rămânând neschimbat în acest an și deteriorându-se ușor în 2016. Acestea fiind spuse, lipsa unei îmbunătățiri a soldului structural în 2015 anticipată de Comisie include o scădere preconizată a cheltuielilor cu dobânzile, ceea ce reflectă faptul că randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut brusc de la sfârșitul anului 2013 și au atins niveluri minime istorice în prima jumătate a anului 2015. Ca urmare a unor rate mai scăzute ale dobânzii, valoarea totală a plăților de dobânzi de către statele membre din zona euro a scăzut în ultimii ani deoarece volume mari de datorii au fost reportate de la scăderea ratelor dobânzilor (anexa 4).

La nivel agregat, soldul primar structural este astfel prevăzut să se deterioreze cu ½% din PIB în 2015. În mod similar, Comisia preconizează că ușoara deteriorare structurală din 2016 va fi mai pronunțată (-¼ din PIB) atunci când este evaluată pe baza soldului primar. Câștigurile excepționale provenite din astfel de niveluri nemaiîntâlnit de scăzute ale ratelor dobânzii pentru datoria publică oferă statelor membre posibilitatea de a-și consolida în primul rând finanțele publice și, în funcție de situația lor specifică, de a investi în infrastructură și de a-și reforma economiile 11 .

În timp ce imaginea de ansamblu a deficitului în zona euro coincide în linii mari între PPB-uri și previziunile Comisiei, diferențele dintre PPB-uri și previziunile de deficit ale Comisiei pot fi relativ mari, din motive care variază de la o țară la alta. În majoritatea țărilor, Comisia anunță un deficit mai ridicat în comparație cu PPB-urile acestor țări, cea mai mare a acestor diferențe fiind observată în cazul Spaniei, al Belgiei și al Slovaciei (tabelul A 5.1 și graficul A5.4 din anexa 5). Restul diferențelor pozitive dintre previziuni se încadrează într-un interval de 0,3 puncte procentuale, iar previziunile Comisiei indică un deficit mai redus pentru Germania, Estonia și Finlanda.

Comisia preconizează o datorie agregată ușor mai ridicată decât cea prevăzută de statele membre. În timp ce ponderea datoriei agregate rămâne la un nivel foarte ridicat, Comisia se așteaptă ca aceasta să scadă atât în acest an, cât și în anul următor, ajungând la 90 % din PIB în 2016. Cu toate acestea, ar trebui să se recunoască și că o mare parte din reducerea datoriei în zona euro este generată de Germania. Dacă se scoate Germania din calcule, ponderea datoriei agregate prognozate de Comisie se va stabiliza la 100 % din PIB numai în 2016. Și în acest caz, diferențele dintre PPB-uri și previziunile Comisiei pot fi mai mari la nivel de stat membru, din motive care variază de la o țară la alta. Cele mai mari diferențe se referă la Spania și Irlanda (tabelul A5.3 și graficul A5.5 din anexa 5). În majoritatea cazurilor, diferențele dintre previziuni variază între zero și 1 % din PIB.

Ponderea datoriei în zona euro la nivel agregat nu poate fi evaluată din perspectiva conformității cu cerințele din PSC în materie de datorie deoarece statele membre din care este constituită nu au același statut față de PSC 12 . Cu toate acestea, opt state membre din zona euro care au prezentat PPB-uri fac obiectul criteriului de referință privind reducerea datoriei. Potrivit previziunilor Comisiei, șase dintre cele opt sunt așteptate să se conformeze cu PSC.

Evaluarea ajustării bugetare în zona euro

În ceea ce privește amploarea ajustării bugetare structurale, previziunile Comisiei confirmă continuarea unei orientări a politicii fiscale în linii mari neutră în 2016 în zona euro, după întreruperea virtuală a consolidării bugetare care a avut loc începând cu 2014. Acest lucru este confirmat de măsurarea alternativă a efortului fiscal discreționar, care arată o ușoară deteriorare a poziției bugetare atât în 2015, cât și în 2016.

În ceea ce privește poziția adecvată la nivel agregat, orientarea poziției bugetare în perioada 2015-2016 ar trebui să fie evaluată în raport cu obiectivul dublu de sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și de stabilizare macroeconomică pe termen scurt. Sustenabilitatea pe termen lung presupune ca datoria publică să fie plasată și menținută pe o traiectorie sustenabilă, ținând seama de nivelul actual al datoriei și de cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, previzionate pentru viitor 13 . Stabilizarea macroeconomică ar putea fi exprimată ca o eliminare a deviației PIB într-un ritm adecvat pe termen scurt și mediu, asigurând totodată, în situația actuală, o inversare a surselor de creștere economică, de la surse externe la surse interne. Instrumentele macroeconomice de politică aflate la dispoziție pentru realizarea acestui obiectiv sunt limitate în contextul actual al politicii monetare, în care ratele nominale ale dobânzilor sunt deja aproape de limita zero, iar inflația este foarte scăzută, punându-se și mai mult accentul pe importanța politicii fiscale. Evaluarea orientării politicii fiscale a zonei euro la nivel agregat în raport cu riscurile legate de sustenabilitate și condițiile ciclice sugerează că este nevoie să se reducă și mai mult nivelul încă ridicat al datoriei, fără a împiedica redresarea economică și evitând în același timp politicile prociclice. În acest sens, calculele preliminare ale Comisiei indică faptul că un efort moderat de consolidare în 2016, astfel cum se prevede în recomandările specifice fiecărei țări și așa cum este sugerat de indicatorii de sustenabilitate, ar fi în concordanță cu o reducere a deviației PIB. Pe de altă parte, o orientare a politicii fiscale care să vizeze eliminarea deviației PIB într-un ritm mai rapid poate fi în detrimentul îmbunătățirii sustenabilității și se poate dovedi incompatibilă cu respectarea cerințelor prevăzute în PSC.

Pentru găsirea unui echilibru între aceste două obiective, orientarea politicii fiscale a zonei euro la nivel agregat, în mare parte neutră, preconizată pentru anul următor pare a fi, în linii mari, adecvată, dacă se ține seama și de nivelul nemaiîntâlnit de scăzut al ratelor dobânzilor și de excedentul extern ridicat, ceea ce ar putea indica că este nevoie de un oarecare sprijin în favoarea cererii. În același timp, din cauza naturii lor nepermanente, economiile generate de plata dobânzilor scăzute ar putea reprezenta un risc în cazul în care sunt utilizate pentru a crește constant cheltuielile publice sau a reduce impozitele.

Preocupările legate de sustenabilitate sunt confirmate de ușoara deteriorare preconizată pentru soldul structural al zonei euro în previziunile Comisiei pentru 2016, care ar putea să se afle sub media ajustărilor necesare statelor membre din zona euro în temeiul PSC 14 . În plus, această situație este generată de ajustarea foarte mică sau chiar negativă realizată de statele membre care se confruntă cu probleme de sustenabilitate, în pofida unei orientări încă insuficiente în alte state membre în direcția utilizării marjei de manevră bugetară disponibile.

3. Imaginea de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare individuale

Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare se concentrează pe conformitatea acestora cu PSC și cu recomandările formulate pe baza acestuia. Pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE), avizele Comisiei evaluează progresele realizate pentru corectarea deficitelor excesive, cu respectarea țintelor de deficit global și structural. Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a pactului, avizele Comisiei evaluează asumarea obiectivelor bugetare pe termen mediu (OTM), progresele înregistrate în direcția atingerii acestora, precum și respectarea regulii datoriei pentru a se vedea dacă planul este în conformitate cu PSC și cu recomandările bugetare specifice transmise de Consiliu statelor membre în luna iulie.

Toate statele membre din zona euro care nu beneficiază de programe de asistență, cu excepția Portugaliei, și-au prezentat PPB-urile până la 15 octombrie. Faptul că Portugalia nu a prezentat un PPB cu ipoteza menținerii politicilor actuale nu este în conformitate cu pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și Comisia îndeamnă Portugalia să prezinte un PPB complet cât mai curând posibil. Spania și-a prezentat deja PPB în septembrie, iar Comisia și-a adoptat avizul la 12 octombrie.

Niciun PPB nu a fost considerat ca prezentând „abateri deosebit de grave” prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Cu toate acestea, mai multe planuri prezentate dau naștere unor îngrijorări.

În tabelele 2a și 2b sunt sintetizate evaluările PPB-urilor fiecărei țări, formulate în avizele Comisiei adoptate la data de 16 noiembrie, alături de evaluarea progreselor în ceea ce privește reformele privind guvernanța bugetară. Aceste evaluări se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2015. Pentru facilitarea comparațiilor, evaluarea planurilor este sintetizată în trei mari categorii, care au sensuri diferite în funcție de situația în care se află statul membru, și anume dacă acesta face obiectul procedurii de deficit excesiv sau nu:

Conform: Potrivit previziunilor Comisiei, nu este nevoie să se adapteze planurile bugetare în cursul procesului bugetar național pentru a asigura respectarea regulilor PSC.

Conform în linii mari: Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC, pe baza următorului raționament:

Pentru statele membre aflate în PDE: deși previziunile Comisiei estimează că ținta de deficit global va fi atinsă, se observă o scădere a efortului bugetar în comparație cu valoarea recomandată, ceea ce pune în pericol respectarea recomandării din cadrul PDE.

Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC: potrivit previziunilor Comisiei, PPB ar putea duce la anumite abateri de la OTM sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii OTM, dar nerespectarea cerinței nu ar reprezenta o abatere semnificativă de la ajustarea necesară. Aceste state membre sunt evaluate ca respectând criteriul de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul.

Risc de neconformitate: pe baza previziunilor Comisiei, se estimează că PPB nu asigură conformitatea cu cerințele PSC. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC, pe baza următorului raționament:

Pentru statele membre aflate în PDE: previziunile Comisiei pentru 2016, dacă se confirmă ex post, ar putea duce la accelerarea PDE, deoarece se estimează că nici efortul bugetar recomandat, nici ținta de deficit global nu vor fi realizate.

Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC: previziunile Comisiei anunță o abatere semnificativă de la OTM sau de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii OTM în 2016 și/sau nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul.

Ca urmare a Comunicării Comisiei privind „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” din 13 ianuarie 2015, Italia și Finlanda au solicitat în PPB-urile lor 15 să beneficieze de o flexibilitate care să le permită să se abată de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii OTM, pe baza clauzei de reforme structurale și a clauzei de investiții. Trebuie remarcat faptul că acordarea unei flexibilități în acest stadiu ar avea loc în afara ciclului normal al semestrului european și ar devia de la procesul prevăzut în Comunicarea privind flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. În orice caz, în absența unei marje de siguranță suficiente față de valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, Finlanda este evaluată în prezent ca fiind neeligibilă pentru abaterea temporară solicitată pentru 2016. În ceea ce privește Italia, se pare că criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de clauza de investiții au putut fi satisfăcute potrivit previziunilor Comisiei. Comisia va ține seama de acest aspect în contextul evaluării următorului program de stabilitate. Se va acorda o atenție deosebită următoarei situații: dacă se va utiliza efectiv o abatere de la traiectoria de ajustare pentru a crește investițiile, precum și planurilor de reluare a traiectoriei de ajustare în vederea atingeri OTM. Comisia va analiza, de asemenea, dacă progresele înregistrate în ceea ce privește agenda de reforme structurale este conformă cu recomandările Consiliului.

Mai mult, în unele cazuri (Austria, Belgia, Germania și Italia), PPB-urile menționează impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați. După cum s-a subliniat mai sus, flexibilitatea enunțată în PSC permite luarea în considerare a cheltuielilor suplimentare excepționale (de la un an la altul) legate de evenimente neobișnuite care se situează în afara controlului guvernului (cum ar fi costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a afluxului de refugiați), atât în cadrul componentei preventive, cât și în cadrul componentei corective a pactului. Comisia va face o evaluare finală, inclusiv asupra sumelor eligibile, pe baza datelor observate furnizate de autoritățile din statele membre în cauză, atunci când analizează (ex post) abaterea temporară de la cerințele pentru 2015 și 2016.

Totodată, Comisia a evaluat preliminar nivelul global de respectare a reformelor privind guvernanța bugetară prezentate în recomandările specifice fiecărei țări emise în 2015. Evaluarea PPB-urilor este rezumată în cinci mari categorii. Acestea sunt:

Niciun progres: statul membru nu a anunțat și nici nu a adoptat nicio măsură ca răspuns la recomandarea specifică pertinentă.

Progrese limitate: statul membru a anunțat unele măsuri în urma recomandării specifice pertinente, dar aceste măsuri par insuficiente și/sau adoptarea sau implementarea lor este amenințată de riscuri.

Anumite progrese: statul membru a anunțat sau a adoptat măsuri ca răspuns la recomandarea specifică pertinentă. Măsurile respective sunt încurajatoare, însă nu toate au fost puse în aplicare până în prezent, iar transpunerea lor este incertă în unele cazuri.

Progrese substanțiale: Statul membru a adoptat măsuri, dintre care majoritatea au fost puse în aplicare. Măsurile respective au o contribuție importantă la răspunsul dat recomandării specifice pertinente.

Abordate integral: Statul membru a adoptat și implementat măsuri care reprezintă o reacție adecvată la recomandarea specifică pertinentă.

O evaluare globală a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2015 va fi efectuată în rapoartele de țară din 2016 și în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări din 2016, care urmează să fie adoptate de Comisie în luna mai.

 
Tabelul 2a: Imagine de ansamblu a avizelor Comisiei privind proiectele de planuri bugetare – state membre care fac în prezent obiectul componentei preventive a PSC

* Raportul de la articolul 126 alineatul (3) din TFUE din 27 februarie 2015 a concluzionat că criteriul datoriei ar trebui considerat ca fiind îndeplinit în orice moment.

** Dacă estimarea actuală a impactului bugetar al afluxului excepțional de refugiați ar fi exclusă din evaluare, abaterea preconizată de la traiectoria de ajustare recomandată nu ar mai fi semnificativă.

*** Deoarece deficitul notificat pentru 2014 și deficitul și datoria preconizate pentru 2015 s-au situat deasupra valorilor de referință din tratat, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul 93) din TFUE la 16 noiembrie 2015 în care a conchis că atât criteriul deficitului, cât și criteriul datoriei ar trebui să fie considerate îndeplinite.

Tabelul 2b: Imagine de ansamblu a avizelor Comisiei privind proiectele de planuri bugetare – state membre care fac în prezent obiectul componentei corective a PSC

* Țara face în prezent obiectul componentei corective, dar ar putea trece la componenta preventivă din 2016 dacă reușește să facă o corecție rapidă și sustenabilă.

** Comisia a adoptat la 12 octombrie un aviz privind PPB al Spaniei. Portugalia nu a prezentat un PPB pentru 2016 până la 15 octombrie.

(1)

     Așa cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. Acesta este unul dintre cele două regulamente din cadrul pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetară, care a intrat în vigoare în mai 2013.

(2)

     Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2015 privind punerea în aplicare a orientărilor generale referitoare la politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro (JO C 272, 18.8.2015, p. 100).

(3)

     Atunci când se face referire la planurile statelor membre, datele pentru 2014 se bazează pe cifrele incluse în PPB-uri și, prin urmare, nu pot include revizuirile făcute de Eurostat ca parte din notificarea PDE din toamna anului 2015.

(4)

     Deteriorarea poziției bugetare structurale în 2016 la nivel agregat este confirmată și prin utilizarea unei măsurători alternative a efortului bugetar discreționar, cunoscut și sub denumirea de EBD, care sugerează o ajustare ușor negativă potrivit PPB-urilor, comparativ cu proporția de ¼ % din PIB prevăzută la momentul PS (tabelul A5.7 din anexa 5). Efortul bugetar discreționar este un indicator alternativ al orientării politicii fiscale elaborat în scopuri analitice și este separat de indicatorii utilizați pentru evaluarea conformității în temeiul PSC. Acesta constă într-o abordare „de jos în sus” în ceea ce privește veniturile și o abordare, în esență, „de sus în jos” pe partea de cheltuieli. Pentru informații suplimentare, a se vedea partea III din „Raportul privind finanțele publice în UEM 2013”, European Economy, 4, 2013.

(5)

   Germania, Estonia, Lituania, Luxemburgul, Țările de Jos și Austria. În plus, două state membre urmează să rămână în anul următor în procedura de deficit excesiv, și anume Spania și Franța.

(6)

     Reducerea planificată a ponderii datoriei la nivel agregat este mult mai mică dacă excludem Germania din total (-0,7 puncte procentuale față de -2,5 puncte procentuale în perioada 2015-2016, luate împreună).

(7)

     De asemenea, Finlanda a furnizat informații cu privire la costurile preconizate asociate creșterii numărului de refugiați în 2015, într-o scrisoare care aduce în față alți factori relevanți care trebuie luați în considerare în cadrul raportului referitor la ea, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE.

(8)

      http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/eurogroup/2014/07/07/ .

(9)

    http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/144872.pdf .

(10)

      http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/09/12-eurogroup-statement-structural-reform/ .

(11)

     Aceste principii au fost afirmate de Eurogrup la 5 octombrie 2015: http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/eurogroup/2015/10/05/ .

(12)

     Cerințele privind datoria impuse statelor membre în temeiul PSC diferă dacă acestea fac obiectul componentei preventive sau al celei corective și dacă ponderea datoriei lor este mai mare sau mai mică de 60 % din PIB.

(13)

     Indicatorul de sustenabilitate al Comisiei pentru S1, care arată efortul total necesar în perioada 2016-2021 pentru a aduce datoria la 60 % din PIB până în 2030, ținând seama de datoriile contingente legate de îmbătrânirea populației, indică o ajustare de aproximativ ¼% din PIB în 2016 și în anii următori.

(14)

     Calcularea cerinței de ajustare la nivel agregat în zona euro este complicată de o serie de factori, în special de tratarea țărilor care înregistrează o ajustare bugetară mai mare decât necesar și de ipotezele privind vizarea unei ajustări globale sau structurale pentru statele membre din cadrul componentei corective. Cu toate acestea, luând în considerare o îmbunătățire structurală minimă necesară de 0,5 % din PIB ca valoare de referință în cadrul componentei corective și o ajustare de referință similară în cadrul componentei preventive, ușoara deteriorare estimată de Comisie pentru zona euro nu ar respecta în mod cert cerința agregată.

(15)

     Finlanda a solicitat în mod oficial flexibilitate, ca parte a programului său de stabilitate actualizat, prezentat la 28 septembrie 2015 împreună cu PPB.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.11.2015

COM(2015) 800 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI

Proiectele de planuri bugetare pentru 2016: Evaluare globală

ANEXA 1: Evaluarea PPB pentru fiecare țară

Statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC:

Planuri conforme cu obligațiile țării

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Germaniei, care face în prezent obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și se supune regulii privind datoria, respectă dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Situația bugetară favorabilă a Germaniei ar trebui să ofere posibilitatea de a spori și mai mult investițiile publice în infrastructură, educație și cercetare, conform recomandărilor formulate de Consiliu în contextul semestrului european, precum și de a acoperi cheltuielile suplimentare care pot rezulta în urma afluxului puternic de solicitanți de azil, dar care nu au putut fi încă integrate complet în planificarea bugetară. Comisia consideră totodată că Germania a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să accelereze progresul în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Estoniei, care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Luxemburgului, care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Luxemburgul a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să accelereze progresul în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos, care face în prezent obiectul componentei preventive și al regulii (tranzitorii) privind datoria, este conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze cu strictețe bugetul 2016. Comisia consideră totodată că Țările de Jos au făcut unele progrese în legătură cu recomandările privind guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

După ce a luat în considerare informațiile suplimentare furnizate de autoritățile slovace, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Slovaciei, care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să execute cu strictețe bugetul 2016. Comisia consideră totodată că Slovacia a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită prin urmare autoritățile să accelereze realizarea de progrese.

Planuri conforme în linii mari

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Belgiei, care face în prezent obiectul componentei preventive și al regulii (tranzitorii) privind datoria, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, există riscul unei oarecare abateri de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Belgia a făcut unele progrese în legătură cu recomandările privind guvernanța bugetară specifice fiecărei țări (inclusiv privind sistemul de pensii, cadrul bugetar și sistemul fiscal), formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Letoniei, care face în prezent obiectul componentei preventive, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, există riscul unei oarecare abateri de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Maltei, care face în prezent obiectul componentei preventive și al regulii privind datoria, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, există riscul unei oarecare abateri de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Malta a făcut anumite progrese în ceea ce privește recomandările privind guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015 și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Finlandei, care face în prezent obiectul componentei preventive, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, există riscul unei oarecare abateri de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM în 2015 și 2016. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Finlanda a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită prin urmare autoritățile să accelereze realizarea de progrese.

Planuri care prezintă un risc de neconformitate

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Italiei, care face în prezent obiectul componentei preventive și se supune regulii tranzitorii privind datoria, riscă să nu se conformeze dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, există riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii OTM în 2016. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape respectarea de către Italia a obligațiilor care îi revin în temeiul PSC, în special în legătură cu evaluarea următorului program de stabilitate. În contextul „examinării globale” a unei eventuale abateri de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii OTM, Comisia va ține seama de considerațiile de mai sus cu privire la posibila eligibilitate a Italiei pentru flexibilitate în temeiul PSC. Se va acorda o atenție deosebită următoarelor situații: dacă se va utiliza efectiv o abatere de la traiectoria de ajustare pentru a crește investițiile; dacă vor exista planuri credibile pentru reluarea traiectoriei de ajustare în vederea atingerii OTM; și dacă se vor înregistra progrese în ceea ce privește agenda de reforme structurale, ținându-se seama de recomandările Consiliului. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Italia a făcut anumite progrese în ceea ce privește recomandările privind guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită astfel autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Lituaniei, care face în prezent obiectul componentei preventive, riscă să nu fie conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, se preconizează că ajustarea necesară pentru atingerea OTM nu va fi realizată, iar în 2016 se așteaptă să se producă o abatere semnificativă de la OTM. Prin urmare, Comisia invită autoritățile competente să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia consideră totodată că Lituania a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită prin urmare autoritățile să accelereze realizarea de progrese.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Austriei, care face în prezent obiectul componentei preventive și se supune regulii (tranzitorii) privind datoria, riscă să nu se conformeze dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. De fapt, previziunile din toamnă ale Comisiei indică un risc de abatere semnificativă de la OTM în 2016. Dacă însă estimarea actuală a impactului bugetar al afluxului excepțional de refugiați ar fi exclusă din evaluare, abaterea preconizată nu ar mai fi semnificativă. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Austria a făcut progrese limitate în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită prin urmare autoritățile să accelereze realizarea de progrese.

Statele membre care fac obiectul componentei corective a PSC:

Planuri conforme în linii mari

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Maltei, care face în prezent obiectul componentei corective și ar putea face din 2016 obiectul componentei preventive dacă se realizează o corectare rapidă și sustenabilă a deficitului excesiv, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, potrivit previziunilor Comisiei, există riscul unei oarecare abateri de la criteriul de referință privind cheltuielile în 2016. În plus, Comisia observă că cheltuielile publice suplimentare anunțate pentru ultimele trei luni ale anului 2015 vin într-un moment în care economia irlandeză se află deja într-un ritm excepțional de creștere. Prin urmare, Comisia reamintește îndrumarea anterioară cuprinsă în recomandarea Consiliului din cadrul procedurii de deficit excesiv din 7 decembrie 2010 și exprimată în contextul semestrului european de a utiliza câștigurile neprevăzute pentru a accelera reducerea datoriei și invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Irlanda a făcut anumite progrese în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Franței, care face în prezent obiectul componentei corective, este în linii mari conform pe baza țintei de deficit global, deși efortul bugetar este preconizat să scadă semnificativ sub nivelul recomandat, potrivit tuturor indicatorilor. Strategia bugetară se bazează pe rezultatul mai bun decât se preconizase în ceea ce privește deficitul din 2014 și pe îmbunătățirea condițiilor ciclice, ceea ce pune în pericol respectarea recomandării Consiliului din 10 martie 2015. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Franța a făcut anumite progrese în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Sloveniei, care face în prezent obiectul componentei corective și ar putea face din 2016 obiectul componentei preventive dacă se realizează o corectare rapidă și sustenabilă a deficitului excesiv, este în linii mari conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. În special, există riscul unei oarecare abateri, aproape să fie semnificativă, de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii OTM în 2016. Comisia invită așadar autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2016 cu PSC. Comisia consideră totodată că Slovenia a făcut anumite progrese în ceea ce privește recomandările referitoare la guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015, și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

Planuri care prezintă un risc de neconformitate

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Spaniei, care face în prezent obiectul componentei corective, riscă să nu fie conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Îmbunătățirea deficitului bugetar global, prevăzută în proiectul de plan bugetar în vederea corectării deficitului excesiv în 2016, termen-limită stabilit în recomandarea formulată în cadrul PDE din 2013, se bazează în principal pe reactivarea creșterii PIB-ului nominal, formulând ipoteze subiacente de creștere relativ optimiste pentru anul 2016; limitarea cheltuielilor joacă și ea un rol, însă unele dintre economiile planificate nu sunt încă susținute prin măsuri specifice. Se estimează că efortul bugetar va scădea semnificativ sub nivelul recomandat, potrivit tuturor indicatorilor. Potrivit previziunilor ad-hoc ale Comisiei, se estimează că Spania nu va asigura respectarea țintelor bugetare globale stabilite în recomandarea formulată în cadrul PDE din 2013. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să execute cu strictețe bugetul 2015 și să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetul 2016 este conform dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Având în vedere riscurile de neconformitate evidențiate mai sus, precum și faptul că proiectul de plan bugetar nu conține măsuri actualizate și pe deplin specificate destinate administrațiilor regionale, autoritățile naționale sunt invitate să prezinte, cât mai curând posibil, un proiect de plan bugetar actualizat, care să conțină măsuri regionale pe deplin specificate. Comisia consideră totodată că Spania a făcut anumite progrese în vederea respectării recomandărilor privind guvernanța bugetară specifice fiecărei țări, formulate de Consiliu în contextul semestrului european 2015 și invită autoritățile să facă noi progrese în acest sens.

ANEXA 2: Metodologia și ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2015

Conform articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „metodologia și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală”. Ipotezele pe care se bazează previziunile Comisiei din toamna anului 2015, elaborate în mod independent de serviciile Comisiei, sunt explicate chiar în documentul previzional 1 .

Datele bugetare anterioare anului 2014 se bazează pe datele care au fost comunicate Comisiei de către statele membre înainte de 1 octombrie 2015 și care au fost validate de Eurostat la 21 octombrie. Eurostat și-a retras rezervele legate de calitatea datelor privind deficitul public raportate de către Portugalia, rezerve care au fost exprimate în comunicatul de presă al Eurostat din aprilie 2015 din cauza incertitudinilor cu privire la impactul statistic al recapitalizării Novo Banco în 2014. Eurostat nu a adus modificări în privința datelor raportate de statele membre în cursul rundei de notificare din toamna anului 2015. Eurostat și-a exprimat rezerva cu privire la calitatea datelor raportate de Austria în legătură cu respectarea insuficientă a normelor privind angajamentele de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor în conformitate cu SEC 2010.

Pentru realizarea previziunilor, au fost înregistrate măsuri de sprijinire a stabilității financiare în conformitate cu decizia Eurostat din 15 iulie 2009 2 . Cu excepția cazului în care statul membru vizat a furnizat alte indicații, injecțiile de capital în legătură cu care se cunoșteau suficiente detalii au fost incluse în previziuni ca tranzacții financiare, ducând astfel la creșterea datoriei, dar nu și a deficitului. Garanțiile de stat pentru pasivele și depozitele bancare nu sunt incluse drept cheltuieli publice, cu excepția cazului în care, la momentul finalizării previziunilor, există dovezi că au fost mobilizate. Cu toate acestea, trebuie precizat că împrumuturile acordate băncilor de guvern sau de alte entități clasificate ca făcând parte din sectorul administrațiilor publice se adaugă, de obicei, la datoria publică.

Pentru 2016, se iau în considerare bugetele adoptate sau prezentate parlamentelor naționale și toate celelalte măsuri în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. În special, toate informațiile incluse în PPB care au fost prezentate până la jumătatea lunii octombrie sunt reflectate în aceste previziuni. Pentru 2017, ipoteza menținerii politicilor actuale utilizată în previziuni presupune extrapolarea tendințelor legate de venituri și de cheltuieli și includerea măsurilor în legătură cu care se cunosc suficiente detalii.

Cifrele agregate la nivel european pentru datoria publică din perioada de previzionare 2015-2017 sunt publicate pe o bază neconsolidată (adică nu sunt corectate pentru a ține seama de împrumuturile interguvernamentale). Pentru a asigura coerența între seriile de timp, datele istorice sunt și ele publicate pe aceeași bază. Pentru 2014, acest lucru înseamnă că ponderea datoriei în PIB pentru zona euro este cu 2,4 puncte procentuale mai mare decât ponderea datoriei publice consolidate care a fost publicată de Eurostat în comunicatul său de presă 186/2015 din 21 octombrie 2015 3 . Previziunile privind datoria publică a fiecărui stat membru în parte pentru perioada 2015-2017 includ impactul garanțiilor în cadrul FESF 4 , împrumuturile bilaterale către alte state membre, precum și participarea la capitalul MES, astfel cum a fost planificată la data-limită luată în calcul în previziuni.

Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2015, măsurile bugetare agregate din proiectele de plan bugetar pentru 2016 cresc deficitul agregat cu aproximativ 0,1 % din PIB. Reducerea cheltuielilor este estimată la 0,2 % din PIB, în timp ce măsurile legate de venituri, la nivel agregat, au un efect de creștere a deficitului de aproximativ 0,3 % din PIB. În ansamblu, impactul mecanic asupra creșterii pe termen scurt ar fi doar marginal (de mai puțin de 0,1 puncte procentuale).

Este important ca aceste estimări să fie interpretate cu prudență:

Lipsa unor măsuri în ceea ce privește dezechilibrele bugetare ar putea accentua fragilitatea activelor financiare și ar putea duce la o creștere a marjelor și a ratelor dobânzii active, cu impact negativ asupra creșterii.

Regulamentul urmărește evaluarea efectului măsurilor prevăzute în PPB-uri. Prin urmare, măsurile care au fost adoptate și care au intrat în vigoare înainte de PPB nu sunt incluse în evaluare (chiar dacă ele pot afecta previziunile).

Măsurile adoptate care urmează să producă efecte în 2016 pot compensa și măsurile existente care au un impact cu caracter excepțional în 2015 și tendința de creștere a cheltuielilor. La nivelul agregat al ZE-16, Comisia evaluează măsurile cu caracter excepțional din 2015 la 0,0 % din PIB și tendința de creștere a cheltuielilor (măsurată în funcție de variația ponderii cheltuielilor ajustate ciclic), în absența unor măsuri de politică, la 0 % din PIB.

ANEXA 3: Analiza de vulnerabilitate

Potrivit articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „evaluarea generală include analize de vulnerabilitate care indică riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice în cazul unor evoluții financiare sau bugetare negative”. Prin urmare, această anexă prezintă o analiză de vulnerabilitate a evoluției datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice (cu efecte asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și soldului primar al bugetului public), care se bazează pe rezultatele prognozelor stocastice privind datoria 5 . Analiza permite evaluarea impactului posibil asupra dinamicii datoriei publice a riscurilor de evoluție negativă și pozitivă pentru creșterea PIB-ului nominal, evaluarea efectelor evoluției pozitive/negative asupra piețelor financiare, care se traduc prin scăderea/creșterea costurilor de finanțare pentru guverne, precum și evaluarea șocurilor fiscale care afectează situația finanțelor publice. Scenariile de referință la care se aplică șocurile sunt proiecțiile macrobugetare cuprinse în previziunile de toamnă ale Comisiei și în PPB-urile statelor membre.

În cadrul prognozelor stocastice, incertitudinea privind condițiile macroeconomice viitoare este integrată în analiza dinamicii datoriei publice pe baza unui scenariu „central” privind prognoza datoriei, care corespunde scenariului din previziunile Comisiei din toamna anului 2015, respectiv scenariului de previzionare din PPB-uri, prezentate în cele două grafice de mai jos cuprinzând rezultatele pentru ZE-16 (în ambele cazuri, după perioada analizată în previziuni este utilizată ipoteza obișnuită de menținere a politicilor actuale) 6 . Condițiilor macroeconomice preconizate în scenariul central (ratele pe termen scurt și pe termen lung ale dobânzii la obligațiunile de stat; rata creșterii; soldul primar al bugetului public) li se aplică șocuri pentru a obține „conul” (distribuția) traiectoriilor posibile de evoluție a datoriei prezentate în graficul de mai jos. Conul corespunde unei palete largi de condiții macroeconomice de bază posibile, fiind simulate aproximativ 2 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar. Amploarea șocurilor și corelația dintre acestea reflectă comportamentul istoric al variabilelor 7 . Aceasta înseamnă că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real, care în situația actuală poate fi mai mare, în special în ceea ce privește deviația PIB (output gap). Prin urmare, graficele de tip evantai de mai jos oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru ZE-16, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, ratelor dobânzii și soldului primar, a căror amploare și corelație le reflectă pe cele observate în trecut.

În graficul de tip evantai, traiectoria datoriei previzionate conform scenariului central (căruia îi sunt aplicate șocuri macroeconomice) este reprezentată printr-o linie punctată, iar traiectoria datoriei previzionate care împarte în două jumătăți egale întregul set de traiectorii posibile obținute prin aplicarea șocurilor (traiectoria mediană) este reprezentată printr-o linie neagră continuă în centrul conului. Conul în sine acoperă 80 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei obținute prin simularea celor 2 000 de șocuri asupra creșterii, ratelor dobânzii și soldului primar (deoarece linia de sus și cea de jos care delimitează conul reprezintă cea de a 10-a și, respectiv, cea de a 90-a centilă a distribuției), excluzând astfel din zona hașurată traiectoriile simulate ale datoriei (20 % din total) care rezultă în urma unor șocuri extreme (și mai puțin probabile), adică evenimente situate la extremitățile curbei. Zonele hașurate în mod diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei. Zona de culoare albastru închis (delimitată de cea de a 40-a și de a 60-a centilă) include cele 20 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei care se situează cel mai aproape de scenariul central.

Graficul A3.1: Grafice de tip evantai cuprinzând prognozele stocastice ale datoriei publice pe baza scenariului de previzionare al Comisiei și a scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare (PPB)

Sursă: Previziunile Comisiei din toamna anului 2015, proiectele de planuri bugetare pentru 2016 și calculele serviciilor Comisiei.

Atât pentru scenariul de previzionare al Comisiei, cât și pentru cel din PPB-uri, graficele de tip evantai evidențiază o probabilitate de circa 50 % ca ponderea datoriei în PIB să depășească ponderea previzionată pentru ZE-16 în 2016, din cauza producerii unor șocuri macroeconomice nefavorabile 8 . Dacă se iau în considerare atât riscurile de evoluție negativă, cât și riscurile de evoluție pozitivă a soldului primar al bugetului public, a creșterii economice și a condițiilor de pe piețele financiare, în cele două scenarii, datoria ZE-16 în 2016 s-ar situa între 87 % și 94-95 % din PIB, cu o probabilitate de 80 % (deoarece conul reprezintă 80 % din ansamblul traiectoriilor posibile simulate ale datoriei). Limita superioară și cea inferioară a intervalului de variație a ponderii datoriei în 2016 ar fi ușor mai ridicate în cazul scenariului Comisiei, în comparație cu scenariul din PPB-uri, ca urmare a unei diferențe mici între cele două previziuni centrale la care se aplică șocurile (o pondere a datoriei de peste 91 % în scenariul Comisiei, față de 90,4 % în scenariul din PPB-uri).

După anul 2016, care reprezintă orizontul de timp al actualelor PPB-uri, rezultatele simulării arată că diferența dintre scenariul Comisiei și cel din PPB-uri în ceea ce privește ponderile previzionate ale datoriei în cazul producerii unor șocuri rămâne limitată. La sfârșitul orizontului de previzionare care este luat în considerare în graficele de tip evantai (2020), ar exista o probabilitate de 50 % ca ponderea datoriei să fie mai mare de 84 % din PIB în scenariul Comisiei și, respectiv, mai mare de 87 % din PIB în scenariul din PPB-uri. Această mică diferență se datorează în principal faptului că soldul structural primar a fost menținut constant la nivelul ultimului excedent previzionat care este ușor mai mare în scenariul din PPB-uri în comparație cu scenariul Comisiei.

Dat fiind faptul că amploarea și corelarea șocurilor reflectă comportamentul istoric al variabilelor, trebuie remarcat că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real care poate exista, în special pentru evaluarea deviației PIB. Ținând cont de experiențele anterioare de revizuire semnificativă a estimărilor privind deviația PIB, adesea în direcția unei producții potențiale mai scăzute decât cea estimată în timp real, aceasta sugerează o sursă suplimentară de riscuri pentru traiectoriile viitoare ale datoriei, care nu este reflectată în analiza anterioară.

ANEXA 4: Actualul context cu o rată scăzută a dobânzii

Evoluții recente

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din țările zonei euro au scăzut drastic începând cu sfârșitul anului 2013 și a ajuns la un nivel istoric în prima jumătate a anului 2015, înainte de a crește ușor în timpul lunilor de vară. Cu toate acestea, randamentele rămân încă mult sub mediile înregistrate pe termen lung, cu rate pe 10 ani variind în prezent de la 0,51 % la 1,64 % pentru cele mai mari patru state membre din zona euro 9 .

Ca urmare a unor rate mai scăzute ale dobânzii, valoarea totală a plăților de dobânzi de către administrația publică s-a redus, la rândul său, în ultimii ani. Pentru ZE-16 în ansamblul său, cheltuielile cu dobânzile au scăzut de la 2,9 % din PIB în 2012 la 2,3 % în 2015 și se preconizează că vor rămâne neschimbate în acest an, potrivit seriei din acest an a PPB-urilor. Cele mai însemnate scăderi bruște ale cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2012-2016 pot fi observate în Irlanda (-1,1 % din PIB), Italia (-1,0 %), Belgia (-0,9 %) și Germania (-0,8 %), în timp ce doar Slovenia (0,9 % din PIB) a cunoscut o creștere a cheltuielilor cu dobânzile pe parcursul aceleiași perioade, pe fundalul unei creșteri pronunțate a datoriei publice. Previziunile Comisiei din toamna anului 2015 sunt, în linii mari, conform așteptărilor statelor membre, cele mai mari diferențe pentru 2016 situându-se la 0,1 % din PIB.

Scăderea puternică a ratelor dobânzilor și scăderea subsecventă a plăților de dobânzi nu au fost, în mare măsură, anticipate de către statele membre. Examinarea seriilor succesive a programelor de stabilitate și a seriei actuale a PPB-urilor pune mai bine în lumină economiile (neașteptate) generate de contextul actual al ratelor scăzute ale dobânzii. La nivelul agregat al tuturor țărilor din ZE-16, seria din 2013 a programelor de stabilitate prognoza o creștere cu 0,1 % din PIB a cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2012-2016. În schimb, seriile din 2014 și 2015, integrând treptat scăderea ratelor dobânzilor, prognozau o scădere accentuată a cheltuielilor cu dobânzile în perioada amintită cu 0,2 % și, respectiv, 0,7 % din PIB. Proiecția acesta din urmă este confirmată și de PPB-uri. În timp ce anumiți factori, cum ar fi dinamica datoriei, profilul de scadență al datoriei și reclasificările statistice (de exemplu, trecerea la sistemul de conturi naționale SEC 2010) e posibil să fi jucat un rol, probabil că revizuirile succesive ale proiecțiilor privind cheltuielile cu dobânzile reflectă în primul rând scăderea neașteptată accentuată a ratelor dobânzii.

Consecințele pentru finanțele publice

Reducerea progresivă a cheltuielilor cu dobânzile s-a conjugat cu îmbunătățirea mult mai neînsemnată a poziției bugetare pe termen mediu, așa cum e măsurată de soldul structural primar. În 2013, programele de stabilitate estimau că soldul structural primar al ZE-16 se va îmbunătăți cu 1¾ % din PIB în perioada 2012-2016 (graficul A4.1). După cum reiese din PPB-uri, îmbunătățirea este, de fapt, preconizată la ¼ % din PIB. Acest lucru sugerează că, la nivel agregat, reducerea preconizată a deficitului structural primar nu s-a materializat într-o mare măsură. În schimb, ea a compensat cu mult valoarea peste așteptări de mică a dobânzilor plătite de statele membre pe parcursul aceleiași perioade.

Graficul A4.1: Variațiile soldului structural (primar) și ale cheltuielilor cu dobânzile în perioada 2012-2016, planurile guvernamentale

Notă: Graficul arată variațiile cumulative ale soldului structural primar, ale cheltuielilor cu dobânzile și ale soldului structural în perioada 2012-2016 în ZE-16, obținute din seriile din 2013, 2014 și 2015 ale programelor de stabilitate (PS13, PS14 și, respectiv, PS15) și din seria din acest an a proiectelor de planuri bugetare (PPB16).

Sursă: Programele/planurile statelor membre și calculele serviciilor Comisiei.

Cea mai mică îmbunătățire a soldului structural (primar) agregat a avut loc în contextul mai larg al unei perioade prelungite de inflație scăzută și de nivel scăzut al creșterii producției, ceea ce a avut, în schimb, un impact asupra finanțelor publice. Scăderea ratelor dobânzilor are legătură cu creșterea foarte scăzută a PIB-ului nominal în ultimii ani. Aceasta din urmă a afectat în mod negativ echilibrul global prin diverse canale, conducând la o scădere a veniturilor mult mai importantă decât scăderea cheltuielilor primare (dacă a existat o scădere). Este posibil ca ajustarea standard a soldurilor globale în funcție de variațiile conjuncturale să nu reflecte pe deplin această situație din cauza, de exemplu, unei reacții anormale a veniturilor la creșterea economică sau din cauza unei anumite vâscozități a reacției cheltuielilor la evoluția prețurilor. În plus, creșterea scăzută a PIB-ului nominal a avut un efect direct asupra valorii datoriei publice ca pondere în PIB. În general, soldurile primare, aflate la un nivel mai slab decât se preconizase, împreună cu un efect al bulgărelui de zăpadă mai ridicat decât așteptările, care măsoară impactul combinat al cheltuielilor cu dobânzile și al creșterii economice asupra variației ponderii datoriei, arată o imagine mult mai puțin pozitivă decât evoluția cheltuielilor cu dobânzile luată separat.

Perspective și vulnerabilitate

Costul de serviciu al datoriei în interiorul zonei euro va rămâne probabil neobișnuit de scăzut în anii următori. Într-adevăr, volume mari de datorii au fost reportate de la scăderea ratelor dobânzilor, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale sunt așteptate să rămână relativ scăzute pentru o anumită perioadă de timp, în contextul unei perspective modeste de creștere, al unei cereri private solide de active sigure și în contextul programului extins al BCE de achiziționare de active (care ar trebui să aibă loc cel puțin până în luna septembrie 2016).

Evoluțiile viitoare ale ratei dobânzii vor afecta în mod diferit plățile de dobânzi în funcție de profilul de scadență al datoriilor. Proporția datoriei restante care va fi reportată în următorii ani ar oferi un indiciu cu privire la măsura în care fiecare stat membru poate beneficia în continuare de rate scăzute ale dobânzii dacă situația ar rămâne neschimbată și, pe de altă parte, ar putea clarifica măsura în care statele membre ar putea fi atinse în cazul unei creșteri semnificative a ratelor dobânzilor. În această privință, situația variază substanțial de la o țară la alta, proporția datoriei restante care va fi reportată până în 2018 variind de la 0 % în cazul Luxemburgului la 44 % în cazul Spaniei (a se vedea graficul A4.2) 10 . În plus, statele membre vor trebui să finanțeze deficitele viitoare pe măsură ce acestea apar.

Graficul A4.2: Procentajul datoriei scadente până în 2018

Notă: Date privind scadența datoriei suverane începând cu 18 septembrie 2015. Acoperire: Administrația centrală.

Sursă: Bloomberg și calculele serviciilor Comisiei.

Planurile pe termen mediu ale statelor membre pot fi considerate ca fiind bazate pe ipoteze relativ prudente. Într-adevăr, seria din 2015 a programelor de stabilitate pare coerentă cu o creștere treptată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe termen lung, ceea ce poate fi considerat o ipoteză rezonabilă, în grade diferite de la un stat membru la altul 11 . În special, un număr de țări cu datorii mari s-au dovedit a fi vulnerabile la riscurile de variație a ratelor dobânzii. În schimb, în scenariul improbabil că ratele dobânzii vor ajunge la nivelurile din 2000-2010 deja de la sfârșitul programelor, adică până în 2018, cheltuielile cu dobânzile ar fi cu aproximativ 0,5 % din PIB mai ridicate pentru zona euro în ansamblul său în 2018 față de programe. A fortiori și într-un scenariu de stres, dacă ratele dobânzilor revin la nivelurile înregistrate în perioada de vârf a crizei datoriei suverane, creșterea cheltuielilor cu dobânzile ar fi și mai ridicată.

ANEXA 5: Grafice și tabele

Tabelul A5.1: Țintele de deficit global (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Tabelul A5.2a: Variațiile soldului structural (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM) 12

Tabelul A5.2b: Variațiile soldului structural primar (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM) 13

Tabelul A5.3: Ponderea datoriei în PIB (% din PIB) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Tabelul A5.4: Creșterea PIB-ului real (%) pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Tabelul A5.5: Compoziția consolidării bugetare în 2015 și 2016 pentru ZE-16 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 (COM) 14

Tabelul A5.6: Elasticități pe termen scurt aflate la baza proiecțiilor de venituri pentru 2016 în ZE-16: Proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM) și OCDE

Notă: comparația între elasticitățile care decurg din PPB și previziunile Comisiei, pe de o parte, și elasticitățile OCDE, pe de altă parte, necesită o oarecare prudență. În timp ce primele două sunt elasticități nete în raport cu creșterea PIB, cele din urmă sunt calculate strict în raport cu deviația PIB. Diferențele sunt în general minore.

Tabelul A5.7: Eforturi bugetare discreționare: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM) și programele de stabilitate (PS) 15

Graficul A5.1a: Evoluția estimată a ponderii cheltuielilor pentru 2016 în ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Graficul arată evoluția ponderii cheltuielilor (stânga) între 2015 și 2016. Nivelul cheltuielilor indicat în dreapta reprezintă proiecția din previziunile Comisiei privind ponderea cheltuielilor în 2015. Acesta diferă foarte puțin de estimările din PPB de la care este calculată evoluția cheltuielilor pe baza PPB.

Graficul A5.1b: Evoluția estimată a ponderii veniturilor pentru 2016 în ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Graficul arată evoluția ponderii veniturilor (stânga) între 2015 și 2016. Nivelul veniturilor indicat în dreapta reprezintă proiecția din previziunile Comisiei privind ponderea veniturilor în 2015. Acesta diferă foarte puțin de estimările din PPB de la care este calculată evoluția veniturilor pe baza PPB.

Graficul A5.2: Evoluția preconizată a principalelor tipuri de cheltuieli (% din PIB) în 2016 pentru ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Graficul arată contribuția principalelor componente ale cheltuielilor la evoluția preconizată a ponderii cheltuielilor în PIB.

Graficul A5.3: Evoluția preconizată a principalelor tipuri de venituri fiscale (% din PIB) în 2016 pentru ZE-16: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM)

Graficul arată contribuția principalelor componente ale veniturilor la evoluția preconizată a ponderii veniturilor în PIB.

Graficul A5.4: Comparație între soldul bugetar total (% din PIB) preconizat pentru 2016 în previziunile Comisiei din toamna anului 2015 (COM) și în proiectele de planuri bugetare (PPB)

Graficul arată soldurile bugetare nominale pentru 2016 din previziunile Comisiei (axa orizontală) în raport cu cele planificate în PPB-uri (axa verticală). Statele membre situate deasupra bisectoarei (respectiv sub aceasta) sunt cele pentru care Comisia prevede un sold nominal mai ridicat (mai scăzut) decât PPB-urile.

Graficul A5.5: Descompunerea diferenței dintre țintele de datorie (% din PIB) pentru 2016 stabilite în previziunile Comisiei din toamna anului 2015 și în proiectele de planuri bugetare

Graficul descompune diferențele preconizate în ceea ce privește ponderea datoriei în PIB în diferențe la nivelul efectelor de bază, al soldurilor primare, al ajustărilor stoc-flux și al efectelor de bulgăre de zăpadă. Efectul de bulgăre de zăpadă reprezintă diferența dintre ratele de creștere și ratele dobânzilor preconizate.

(1)

     Ipotezele metodologice aflate la baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2015 sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/forecasts/index_en.htm ).

(2)

     Disponibil la: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/2041337/FT-Eurostat-Decision-9-July-2009-3--final-.pdf .

(3)

     Disponibil la: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7036737/2-21102015-AP-EN.pdf .

(4)

     În conformitate cu decizia Eurostat din 27 ianuarie 2011 privind înregistrarea statistică a operațiunilor din cadrul FESF, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5034386/2-27012011-AP-EN.PDF .

(5)

     Metodologia utilizată aici pentru prognozele stocastice ale datoriei publice este prezentată de Comisia Europeană în Raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice din 2012, secțiunea 3.3.3, și în Berti K. (2013), „Stochastic public debt projections using the historical variance-covariance matrix approach for EU countries”, European Economy, Economic Paper 480.

(6)

     Se presupune că soldul structural primar al ZE-16 rămâne constant la ultima valoare prognozată, și anume un excedent ușor peste 1 % în 2016 conform scenariului utilizat în PPB, comparativ cu excedentul de 1 % în 2017, conform scenariului Comisiei, pentru tot restul perioadei de previzionare.

(7)

     Se aplică ipoteza că șocurile urmează o distribuție comună normală.

(8)

     În 2016, linia punctată care reprezintă previziunile pentru scenariul central în cele două grafice de tip evantai corespunde, atât în scenariul din PPB-uri, cât și în cel al Comisiei, liniei care indică cea de a 50-a centilă a distribuției (ceea ce înseamnă că 50 % din toate valorile posibile ale ponderii datoriei în PIB în 2016 s-ar situa deasupra valorii previzionate).

(9)

     Randamentele obligațiunilor pe 10 ani, cu începere de la 23 octombrie 2015, ora 18:25. Sursă: Bloomberg.

(10)

     Date privind scadența datoriei suverane începând cu 18 septembrie 2015. Acoperire: Administrația centrală. Sursă: Bloomberg. A se observa faptul că, în unele țări precum Spania, aceste date includ datoria emisă de alte organisme și garantate de administrația centrală, fapt care poate afecta comparațiile transnaționale.

(11)

     Pentru informații suplimentare, a se vedea „Programele de stabilitate și convergență din 2015: O imagine de ansamblu”, European Economy, Institutional Paper 2, iulie 2015.

(12)

   Soldurile ajustate ciclic, din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și cele temporare din PS și din PPB-uri au fost recalculate de Comisiei pe baza informațiilor din programe/planuri, folosind metodologia stabilită de comun acord.

(13)

   Soldurile primare ajustate ciclic, din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și cele temporare din PS și din PPB-uri au fost recalculate de Comisie pe baza informațiilor din programe/planuri, folosind metodologia stabilită de comun acord.

(14)

   Ponderile veniturilor și cheltuielilor ajustate ciclic, precum și soldurile ajustate ciclic, din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și cele temporare din PS și din PPB-uri au fost recalculate de Comisie pe baza informațiilor din programe/planuri, folosind metodologia stabilită de comun acord.

(15)

   Efortul bugetar discreționar este un indicator alternativ al orientării fiscale elaborate în scopuri analitice și este separat de indicatorii utilizați pentru evaluarea conformității în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Acesta constă într-o abordare „de jos în sus” în ceea ce privește veniturile și o abordare, în esență, „de sus în jos” pe partea de cheltuieli. Pentru informații suplimentare, a se vedea partea III din „Raportul privind finanțele publice în UEM 2013”, European Economy, 4, 2013.