COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.1.2016

COM(2015) 686 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2016

{SWD(2015) 301 final}

1.Introducere

Standardizarea europeană reprezintă piatra de temelie a funcționării pieței interne. Efectele pozitive ale standardizării sunt cunoscute și recunoscute. Aceasta este una dintre acțiunile esențiale ale Strategiei privind piața unică 1 , fiind de asemenea inclusă în mai multe inițiative de politică, inclusiv în politica industrială 2 și în Strategia privind piața unică digitală 3 .

Comisia și-a stabilit viziunea strategică pentru standardizarea europeană în Comunicarea sa privind standardele 4 și a prezentat cadrul legal în Regulamentul privind standardizarea europeană 5 (denumit în continuare „regulamentul”), care este în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

Printre noutățile regulamentului se numără obligația Comisiei de a adopta un program de lucru anual al Uniunii pentru standardizarea europeană, care să identifice prioritățile strategice pentru standardizarea europeană, pe baza obiectivelor strategice stabilite de Comisie în planificarea sa.

Programul de lucru anual al Uniunii (PLAU) este un instrument de îmbunătățire a cooperării dintre Comisie și Sistemul european de standardizare, definind viziunea și planurile Comisiei pentru anul următor în ceea ce privește standardizarea: acțiunile sunt propuse actorilor Sistemului european de standardizare în acest context.

Astfel cum s-a subliniat în Strategia privind piața unică, standardizarea este esențială pentru sprijinirea eficientă a priorităților Comisiei, în special pentru: stimularea creșterii economice și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii noștri, consolidarea pieței unice digitale conectate, crearea unei uniuni energetice reziliente și îmbunătățirea în continuare a pieței interne prin realizarea unei baze industriale consolidate, UE fiind un actor mai puternic pe plan mondial și negociatorul unui acord de liber schimb rezonabil și echilibrat între UE și SUA.

Pentru ca standardizarea să sprijine în mod corespunzător aceste priorități în următorii ani, pe lângă solicitările periodice de stabilire a standardelor, Comisia intenționează să revizuiască parteneriatul cu Sistemul european de standardizare pentru a se asigura că acesta răspunde în mod adecvat necesităților de implicare ale tuturor părților interesate (industrie, IMM-uri, consumatori, organizații de mediu, lucrători etc.).

În 2015, Comisia a realizat un număr important de activități de evaluare privind cadrul de standardizare. Astfel, programul de lucru anual al Uniunii pentru anul 2016 se deschide cu o prezentare a rezultatelor diverselor activități și măsuri de îmbunătățire a punerii în aplicare a regulamentului (secțiunea 2). Apoi, se trec în revistă solicitările de standardizare planificate pentru 2016, indicându-se contribuția acestora la atingerea priorităților de politică ale Comisiei (secțiunea 3): solicitările detaliate sunt enumerate în anexă. În fine, documentul prezintă și actualizează conținutul unui număr de subiecte importante din cadrul regulamentului și care se regăseau și în planurile de lucru anuale anterioare ale Uniunii, cum ar fi incluziunea, cooperarea internațională, drepturile de proprietate intelectuală și cercetarea, aspectele financiare și operaționale. În domeniile respective, Comisia identifică de asemenea anumite puncte pentru care ar fi necesară o implicare mai mare a membrilor comunității europene de standardizare.

Orientările indicate în programul de lucru nu au un impact bugetar care să depășească ceea ce s-a prevăzut deja pentru anul 2016.

2.Punerea în aplicare a regulamentului

2.1.Articolul 24 din regulament

Articolul 24 alineatul (3) din regulament prevede că, până la 31 decembrie 2015 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a regulamentului.

În special, Comisia trebuie să ia în considerare faptul că articolul 24 din regulament prevede o serie de rapoarte pe care organismele europene de standardizare și organizațiile părților interesate europene care beneficiază de finanțare trebuie să le prezinte, pentru a asigura transparența și participarea sporită a comunității de standardizare extinse.

2.1.1.Revizuirea independentă a sistemului european de standardizare 6

De asemenea, acțiunea 29 din Comunicarea privind standardele4 prevede realizarea de către Comisie a unei „revizuiri independente a sistemului european de standardizare”, sarcina revenind unui consultant extern independent (Ernst & Young, E&Y). Scopul general al revizuirii independente este de a măsura și a evalua dacă cele cinci obiective strategice ale comunicării sunt atinse (viteza procesului, instrument pentru competitivitate, sprijinirea politicilor UE, incluziunea părților interesate din cadrul societății și impactul global), pentru a evalua performanța sistemului european de standardizare și a formula recomandări în vederea îmbunătățirii sistemului actual.

2.2.O inițiativă comună privind standardizarea

Pentru modernizarea sistemului de standardizare, Strategia privind piața unică prevede obligația Comisiei de a propune și a adopta o „Inițiativă comună privind standardizarea” împreună cu comunitatea europeană de standardizare. Partenerii publici și privați la inițiativa comună își vor asuma un angajament comun în ceea ce privește tipul rezultatelor obținute, momentul și modul de obținere a acestora, pentru a sprijini prioritățile Președinției Juncker. Comisia va aborda aspecte precum domeniile prioritare pentru dezvoltarea standardelor (TIC, servicii, energie, mobilitate etc.), mijloacele inovatoare și de colaborare pentru stabilirea standardelor, procesele transparente și incluzive pentru adoptarea standardelor, sprijinul coerent și puternic din partea sectorului public pe parcursul procesului de standardizare, îmbunătățirea gestionării cunoștințelor pe parcursul procesului de standardizare, strategia comună pentru a face din Europa un centru de standardizare mondial și pentru a aborda problemele care decurg din fragmentarea pieței în domeniul serviciilor și servicializării. De asemenea, inițiativa comună va corela prioritățile în materie de cercetare și inovare cu procesul de standardizare, pentru a permite demararea la timp a activităților de standardizare. Inițiativa comună ar trebui să fie încheiată în prima jumătate a anului 2016.

2.3.Vademecum privind standardizarea europeană

În 2015, Comisia a revizuit Vademecum-ul privind standardizarea europeană, în vederea alinierii cu reformele introduse prin regulament și prin Comunicarea privind standardele4.

De asemenea, Vademecum-ul stabilește orientări pentru organismele europene de standardizare, în vederea asigurării unei transparențe și incluziuni adecvate în cursul executării cererilor Comisiei.

3.Priorități strategice pentru standardizarea europeană

3.1.Standardizarea TIC

Comunicarea referitoare la Strategia privind piața unică digitală din 6 mai 2015 include adoptarea unui „Plan de standarde TIC prioritare” în care să se identifice și să se definească prioritățile-cheie pentru standardizarea în domeniul TIC, punând accentul pe tehnologiile și domeniile care sunt considerate a fi esențiale pentru piața unică digitală, printre care se numără interoperabilitatea sectorială esențială și standardele. Planul va fi adoptat în prima jumătate a anului 2016.

Planul de standarde TIC prioritare va completa programul de lucru anual al Uniunii.

Se preconizează că realizarea la timp a acțiunilor de standardizare în domeniul TIC va reduce fragmentarea pieței prin creșterea interoperabilității produselor, sistemelor și serviciilor, contribuind astfel la competitivitatea întreprinderilor europene de toate dimensiunile, inclusiv a IMM-urilor.

Efectul de pârghie al pieței unice poate facilita accesul la piețele mondiale prin promovarea standardelor dezvoltate la nivel european în întreaga lume, astfel cum s-a demonstrat în cazul Sistemului global de comunicații mobile (GSM), al Radiodifuziunii video digitale (DVB) și în alte cazuri de succes.

Astfel cum s-a indicat în Comunicarea privind Strategia privind piața unică digitală, este necesară intensificarea eforturilor pentru a avea siguranța că rezultatele standardizării țin pasul cu schimbările în domeniul tehnologiei.

În ceea ce privește standardizarea TIC, următorul pas va consta în:

- stabilirea unui mod eficient și eficace de a identifica sectoarele și tehnologiile care sunt esențiale pentru Strategia privind piața unică digitală și

- selectarea priorităților-cheie ale acțiunilor de standardizare în domeniul TIC care sunt necesare în aceste sectoare și tehnologii.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia a întreprins acțiunile necesare și a lansat consultări cu părțile interesate.

Mai multe instrumente existente vor sprijini această abordare. Planul de acțiune pentru standardizarea TIC este un program de lucru organizat tematic, care asigură legătura între politicile UE și activitățile de standardizare. Acesta este elaborat în colaborare cu Forumul european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC, care include părțile interesate atât în standardizarea europeană, cât și în cea mondială și prezintă o imagine cuprinzătoare și exactă asupra standardizării TIC.

Planul de acțiune pentru standardizarea TIC este în conformitate cu programul de lucru anual al Uniunii, fiind publicat anual pe site-ul Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri 7 .

3.2.Standardizarea serviciilor

Spre deosebire de standardele pentru bunuri și TIC, dezvoltarea standardelor pentru servicii a fost limitată, în special la nivelul UE. Prin urmare, standardele pentru servicii reprezintă numai 2 % din totalul standardelor europene.

Cu toate acestea, există potențial pentru utilizarea mai extinsă a standardelor europene pentru servicii. Standardele voluntare pentru servicii ar putea contribui la exploatarea potențialului sectorului serviciilor pentru economia UE, prin îmbunătățirea performanțelor și a calității serviciilor, asigurarea interoperabilității și facilitarea cooperării între operatorii economici.

De asemenea, importanța standardelor europene pentru servicii este posibil să crească în următorii ani, întrucât linia de demarcație dintre bunuri și servicii se estompează (servicializare). În astfel de cazuri, restricția privind furnizarea bunului sau a serviciului devine, în practică, o restricție asupra întregii vânzări. Pentru a preveni o astfel de restricție, standardele europene pentru servicii ar putea fi necesare pentru a completa standardele pentru bunuri.

De asemenea, întrucât numărul total de standarde naționale pentru servicii crește și cerințele de certificare obligatorii diferă de la o țară la alta, furnizorii europeni de servicii se confruntă cu tot mai multe obstacole. Sporirea utilizării standardelor europene pentru servicii ar putea sprijini întreprinderile să funcționeze pe o piață străină în cazurile în care certificatele naționale sunt necesare în cadrul procedurilor de autorizare sau de acordare a unei licențe.

Cu toate acestea, există provocări în ceea ce privește elaborarea standardelor europene pentru servicii, cum ar fi asigurarea reprezentării și a participării corespunzătoare a părților interesate precum IMM-urile, actorii sociali și societali.

De asemenea, nevoile sectoarelor de servicii variază foarte mult și măsurarea performanței serviciilor este diferită de măsurarea performanței bunurilor.

Spre deosebire de legislația UE privind bunurile, legislația UE privind serviciile este rareori specifică sectorului și nu face referire în mod regulat la standarde ca instrumente care oferă prezumția de conformitate. Standardele pentru servicii ar trebui să rămână pur voluntare și să se bazeze pe cererea pieței; astfel cum se menționează în Strategia privind piața unică, Comisia va oferi orientări cu privire la aspectele legate de standardele pentru servicii, sporind astfel gradul de conștientizare a specificității standardelor pentru servicii și identificând direcția de urmat pentru a sprijini utilizarea acestora. De asemenea, în anii următori, abordarea prevăzută în orientări va fi utilizată pentru programele de lucru anuale ale Uniunii pentru standardizarea europeană.

3.3.Domenii strategice prioritare pentru 2016

Comisia a identificat în domeniile enumerate mai jos prioritățile sale strategice pentru standardizarea europeană, pentru care intenționează să solicite elaborarea de standarde organizațiilor europene de standardizare. Domeniile sunt direct legate de următoarele priorități ale Comisiei: o piață unică digitală conectată; o uniune energetică rezilientă, însoțită de o politică în domeniul schimbărilor climatice orientată spre viitor; o piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată.

În ceea ce privește piața unică digitală conectată, acțiunile propuse vizează creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor digitale și a serviciilor online, care să acopere diferite sectoare ale economiei și ale sectorului public:

sisteme de informații pentru transport, care să faciliteze fluxul, accesul și utilizarea informației, pentru a spori eficiența și a reduce costurile operațiunilor de transport;

mediul comun în vederea schimbului de informații pentru supravegherea domeniului maritim al UE, care să îmbunătățească schimbul de informații între autoritățile naționale implicate în supravegherea maritimă, inclusiv din sectorul apărării;

sisteme de etichetare și de marcare adecvate pentru comerțul electronic;

încărcător pentru telefoane mobile și alte dispozitive portabile;

e-sănătate pentru sprijinirea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere;

serviciul de cronometrare Galileo, serviciul de căutare și salvare și Serviciul de întoarcere la salvare Galileo, care permite componentelor receptoare ale utilizatorului să obțină produse în timp util;

autentificarea localizării din Galileo;

accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public;

accesul la datele generate de sistemul de la bordul vehiculelor.

Întrucât se referă la uniunea energetică rezilientă, însoțită de o politică în domeniul schimbărilor climatice orientată spre viitor, acțiunile propuse vizează combinarea infrastructurilor noastre, diversificarea resurselor energetice, reducerea consumului de energie și promovarea tehnologiilor ecologice:

facilitarea unei absorbții mai largi a tehnologiilor alternative, ecologice;

infrastructura ecologică, care sprijină achizițiile publice și, în general, stimulează piața în acest sens;

proiectarea ecologică a robinetelor, a produselor de duș, a televizoarelor, a aparatelor inteligente, a mașini-uneltelor, a echipamentelor de sudură și a etichetării energetice;

instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și simplificarea informațiilor furnizate utilizatorilor privind compatibilitatea vehiculelor lor cu diferiți combustibili sau privind punctele de reîncărcare;

monitorizarea emisiilor de mercur și formaldehidă.

Pentru sprijinirea unei piețe interne mai profunde și mai echitabile, cu o bază industrială consolidată, Comisia propune o serie de acțiuni de creștere a cerințelor de siguranță și de interoperabilitate a produselor, care sunt necesare pentru realizarea pieței interne și menținerea unei baze industriale foarte performante în Europa:

ambalaje compostabile din plastic la domiciliu;

tehnica de modelare poate fi utilizată pentru a evalua calitatea aerului;

metodologia pentru identificarea și cuantificarea surselor de poluare a aerului;

îmbunătățirea securității și conformitatea tehnologiilor radio definite prin software;

echipament individual de protecție (îmbrăcăminte de protecție);

instalații pe cablu;

aparate consumatoare de combustibili gazoși;

produse de consum care fac obiectul Directivei privind siguranța generală a produselor (de exemplu, lumânări, grătare, încălțăminte pentru copii, cărucioare de copii);

interoperabilitatea sistemelor de gestionare a cazurilor, care sprijină soluționarea extrajudiciară (alternativă) a litigiilor;

privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare;

produse pentru construcții și introducerea nivelurilor-prag/claselor de performanță pentru produsele pentru construcții;

interoperabilitatea specificațiilor tehnice ale sistemului feroviar.

4.Incluziunea

În ultimii doi ani, s-au depus eforturi susținute pentru a permite IMM-urilor, actorilor societali și sociali să participe efectiv la activitățile de standardizare. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind finanțarea organizațiilor europene ale părților interesat 8 , în urma unor cereri deschise de propuneri, Comisia a formalizat parteneriatele cu organizațiile menționate în anexa III (Asociația „Small Business Standards” (SBS) 9 , Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC) 10 , Comisia pentru politica economică și socială 11 și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) 12 , care reprezintă IMM-uri, consumatori, lucrători și, respectiv, interese de mediu în cadrul standardizării, obținând coerență și stabilitate în ceea ce privește finanțarea și gestionarea, precum și continuitatea reprezentării intereselor părților interesate în cele patru domenii identificate în regulament.

Astfel cum se arată în revizuirea independentă, există în continuare provocări de abordat pentru a asigura o participare adecvată pentru organizațiile din anexa III. În primul rând, există încă o lipsă de conștientizare și de recunoaștere a organizațiilor din anexa III și a rolului acestora în Sistemul european de standardizare. În al doilea rând, organizațiile părților interesate întâmpină încă dificultăți în ceea ce privește accesul la documentele relevante, necesare în realizarea activității tehnice. În al treilea rând, interacțiunea cu organismele naționale de standardizare nu este întotdeauna suficientă pentru a le garanta un sprijin util. În al patrulea rând, organizațiile din anexa III încă se confruntă cu dificultăți în abordarea diferitelor proceduri de lucru ale diverselor grupuri de lucru, ceea ce de multe ori adaugă sarcini administrative inutile activității tehnice.

În 2016, Comisia va monitoriza îndeaproape noile progrese înregistrate în punerea în aplicare a dispozițiilor regulamentului și în sporirea gradului de incluziune al sistemului european de standardizare.

5.Cooperare internațională

De asemenea, pentru a obține o mai bună acceptare a inițiativelor europene la nivel internațional, sistemul european de standardizare ar trebui să reușească să se adreseze într-un singur glas în cadrul organismelor corespunzătoare.

În relația cu țările terțe, Comisia va continua diferitele dialoguri politice existente, acțiunile de sensibilizare și de vizibilitate (Experți europeni în standardizare detașați în India, SESEI, Experți europeni în standardizare detașați în China, SESEC sau Platforma de informare privind standardizarea Europa-China, CESIP), pentru care sprijinul organismelor europene de standardizare este fundamental (a se vedea granturile de funcționare anuale).

Criteriul de referință pentru activitatea comună este cooperarea și schimbul de informații care au loc în prezent cu Statele Unite ale Americii.

Comisia, care își aduce deja contribuția tehnică la o serie de activități internaționale de standardizare, speră să se implice mai mult în standardizarea europeană și internațională, în vederea exploatării întregului potențial care corespunde statutului său curent de observator oficial, pentru a-și pune în aplicare mai bine angajamentul față de prevalența standardelor internaționale.

6.Drepturi de proprietate intelectuală și teme de cercetare

6.1.Drepturile de proprietate intelectuală în standardizare

Drepturile de proprietate intelectuală și standardizarea sunt strâns legate între ele, deși sunt fundamental diferite. Politicile privind proprietatea, brevetele, drepturile de autor și drepturile de proprietate intelectuală aferente (DPI) joacă un rol din ce în ce mai important în procesul de standardizare. Acest lucru este evident în domeniul TIC, dar poate avea efect și asupra altor sectoare, în măsura în care acestea sunt afectate de modalități de interoperabilitate. În acest context, în special brevetele vor juca un rol din ce în ce mai important în toate domeniile în care soluțiile brevetabile vor adăuga valoare substanțială standardelor.

În cauza C-170/13 13 , Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) precizează, în principal, un proces cu pași obligatorii pentru fiecare parte (titular de brevet și promotor), atât pentru a iniția, cât și pentru a preveni o acțiune în încetare.

Titularul brevetului esențial pentru un standard („BES”) trebuie (înainte de a iniția o acțiune în încetare):

- în primul rând, să îl avertizeze pe presupusul autor al contrafacerii despre contrafacerea care îi este imputată, indicând BES în cauză și precizând modalitatea în care a fost contrafăcut;

- în al doilea rând, după ce presupusul autor al contrafacerii și-a exprimat voința de a încheia un contract de licență „în condiții corecte, rezonabile și nediscriminatorii” (FRAND), să transmită respectivului autor al contrafacerii o ofertă de licență concretă și scrisă în condiții FRAND, precizând printre altele redevența și modalitățile de calcul al acesteia.

Ca reacție la oferta titularului BES în condiții FRAND, pentru a formula cu succes o acțiune în apărare în materie de antitrust împotriva acțiunii în încetare, presupusul contravenient trebuie să dea curs respectivei oferte cu diligență, în conformitate cu uzanțele comerciale recunoscute în materie și cu bună-credință, aspect care trebuie stabilit pe baza unor elemente obiective și care implică, printre altele, lipsa oricărei tactici dilatorii. În măsura în care nu acceptă oferta care i-a fost făcută, presupusul autor al contrafacerii trebuie să prezinte titularului BES în discuție, într-un termen scurt și în scris, o contraofertă concretă care corespunde condițiilor FRAND.

În plus, în ipoteza în care presupusul autor al contrafacerii utilizează tehnica BES înaintea încheierii unui contract de licență, acesta are obligația, începând din momentul respingerii contraofertei sale, de a constitui o garanție adecvată, în conformitate cu uzanțele comerciale recunoscute în materie, de exemplu prin furnizarea unei garanții bancare sau prin consemnarea sumelor necesare. Calculul garanției trebuie să cuprindă, printre altele, numărul actelor anterioare de utilizare a BES pentru care presupusul autor al contrafacerii trebuie să poată prezenta decontul.

Pe de altă parte, în cazul în care, în urma contraofertei presupusului autor al contrafacerii, nu se ajunge la niciun acord asupra detaliilor condițiilor FRAND, părțile, de comun acord, au posibilitatea de a solicita stabilirea cuantumului redevenței de către un terț independent care să statueze într-un termen scurt.

În fine, nu se poate reproșa presupusului autor al contrafacerii nici faptul că acesta a contestat, în paralel cu negocierile privind acordarea licenței, valabilitatea brevetelor și/sau caracterul lor esențial pentru standardul la care participă și/sau exploatarea lor efectivă, nici faptul că și-a rezervat posibilitatea de a face acest lucru în viitor 14 .

Există o înțelegere comună că sporirea transparenței și a calității declarațiilor de brevet va îmbunătăți cadrul actual.

Modificările potențiale ale cadrului DPI ar trebui să fie studiate cu atenție și testate pe larg cu toate părțile interesate.

6.2.Orizont 2020 – Cercetare și inovare

Elaborarea și punerea în aplicare a agendelor de cercetare și inovare, inclusiv prin standardizare, este esențială în abordarea problemei competitivității. Orizont 2020 va acorda un sprijin ferm comercializării inovațiilor, sprijinind în special standardizarea prin cercetare și asigurând o bază științifică standardelor. Activitățile de standardizare reprezintă un canal esențial pentru adoptarea de către piață a rezultatelor cercetării și pentru difuzarea inovațiilor, inclusiv a rezultatelor cercetării din componenta EURATOM a programului Orizont 2020.

7.Cadrul operațional și financiar

7.1.Metodologie nouă pentru granturile de funcționare

Comisia a elaborat o metodologie de repartizare a bugetului între granturile de funcționare și granturile pentru acțiuni. Bugetul anual pentru standardizare la nivel european destinat granturilor de funcționare este alocat fiecărui organism european de standardizare după cum urmează:

pentru Comitetul European de Standardizare (CEN), maximum 53,64 % din bugetul anual pentru granturi de funcționare;

pentru Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec), maximum 9,23 % din bugetul anual pentru granturi de funcționare și

pentru Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI), maximum 37,13 % din bugetul anual pentru granturi de funcționare.

7.2.Evaluarea conformității standardelor cu legislația și politicile Uniunii

Comisia depune eforturi pentru armonizarea sarcinilor și consolidarea independenței experților angajați să evalueze conformitatea rezultatelor solicitate cu cererile Comisiei (precum „consultanții privind noua abordare” gestionați în prezent de CEN și CENELEC), în scopul de a asigura disponibilitatea continuă și pe termen lung a acestui serviciu de evaluare. Diferite scenarii vor fi testate pentru a găsi soluții optime pentru gestionarea unui astfel de serviciu, pe baza nevoilor reale, inclusiv o mediere ad-hoc informală.

7.3.Mandate în curs de examinare

Comisia va examina care dintre mandatele emise înainte de intrarea în vigoare a regulamentului sunt încă valabile.

(1) COM(2015) 550.

(2) COM(2010) 614 și COM(2012) 582.

(3) COM(2015) 192.

(4) COM(2011) 311.

(5) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(6) http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/12202/attachments/1/translations/en/renditions/native .

(7) http://ec.europa.eu/growth/sectors/digital-economy/ict-standardisation/index_en.htm

(8) Articolele 16 și 17 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(9) Small Business Standards http://sbs-sme.eu/.

(10) Vocea consumatorilor europeni în materie de standardizare http://www.anec.eu/anec.asp.

(11) Organizația europeană de mediu a cetățenilor pentru standardizare http: //ecostandard.org/.

(12) Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) http://www.etuc.org/.

(13) Cauza C-170/13, CERERE de pronunțare a unei decizii preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE introdusă de Landgericht Düsseldorf (Germania), prin decizia din 21 martie 2013, primită de Curte la 5 aprilie 2013, în litigiul dintre Huawei Technologies Co. Ltd și ZTE Corp și ZTE Deutschland GmbH.

(14) Cele de mai sus se aplică acțiunilor în încetare, nu acțiunilor în despăgubire/deschiderii de conturi.