COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.10.2015

COM(2015) 548 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Raport anual pe 2014 privind asistența financiară pentru extindere

{SWD(2015) 201 final}

INTRODUCERE

Obiectivele de politică ale Comisiei în materie de extindere sunt susținute de Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) 1 . IPA este mijlocul prin care UE sprijină reformele din țările implicate în procesul de aderare, acordând asistență financiară și tehnică. Acesta însoțește politica de aderare stabilită de Uniunea Europeană pentru punerea în aplicare a articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care oferă perspectiva aderării la UE tuturor țărilor europene ce respectă valorile fundamentale ale UE și se angajează să le promoveze. Fondurile IPA dezvoltă capacitățile acestor țări pe parcursul întregului proces de aderare, determinând evoluții progresive pozitive în regiune. În 2014, beneficiarii asistenței au fost: Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Kosovo, Muntenegru, Serbia și Turcia. De la intrarea sa în UE, în iulie 2013, Croația nu mai este beneficiar al IPA, însă beneficiază în continuare de Facilitatea de tranziție.

Fondurile UE de preaderare reprezintă o investiție solidă în viitor, atât pentru țările implicate în procesul de aderare, cât și pentru UE. Acestea îi ajută pe beneficiari să întreprindă reforme politice și economice, pregătindu-i astfel pentru asumarea drepturilor și a obligațiilor care decurg din calitatea de membru al UE. Reformele ar trebui să asigure cetățenilor perspective mai bune și să permită dezvoltarea unor standarde egale cu cele de care se bucură cetățenii UE. Fondurile de preaderare ajută, de asemenea, UE să își atingă propriile obiective în ceea ce privește redresarea economică durabilă, aprovizionarea cu energie, transporturile, mediul și schimbările climatice etc.

Întrucât IPA II a fost introdus recent, punerea în aplicare a programelor în 2014 s-a efectuat în continuare în cadrul IPA precedent.

EVOLUȚII ÎN MATERIE DE POLITICĂ

Politica de extindere a UE contribuie la obținerea avantajelor reciproce pe care le aduc pacea, securitatea și prosperitatea în Europa. Aceasta potențează forța politică și economică a UE și are un puternic efect de transformare asupra țărilor vizate. Pentru țările din Balcanii de Vest, perspectiva clară de aderare la UE oferită de statele membre ale UE este un factor-cheie de stabilizare, care încurajează realizarea de progrese în direcția îndeplinirii condițiilor necesare, inclusiv a celor prevăzute de Procesul de stabilizare și de asociere.

Procesul de aderare este riguros și se bazează pe o condiționalitate strictă, dar echitabilă, pe criterii consacrate și pe principiul meritelor proprii. Acest lucru este esențial pentru credibilitatea politicii de extindere, pentru încurajarea țărilor implicate în procesul de aderare să efectueze reforme de amploare și pentru asigurarea sprijinului din partea cetățenilor UE.

În cadrul procesului de extindere, Comisia pune din ce în ce mai mult accentul pe abordarea „în primul rând a valorilor fundamentale”. Această abordare acordă prioritate reformelor legate de statul de drept și drepturile fundamentale, de guvernanța economică și îmbunătățirea competitivității economice și de consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv a administrației publice.

Statul de drept și drepturile fundamentale: Statul de drept este o valoare fundamentală pe care se întemeiază UE și care se află în centrul procesului de aderare. Țările care aspiră să devină membre ale Uniunii trebuie să asigure și să promoveze, încă dintr-un stadiu timpuriu, funcționarea corespunzătoare a instituțiilor de bază necesare pentru garantarea statului de drept. Pentru acest efort deosebit de amplu este necesar, pe lângă sprijinul național, un sprijin tehnic și financiar considerabil din partea Uniunii Europene. Statul de drept este esențial pentru un mediu de afaceri stabil, care să ofere securitate juridică operatorilor economici, să sprijine consumatorii și să stimuleze investițiile, crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Trei aspecte ale statului de drept fac obiectul unei atenții deosebite: reforma justiției, combaterea corupției și lupta împotriva criminalității organizate. În toate cele trei domenii se înregistrează progrese.

În ceea ce privește drepturile fundamentale în țările implicate în procesul de aderare, Comisia monitorizează cu atenție situația drepturilor civile, politice, sociale și economice, precum și pe cea a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Drepturile fundamentale sunt în mare parte consacrate prin lege. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru asigurarea respectării lor depline în practică.

Guvernanță economică și competitivitate: Comisia și-a intensificat sprijinul pentru îmbunătățirea guvernanței economice și a competitivității în țările implicate în procesul de aderare. Acest lucru este esențial pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor în contextul unui mediu economic caracterizat de dificultăți persistente, o rată ridicată a șomajului și un nivel scăzut al investițiilor și este, de asemenea, deosebit de important pentru țările din Balcanii de Vest, întrucât niciuna dintre acestea nu este considerată încă a fi o economie de piață funcțională. Sprijinul acordat de Comisie va valorifica experiența dobândită de statele membre ale UE în cadrul Semestrului european, punând un accent mai puternic pe reformele structurale cu caracter sectorial.

Reforma administrației publice: Reforma administrației publice constituie, alături de statul de drept și de guvernanța economică, un alt pilon al procesului de extindere. Cei trei „piloni” reprezintă componente transversale strâns legate și deosebit de importante pentru succesul reformelor politice și economice, care constituie baza pentru punerea în aplicare a normelor și a standardelor UE. O administrație publică funcțională este necesară pentru guvernanța democratică. Aceasta are, de asemenea, un impact direct asupra capacității guvernelor de a furniza servicii publice și de a stimula competitivitatea și creșterea economică.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest și Turcia 2 . Anul 2014 a fost un an semnificativ pentru un număr de țări din Balcanii de Vest:

Muntenegru: Negocierile de aderare cu Muntenegru au avansat. Au fost deschise douăsprezece capitole. A început punerea în aplicare a reformelor privind statul de drept.

Serbia: Deschiderea negocierilor de aderare în luna ianuarie a reprezentat un moment decisiv în relațiile țării cu UE, iar accentul s-a mutat pe necesitatea de a obține rezultate în domeniile prioritare ale reformelor într-un mod susținut, în special în domeniul statului de drept și al procesului de normalizare a relațiilor cu Kosovo 3 .

Albania: Această țară a primit, în luna iunie, statutul de țară candidată, ca o recunoaștere a eforturilor sale de reformă și a progreselor înregistrate în îndeplinirea condiționalității solicitate.

Kosovo: Parafarea în luna iulie a Acordului de stabilizare și de asociere a reprezentat un moment semnificativ al relațiilor UE-Kosovo și a intensificat accentul pus pe obținerea de rezultate în domeniul reformelor-cheie, în special al statului de drept.

În ceea ce privește fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, procesul de aderare la UE se află în impas. În 2014 s-au înregistrat regrese, în special în domeniul libertății de exprimare, al libertății mass-media și al independenței sistemului judiciar.

În Bosnia și Herțegovina procesul de integrare europeană a rămas blocat. Alegerile de la sfârșitul anului au oferit perspectiva unui nou impuls pentru eforturile dedicate reformelor socioeconomice urgente și pentru progresele în domeniul agendei europene.

În Turcia a continuat punerea în aplicare a anumitor angajamente privind reforma. Cu toate acestea, au existat și motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește independența sistemului judiciar și protecția libertăților fundamentale.

Relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt elemente esențiale ale Procesului de stabilizare și de asociere și ale politicii de extindere. În 2014, acestea au fost consolidate prin intensificarea cooperării și a contactelor la nivel bilateral, inclusiv în domenii sensibile, cum ar fi crimele de război sau întoarcerea refugiaților, printre altele prin punerea în aplicare în cadrul procesului de la Sarajevo 4 a programului regional de construcție de locuințe care este în prezent în plină desfășurare, sau în domenii precum criminalitatea organizată și cooperarea polițienească. Au fost luate, de asemenea, măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți conectivitatea și a stimula investițiile în infrastructură în întreaga regiune, inclusiv prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest.

Prin acordarea de asistență tehnică și financiară, UE sprijină țările implicate în procesul de aderare să obțină progrese în toate domeniile evidențiate mai sus. Acest lucru are ca rezultat un proces de aderare bine pregătit, care nu numai că ajută țările respective să îndeplinească condițiile necesare, dar asigură și faptul că extinderea nu se efectuează în detrimentul eficacității Uniunii.

CADRUL STRATEGIC PENTRU ASISTENȚA DE PREADERARE

UE sprijină îndeaproape țările candidate și potențial candidate prin intermediul programelor financiare specifice. Această asistență contribuie la crearea unor societăți democratice funcționale, stabile și prospere și la orientarea fermă a acestora către integrarea în UE.

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA)

Asistența financiară a UE se derulează, în principal, prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare ( IPA ). IPA, care a fost lansat în 2007, înlocuiește o serie de programe și instrumente ale UE, printre care se numără PHARE 5 , ISPA 6 , SAPARD 7 și CARDS 8 . IPA a devenit singurul instrument dedicat integral asistenței pentru țările aflate în faza de preaderare, fapt ce simplifică procesul de asistență.

IPA are cinci componente:

1.Asistența pentru tranziție și consolidarea instituțiilor;

2.Cooperarea transfrontalieră (cu statele membre ale UE și cu alte țări eligibile pentru IPA);

3.Dezvoltarea regională (transporturi, mediu, dezvoltare regională și economică);

4.Dezvoltarea resurselor umane (consolidarea capitalului uman și combaterea discriminării);

5.Dezvoltarea rurală.

Componentele I și II au fost plasate sub responsabilitatea Direcției Generale Extindere (DG ELARG), devenită în prezent DG NEAR, și au fost puse la dispoziția tuturor țărilor beneficiare. Celelalte componente, care vizează pregătirea beneficiarilor pentru execuția fondurilor structurale după aderarea la UE, au fost accesibile numai țărilor candidate, iar administrarea lor intră în responsabilitatea Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO), a Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) și, respectiv, a Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI).

Beneficiarii IPA au fost împărțiți în două categorii. Țările candidate la aderare la acea dată - Croația, Turcia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - erau eligibile pentru toate cele cinci componente. Țările potențial candidate - Albania (care a devenit țară candidată în 2014), Bosnia și Herțegovina, Muntenegru (care a devenit țară candidată în 2010), Serbia (care a devenit țară candidată în 2012) și Kosovo - erau eligibile numai pentru primele două componente 9 .

IPA a intervenit atât la nivel de țară, cât și la nivel regional, prin intermediul programelor naționale, al programelor cu mai mulți beneficiari și al cooperării transfrontaliere.

În perioada 2011-2013, IPA a oferit sprijin și Islandei, în principal în domeniul consolidării capacităților instituționale. După decizia guvernului islandez de a suspenda negocierile de aderare în luna mai 2013, Comisia a hotărât să sisteze sprijinul acordat Islandei.

Obiectivele și prioritățile de politică

Încă de la începutul perioadei de punere în aplicare a IPA, respectarea statului de drept s-a impus ca primă prioritate. Comisia a constatat că, în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, obiectivele esențiale erau combaterea criminalității organizate, a corupției și a sistemelor de justiție disfuncționale. Reforma administrației publice a rămas, de asemenea, o necesitate constantă în toate procesele de extindere a UE. Mai recent, guvernanța economică s-a dovedit a fi un domeniu în care sunt necesare îmbunătățiri, nu în ultimul rând din cauza crizei economice și financiare care a afectat UE și al cărei impact a fost puternic resimțit în Balcanii de Vest.

În 2014 au fost depuse eforturi speciale pentru corelarea priorităților politice cu programele de asistență și cu finanțarea, cu scopul de a concentra asistența asupra domeniilor în care aceasta era esențială pentru procesul de integrare în UE.

Documentele de programare

Asistența acordată în cadrul IPA s-a bazat pe orientările politice generale stabilite în pachetul de extindere al Comisiei. Planificarea și programarea s-au bazat pe „documentele indicative de planificare multianuală” (DIPM), care acoperă o perioadă de trei ani și sunt actualizate anual.

Programele anuale sau multianuale adoptate de Comisie în consecință au fost puse în aplicare în trei moduri:

direct de către Comisie, în principal prin intermediul delegației UE din țara respectivă;

de către țările beneficiare, prin aplicarea așa-numitului „sistem de gestiune descentralizată”;

prin intermediul statelor membre ale UE, în cadrul „gestiunii partajate”.

Descentralizarea gestiunii financiare

Gestiunea descentralizată, denumită în prezent „gestiune indirectă”, a fost metoda preferată de execuție a fondurilor IPA. Conform acesteia, autoritățile din țările beneficiare sunt responsabile cu gestiunea fondurilor IPA. Țările beneficiare, care erau autorități contractante, au fost responsabile și pentru organizarea licitațiilor și plata contractorilor. Aceasta a fost o modalitate de a pregăti țările candidate și potențial candidate pentru gestionarea în viitor a fondurilor structurale și de coeziune ale UE. Înainte de transferarea responsabilităților de gestiune către țările beneficiare, Comisia a evaluat în detaliu capacitățile acestora printr-o serie de audituri de sistem. Croația, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia au fost țările care au gestionat fonduri în cadrul Sistemului de Implementare Descentralizată.

IPA II

IPA II a fost lansat în 2014. Acesta acoperă perioada 2014-2020 și reprezintă angajamentul pentru extindere reînnoit. Domeniile asupra cărora se concentrează IPA II sunt democrația și statul de drept, alături de competitivitate și creștere economică. IPA II introduce, de asemenea, o abordare sectorială, stimulente pentru obținerea de rezultate, sprijinul bugetar și ierarhizarea acțiunilor. Coordonarea investițiilor de-a lungul principalelor coridoare de infrastructură și cooperarea cu instituțiile financiare internaționale (IFI) reprezintă, de asemenea, componente importante ale IPA II. Asistența acordată în cadrul IPA II este pusă în aplicare de DG NEAR în toate sectoarele, cu excepția agriculturii și a dezvoltării rurale, care intră în responsabilitatea DG AGRI.

În 2014 au fost adoptate documente de strategie indicative pentru toate țările. Acestea acoperă întreaga perioadă 2014-2020, dar prevăd o revizuire la jumătatea perioadei. A fost conferit un caracter sectorial mai accentuat procesului de programare, care se bazează pe documentele de planificare sectorială.

Alte forme de sprijin din partea UE

Deși IPA a unificat multe dintre instrumentele de asistență pentru preaderare, țările implicate în procesul de aderare au continuat să beneficieze și de alte forme de sprijin din partea UE. Dintre acestea merită semnalate în mod deosebit instrumentele cu acoperire globală, cum ar fi Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, Instrumentul de stabilitate și misiunile și operațiunile Politicii externe și de securitate comune. De asemenea, UE a extins acoperirea anumitor instrumente interne, astfel încât aceasta să includă și zona de extindere: țările implicate în procesul de aderare au avut acces la programe de cercetare și la anumite programe educaționale, cum ar fi Erasmus Mundus.

UE a oferit asistență țărilor implicate în procesul de aderare și prin intermediul ajutorului acordat la nivel bilateral de statele membre și al creditelor de investiții acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI). Delegațiile UE au depus eforturi pentru a asigura coerența dintre sprijinul furnizat în cadrul IPA și sprijinul UE provenit din alte surse.

ACTIVITĂȚI FINANȚATE, REZULTATE ȘI IMPACT

ALBANIA

Acordarea statutului de țară candidată Albaniei de către Consiliul European în iunie 2014 a reprezentat o recunoaștere a reformelor fundamentale întreprinse de această țară pentru îmbunătățirea guvernanței, consolidarea statului de drept și extinderea protecției drepturilor omului. Asistența furnizată în cadrul IPA a contribuit substanțial la această realizare majoră obținută în domeniul integrării în UE cu o serie de proiecte de succes vizând consilierea legată de reformele-cheie (de exemplu reforma sistemului judiciar) și facilitarea punerii în aplicare a acestora, precum și cu proiecte de dezvoltare a capacităților în vederea consolidării administrației publice și a furnizării de servicii publice.

Anul 2014 a fost un an de tranziție pentru asistența din partea UE. Comisia s-a angajat într-un dialog intensiv cu guvernul pentru a prezenta noul cadru strategic al IPA II și ponderea acordată sprijinului sectorial pentru a facilita punerea în aplicare a strategiilor naționale, menținând în același timp un puternic accent pe prioritățile legate de aderarea țării la UE. În consecință, a fost elaborat în cadrul IPA II un nou document de strategie de țară care acoperă perioada 2014-2020, iar programul IPA pentru 2014 include o primă operațiune de sprijin bugetar sectorial, care vizează susținerea strategiei de reformă a gestiunii finanțelor publice albaneze.

Asistența financiară a UE continuă să joace un rol strategic în procesul de dezvoltare a țării; este vorba de un portofoliu de proiecte care se ridică la aproximativ 216 milioane EUR și acoperă mai multe sectoare (de exemplu, transporturi, agricultură, IMM-uri, învățământ profesional) legate direct de competitivitate și creșterea economică. Cooperarea cu instituțiile financiare internaționale continuă să fie productivă; operațiunile IPA au fost în măsură să mobilizeze sume considerabile sub formă de împrumuturi, în special pentru dezvoltarea infrastructurii. În consecință, UE rămâne de departe primul donator în Albania.

Poveste de succes - Consolidarea capacităților de asigurare a aplicării legii în Albania - misiunea de asistență PAMECA IV

Misiunea a constat în desfășurarea unei echipe formate din cincisprezece procurori și înalți funcționari de poliție naționali și internaționali, care lucrează împreună cu poliția albaneză pentru îmbunătățirea capacităților organizaționale, administrative, tehnice și de gestionare a resurselor ale acesteia și pentru asigurarea unei mai bune coordonări cu Parchetul General și cu alte organisme relevante de aplicare a legii.

În ceea ce privește urmărirea judiciară, misiunea a identificat principalele domenii critice și a contribuit semnificativ la reorientarea atenției de la cazurile de anvergură mică sau medie către cazurile cu implicații importante, inclusiv către anchetele proactive privind corupția la nivel înalt. Ca urmare a desfășurării unor activități de formare și îndrumare privind gestionarea traficului rutier, poliția albaneză asigură în prezent în mod ferm și consecvent aplicarea legislației rutiere. Din punct de vedere operațional, misiunea a fost direct implicată în pregătirea unor operațiuni antidrog încununate de succes, cum ar fi intervenția din iunie 2014 pentru neutralizarea unui centru de producție a marijuanei din satul Lazarat, situat lângă frontiera cu Grecia. Prin această operațiune a fost transmis traficanților de droguri un semnal clar că impunitatea și pasivitatea în combaterea producției de droguri au luat sfârșit.

Echipa a lucrat, de asemenea, la redefinirea procedurilor de administrare a containerelor în portul Durrës, care reprezintă un punct de joncțiune pentru activitățile de contrabandă și unde sunt necesare controale mai stricte ale containerelor. De asemenea, PAMECA a fost implicată în pregătirea acordului de cooperare operațională și strategică cu Europol (ratificat în mai 2014) și în elaborarea noii legi a poliției albaneze.

BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA

Programarea și punerea în aplicare a asistenței acordate în cadrul IPA în Bosnia și Herțegovina au continuat în 2014 într-un mediu politic dificil și au fost puternic influențate de inundațiile devastatoare care au afectat țara în mai 2014.

Pregătirile pentru IPA II au fost reluate după întreruperea din 2013 și au condus la adoptarea, în decembrie 2014, a documentului de strategie indicativ privind IPA II pentru Bosnia și Herțegovina. Documentul acoperă însă numai perioada 2014-2017 și, în lipsa unui mecanism global de coordonare al UE, fondurile vor fi alocate numai în patru sectoare asupra cărora au fost convenite strategii și în care există suficiente structuri de coordonare.

Protestele de mare amploare ale cetățenilor care au avut loc la începutul anului 2014 au subliniat fragilitatea situației socioeconomice. Comisia a lansat trei inițiative cu scopul de a reorienta eforturile către reforme și chestiunile de interes direct pentru cetățeni; una dintre acestea a constat în crearea unui Grup de lucru comun UE-Bosnia și Herțegovina pentru accelerarea punerii în aplicare a proiectelor finanțate de UE. Grupul a înregistrat progrese limitate, deși a fost implicat la nivel de prim-ministru.

După inundațiile din mai 2014, provocarea esențială a constat în acordarea unui ajutor rapid și eficace Bosniei și Herțegovinei pentru înlăturarea efectelor inundațiilor. UE a realocat imediat 42 de milioane EUR din fondurile IPA pentru a sprijini redresarea și reconstrucția. Înainte de sfârșitul anului au mai fost alocate alte 41 de milioane EUR.

Poveste de succes - Refacerea după inundații

Punerea în aplicare, începând din iulie 2014, a Programului de refacere după inundații (43,52 milioane EUR, din care 42,24 milioane EUR furnizate de UE) a produs o întreagă serie de rezultate tangibile care au contribuit la restabilirea treptată a condițiilor normale de viață în comunitățile locale și a asigurat furnizarea ajutoarelor către persoanele cele mai vulnerabile afectate de inundațiile din luna mai. Programul, care a fost pus în aplicare de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), s-a concentrat pe reabilitarea serviciilor publice și a infrastructurii, pe locuințele pentru persoanele cele mai vulnerabile și pe redresarea economică și socială a comunităților locale.

În primele șase luni de execuție, au fost obținute următoarele rezultate: 671 de locuințe reabilitate și 337 locuințe în curs de reabilitare; 66 de clădiri publice reabilitate, 31 de clădiri publice în curs de reabilitare și 19 clădiri publice aflate în diferite etape ale procesului de achiziție publică sau ale elaborării proiectului; 32 de proiecte de infrastructură comunală finalizate și 26 în curs de derulare; finalizarea studiului privind alte municipalități și atingerea etapei de selecție a unor noi proiecte de infrastructură pentru continuarea punerii în aplicare. În ceea ce privește componenta de redresare economică, au fost primite 48 de garanții bancare și au fost efectuate plățile asociate, în valoare totală de 1,27 milioane EUR.

CROAȚIA

În 2014, Croația a continuat să pună în aplicare în mod activ măsurile de consolidare în continuare a capacităților sale, pentru a îndeplini obligațiile care decurg din aderarea la UE. De la 1 iulie 2013, Croația este stat membru al UE.

În 2014, în cadrul componentelor I și II ale IPA, a fost consolidată structura instituțională adecvată pentru gestiunea descentralizată a fondurilor IPA, care exista deja în 2013, prin elaborarea în continuare a normelor interne de procedură și prin acorduri operaționale și de punere în aplicare între ordonatorul național de credite și șeful structurii de execuție și între organismele și persoanele responsabile din cadrul structurii de execuție. Au fost elaborate manuale de procedură pentru fiecare organism din sistem, care cuprind o descriere clară a tuturor proceselor și procedurilor, și au fost dezvoltate piste de audit. Sistemele de gestiune și control ale IPA au continuat să fie pe deplin funcționale.

Poveste de succes - Reorganizarea și raționalizarea instanțelor

Una dintre cele mai importante măsuri de reformă, care este în prezent în curs de desfășurare, constă în reorganizarea și raționalizarea rețelei instanțelor. În cadrul acestui proces și în calitate de bază pentru reorganizare și raționalizare, în octombrie 2014 a fost adoptată în Parlamentul croat o nouă lege privind jurisdicțiile și sediilor instanțelor, care se aplică de la 1 aprilie 2015 pentru instanțele municipale și districtuale și de la 1 iulie 2015 pentru tribunalele corecționale. Conform noii legi, teritoriul croat este împărțit în 15 jurisdicții, în care funcționează 15 instanțe districtuale, 24 de instanțe municipale și 22 de tribunale corecționale, respectiv 43 de instanțe municipale și 39 de tribunale corecționale mai puțin. Această nouă organizare oferă judecătorilor posibilități de specializare, o mai mare mobilitate și un volum de muncă mai echilibrat, permițând armonizarea practicii judiciare.

De asemenea, în acest mod se reduce numărul personalului de specialitate juridică încadrat în funcții de conducere, fapt ce va permite reducerea costurilor și mai buna funcționare a sistemului judiciar (și anume, un volum de muncă mai echilibrat, o durată mai scurtă a procedurilor judiciare, mai puține cauze acumulate pe rolul instanțelor etc.). Cu toate acestea, cetățenii vor beneficia de același acces la instanțele municipale și la tribunalele corecționale ca și înainte de adoptarea noii legi. Actualele instanțe municipale și tribunale corecționale care își încetează activitatea, precum și serviciile acestora, vor deveni birouri cu orar normal ale noilor instanțe municipale și tribunale corecționale.

FOSTA REPUBLICĂ YUGOSLAVĂ A MACEDONIEI (2015)

Asistența acordată în cadrul IPA a continuat să joace un rol important în eforturile de atingere a obiectivelor generale stabilite pentru fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în Planul anual de gestionare al DG ELARG.

În ceea ce privește IPA II, documentul de strategie indicativ pentru această țară a fost adoptat la 19 august 2014. Programul IPA II pentru 2014 a fost adoptat la 17 decembrie 2014. Acesta este format dintr-un program de acțiune anual și un program de acțiune multianual.

Programul anual acoperă trei sectoare: democrația și guvernanța; statul de drept și drepturile fundamentale și competitivitatea și inovarea, pentru o sumă totală de 52,7 milioane EUR. Programul multianual acoperă primii trei ani de punere în aplicare a programelor operaționale sectoriale din domeniul mediului și al politicilor climatice și din domeniul transporturilor, pentru o sumă totală de 81 de milioane EUR. 

Programul de dezvoltare rurală din cadrul IPA II pentru perioada 2014-2020 a fost de asemenea aprobat în decembrie 2014. Bugetul pentru cei 7 ani este de 60 de milioane EUR; alocările pentru primii patru ani sunt modeste, dar sumele cresc spre sfârșitul perioadei.

În ceea ce privește punerea în aplicare a asistenței financiare acordate în cadrul IPA I,, dezangajările de fonduri și riscurile viitoare de pierdere de fonduri din programele derulate în cadrul Sistemului de Implementare Descentralizată au rămas motive de îngrijorare. Situația contractărilor s-a înrăutățit în comparație cu anul 2013. În 2014, pierderea de fonduri din toate componentele IPA s-a ridicat la 41,6 milioane EUR. Structurile de execuție din țară se confruntă cu numeroase probleme structurale care le afectează performanța și, în ultimă instanță, absorbția în timp util a fondurilor IPA. În 2014 nu au început contractările pentru programele naționale restante din anii 2011, 2012 și 2013.

Poveste de succes - Consolidarea administrației vamale

Proiectul Consolidarea capacității administrației vamale se compune din trei contracte (contribuția totală a UE fiind de 2 428 301,25 EUR). Acesta cuprinde dezvoltarea de software, sprijin pentru instituția beneficiară în activitatea de gestionare a proiectului de dezvoltare de software și de instituire a procedurilor și a structurii organizatorice necesare în domeniul mediului tarifar integrat, precum și livrarea echipamentelor hardware necesare pentru utilizarea aplicației software. A fost necesară reajustarea programelor software și dezvoltarea lor ca soluție unică. De sistemul dezvoltat vor beneficia atât administrația vamală, cât și operatorii economici care îndeplinesc formalități vamale.

KOSOVO

În 2014, Comisia a prezentat IPA II și procesul său de programare guvernului din Kosovo și a colaborat strâns cu toate părțile interesate pentru a asigura o bună înțelegere a noii abordări. Au fost organizate mai multe reuniuni destinate prezentării și discuțiilor cu privire la noul cadru pentru IPA II și la noul regulament financiar. Programul anual pentru 2014 a fost pregătit și aprobat de Comitetul IPA în noiembrie 2014 și apoi adoptat în decembrie 2014, cu un buget de 66,05 milioane EUR.

În 2014 a continuat punerea în aplicare în bune condiții a programelor IPA I, inclusiv derularea programului IPA 2013 în sprijinul acordului din 19 aprilie 2013 privind dialogul dintre Pristina și Belgrad. Palatul de Justiție, care reprezintă un proiect major de infrastructură ce sprijină progresele în domeniul statului de drept în Kosovo, a fost finalizat la sfârșitul anului 2014.

În ceea ce privește programele de cooperare transfrontalieră (CTF), în cursul anului 2014 au fost întâmpinate o serie de dificultăți, din cauza cărora nu au fost contractate alocările pentru 2011, rezervate finanțării proiectelor din cadrul programului CTF Albania – Kosovo, și alocările pentru 2010, rezervate finanțării proiectelor din cadrul programului CTF fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – Kosovo. Au fost luate măsuri pentru a preveni și a atenua riscurile legate de gestionarea programelor CTF. Cu toate acestea, celelalte alocări pentru cele două programe au fost contractate cu succes, iar proiectele câștigătoare vor începe în 2015. Au fost adoptate programele de cooperare transfrontalieră dintre Kosovo și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Albania și Muntenegru pentru perioada 2014-2020, precum și alocările respective pentru anul 2014.

Poveste de succes

IPA 2011: Programul UE de stabilizare comunităților - faza II (EU-CSP II) - (3 milioane EUR)

Proiectul avansează către faza finală de punere în aplicare; obiectivul specific al acțiunii a fost consolidarea sustenabilității socioeconomice și integrarea comunităților minorităților etnice, prin susținerea unor venituri viabile și a creării de locuri de muncă în economia și societatea kosovară în ansamblu. Până în prezent, în cadrul acestei intervenții au fost sprijinite 284 de proiecte la nivel de comunitate, dintre care 220 au fost întreprinderi individuale și 64 au fost proiecte de dezvoltare locală, ce au condus la crearea/menținerea a aproape 800 de locuri de muncă locale.

MUNTENEGRU 

În 2014, Muntenegru a înregistrat noi progrese în cadrul negocierilor de aderare. În cursul anului au fost deschise alte zece capitole, ajungându-se astfel la un număr total de șaisprezece capitole deschise, din care două au fost închise provizoriu. În 2014, programarea și punerea în aplicare a asistenței financiare a UE pentru Muntenegru au avut loc în contextul negocierilor de aderare în curs și al tranziției la cadrul IPA II pentru perioada financiară 2014-2020.

În ceea ce privește programarea IPA, eforturile depuse în 2014 s-au concentrat pe finalizarea Documentului de strategie indicativ 2014-2020 pentru Muntenegru și pe pregătirea Programului anual de acțiune pentru 2014. În plus, au fost luate măsuri pentru punerea în aplicare a abordării sectoriale, constând în pregătirea documentelor de planificare pentru toate sectoarele IPA și în lansarea pregătirilor pentru viitoarele intervenții de sprijin bugetar sectorial.

În 2014 a continuat punerea în aplicare a asistenței financiare acordate în cadrul IPA I. Programele componentei I a IPA 2007-2011 au fost contractate integral, iar IPA 2012-2013 este în curs de contractare. Componenta II a IPA a înregistrat, de asemenea, o rată ridicată de punere în aplicare. La sfârșitul anului 2014, erau în derulare 212 contracte IPA cu o valoare de 86,5 milioane EUR.

În 2014, s-a alocat pentru Muntenegru o sumă indicativă de 39,6 milioane EUR. Fondurile alocate Programului de acțiune pentru 2014 se ridică la 35,7 milioane EUR, restul fiind atribuit Facilității pentru societatea civilă și Programului regional de locuințe.

În cursul anului 2014, Muntenegru a înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirile pentru gestiunea descentralizată, iar delegarea gestiunii a fost finalizată în luna aprilie 2014 pentru componenta III a IPA și în luna iulie 2014 pentru componenta IV a IPA.

Poveste de succes

IPA 2008-2009 MARUBI: Un model de cooperare pentru promovarea turismului (423 504 EUR)

Obiectivul proiectului MARUBI a fost stimularea dezvoltării economice a zonei transfrontaliere Shkodra-Ulcinj, prin valorificarea potențialului său turistic și evidențierea patrimoniului cultural comun și a frumuseții sale naturale. Proiectul a urmărit examinarea și clasificarea celebrelor fotografii ale familiei Marubi, precum și trasarea unei rute concrete care să reunească și să pună în valoare bogatul patrimoniu artistic și istoric al regiunii, pentru a spori atractivitatea și oferta de divertisment a acesteia pentru turiști și vizitatori. Rezultatele au fost traseul Marubiși o expoziție itinerantă permanentă a colecției Marubi. În plus, au fost perfecționate competențele operatorilor economici și de turism locali, au fost dezvoltate instrumente pentru promovarea turismului, iar patrimoniul Marubi a fost integrat în rețelele locale și europene.

Proiectul înglobează/cuprinde toate aspectele legate de bunele practici de cooperare transfrontalieră, și anume parteneriatul, impactul, colaborarea în rețea, vizibilitatea și sustenabilitatea. S-a considerat că acesta a fost deosebit de inovator și eficient, că difuzarea sa a fost excelentă și că există bune perspective de sustenabilitate. Părțile interesate din ambele regiuni de frontieră au recunoscut că, în ansamblu, proiectul a fost extrem de important pentru perspectivele economice și viața culturală a comunităților locale. În plus, există indicii că organizațiile turistice locale și alte părți interesate relevante vor asigura sustenabilitatea rezultatelor.

SERBIA

TURCIA

Pe baza noului instrument financiar de asistență pentru preaderare, cu caracter strategic și orientat către rezultate, în luna august 2014 a fost adoptat Documentul de strategie indicativ pentru Turcia, care acoperă perioada 2014-2020. Acesta oferă un cadru pentru asistența financiară acordată de UE acestei țări, care respectă prioritățile politice stabilite în politica de extindere.

Au fost adoptate, de asemenea, primul Program anual de acțiune pentru 2014 și patru programe sectoriale multianuale. Cu scopul de a concentra asistența financiară acordată în cadrul IPA II pe un număr limitat de priorități-cheie, Programul anual de acțiune propus pentru 2014 se concentrează în principal pe consolidarea democrației și a guvernanței, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Programele anuale sectoriale au fost concepute pentru a contribui la dezvoltarea socioeconomică a Turciei prin susținerea investițiilor în domenii precum mediul și schimbările climatice, transporturile, competitivitatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Programul de dezvoltare rurală din cadrul IPA II pentru perioada 2014-2020 a fost adoptat, de asemenea, în decembrie 2014. Bugetul pentru cei 7 ani este de 801 milioane EUR.

A continuat punerea în aplicare a programelor în curs, care au contribuit la derularea procesului de reformă și la promovarea drepturilor fundamentale prin activități precum sprijinul pentru îmbunătățirea sistemului de justiție penală din Turcia sau susținerea dezvoltării de condiții de școlarizare adecvate pentru copiii cu nevoi speciale. IPA a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea socioeconomică a Turciei și a contribuit la atenuarea disparităților regionale; asistența a fost concentrată în mod semnificativ pe regiunea de sud-est a Turciei. IPA a fost, în egală măsură, esențial pentru încurajarea alinierii la acquis, prin asigurarea finanțării într-o gamă largă de domenii, cum ar fi energia, dreptul societăților comerciale, politica privind întreprinderile și industria, agricultura și dezvoltarea rurală, statistica, știința și cercetarea.

IPA are, de asemenea, o contribuție din ce în ce mai importantă la sprijinul acordat Turciei pentru gestionarea consecințelor produse pe teritoriul său de criza din țările vecine, Siria și Irak. Turcia a găzduit peste 1,6 milioane de sirieni, iar UE, recunoscând eforturile excepționale ale țării, a analizat toate opțiunile posibile pentru acordarea de asistență suplimentară. În acest context, la sfârșitul anului 2014, a fost programată, în cooperare cu autoritățile naționale și cu agențiile ONU, o nouă măsură IPA (40 de milioane EUR) menită să sprijine autoritățile în gestionarea fluxului din ce în ce mai mare de refugiați, care exercită o presiune considerabilă asupra sistemului de gestionare a migrației și de azil, precum și asupra infrastructurii și serviciilor municipale din Turcia.

Poveste de succes - Interconectarea energetică

În decembrie 2014 a fost finalizat cu succes un proiect de asistență pentru „Îmbunătățirea structurii și a capacității companiei turce de transport al energiei electrice (TEIAS)” (contribuția UE s-a ridicat la 1,8 milioane EUR). Proiectul a avut scopul de a sprijini Turcia în eforturile sale de asigurare a unei integrări depline în rețeaua UE de energie electrică, precum și de a oferi cursuri de formare în domeniul siguranței la locul de muncă și al performanței pentru personalul de conducere, operațional și de întreținere. Ca urmare a bunelor sale rezultate, proiectul a permis participanților la piață din ambele părți să beneficieze de schimburi energetice neîntrerupte. Acest proiect este unic, în sensul că a contribuit la integrarea fizică a Turciei, prin conectarea la Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E). În prezent, unul dintre principalele obiective ale unui operator de sistem de transport al energiei electrice, atât pe piața turcă, cât și pe piața europeană, este acela de a asigura funcționarea instalațiilor fără întrerupere, pe tot parcursul anului.

MAI MULTE ȚĂRI BENEFICIARE

Cooperarea regională a continuat în cadrul forurilor regionale, precum Comunitatea Energiei, Spațiul Central European de Comerț Liber (CEFTA), Observatorul sud-est european pentru transporturi (SEETO) și Școala regională de administrație publică (ReSPA). În 2014 a fost, de asemenea, întărit și mai mult rolul Consiliului de Cooperare Regională (CCR), în calitate de organism care stimulează integrarea regională. CCR a continuat punerea în aplicare a strategiei sale pentru 2014-2016, elaborată pe baza Agendei 2020 pentru Europa de Sud-Est (SEE 2020).

„Procesul de la Berlin”, lansat cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Berlin din 28 august 2014, și Conferința de la Belgrad din 23 octombrie 2014, care a reunit cele șase țări din Balcanii de Vest și a condus la adoptarea unei declarații comune, reflectă angajamentul politic al acestor țări și al vecinilor lor apropiați de a obține progrese în domeniul Agendei privind conectivitatea și de a prezenta rezultate tangibile în următorii ani.

În conformitate cu prioritățile strategiei de extindere, asistența financiară pentru mai multe țări acordată în cursul anului 2014 a sprijinit progresele în domeniul statului de drept, al reformei administrației publice și al guvernanței economice.

Pentru a susține redresarea economică în Balcanii de Vest, au fost aprobate noi proiecte de infrastructură în contextul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), precum și proiecte în domeniul competitivității, în principal prin intermediul Instrumentului pentru dezvoltarea întreprinderilor și inovare în Balcanii de Vest (EDIF), și în domeniul dezvoltării resurselor umane/formării.

Povești de succes

Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest

Contribuția UE: 250 de milioane EUR

Perioada de activitate: 2009 – prezent

Rezultate: Pregătirea proiectelor de investiții eligibile pentru finanțare; asistență tehnică, studii de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului

CIBV sprijină dezvoltarea socioeconomică și aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest, prin furnizarea de asistență financiară și tehnică pentru investițiile strategice. Acesta reunește resurse din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) cu resurse ale instituțiilor financiare internaționale, ale donatorilor bilaterali și ale guvernelor din Balcanii de Vest. De la lansarea sa, CIBV a constituit o rezervă de investiții prioritare, estimată la aproximativ 13 miliarde EUR.

Facilitatea pentru societatea civilă

Contribuția UE: 11,2 milioane EUR;

Perioada de activitate: decembrie 2012 – decembrie 2014

Rezultate: Un număr total de 172 de organizații ale societății civile din Balcanii de Vest, Turcia și Europa sunt implicate în 18 rețele susținute financiar de IPA. Subvențiile în curs au permis obținerea mai multor realizări, exemplificate în continuare:

DATE FINANCIARE

IPA I

IPA II

Alocări pentru IPA I: Sumele din deciziile de finanțare adoptate în perioada 2007-2013 (din care se scad fondurile neutilizate și returnate la bugetul UE).

Alocări pentru IPA II: Sumele din deciziile de finanțare adoptate în 2014.

Plăți: Sumele plătite efectiv până la 31 decembrie 2014 de Comisia Europeană către contractor (în cazul gestiunii directe) / către țara beneficiară sau organizația internațională (în cazul gestiunii indirecte).

În cazul Croației, asistența anterioară acordată în cadrul IPA și care ținea de competența DG REGIO și DG EMPL (componentele III și IV și o parte din componenta II) intră în prezent sub incidența regulamentelor privind fondurile structurale, după cum prevede Tratatul de aderare, iar valorile plăților corespund plăților efectuate până la data la care țara a devenit stat membru (1 iulie 2013). Asistența acordată în cadrul celorlalte componente rămâne sub incidența IPA, iar valorile plăților corespund plăților efectuate până la sfârșitul anului 2014.

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA).

(2)

 În urma unei decizii din 2013 a guvernului Islandei, negocierile de aderare sunt în continuare suspendate.

(3)

Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

(4)

Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru.

(5)

Polonia și Ungaria: Ajutor pentru Restructurarea Economiei

(6)

Instrumentul pentru politici structurale de preaderare

(7)

 Programul special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

(8)

Asistența Comunitară pentru Reconstrucție, Dezvoltare și Stabilizare.

(9)

Țările candidate puteau pune în aplicare programele din cadrul componentelor III-V numai după ce primeau acreditare din partea Comisiei pentru a gestiona ele însele asistența. Serbia și Albania nu au primit încă acreditarea. Muntenegru a primit acreditarea pentru componentele III și IV în 2014.