COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.10.2015

COM(2015) 503 final

COMUNICARE A COMISIEI

PROTECȚIA BUGETULUI UE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI 2014

Cuprins

1.REZUMAT ȘI CONCLUZII

2.PROCESE

2.1.Acțiuni de prevenire

2.2.Acțiuni corective

2.3.Agricultură

2.4.Coeziune

2.5.Gestiunea directă

2.6.Raportul cost-eficacitate al sistemelor de gestionare și control

3.CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI ÎN 2014

3.1.Prezentare generală

3.2.Corecții financiare în curs la 31 decembrie 2014

3.3.Corecții financiare confirmate în 2014

3.4.Corecții financiare executate în 2014

3.5.Recuperări

3.6.Deficiențe privind gestionarea și controlul statelor membre identificate în 2014 și măsurile adoptate

4.CORECȚIILE FINANCIARE ȘI RECUPERĂRILE CUMULATE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI 2014

4.1.Prezentare generală

4.2.Corecții financiare

4.3.Recuperări

5.CORECȚII NETE

5.1.Corecții financiare nete în 2014

5.2.Impactul asupra bugetului UE

5.3.Impactul asupra bugetelor naționale

6.MĂSURI PREVENTIVE

6.1.Agricultură

6.2.Coeziune

7.MĂSURI CORECTIVE LUATE DIN PROPRIE INIȚIATIVĂ DE STATELE MEMBRE

7.1.Agricultură

7.2.Coeziune

8.RECUPERAREA SUMELOR DE PREFINANȚARE

1.REZUMAT ȘI CONCLUZII

Președintele Juncker a subliniat cu tărie necesitatea de a asigura buna gestiune financiară a programelor Uniunii Europene (UE) și a insistat ca toate măsurile necesare să fie puse în aplicare pentru a proteja bugetul UE. Prezenta comunicare descrie funcționarea mecanismelor preventive și corective prevăzute în legislație și acțiunile întreprinse de către serviciile Comisiei pentru protejarea bugetului UE de cheltuieli ilegale sau neconforme. De asemenea, ea oferă o mai bună estimare a cifrelor care rezultă din utilizarea acestora și indică modul în care statele membre sunt implicate și afectate.

Prezenta comunicare este elaborată în fiecare an, ca urmare a unei solicitări specifice formulate de Parlamentul European în contextul procedurii de descărcare de gestiune din 2011 și, prin urmare, se adresează acestei instituții, precum și Consiliului și Curții de Conturi Europene (CCE). Ea completează informațiile incluse în conturile anuale ale UE pentru 2014, raportul de sinteză al Comisiei pentru 2014, precum și părțile relevante din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate.

Curtea de Conturi Europeană include în raportul său anual o declarație de asigurare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor anuale ale UE, precum și observații și statistici cu privire la nivelul semnificativ de eroare aferent plăților subiacente conturilor. Importanța corecțiilor financiare și a recuperărilor este evidențiată în special atunci când se ia în considerare caracterul lor multianual. Acest lucru se reflectă în mod corespunzător în rapoartele anuale de activitate care furnizează informații detaliate privind atât ratele de eroare, cât și corecțiile financiare și recuperările. O evaluare complementară a ambelor indică impactul final asupra intereselor financiare ale UE în ceea ce privește plățile neconforme efectuate către beneficiari și reprezintă un indicator-cheie pentru evaluarea modului în care sistemele de supraveghere și de control gestionează riscurile legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor finanțate din bugetul UE (a se vedea raportul de sinteză al Comisiei pentru 2014).

Activitatea importantă depusă atât de Comisie, cât și de statele membre de gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor finanțate din bugetul UE se desfășoară în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) 1 , cu Regulamentul financiar 2 , cu normele de aplicare ale acestuia 3 și cu diferitele texte juridice sectoriale. Comisia protejează bugetul UE, și anume cheltuielile UE, de cheltuieli necuvenite sau neconforme prin două metode principale:

(1)Acțiuni preventive și

(2)mecanisme corective (în principal corecțiile financiare impuse statelor membre, dar și recuperările de la beneficiarii plăților UE).

Obiectivul principal al corecțiilor financiare și al recuperărilor este acela de a garanta că fondurile UE sunt utilizate în conformitate cu cadrul juridic, mai precis că sunt excluse de la finanțarea Uniunii cheltuielile neconforme cu legislația aplicabilă. În cadrul gestiunii partajate, statele membre (și nu Comisia) sunt, în primul rând, responsabile cu identificarea și recuperarea de la beneficiari a sumelor plătite în mod necuvenit. Având în vedere cadrul de control și complexitatea mecanismelor și a procedurilor corective, precum și caracterul multianual al programelor, rezultatele (și anume, corecții financiare și recuperări) sunt aplicate, în general, după identificarea deficiențelor sau a neregulilor aferente și după efectuarea plăților.

Pentru a asigura un raport optim cost-eficacitate al sistemelor de control, una dintre principalele direcții de lucru pe care se vor concentra serviciile Comisiei în cursul mandatului Colegiului este raționalizarea și simplificarea controalelor și realocarea resurselor pentru controalele considerate ca fiind cele mai adecvate pentru gestionarea legalității și regularității riscurilor în cadrul de reglementare. În ceea ce privește gestiunea partajată, principalul obiectiv este acela de a îmbunătăți eficacitatea sistemelor de control ale statelor membre.

Prezenta comunicare se axează în primul rând pe rezultatele rolului de supraveghere al Comisiei, dar oferă, de asemenea, informații cu privire la controalele efectuate de statele membre.

Corecții financiare și recuperări: Rezultatele pentru anul 2014

În ceea ce privește impactul măsurilor corective luate de Comisie, cifrele-cheie pentru exercițiul financiar 2014 sunt următoarele:

Corecțiile financiare confirmate și executate reprezintă 3,3 % (confirmate) și 2,3 % (executate) din plățile bugetare în 2014.

Corecții financiare și recuperări: rezultate cumulate

Cifrele cumulate furnizează mai multe informații utile cu privire la importanța mecanismelor corective utilizate de către Comisie, deoarece țin seama de caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE și neutralizează impactul evenimentelor punctuale.

Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada 2009-2014 (milioane EUR):

În cursul perioadei 2009-2014, sumele confirmate indică o tendință ascendentă. Suma medie confirmată a fost de 3,2 miliarde EUR sau 2,4 % din valoarea medie a plăților efectuate din bugetul UE, în timp ce valoarea medie executată în această perioadă a fost de 2,8 miliarde EUR sau 2,1 % din plăți - a se vedea graficul 4.1.

În cazul FEGA, rata de corecție medie pentru corecțiile financiare ale Comisiei pentru perioada cuprinsă între 1999 și sfârșitul anului 2014 a fost de 1,7 % din cheltuieli (toate acestea sunt corecții financiare nete) — a se vedea secțiunea 4.2.2.

În cazul fondurilor FEDR și FSE din perioada 2000-2006 (care sunt aproape în totalitate închise), la sfârșitul anului 2014, rata combinată a corecțiilor financiare, numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei, a reprezentat 4,1 % din sumele alocate — a se vedea secțiunea 4.2.3.

Suma medie confirmată în cadrul gestiunii directe și indirecte pentru perioada 2009­2014 a fost de 366 milioane EUR sau 1,2 % din valoarea medie a plăților.

În cursul anului 2015, Curtea de Justiție a pronunțat o hotărâre împotriva Comisiei pentru o serie de corecții financiare cu privire la cheltuielile efectuate în cadrul politicii regionale în perioada 1994-1999, în valoare totală de aproape 500 de milioane EUR. Acestea se refereau la aspecte procedurale, iar Comisia analizează în prezent impactul — a se vedea secțiunea 4.1.2.

Protecția bugetului UE: concluzii principale

•    Cifrele demonstrează rezultatele pozitive ale activităților preventive și corective multianuale întreprinse atât de Comisie, cât și de statele membre.

•    Importanța sumelor raportate ar trebui considerată drept o afirmare a angajamentului Comisiei și al statelor membre de a se asigura că banii contribuabililor europeni sunt utilizați în conformitate cu cerințele legale.

Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți în continuare sistemele de gestionare și control la nivelul statelor membre, propunând planuri de acțiune adecvate specifice statelor membre, prin organizarea de seminarii privind ratele de eroare, prin schimbul de bune practici și de orientări, prin organizarea de cursuri de formare pentru autoritățile de gestionare și prin organizarea de reuniuni anuale și ad-hoc.

Măsurile corective sunt menite să corecteze trecutul, iar măsurile preventive sunt menite să evite repetarea unor astfel de nereguli în viitor.

Corecțiile financiare pot fi nete (de exemplu, în cadrul politicii agricole), ceea ce implică faptul că sumele în cauză sunt efectiv rambursate la bugetul UE sau pot fi compensate prin intermediul unor noi cheltuieli eligibile suplimentare (în cadrul politicii de coeziune). În ambele cazuri, există un impact real, deoarece, chiar și în cazul compensării, statul membru în cauză suportă din resurse proprii (din bugetul național) consecințele financiare generate de cheltuielile neeligibile.

Atunci când cuantificarea exactă a neregulilor nu este posibilă sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor sau se referă la deficiențe grave în materie de gestionare și control, Comisia aplică așa-numitele corecții forfetare, de exemplu la nivelul programului operațional în ansamblu, astfel cum se prevede în reglementările aplicabile. Atât la nivel de proiect, cât și la nivel de program, corecțiile financiare au un efect disuasiv pentru viitor.

Protecția bugetului UE: îmbunătățirile în curs pentru perioada 2014-2020

Agricultură: acestea includ acordarea unei atenții sporite cheltuielilor cu risc mai ridicat, scurtarea procedurii de conformitate, o mai bună definire a criteriilor și a metodologiei de aplicare a corecțiilor financiare nete, scheme de plată simplificate, un nou aviz din partea organismelor naționale de certificare privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate și o consolidare a întreruperilor și a suspendărilor în conformitate cu practicile de succes în domeniul coeziunii.

Coeziune: acestea includ aplicarea de corecții financiare nete, introducând un stimulent suplimentar pentru statele membre de a-și îmbunătăți auditurile bazate pe riscuri, luând în considerare pachetele de asigurare consolidate care includ opinii de audit cu privire la funcționarea sistemelor și la legalitate și regularitate și rapoartele anuale de control (RAC) care prezintă ratele de eroare reziduală, un temei juridic consolidat pentru corecțiile forfetare și creșterea nivelului corecției în caz de deficiențe repetate.

2.PROCESE 

2.1.Acțiuni de prevenire

Comisia recurge la o serie de mecanisme preventive pentru a proteja bugetul UE.

În cadrul gestiunii partajate (respectiv cheltuielile aferente politicii agricole și de coeziune), statele membre sunt primele responsabile, pe parcursul întregului ciclu de viață al cheltuielilor, de asigurarea legalității și regularității cheltuielilor efectuate din bugetul UE. Comisia oferă o supraveghere atentă și în timp util, bazată pe rezultatele auditurilor UE, rezultatele auditurilor naționale primite de-a lungul anilor, rezultatele investigațiilor OLAF, precum și pe orice alte informații care sunt aduse la cunoștința serviciilor sale, care indică o deficiență a sistemului sau nereguli necorectate grave. Principalele elemente care indică funcționarea eficace a sistemului de monitorizare și control sunt reevaluate în mod continuu, pentru a împiedica plățile în cazul unor sisteme ineficace la nivelul programului sau al unei părți a programului.

Agricultură: În temeiul noului regulament orizontal privind politica agricolă comună (PAC), a intrat în vigoare în 2014 un nou cadru juridic pentru întreruperea și suspendarea fondurilor PAC, care va consolida competențele Comisiei de a suspenda finanțarea din partea UE în cazurile în care au fost identificate riscuri de efectuare a unor plăți neconforme. În consecință, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare [Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)] sau intermediare [Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)] în cazul în care „unul sau mai multe dintre elementele esențiale ale sistemului național de control în cauză nu există sau nu prezintă eficiență din cauza gravității sau persistenței deficiențelor constatate” (sau există deficiențe grave similare în sistemul de recuperare a plăților neconforme) și:

-fie deficiențele au caracter continuu și au constituit deja motivul a cel puțin două decizii de corecție financiară,

fie

-Comisia concluzionează că statul membru în cauză nu este în măsură să pună în aplicare în viitorul apropiat măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care conține indicatori de progres clari care trebuie stabiliți prin consultare cu Comisia.

În cazul FEADR, noul Regulament privind dispozițiile comune (RDC) prevede, de asemenea, întreruperea plăților intermediare de către ordonatorul de credite delegat (de exemplu, directorul general), ca instrument suplimentar rapid și reactiv în cazul în care există temeri cu privire la legalitatea și regularitatea plăților. Pentru FEGA, ritmul plăților lunare nu ar permite utilizarea unei astfel de proceduri de întrerupere.

Coeziune: Există mecanisme de prevenire la nivelul Comisiei, având în vedere calitatea acesteia de organism de supraveghere, permițându-i:

- să întrerupă termenul de plată pentru o perioadă de maximum 6 luni în cazul în care:

(a) există dovezi care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control ale statului membru în cauză; sau

(b) serviciile Comisiei trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma unor informații conform cărora cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată.

Odată ce cazul este închis (după ce s-a transmis scrisoarea de ridicare), suma al cărei termen de plată a fost întrerupt poate fi prelucrată și plătită autorităților statului membru cu condiția să existe credite suficiente disponibile și să nu existe alte probleme în legătură cu programul;

- să suspende, în totalitate sau parțial, o plată intermediară către un stat membru în următoarele cazuri:

(a) există o deficiență gravă în sistemul de gestionare și control al programului, iar statul membru nu a luat măsurile corective necesare sau

(b) cheltuielile prezentate într-o declarație certificată a cheltuielilor sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată sau

(c) în cazul în care se constată o încălcare gravă de către un stat membru a obligațiilor sale de gestionare și control.

În cazul în care statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate decide să aplice o corecție financiară.

Ambele proceduri oferă un mecanism pentru un acord rapid cu statul membru privind verificările complementare ce urmează să fie efectuate și, în cazul în care este necesar, punerea în aplicare a măsurilor corective adecvate. Ori de câte ori este necesar, în caz de deficiențe grave și în cazul în care serviciile Comisiei consideră că nu au fost luate măsuri de către autoritățile în cauză în perioada reglementară de întrerupere (perioada maximă de șase luni) sau că măsurile au fost insuficiente, Comisia lansează, de asemenea, o procedură de suspendare oficială începând cu o scrisoare de presuspendare adresată statului membru.

În cadrul gestiunii directe și indirecte, acțiunile preventive includ controale privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiari care sunt efectuate de serviciile responsabile. Aceste controale ex ante sunt încorporate în procedurile de gestionare a programelor și sunt menite să ofere o asigurare rezonabilă privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate. De asemenea, serviciile Comisiei pot oferi orientări, în special cu privire la chestiuni contractuale, cu scopul de a asigura o gestionare solidă și eficientă a fondurilor și, prin urmare, un risc mai scăzut de nereguli.

2.2.Acțiuni corective

Este important să se sublinieze faptul că, pentru o parte semnificativă a cheltuielilor UE, de exemplu, politicile de coeziune, cercetare și dezvoltare rurală, programele în cauză au un caracter multianual. În conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul financiar, acest lucru este luat în considerare la elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor corective, precum și la evaluarea rezultatelor acestor acțiuni. Corecțiile financiare și recuperările se efectuează în toate etapele ciclului de viață al unui program, de îndată ce s-au efectuat cheltuielile și/sau s-a efectuat o plată.

2.2.1. Corecții financiare

Corecțiile financiare în curs sunt cele propuse, dar care nu au fost încă acceptate de statele membre sau pentru care nu s-a luat încă o decizie de către Comisie.

O corecție financiară este considerată ca fiind confirmată de îndată ce este acceptată de statul membru sau adoptată printr-o decizie a Comisiei.

O corecție financiară este considerată ca fiind executată atunci când corecția a fost aplicată și înscrisă în conturile Comisiei, ceea ce înseamnă tranzacția financiară a fost validată de ordonatorul de credite responsabil în următoarele cazuri: deducere din cererea de plată intermediară sau finală, ordin de recuperare și/sau tranzacție de dezangajare.

Comisia aplică următoarele tipuri de corecții financiare pentru cheltuielile declarate de statele membre (corecții „ex post”):

-    corecții financiare pentru cazuri individuale, bazate pe identificarea precisă a sumelor cheltuite în mod necuvenit și pe implicațiile financiare pentru buget;

-    corecții financiare extrapolate în cazul în care suma aferentă poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ cu un nivel suficient de încredere;

-    corecții forfetare, în cazul în care suma aferentă nu poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ sau atunci când impactul asupra cheltuielilor din erori individuale nu poate fi cuantificat cu precizie (de exemplu, corecții financiare privind contracte de achiziții publice individuale pe baza unor rate forfetare convenite) — a se vedea tabelele 3.3.2 & 3.4.2.

În cadrul gestiunii partajate, toate corecțiile financiare, indiferent de tipul lor, au un impact asupra bugetelor naționale — chiar și în cazul în care nu se efectuează nicio rambursare la bugetul UE, impactul corecțiilor financiare este întotdeauna negativ la nivelul statelor membre.

 Corecțiile financiare „la sursă” sunt utilizate pentru a efectua corecții financiare înainte de efectuarea unei rambursări a cheltuielilor de către UE. Acestea au loc atunci când corecția se aplică de către statul membru în momentul certificării unor noi cheltuieli către Comisie în urma și ca urmare a planului de măsuri de remediere convenit cu Comisia. Trebuie subliniat faptul că diferența dintre corecțiile financiare „ex post” și „la sursă” se referă doar la momentul execuției.

2.2.2.    Recuperări

Pentru FEGA, după deducerea de 20 % aplicată de statele membre în vederea acoperirii costurilor administrative, sumele recuperate de la beneficiari sunt creditate bugetului UE ca venituri alocate. Pentru a soluționa întârzierile înregistrate de unele state membre în recuperarea plăților necuvenite, un mecanism juridic de compensare prevede că se percepe din bugetele lor naționale un procent de 50 % din orice plată necuvenită pe care statele membre nu au recuperat-o de la beneficiari în termen de 4 ani sau, în cazurile care implică proceduri juridice, în termen de 8 ani (regula 50/50). Chiar și în aceste condiții, statele membre sunt în continuare obligate să continue procedurile lor de recuperare și, dacă nu respectă această prevedere cu diligența necesară, Comisia poate decide, în urma procedurii de verificare a conformității, să perceapă în totalitate sumele restante din bugetele statelor membre în cauză. În plus, statelor membre li se solicită să compenseze orice datorii restante cu plăți viitoare către debitor (compensare obligatorie). Acest sistem încurajează eforturile statelor membre de a recupera efectiv plățile neconforme fără întârzieri nejustificate.

În ceea ce privește FEADR, recuperările se iau în considerare în cadrul unei cereri viitoare de rambursare primite de către Comisie și, prin urmare, pot fi reutilizate pentru program în perioada de programare – după sfârșitul perioadei de eligibilitate se creditează în bugetul UE ca venituri alocate.

În cadrul politicii de coeziune, recuperările sunt, în principal, aplicate la încheierea programelor sau după acest moment și constituie venituri pentru bugetul UE. Pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), în cadrul acceptării conturilor, recuperările pot fi compensate cu cereri viitoare de rambursare (și reutilizate pentru program).

În cadrul gestiunii directe și indirecte și în conformitate cu Regulamentul financiar, ordonatorul de credite este cel care ar trebui să stabilească ordinele de recuperare pentru sumele plătite necuvenit. Recuperările sunt apoi executate prin transfer bancar direct din partea debitorului (și constituie venituri pentru bugetul UE care pot fi reutilizate pentru același program) sau prin compensare cu alte sume pe care Comisia le datorează debitorului. De asemenea, serviciile Comisiei recuperează sumele „la sursă”, deducând cheltuielile neeligibile (care au fost identificate în cererile de decont anterioare sau curente) din plățile efectuate.

2.3.Agricultură

2.3.1.    Cum protejează Comisia cheltuielile PAC?

Conform cadrului juridic al PAC, corecțiile financiare impuse de Comisie statelor membre au fost întotdeauna corecții nete 4 . Sumele sunt efectiv rambursate de statele membre și sunt tratate ca venituri alocate în bugetul UE. Acestea sunt utilizate pentru a finanța cheltuielile PAC în ansamblu, fără a fi alocate unui stat membru anume.

În fiecare an, Comisia adoptă între 2 și 4 decizii de verificare a conformității, care acoperă un pachet de corecții financiare individuale. Executarea efectivă a rambursării către bugetul UE poate fi întârziată prin decizii de eșalonare sau de amânare. Punerea în aplicare prin tranșe a fost până în prezent acceptată pentru Bulgaria, Franța, Grecia, Lituania, Portugalia, România și Spania. În plus, în 2012, Comisia a introdus o nouă dispoziție 5 care permite amânarea rambursării corecțiilor financiare pentru statele membre care beneficiază de asistență financiară din partea UE și cu condiția ca deficiențele aflate la originea corecției financiare să fie remediate. După expirarea perioadei de amânare, corecțiile sunt executate în tranșe anuale. Până în prezent, au fost acordate amânări Portugaliei și Greciei. Până la sfârșitul anului 2014, fuseseră adoptate decizii de eșalonare pentru 1,1 miliarde EUR, iar aceste decizii au fost, de asemenea, adoptate în ianuarie 2015 pentru o sumă suplimentară de 1,3 miliarde EUR (2,4 miliarde EUR în total).

2.3.2.    Îmbunătățiri în curs pentru perioada 2014-2020

(A) Verificarea cu precădere a cheltuielilor cu risc mai ridicat

Ca urmare a ratelor de eroare mai ridicate raportate de CCE în cadrul auditului său recent, numărul de audituri ale FEADR a crescut semnificativ în 2013 (la 35) și apoi în 2014 (la 45), atingând astfel dublul numărului din 2012 (23). O altă consecință este auditarea anuală a unor state membre, până la remedierea tuturor deficiențelor grave. Strategia de audit pentru această perioadă se bazează pe o analiză consolidată a riscurilor și pe un program continuu de trei ani, care va asigura o mai bună acoperire a cheltuielilor globale, în special pentru a realiza o mai bună acoperire a auditului și care vizează, în principal, deficiențele grave și/sau sistemice din sistemele de gestionare și control ale statelor membre. În domeniile cu gradul cel mai ridicat de risc vor continua activitățile de audit mai intense, pe baza unei abordări sistemice.

(B) Absența marjei de discreție și o ierarhie a corecțiilor financiare

Identificarea unui risc pentru bugetul UE va declanșa în mod sistematic o corecție financiară netă deoarece Comisia are obligația juridică de a exclude de la finanțarea UE orice cheltuieli ilegale identificate. Atât în cazul FEGA, cât și al FEADR, corecțiile financiare nete sunt reglementate de noul regulament orizontal privind PAC, care prevede o mai mare strictețe a procedurii, în măsura în care metoda și criteriile de determinare a cuantumului corecțiilor financiare sunt stabilite acum în actul delegat. Atât Regulamentul financiar, cât și noul Regulament orizontal privind PAC prevăd o ierarhie a tipurilor de corecții financiare nete, în conformitate cu care corecțiile forfetare pot fi utilizate numai dacă corecțiile calculate sau cele extrapolate nu pot fi stabilite în condițiile depunerii unor eforturi proporționale.

(C) Scurtarea procedurii de conformitate

Comisia va continua acțiunile menite să optimizeze întreaga procedură. În primul rând, noul regulament orizontal privind PAC descrie cu precizie natura, sfera și ordinea de desfășurare a etapelor succesive, precum și diferitele tipuri de corecții financiare. În al doilea rând, dispozițiile din actul delegat (metoda și criteriile pentru calculul corecției financiare) și din actele de punere în aplicare (detaliile procedurii de conformitate, cu menționarea termenelor obligatorii) au scopul de a optimiza în continuare cadrul juridic și de a limita riscul unor întârzieri inutile. În al treilea rând, Comisia va monitoriza mai atent desfășurarea procedurilor de conformitate, pentru a asigura respectarea strictă a termenelor limită.

(D) Consolidarea rolului de supraveghere al Comisiei

Instrumentele de reglementare ale PAC au fost consolidate pentru perioada 2014-2020, această consolidare incluzând: instituirea unui sistem unic de monitorizare și de evaluare pentru ambii piloni, optimizarea/accelerarea procedurii de verificare a conformității, o mai bună definire a criteriilor și a metodologiei de aplicare a corecțiilor financiare nete, introducerea unui nou model pentru asigurarea din partea organismului de certificare privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate, pe baza unor eșantioane reprezentative.

(E) Simplificare

În special pentru FEADR, Comisia își va continua eforturile în scopul identificării cauzelor profunde ale erorilor (a fost înființat un grup operativ ad-hoc) și în scopul de a propune și a încuraja utilizarea pe scară cât mai largă posibil a schemelor de plată simplificate, care sunt mai puțin expuse erorilor. La un nivel mai general, Comisia, împreună cu părțile interesate, s-a angajat într-un proces de simplificare în care toate actele juridice și orientările sunt evaluate, în vederea identificării tuturor posibilităților de simplificare și pentru a face modificările necesare în cel mai scurt timp posibil: pe termen scurt pentru actele delegate, actele de punere în aplicare și orientări, pe termen mediu pentru actele de bază.

(F) Întreruperile și suspendările pentru PAC, ca instrumente eficace și prompte pentru protejarea bugetului UE de către Comisie

Aceste măsuri preventive (întreruperi pentru FEADR, și suspendări sau reduceri, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR) îi vor permite Comisiei să acționeze prompt și cu eficacitate și să protejeze bugetul UE: nu se vor mai efectua noi plăți sau acestea vor fi reduse pe durata suspendării până la nivelul riscului estimat. În plus, așa cum s-a întâmplat întotdeauna în perioadele de programare anterioare, orice plată neconformă identificată va fi integral acoperită prin intermediul corecțiilor financiare nete. A se vedea Secțiunea 2.1. de mai sus pentru mai multe detalii.

2.4.Coeziune

2.4.1.    Situația în perioada anterioară perioadei de programare 2007-2013

Fondurile eliberate în urma corecțiilor financiare din domeniul coeziunii au fost disponibile pentru reutilizare și pentru înlocuirea prin cheltuieli regulamentare pe parcursul ciclului de viață al programului. Datorită cadrului juridic, corecțiile financiare nete care conduc la restituirea către bugetul UE a sumelor plătite anterior reprezentau, în general, excepția în cursul implementării programului.

2.4.2.    Îmbunătățiri planificate pentru perioada 2014-2020

(A) Corecții financiare nete

Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost introdusă o schimbare semnificativă: în anumite condiții stabilite la articolul 145 alineatul (7) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), Comisia are obligația de a aplica o corecție financiară netă. În astfel de cazuri, posibilitatea pe care o are în prezent statul membru de a accepta corecția și de a reutiliza fondurile UE în cauză este eliminată.

Corecțiile financiare nete în perioada 2014-2020 introduc, prin urmare, un stimulent suplimentar pentru statele membre de a-și îmbunătăți în continuare sistemele de gestionare și control, deoarece aceste corecții vor reduce fondurile alocate pentru un anumit stat membru atunci când deficiențe grave care nu au fost detectate, raportate sau corectate anterior la nivel de stat membru sunt descoperite în urma auditurilor UE.

(B) Stimulente pentru ca statele membre să își îmbunătățească controalele

Atunci când întocmesc conturile, declarația de gestiune și opinia de audit, autoritățile programului ar trebui să obțină o asigurare rezonabilă prin astfel de proceduri de control că toate neregulile semnificative au fost corectate și că posibilele deficiențe grave, la orice nivel al sistemului de gestionare și control, au fost soluționate sau sunt în curs de a fi soluționate. Autoritățile de audit vor avea un rol consolidat în prezentarea anuală a opiniilor de audit pentru fiecare program: opiniile lor de audit se vor baza pe riscurile de eroare reziduale anuale. Ratele de eroare reziduală raportate de statele membre vor fi evaluate și validate de către direcțiile generale ale Comisiei atunci când își elaborează rapoartele anuale de activitate.

În cadrul noului ciclu de gestionare financiară, data de 15 februarie care urmează fiecărui exercițiu financiar 6 este data limită. Până la această dată, statele membre trebuie să transmită Comisiei conturile, declarația de asigurare de gestiune, opinia de audit și rapoartele aferente programului. Statele membre certifică legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile lor anuale.

(C) Corecțiile financiare pentru nereguli/deficiențe identificate înainte de data de 15 februarie a fiecărui an

Normele aferente perioadei de programare 2014-2020 privind corecțiile financiare pentru nereguli identificate înainte de data de 15 februarie a fiecărui an sunt similare cu cele ale perioadei de programare 2007-2013. Obiectivul este menținerea stimulentului pentru statele membre de a detecta și a corecta ele însele neregulile. Cheltuielile neconforme detectate în urma verificărilor sau a auditurilor naționale trebuie deduse din conturile ce trebuie transmise Comisiei până la data de 15 februarie a fiecărui an. Dacă procedează astfel, statul membru va putea să reutilizeze sumele astfel corectate pentru noi operațiuni eligibile în cadrul programului, la fel ca în perioada de programare 2007-2013.

În cazul auditurilor efectuate de UE cu privire la cheltuieli înainte de transmiterea către Comisie a conturilor certificate și care detectează nereguli ce necesită corecții financiare, sunt posibile două scenarii, la fel ca în perioada 2007-2013:

(1) dacă statul membru este de acord cu corecția financiară care urmează să fie efectuată și ia măsuri, acesta va putea să reutilizeze sumele corectate pentru noi operațiuni eligibile [articolul 145 alineatul (5) din RDC];

(2) dacă statul membru nu este de acord, Comisia va adopta o decizie de corecție financiară în urma procedurii contradictorii prevăzute la articolul 145 din RDC. Această corecție financiară va fi întotdeauna netă, iar alocarea aferentă programului și statului membru va fi redusă proporțional.

(D) Evaluarea de către Comisie a legalității și regularității pe baza conturilor, a opiniei de audit și a documentelor însoțitoare transmise până la data de 15 februarie a fiecărui an

Comisia va evalua și examina opiniile de audit (elementele referitoare la funcționarea sistemelor și la legalitate și regularitate) și rapoartele anuale de control, inclusiv ratele de eroare reziduale raportate, precum și declarațiile de gestiune și rezumatele anuale, în termen de trei luni de la primirea documentelor care trebuie furnizate până la 15 februarie. Pe această bază, Comisia va efectua propria evaluare a riscurilor și va elabora propriul plan de audit, stabilind auditurile necesare bazate pe riscuri și orientate către programele selectate care prezintă un risc ridicat.

Comisia va efectua auditurile sale bazate pe riscuri până la prezentarea următorului pachet de asigurare. Aceasta va examina, prin audituri ale documentelor, audituri la fața locului și prin reefectuarea unor eșantioane ale auditurilor naționale, inclusiv la nivelul operațiunilor, dacă informațiile raportate sunt fiabile și, prin urmare, constituie o bază adecvată pentru asigurarea în privința legalității și a regularității. Se va acorda prioritate auditării programelor care au un impact semnificativ asupra plăților efectuate de Comisie în temeiul fondului respectiv în exercițiul contabil. În cadrul criteriilor bazate pe riscuri pentru definirea priorităților de audit vor fi luate în considerare și performanțele anterioare ale autorităților din statele membre.

(E) Identificarea prin audituri ale UE, după data de 15 februarie a fiecărui an, a neregulilor care indică o deficiență gravă

Dacă în urma auditurilor efectuate de UE (Comisia, inclusiv OLAF și CCE) după data de 15 februarie a fiecărui an se constată nereguli demonstrând o deficiență gravă care afectează exercițiul contabil respectiv, Comisia are obligația de a aplica o corecție financiară netă, dacă sunt îndeplinite condițiile definite în regulament. Corecția financiară rezultată va fi întotdeauna netă, deoarece suma alocată programului și totalul alocat statului membru în cauză vor fi automat reduse cu valoarea corecției, chiar dacă statul membru acceptă corecția financiară.

(F) Temeiul juridic consolidat

În temeiul RDC, Comisia este împuternicită să stabilească printr-un act delegat normele detaliate privind criteriile de evaluare a funcționării sistemelor de gestionare și control, inclusiv principalele tipuri de deficiențe grave, criteriile de determinare a nivelului corecțiilor financiare ce trebuie aplicate și criteriile de aplicare a corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate. Actul delegat a fost adoptat la 3 martie 2014 [Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei] 7 . Prin urmare, Comisia dispune de un temei juridic mai solid comparativ cu cel din perioada de programare 2007-2013, care cuprindea elemente similare în conformitate cu o notă de orientare, fără caracter juridic obligatoriu. În plus, criteriile de evaluare și nivelurile corecțiilor forfetare vor fi cunoscute în prealabil de către toate părțile interesate implicate în program.

(G) Menținerea ratelor corecțiilor forfetare

Se mențin procentele corecțiilor forfetare aplicate deja în perioadele de programare anterioare, respectiv 5 %, 10 %, 25 % și 100 %. Această abordare a fost confirmată de jurisprudența Curții de Justiție. Cu toate acestea, decizia de a aplica unul din nivelurile corecției financiare forfetare trebuie să țină seama de principiul proporționalității și de riscul rezidual pentru bugetul UE, astfel cum prevede RDC. Prin urmare,atunci când aplicarea unei corecții forfetare fixe în conformitate cu actul delegat ar fi disproporționată, Comisia aplică un nivel redus al corecției forfetare.

(H) Creșterea nivelului corecției în caz de deficiențe repetate

În situația în care auditurile UE constată existența acelorași deficiențe în pofida aplicării unei corecții financiare anterioare, Comisia a inclus în actul delegat o dispoziție care să permită aplicarea unei corecții cu o rată mai mare decât în cazul primei corecții. Acest lucru reprezintă pentru statele membre un mesaj clar privind necesitatea de a asigura, după detectarea unei deficiențe grave, o ajustare rapidă și permanentă a sistemelor lor de gestionare și control.

(I) Alte măsuri deja în vigoare se vor aplica în continuare

Noile posibilități, și anume posibilitatea de a impune corecții financiare nete și introducerea pachetului anual de asigurare, vor fi corelate cu continuarea actualelor politici stricte referitoare la întreruperi și suspendări, precum și cu încurajarea puternică a utilizării tuturor oportunităților de simplificare. Aceasta ar trebui să conducă la o îmbunătățire ulterioară a punerii în aplicare a politicii de coeziune în noua perioadă de programare.

2.5.Gestiunea directă

Pentru cheltuielile în gestiune directă, Comisia dispune de cadre de control pentru a preveni, a detecta și a descuraja neregulile în diferitele etape ale procesului de gestionare a granturilor, pentru a îndeplini atât obiectivele operaționale, cât și pe cele financiare. O imagine de ansamblu asupra controalelor efectuate în două domenii-cheie ale cheltuielilor în gestiune directă, cercetarea și ajutorul internațional, este prezentată mai jos.

Pentru cheltuielile în materie de cercetare, cadrul de control începe cu elaborarea unui program de lucru, care se realizează prin intermediul unui proces de consultări ample, pentru a se asigura că acesta răspunde cel mai bine așteptărilor tuturor părților implicate și că va maximiza rezultatele cercetării. În urma evaluării propunerilor, se efectuează controale suplimentare pe măsură ce propunerile selectate sunt transpuse în contracte cu caracter juridic obligatoriu.

Punerea în aplicare a proiectului este monitorizată pe întreaga durată de viață a acestuia. Toate plățile pentru cererile de decont fac obiectul controalelor ex ante în conformitate cu procedurile standard, care includ (pentru plățile de peste 375 000 EUR) un certificat de audit emis de un auditor autorizat. Pe lângă controalele standard, pot fi efectuate, de asemenea, controale suplimentare specifice, în conformitate cu informațiile primite, precum și cu riscul tranzacției.

O sursă principală de asigurare provine din controalele aprofundate efectuate în sediile unui eșantion de beneficiari după ce costurile au fost suportate și declarate. Multe dintre aceste controale aprofundate sunt efectuate pe parcursul duratei de viață a programului. Orice sumă plătită în plus față de sumele datorate este recuperată, iar erorile sistemice sunt extinse la toate participațiile în curs ale unui beneficiar.

În domeniul cooperării internaționale și al dezvoltării, Comisia a instituit un cadru de control pentru a preveni, a detecta și a descuraja neregulile în diferitele etape ale implementării fondurilor, aplicabil tuturor modurilor de gestiune (directe și indirecte) utilizate pentru această implementare. Această strategie începe cu alegerea celui mai adecvat instrument în momentul elaborării documentelor de planificare și a deciziilor financiare, și se traduce prin verificări efective desfășurate în toate etapele procesului de punere în aplicare.

Din punctul de vedere al controlului financiar, sistemul este alcătuit dintr-un număr de instrumente aplicate în mod sistematic execuției contractelor și a granturilor pentru toate modurile de gestionare: controale ex ante ale plăților, audituri efectuate de Comisie și prevăzute în cadrul unui plan de audit, verificări ale cheltuielilor, realizate înaintea efectuării plăților de către beneficiarii de granturi, misiuni de verificare pe lângă organizațiile internaționale și un control ex post global pe baza studiului privind rata de eroare reziduală, efectuat în fiecare an.

Interesele financiare ale UE sunt astfel protejate, în plus față de toate celelalte mijloace posibile oferite de Regulamentul financiar, prin controlul ex ante al Comisiei referitor la tranzacțiile individuale, precum și prin controalele sau auditurile ulterioare și prin recuperarea tuturor fondurilor plătite în mod necuvenit în cazul în care nu au fost respectate procedurile convenite sau în cazul în care activitățile nu erau eligibile pentru finanțarea din partea UE.

2.6.Raportul cost-eficacitate al sistemelor de gestionare și control

În conformitate cu cerința din Regulamentul financiar, un obiectiv important al „strategiei bugetului axat pe rezultate” a Comisiei este de a asigura un raport cost-eficacitate optim în momentul conceperii și punerii în aplicare a unor sisteme de gestionare și control care să prevină sau să identifice și să corecteze erorile. Strategiile de control ar trebui, așadar, să prevadă un nivel mai ridicat de control și o frecvență mai mare în domeniile cu grad mai mare de risc și să garanteze faptul că aceste controale aduc o valoare adăugată. Acest lucru este important, deoarece controalele impun o sarcină administrativă considerabilă asupra beneficiarilor și ar putea chiar să descurajeze participarea la programe. În plus, controalele ineficiente și ineficace absorb resurse care altfel ar putea contribui la obținerea de rezultate.

Raportarea cu privire la raportul cost-eficacitate s-a îmbunătățit în rapoartele anuale de activitate pe 2014. Toate serviciile Comisiei care au ajuns la o concluzie privind raportul cost-eficacitate al sistemelor lor de gestionare și control au declarat că beneficiile cuantificabile și/sau necuantificabile depășesc costurile și/sau arată o tendință stabilă sau pozitivă a indicatorilor relevanți.

Comisia a cerut serviciilor sale să elaboreze o metodologie comună de calcul al costurilor și beneficiilor controlului lor, astfel încât să îmbunătățească coerența și să producă rezultate fiabile care pot fi utilizate pentru a determina raportul cost-eficacitate relativ al sistemelor de control în vigoare (a se vedea raportul de sinteză al Comisiei pentru 2014). În cazul cheltuielilor în gestiune partajată, calcularea costurilor și a raportului cost-eficacitate al controalelor trebuie să țină cont de activitățile de gestionare și control ale statelor membre.

3.CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI ÎN 2014 

3.1.Prezentare generală

Tabelul 3.1: Imagine de ansamblu privind corecțiile financiare și recuperările efectuate în 2014

   *    Nu include suma de 29 de milioane EUR plătită Croației în cadrul rubricii Compensații și suma de 465 de milioane EUR plătită în cadrul rubricii Instrumente speciale.

       Trebuie remarcat faptul că cifrele de mai sus diferă de cele prezentate în raportul PIF al OLAF, având în vedere că raportul OLAF a fost publicat mai devreme, într-o etapă în care erau disponibile doar cifrele provizorii.

Agricultură:

În 2014, Comisia a adoptat 3 astfel de decizii de verificare a conformității 9 , care acoperă 56 de corecții financiare nete individuale în valoare totală de 443 de milioane EUR (0,8 % din cheltuielile PAC înscrise în buget pentru 2014). O altă decizie de verificare a conformității, semnificativă din punct de vedere financiar, a fost pregătită la sfârșitul anului 2014 și statele membre au fost consultate în mod formal în cadrul Comitetului pentru fondurile agricole înainte de sfârșitul anului. Acea decizie, care se referea la suma de 1,4 miliarde EUR (acoperind 56 de corecții individuale), a fost adoptată de Comisie în ianuarie 2015 10 . Pe baza standardelor contabile acceptate la nivel internațional pentru sectorul public, această sumă a fost inclusă ca fiind„confirmată” în exercițiul financiar 2014.

Coeziune:

Perioada de programare 2000-2006:

Stadiul avansat al procesului de închidere a programelor FEDR și a proiectelor finanțate din Fondul de coeziune a condus la corecții financiare suplimentare totale în valoare de 543 de milioane EUR, impuse și acceptate de statele membre în 2014:

-    451 de milioane EUR de corecții financiare pentru închiderea programelor FEDR în 9 state membre, cele mai semnificative fiind pentru Italia (231 de milioane EUR) și Spania (119 milioane EUR);

-    92 de milioane EUR de corecții financiare acceptate de 11 state membre pentru proiectele finanțate din Fondul de coeziune, cea mai importantă fiind pentru Slovacia (70 de milioane EUR).

În ceea ce privește FSE, în contextul procesului de închidere, toate cele 239 de programe au fost închise (209 integral și 30 parțial). În 2014, valoarea corecțiilor financiare confirmate și executate a fost de 133 de milioane EUR. Statele membre cu cel mai mare nivel de corecții financiare confirmate și executate au fost Spania (99 de milioane EUR) și Italia (20 de milioane EUR). Celelalte țări pentru care a fost finalizat procesul de închidere au fost Belgia, Germania, Grecia, Franța, Austria, Slovacia și Regatul Unit. Italia și Spania nu au acceptat încă unele propuneri de închidere și a fost inițiată procedura de precorecție — a se vedea secțiunea 4.2.3 pentru mai multe detalii.

În 2014 au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește închiderea Instrumentului financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP). La sfârșitul anului 2014, 53 de programe din 60 erau închise. Majoritatea corecțiilor financiare în cauză au fost executate prin intermediul ordinelor de recuperare.

Perioada de programare 2007-2013:

Corecțiile financiare confirmate în 2014 pentru FEDR și Fondul de coeziune au fost de 294 de milioane EUR 11 . Acesta este rezultatul politicii stricte a Comisiei în ceea ce privește supravegherea și întreruperea și al numărului tot mai mare de planuri de acțiune care includ corecții financiare decise de statele membre și executate ca urmare a scrisorilor de întrerupere sau de presuspendare trimise de ordonatorii de credite delegați ai Comisiei.

În cadrul FSE, suma de 209 milioane EUR a fost confirmată și suma de 156 de milioane EUR a fost executată, din care 95 de milioane EUR au fost confirmate în 2014 și 61 de milioane EUR în anii anteriori. 89 % din corecțiile financiare confirmate în cursul anului 2014 și al anilor anteriori au fost executate. Mai rămâne suma de 118 milioane EUR ce urmează a fi executată. Statele membre cu cele mai mari niveluri de corecții sunt Spania (56 de milioane EUR), România (43 de milioane EUR), Polonia (32 de milioane EUR) și Franța (20 de milioane EUR). Printre corecțiile financiare executate în 2014, 64 de milioane EUR sunt corecții financiare la sursă, ceea ce înseamnă că aceste corecții financiare sunt aplicate de către autoritățile din statele membre în momentul declarării cheltuielilor către Comisie, prin aplicarea unor corecții forfetare în urma auditurilor Comisiei.

Corecțiile financiare confirmate pentru Fondul european pentru pescuit (FEP) au crescut cu peste 80 % începând cu 2013, în principal ca urmare a auditurilor Comisiei și a examinărilor documentare. Retragerea cheltuielilor neeligibile din cererea de plată subsecventă permite executarea rapidă a unor astfel de corecții financiare.

Perioada de programare 2014-2020:

Prima perioadă contabilă era în desfășurare în cursul anului 2014 și desemnarea autorităților nu a avut încă loc pentru aproape toate programele operaționale, prin urmare nicio activitate de audit cu privire la declarația de cheltuieli nu a fost încă procesată.

3.2.Corecții financiare în curs la 31 decembrie 2014

Corecțiile financiare în curs reprezintă etapa preliminară în care procedurile pentru o corecție financiară au fost inițiate, dar procedura contradictorie cu statul membru în cauză este încă în curs. Sumele indicate sunt doar estimări inițiale realizate de către serviciile Comisiei, susceptibile de a fi modificate până la adoptarea deciziei finale de către Comisie.

3.3.Corecții financiare confirmate în 2014

Prezenta secțiune oferă diferite imagini de ansamblu privind sumele aferente corecțiilor financiare confirmate în 2014. Se atrage atenția asupra faptului că datele și hărțile prezentate mai jos se referă doar la un singur an - 2014. Este posibil ca atât nivelul corecțiilor globale, cât și cel al defalcării pe state membre să se schimbe în mod semnificativ de la un an la altul. Prin urmare, o evaluare semnificativă a capacității de corecție a sistemelor de supraveghere și de control trebuie să se bazeze, în conformitate cu natura acestei cheltuieli, pe o perspectivă multianuală (a se vedea secțiunea 4).

3.3.1. Defalcare pe stat membru

Harta și tabelul 3.3.1: Corecții financiare confirmate în 2014 în raport cu plățile primite din partea UE; defalcare pe stat membru

Harta de mai sus ia în considerare ponderea relativă a corecțiilor financiare confirmate pentru fiecare stat membru în comparație cu plățile primite de la bugetul UE în anul 2014.

Culoarea gri deschis indică statele membre care se situează sub procentul mediu de 3,5 %.

Culoarea roșie evidențiază statele membre care se situează peste procentul mediu de 3,5 %.

* Valoarea negativă pentru Țările de Jos prezentată mai sus rezultă în urma unei hotărâri a Curții de Justiție prin care Comisia trebuie să efectueze rambursări pentru Țările de Jos.

3.3.2.    Defalcarea corecțiilor forfetare confirmate în 2014

Tabelul 3.3.2: Defalcarea corecțiilor forfetare confirmate în 2014

*    Include corecții extrapolate

**    Aceasta reprezintă cea mai bună estimare. Cea mai mare parte a corecțiilor financiare includ sume bazate pe calcule precise și rate forfetare.

Corecțiile forfetare sunt un instrument valoros care este utilizat atunci când suma aferentă nu poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ sau atunci când impactul asupra cheltuielilor din erorile individuale nu poate fi cuantificat cu precizie. Totuși acest lucru înseamnă că statul membru care face obiectul corecției forfetare suportă consecințele financiare, deoarece corecțiile nu sunt legate direct de nereguli individuale la nivel de proiect, mai precis nu există niciun beneficiar final individual de la care să se poată recupera sumele.

3.3.3. Defalcarea corecțiilor financiare efectuate la sursă

Tabelul 3.3.3: Defalcarea corecțiilor financiare la sursă confirmate în 2014

Corecțiile la sursă pentru programele FEDR/FC din perioada 2007-2013 au fost raportate pentru prima dată în 2014. Acestea se referă la sumele raportate de statele membre 12 în 2014, în urma unei solicitări specifice din partea serviciilor Comisiei (cererile vizau principalele cazuri în care s-au aplicat corecții forfetare pentru probleme legate de procedurile de achiziții publice sau deficiențele din cadrul sistemelor de gestionare și control ale statelor membre). Ca urmare a acestui exercițiu, 782 de milioane EUR reprezentând corecții financiare la sursă au fost identificate în 6 state membre în mod cumulativ, începând din 2012 și până la sfârșitul anului 2014. Fiind primul an de raportare a acestor informații, valoarea totală a corecțiilor la sursă a fost atribuită anului 2014, chiar dacă unele dintre sume au fost incluse în cererile de plată adresate Comisiei în 2012 și 2013.

Principalele corecții financiare la sursă pentru FEDR/FC privesc Republica Cehă (398 de milioane EUR), Ungaria (136 de milioane EUR), România (92 de milioane EUR), Grecia (72 de milioane EUR) și Slovacia (56 de milioane EUR).

În ceea ce privește FSE, principalele state membre vizate de corecțiile forfetare aplicate în același timp cu declarația de cheltuieli către Comisie și, prin urmare, corectând noile cheltuieli sunt: România (41 de milioane EUR), Franța (20 de milioane EUR), Ungaria (16 milioane EUR) și Polonia (14 milioane EUR), cu o sumă totală de 100 de milioane EUR reprezentând corecții financiare la sursă confirmate în 2014.

În ceea ce privește România, pentru a aborda cauzele profunde ale problemelor recurente identificate în cadrul FSE, Comisia colaborează cu autoritățile naționale în vederea consolidării sistemelor lor de gestionare și control și monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a planului de acțiune convenit. În plus, autoritatea națională de audit a verificat o serie de aspecte legate de achiziții publice pentru mai multe proiecte cu risc ridicat, iar erorile detectate sunt corectate prin corecții financiare la nivelul proiectelor în cauză (înlocuind corecția forfetară de 25 %). De asemenea, Comisia sprijină autoritățile române în ceea ce privește îmbunătățirea simplificării și utilizarea instrumentului de prevenire și detectare a fraudei, ARACHNE.

3.4.Corecții financiare executate în 2014

Prezenta secțiune oferă diferite imagini de ansamblu privind sumele aferente corecțiilor financiare executate în 2014. Se atrage atenția asupra faptului că datele și hărțile prezentate mai jos se referă doar la un singur an - 2014. Nivelul corecțiilor globale și cel al defalcării pe state membre se schimbă în mod semnificativ de la un an la altul - a se vedea secțiunea 4 pentru imaginea de ansamblu multianuală.

3.4.1. Defalcare pe stat membru

Harta și tabelul 3.4.1: Corecții financiare executate în 2014 în raport cu plățile primite din partea UE; defalcare pe stat membru

Harta de mai sus ia în considerare ponderea relativă a corecțiilor financiare executate pentru fiecare stat membru în comparație cu plățile primite de la bugetul UE în anul 2014.

Culoarea gri deschis indică statele membre care se situează sub procentul mediu de 2,3 %.

Culoarea roșie evidențiază statele membre care se situează peste procentul mediu de 2,3 %.

3.4.2. Defalcarea corecțiilor forfetare executate în 2014

Tabelul 3.4.2: Defalcarea corecțiilor forfetare executate în 2014

       * Include corecții extrapolate

Cifrele pentru agricultură nu sunt disponibile.

3.4.3. Defalcarea corecțiilor financiare efectuate la sursă

Tabelul 3.4.3: Defalcarea corecțiilor la sursă în domeniul coeziunii executate în 2014

În ceea ce privește FEDR/FC, din 782 de milioane EUR reprezentând corecții financiare la sursă raportate în 2014, 430 de milioane EUR (55 %) pot fi considerate ca fiind deja executate. Principalele state membre în cauză sunt Republica Cehă (271 de milioane EUR), Grecia (60 de milioane EUR) și Slovacia (56 de milioane EUR). În ceea ce privește FSE, în contextul corecțiilor la sursă, statele membre vizate de corecțiile forfetare aplicate în același timp cu declarația de cheltuieli către Comisie și, prin urmare, corectând noile cheltuieli sunt: Franța (20 de milioane EUR), Ungaria (16 milioane EUR), Polonia (13 milioane EUR) și România (11 milioane EUR).

3.5.Recuperări 

Tabelul 3.5: Recuperările confirmate și executate în 2014

Agricultură:

În perioada 2008-2014, Comisia a auditat aplicarea corectă a normelor privind recuperările prin intermediul a 32 de misiuni de audit derulate în 19 state membre (inclusiv toate statele membre ale UE-15 cu o rată scăzută de recuperare pentru cazurile detectate începând cu 2007). Deficiențele constatate pe parcursul acestor audituri sunt urmărite în contextul procedurilor de verificare a conformității. Cu excepția a două cazuri (Italia și Irlanda), în general, autoritățile statelor membre au instituit proceduri adecvate pentru protecția intereselor financiare ale UE.

Eforturile depuse de autoritățile statelor membre în vederea recuperării în cele mai importante cazuri de nereguli individuale sunt evaluate în cadrul a 25 de proceduri suplimentare de verificare a conformității care sunt în curs (audituri documentare).

În 2012, o investigație a OLAF a scos în evidență unele probleme grave pentru agenția de plată italiană în ceea ce privește exhaustivitatea registrului debitorilor, prescrierea anumitor datorii și anumite scheme de finanțare naționale despre care se afirma că ar fi finanțate din bugetul UE. În plus, CCE, în cadrul auditului din 2013, și-a exprimat, de asemenea, temerile serioase cu privire la sistemele de gestionare a datoriilor puse în aplicare în Italia (AGEA) și Irlanda (DAFF). Comisia a ținut seama de aceste aspecte în analiza sa de risc și a efectuat o misiune de audit în Italia în septembrie 2014, în timp ce în Irlanda va avea loc un audit în cursul exercițiului de audit 2015-2016.

3.6.Deficiențe privind gestionarea și controlul statelor membre identificate în 2014 și măsurile adoptate 

3.6.1.     Agricultură și dezvoltare rurală

Deficiențele semnificative constatate în sistemele de gestionare și control ale statelor membre, astfel cum au fost identificate de acestea, de Comisie, de CCE și/sau de OLAF (investigarea fraudelor), sunt urmărite îndeaproape de către Comisie până când aceasta obține dovezi fiabile că deficiențele au fost remediate prin punerea în aplicare a unor măsuri corespunzătoare de către statul membru, că au fost corectate cheltuielile neconforme declarate în trecut și că noul sistem și-a dovedit fiabilitatea în practică.

Pentru plățile directe, în raportul său anual de activitate pe 2013, DG AGRI a formulat rezerve în legătură cu 15 agenții de plată spaniole și în legătură cu Franța, Regatul Unit (Anglia), Ungaria, Grecia și Portugalia. Pentru Franța, Spania și Anglia, planurile de acțiune de remediere stabilite de către autoritățile naționale continuă să fie monitorizate de către Comisie. Pentru Portugalia, planul de acțiune a fost pus în aplicare. Pentru Grecia, deși situația s-a ameliorat semnificativ, s-a constatat că planul de acțiune nu au fost pe deplin pus în aplicare, conform etapelor și termenelor stabilite, ceea ce a determinat Comisia să adopte o decizie de punere în aplicare pentru a reduce plățile lunare pentru anul de cerere 2014 aferente cheltuielilor afectate de deficiențe. Pentru Ungaria, nu s-a considerat necesar să se instituie un plan formal de acțiune pentru problemele specifice care existau în 2013 și 2014. Acestea se referă la controlul instituit care urmează să fie revizuit în contextul noului regim de plăți directe începând cu anul de cerere 2015. Pentru Franța, planul de acțiune finalizat la 15 noiembrie 2013 este urmărit prin raportare trimestrială și, dacă este cazul, prin misiuni de audit.

În ceea ce privește Raportul anual de activitate pentru 2013, DG AGRI a ajustat statisticile privind controlul ale statelor membre pentru a reflecta erorile nedetectate și, prin urmare, neraportate și a calculat o rată de eroare de 5,2 %. Deoarece această activitate s-a desfășurat la nivelul agențiilor de plăți, a fost posibilă o abordare specifică în ceea ce privește rezervele și, prin urmare, directorul general a fost în măsură să emită rezerve pentru 31 de agenții de plăți în loc de întreaga activitate ABB.

În 2014, Comisia a consolidat în continuare planurile de acțiune existente pentru a aborda rezervele menționate anterior, pe baza unei cooperări și a unei analize îmbunătățite în cadrul serviciilor Comisiei și a unui dialog intens cu statele membre. Ca urmare a acestei abordări, grupul de lucru ad-hoc AGRI creat în 2012 și-a continuat reuniunile și dezvoltarea de analize și strategii în cadrul Comisiei, în timp ce a fost instituit un sistem îmbunătățit de raportare de către toate statele membre privind planurile lor naționale de acțiune pentru reducerea ratelor de eroare. Acest sistem pune un accent sporit pe monitorizarea regulată a constatărilor auditului și include indicatori îmbunătățiți și etape în scopul monitorizării. În 2014, Comisia a elaborat, de asemenea, un nou instrument informatic care îi permite să colecteze și să prelucreze informațiile extrase din planurile naționale de acțiune într-o manieră mai eficientă și mai coerentă.

Începând din 2013, au fost organizate patru seminare privind ratele de eroare, dintre care două au avut loc în 2014, pentru a prezenta situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de acțiune, pentru a face schimb de bune practici și a oferi orientări. Aceste seminare bianuale sunt organizate în comun în cadrul Comitetului pentru dezvoltare rurală și al Comitetului pentru fondurile agricole, pentru a asigura implicarea atât a autorităților de management, cât și a agențiilor de plăți. Prin urmare, în fiecare semestru se efectuează un bilanț al procesului de control care face obiectul unei monitorizări atente. Între timp, birourile geografice au asigurat monitorizarea acestui aspect împreună cu statele membre în cadrul reuniunilor anuale și ad-hoc, al comitetelor de monitorizare și, după caz, în contextul modificărilor programelor.

În paralel, capacitatea de audit relevantă din cadrul Comisiei a fost consolidată. Numărul misiunilor de audit a crescut, iar auditurile vizează aspecte specifice legate de ratele de eroare.

În plus, cadrul juridic permite întreruperea și suspendarea plăților în cazul unor deficiențe grave în sistemele de gestionare și control pentru cheltuielile angajate în temeiul FEADR în perioada 2007-2013 sau în perioada 2014-2020. În ceea ce privește noul cadru juridic (Regulamentul 1305/2013), articolul 62 garantează că atât autoritățile de management, cât și agenția de plăți întreprind o evaluare ex ante a fiecărei propuneri de program, care confirmă că măsurile programate pot fi verificate și controlate. Serviciile Comisiei analizează în profunzime această evaluare înainte de aprobarea programelor.

În sfârșit, Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală va juca un rol mai important în diseminarea bunelor practici legate de reducerea ratelor de eroare. În primul semestru din 2015, au fost organizate cursuri de formare pentru autoritățile de management cu privire la următoarele subiecte: opțiunile simplificate în materie de costuri, caracterul rezonabil al costurilor, achizițiile publice și plățile de agromediu axate pe rezultate: o abordare colectivă.

3.6.2.     Coeziune

Pentru FEDR și Fondul de coeziune 2007-2013, activitatea de audit a Comisiei s-a concentrat în 2014 asupra a cinci anchete de audit, precum și asupra unor misiuni de anchetă specifice pentru a valida ratele de eroare din anumite rapoarte de control anuale. Pentru a fi în măsură să valideze rezultatele controalelor efectuate de autoritățile de audit, auditurile la fața locului se desfășoară la nivelul autorităților responsabile cu programele și/sau al organismelor intermediare, și includ, de obicei, verificări ale probelor de audit până la sursă, la fața locului, la nivelul beneficiarilor/proiectelor. Rezultatul acestei activități de audit este faptul că, în general, Comisia se poate baza pe activitatea a 42 din cele 47 de autorități de audit auditate, responsabile de auditarea a 91 % din alocările FEDR/FC pentru perioada de programare 2007-2013.

Activitatea de audit realizată în perioada 2010-2014 confirmă faptul că verificările de gestiune (controalele de prim nivel) efectuate de statele membre continuă să fie o problemă importantă. Într-adevăr, auditurile de verificare de gestiune efectuate în 2014 de către Comisie au confirmat că au fost identificate deficiențe în executarea acestor controale în 66 % din misiunile efectuate, în special în domeniul achizițiilor publice (probleme identificate în 58 % din misiuni).

Alte probleme au fost identificate în domenii precum eligibilitatea operațiunilor (auditurile efectuate cu privire la selectarea operațiunilor în Ungaria, România, Grecia, Italia și Slovenia) și ajutoarele de stat (abordate în cadrul auditurilor privind programele de competitivitate în Slovenia, Ungaria, Grecia, România, Italia și în cadrul misiunii din Spania la nivelul celor două organisme intermediare). În toate aceste trei domenii (eligibilitate, achiziții publice, ajutoare de stat) sunt, de asemenea, raportate probleme în auditurile efectuate de CCE.

O analiză detaliată a rezervelor formulate de către directorul general și a planurilor de acțiune conexe la nivel de program este prezentată în raportul anual de activitate pe 2014 al DG REGIO.

Pentru FSE, principalele constatări din auditurile de sistem se referă la: selecția operațiunilor, verificările de gestiune inadecvate, lipsa unei piste de audit, lipsa de fiabilitate a sistemelor informatice, deficiențe în procesul de certificare, fiabilitatea insuficientă a rapoartelor de audit de sistem naționale, încălcări în domeniul achizițiilor publice și ineligibilitatea cheltuielilor.

Verificările de gestiune efectuate de statele membre continuă să fie o problemă importantă. Auditurile privind verificările de gestiune desfășurate de Comisie în 2014 au confirmat următoarele deficiențe principale în executarea acestor controale, identificate deja în 2013: natura formală a verificărilor de gestiune, verificări insuficiente ale procedurilor de achiziții publice, structura/organizarea insuficientă a autorității de management sau a organismului intermediar, lipsa de formare și supraveghere în cazul delegării responsabilităților, verificări de gestiune efectuate după certificarea cheltuielilor și îndrumare și formare insuficiente pentru beneficiari.

În 2014, au fost formulate rezerve în raportul anual de activitate din cauza unor deficiențe în sistemele de gestionare și control ale următoarelor programe operaționale ale FEP: Germania (Mecklenburg-Vorpommern), Italia, Țările de Jos, Polonia și România. Cele 5 programe operaționale în cauză prezentau toate erori materiale, astfel cum au fost raportate în rapoartele anuale de control. Au fost trimise scrisori conținând planuri clare de acțiune tuturor statelor membre afectate, specificând măsurile corective necesare care trebuiau adoptate pentru a permite reluarea plăților.

4.CORECȚIILE FINANCIARE ȘI RECUPERĂRILE CUMULATE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI 2014

4.1.Prezentare generală

Cifrele cumulate furnizează informații utile cu privire la importanța mecanismelor corective utilizate de către Comisie, în special deoarece țin seama de caracterul multianual al programelor și proiectelor și neutralizează impactul evenimentelor punctuale.

4.1.1.    Perioada 2009-2014

Graficele de mai jos prezintă evoluția corecțiilor financiare și a recuperărilor confirmate și executate în ultimii 6 ani:

Graficele 4.1: Corecții financiare și recuperări în perioada 2009-2014 (miliarde EUR):

Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada 2009-2014 (miliarde EUR):

Corecții financiare și recuperări executate în perioada 2009-2014 (miliarde EUR):

Valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor confirmate în fiecare an în perioada 2009-2014 a fost de 3,2 miliarde EUR sau 2,4 % din valoarea medie a plăților de la bugetul UE - în valoare de 133 de miliarde EUR [gestiune partajată: 2,8 miliarde EUR sau 2,8 % din valoarea medie a plăților (102 miliarde EUR); toate celelalte tipuri de gestiune: 366 de miliarde EUR sau 1,2 % din valoarea medie a plăților (30,5 miliarde EUR)]. Tendința de creștere ușoară pentru sumele confirmate demonstrează că, în timp, bugetul UE este protejat cu succes de cadrul de control multianual.

Valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor executate pentru perioada 2009­2013 a fost de 2,8 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,1 % din valoarea medie a plăților de la bugetul UE în perioada respectivă (gestiune partajată: 2,5 miliarde EUR sau 2,4 % din valoarea medie a plăților; toate celelalte tipuri de gestiune: 356 de milioane EUR sau 1,2 % din valoarea medie a plăților). Tendința de creștere indicată mai sus poate fi explicată prin închiderea perioadei de programare 2000-2006, deoarece un număr semnificativ de corecții financiare și recuperări sunt executate doar în acest stadiu (a se vedea mai jos). Pentru agricultură, impactul executării unor corecții financiare nete prin intermediul a trei rate anuale se reflectă într-o creștere mai mică a sumelor executate efectiv în comparație cu sumele decise de către Comisie.

4.1.2.    Decizii ale Curții de Justiție privind corecțiile financiare din cadrul politicii regionale

În cursul anului 2015, Curtea de Justiție a pronunțat hotărâri de anulare a câtorva decizii privind corecțiile financiare din cadrul politicii regionale adoptate între 2008 și 2010. Aceste corecții totalizau aproape 0,5 miliarde EUR și se refereau la perioada de programare 1994-1999. Hotărârile reflectă aspecte procedurale care decurg din Regulamentul 1083/2006. Comisia analizează în prezent impactul.

4.2.Corecții financiare

4.2.1.    Prezentare generală

Tabelul 4.2.1: Corecții financiare cumulate confirmate și procentul de efectuare până la sfârșitul anului 2014

* În 2015, Curtea de Justiție s-a pronunțat în favoarea statelor membre beneficiare pentru un număr de cauze (0,5 miliarde EUR) referitoare la corecțiile financiare în cadrul FEDR executate în 2008/2010 (a se vedea secțiunea 4.1.2.).

Diferitele perioade de programare din cadrul politicii de coeziune arată în mod clar caracterul multianual al ciclului bugetar al UE. Întrucât perioada 2000-2006 se apropie de sfârșitul procesului de închidere, valoarea corecțiilor financiare este considerabil mai ridicată, în special în comparație cu perioada 2007-2013. Se preconizează că, pentru această perioadă mai recentă, corecțiile financiare vor crește în continuare în următorii ani, pe măsură ce programele aferente vor începe să se închidă (unele ating pragul de plată de 95 %), dar ar trebui să fie de o importanță mai mică în comparație cu perioada de programare anterioară, datorită succesului măsurilor preventive.

4.2.2.    Agricultură - FEGA: corecții financiare în cadrul procedurii de verificare a conformității

În ceea ce privește FEGA, totalul sumei corecțiilor financiare decise de Comisie începând din 1999 este de 10 808 de milioane EUR (din 47 de decizii adoptate). Rata de corecție medie pentru fiecare exercițiu financiar pentru perioada 1999-2014 a fost de 1,7 % din cheltuieli. Odată stabilite de Comisie, corecțiile sunt executate în mod automat, cu excepția cazului în care unui stat membru i-a fost acordată posibilitatea de a plăti în trei rate anuale.

Tabelul 4.2.2: FEGA: Corecții financiare cumulate decise în cadrul verificării conformității conturilor din 1999 până la sfârșitul anului 2014; Defalcare pe stat membru

Graficul 4.2.2: FEGA: Corecții financiare cumulate ale statelor membre în cadrul verificării conformității conturilor de la 1999 până la sfârșitul anului 2014 în comparație cu plățile primite de la bugetul UE

4.2.3.    Politica de coeziune: FEDR & FSE 2000-2006

Întrucât încheierea perioadei 2000-2006 este în faza de finalizare, se poate efectua o comparație utilă a rezultatelor globale ale acțiunilor corective cu totalul sumelor cheltuite și se poate obține astfel o imagine mai completă a impactului mecanismelor corective 13 . La sfârșitul anului 2014, în cazul FEDR și FSE, valoarea combinată a corecțiilor financiare, numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei, a reprezentat 8,2 miliarde EUR. Această cifră corespunde unui procent de aproximativ 4,1 % din fondurile alocate (196,9 miliarde EUR) la sfârșitul anului 2014. Rata corecției crește la peste 4,6 % atunci când se iau în considerare corecțiile financiare suplimentare raportate de statele membre și legate de propriile lor activități de control.

La sfârșitul anului 2014, Comisia a închis 338 de programe FEDR (față de 316 la sfârșitul anului 2013), dintr-un total de 379 de programe. Restul de 41 de programe reprezintă cazurile în care statele membre au contestat corecțiile financiare propuse de Comisie, au prezentat informații suplimentare pentru a fi analizate sau au solicitat rambursarea sumelor nerecuperabile. Aceste cazuri sunt urmate de proceduri de corecție financiară (audieri) și de decizii privind sumele nerecuperabile.

Pentru FEDR, corecțiile financiare impuse de Comisie tuturor statelor membre, cumulativ, până la sfârșitul anului 2014 se ridică la 5,8 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 4,5 % din alocările totale pentru toate programele din perioada 2000-2006. Acest proces poate fi defalcat în 4,1 miliarde EUR de corecții financiare pe parcursul ciclului de viață al programelor și alte 1,6 miliarde EUR de corecții financiare aplicate la închiderea programelor. Principalele state membre în cauză sunt Spania (2,6 miliarde EUR), Italia (1,2 miliarde EUR) și Grecia (1,2 miliarde EUR).

Pentru FSE, procesul de închidere a fost finalizat la sfârșitul anului 2014. Serviciile Comisiei estimează la 30 iunie 2015 că valoarea totală a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2000-2006 — ținând cont de corecțiile financiare în curs — se va ridica la 2,4 miliarde EUR pentru programele FSE, reprezentând 3,6 % din sumele alocate din FSE. Acest proces poate fi defalcat în 1,2 milioane EUR de corecții financiare pe parcursul ciclului de viață al programelor și alte 1,2 milioane EUR de corecții financiare aplicate la închidere.

În contextul închiderii programelor FSE din Spania, pentru 3 programe din 38 propunerea de închidere a fost respinsă de autoritățile spaniole în pofida unei analize de închidere a tuturor argumentelor și informațiilor prezentate de către Comisie. La sfârșitul anului 2014, valoarea corecțiilor financiare în curs pentru Spania s-a ridicat la 59 de milioane EUR și a reprezentat angajamente restante blocate în valoare de 34 de milioane EUR. În cursul anului 2015, 1 propunere de închidere a fost acceptată de către autoritățile locale. A fost inițiată procedura de precorecție pentru alte programe.

Graficul 4.2.3: Corecțiile financiare cumulate ale statelor membre confirmate și în curs la 31 decembrie 2014 pentru perioada de programare 2000-2006 a FEDR & FSE în raport cu contribuțiile primite

4.2.4.    Politica de coeziune: FEDR/FC & FSE 2007-2013

În această etapă a perioadei de programare, sumele cumulate corectate până în prezent reprezintă 0,9 % din alocările bugetare. Deși se preconizează că, în următorii ani, corecțiile financiare pentru perioada 2007-2013 vor crește în continuare pe măsură ce programele aferente vor începe să se închidă, cifrele indică până în prezent un volum total mai mic de corecții financiare în comparație cu perioada de programare anterioară. Acest lucru reflectă îmbunătățirea capacității sistemelor de gestionare și control de a detecta probleme și de a corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie, astfel cum reiese din ratele de eroare mai scăzute pentru politica de coeziune în perioada 2007­2013, comparativ cu perioada 2000-2006. Se face, de asemenea, referire la corecțiile efectuate de statele membre în această perioadă – a se vedea secțiunea 7.

Deoarece programele 2007-2013 sunt finanțate din mai multe fonduri, nu se prezintă nicio diferențiere între FEDR și FC în tabelul de mai sus.

Graficul 4.2.4: Corecțiile financiare cumulate ale statelor membre confirmate și în curs la 31 decembrie 2014 pentru perioada de programare 2007-2013 a FEDR/FC & FSE în raport cu contribuțiile primite

Pentru programele FEDR/FC, Comisia a aplicat corecții financiare în valoare de circa 2 miliarde EUR cumulativ de la începutul perioadei de programare 2007-2013 (care includ 782 de milioane EUR de corecții financiare aplicate de statele membre înainte sau în momentul declarării cheltuielilor către Comisie ca urmare a acțiunilor de remediere solicitate, a se vedea, de asemenea, corecțiile „la sursă” de mai sus), iar 237 de milioane EUR de corecții financiare sunt în curs. Principalele state membre în cauză sunt Republica Cehă (719 milioane EUR), Ungaria (298 milioane EUR), Grecia (257 milioane EUR), Spania (237 milioane EUR), Slovacia (152 milioane EUR), România (146 milioane EUR) și Italia (105 de milioane EUR).

În ceea ce privește FEDR și Fondul de coeziune, în 2014, Comisia a continuat să își exercite în mod riguros rolul de supraveghere, întrerupând/suspendând plățile imediat ce deficiențele au fost identificate și asigurându-se că statele membre remediază deficiențele identificate în sistemele lor de gestionare și control. Obiectivul era de a identifica și de a aborda principalele riscuri materiale existente, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a bugetului UE și să se ajungă la un nivel acceptabil al riscului rezidual până la închiderea programelor. Acest lucru a avut ca rezultat o îmbunătățire globală pentru perioada 2007-2013 în comparație cu perioada 2000-2006 și o tendință pozitivă în ceea ce privește incidența erorilor în cheltuielile pentru coeziune de-a lungul anilor, datorită unei serii de acțiuni întreprinse de Comisie în cooperare cu statele membre, astfel cum se descrie mai jos.

În ceea ce privește FSE, statele membre cu nivelul cel mai ridicat de corecții financiare cumulate sunt România (355 milioane EUR), Spania (213 milioane EUR) și Polonia (152 milioane EUR).

Au fost făcute următoarele îmbunătățiri pentru perioada 2007-2013 pentru programele FEDR/FC și FSE:

(A) Consolidarea controalelor naționale

A fost consolidată capacitatea sistemelor naționale de gestionare și control în vederea prevenirii, detectării și corectării erorilor înainte de declararea cheltuielilor către Comisie. Pe de o parte, serviciile Comisiei au depus eforturi semnificative în materie de gestionare și audit pentru îmbunătățirea funcționării verificărilor de prim nivel ale statelor membre. Pe de altă parte, regulamentele privind perioada 2007-2013 includ obligația ca autoritățile de audit să utilizeze, ca regulă generală, eșantioane statistice pentru auditurile operațiunilor. Acest lucru, asociat cu o supraveghere și o orientare exhaustive în materie de audit din partea Comisiei care a condus la eforturi considerabile privind consolidarea capacității, a contribuit în mare măsură la îmbunătățirea fiabilității ratelor de eroare raportate anual Comisiei în cadrul rapoartelor anuale de control ale statelor membre și utilizate ca indicatori privind eficiența sistemelor de gestionare și control în procesul de asigurare al Comisiei. Activitatea de audit a Comisiei s-ar putea reorienta, prin urmare, către obținerea asigurării în ceea ce privește activitatea autorităților de audit, concentrându-se pe cele mai slabe sau pe cele care asigură cea mai mare acoperire a fondurilor UE. În plus, Comisia monitorizează permanent deficiențele identificate și faptul că activitatea desfășurată de autoritatea de audit este în continuare satisfăcătoare atunci când unui program i-a fost acordat statutul de audit unic. Cooperarea strânsă cu autoritățile de audit asigură o detectare promptă și rezolvarea problemelor încă de la nivel național. Aceasta contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea procesului de asigurare la nivelul Comisiei.

(B) Audituri la fața locului efectuate de Comisie

De asemenea, Comisia efectuează propriile audituri bazate pe riscuri, la fața locului, inclusiv audituri la nivelul beneficiarilor, în cazul în care consideră că anumite deficiențe (în special în ceea ce privește problemele complexe, cum ar fi achizițiile publice sau ajutoarele de stat pentru FEDR/FC) ar putea să rămână nedetectate sau să nu fie detectate în timp util. Aceasta include verificarea punerii în aplicare a planurilor de acțiune de remediere în caz de întreruperi și corecții financiare. Aceste audituri contribuie la îmbunătățiri ale sistemelor de gestionare și control pentru programele pentru care se formulează rezerve, garantând legalitatea și regularitatea cheltuielilor trecute și viitoare declarate Comisiei. De asemenea, ele oferă Comisiei o sursă suplimentară de asigurare, mai directă.

(C) O mai bună detectare a problemelor

Capacitatea îmbunătățită de a detecta problemele a fost utilizată proactiv pentru îmbunătățirea modului de funcționare a sistemelor de gestionare ale statelor membre, punând în aplicare în același timp corecțiile financiare necesare. Utilizarea sistematică și coerentă de către Comisie a întreruperilor și/sau a suspendărilor plăților pentru programele cu deficiențe importante de gestionare începând cu 2008 sau decizia directorilor generali de a emite scrisori de avertizare atunci când nu există plăți pendinte au evitat rambursarea cheltuielilor UE cu un risc ridicat de eroare, oferind totodată stimulente puternice pentru statele membre de a-și îmbunătăți rapid sistemele lor de gestionare și control. În același timp, activitatea comună a UE și a autorităților de control ale statelor membre a permis obținerea unui acord mai bun privind corecțiile financiare necesare și o mai bună implementare a acestora, în vederea protejării în mod corespunzător a bugetului UE împotriva cheltuielilor neconforme, inclusiv prin aplicarea de corecții forfetare. Statele membre au fost, la rândul lor, în măsură să reutilizeze, pentru alte proiecte, resursele UE afectate de aceste corecții. Cu toate acestea, astfel de corecții continuă să aibă un puternic impact financiar și politic în statele membre în cauză, deoarece cheltuielile neconforme trebuie să fie finanțate din resurse naționale, cu excepția cazului în care acestea sunt recuperate de la beneficiari.

(D) Acțiuni de consolidare a capacităților

În scopul de a atenua riscurile și punctele slabe care persistă, identificate în statele membre și în cadrul programelor la nivelul autorităților de management, Comisia a adoptat, la rândul său, inițiative care să pună în aplicare acțiuni suplimentare de consolidare a capacităților pentru programele din perioada 2007-2013. La începutul anului 2013, a fost creat un nou centru de competență cu privire la consolidarea capacităților administrative pentru a sprijini administrațiile publice care gestionează FEDR și Fondul de coeziune. În ceea ce privește achizițiile publice, centrul de competență a instituit un plan de acțiune privind achizițiile publice. Se întreprind, de asemenea, acțiuni pentru a îmbunătăți aplicarea normelor privind ajutorul de stat, în timp ce o platformă de schimb de informații între administrațiile care gestionează fondurile este în curs de elaborare, pentru a se valorifica bunele practici existente.

(E) Opțiuni simplificate în materie de costuri

În 2014, Comisia a continuat să promoveze în mod activ utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Au fost organizate seminare în Italia, Franța, Irlanda și Malta pentru a promova utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri, ca o modalitate de a reduce și mai mult riscurile de erori în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor, în special în contextul pregătirii următoarei perioade de programare 2014-2020. În plus, o notă de orientare actualizată pentru statele membre privind opțiunile simplificate în materie de costuri a fost finalizată în septembrie 2014 și un studiu de caz privind punerea în aplicare a opțiunilor simplificate în materie de costuri în perioada de programare 2007­2013 a fost publicat în 2014.

4.3.Recuperări

Tabelele de mai jos prezintă valorile recuperărilor confirmate și executate pentru perioada 2009-2014. A se vedea, de asemenea, tabelul 5.2 de mai jos privind impactul asupra bugetului UE.

Tabelul 4.3.1: Recuperări confirmate în perioada 2009-2014

Tabelul 4.3.2: Recuperări executate în perioada 2009-2014

5.CORECȚII NETE

Tipul execuției bugetare, gestionarea sectorială și normele financiare ale domeniului de politică influențează modul în care bugetul UE este afectat de diferitele mecanisme de corecție. În orice caz, mecanismele de corecție au drept rezultat faptul că bugetul UE este protejat de cheltuielile realizate cu încălcarea legii.

5.1.Corecții financiare nete în 2014 

O corecție financiară netă reprezintă o corecție care are un impact asupra bugetului UE (mai precis, sumele corectate și recuperate sunt rambursate la bugetul UE). În consecință, se reduce finanțarea UE pentru statul membru în cauză.

Astfel cum s-a explicat mai sus, în perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013 corecțiile nete au fost, în principal, efectuate în cadrul politicii agricole.

În total, rămân de clasificat 113 milioane EUR și sunt tratate drept corecții non-nete în acest tabel.

Astfel cum s-a arătat mai sus, corecțiile privind agricultura (FEGA, FEADR, FEOGA) sunt întotdeauna nete întrucât, datorită cadrului juridic, pentru politica de coeziune, corecțiile financiare nete care conduc la restituirea la bugetul UE a sumelor plătite anterior erau, în general, excepția — a se vedea secțiunea 3.1 pentru mai multe explicații cu privire la sume.

În temeiul cadrului juridic aplicabil pentru politica de coeziune până în perioada de programare 2007-2013, un veritabil flux de lichidități restituit către bugetul UE are loc doar:

-dacă statele membre nu sunt în măsură să prezinte cheltuieli eligibile suficiente;

-după închiderea programelor, în cazul în care înlocuirea cheltuielilor neeligibile cu cheltuieli eligibile nu mai este posibilă;

-în cazul unui dezacord cu Comisia (a se vedea secțiunea 2.4.1).

Totuși, pentru perioada 2014-2020, a fost introdusă o schimbare semnificativă: Comisia are obligația de a aplica o corecție financiară netă atunci când, în urma auditurilor UE, se constată deficiențe grave care nu au fost detectate, raportate sau corectate anterior la nivel de stat membru. În astfel de cazuri, posibilitatea pe care o deține în prezent statul membru de a accepta corecția și de a reutiliza fondurile UE în cauză este eliminată (a se vedea secțiunea 2.4.2).

Aplicarea din ce în ce mai mult a executării prin eșalonare și amânări explică de ce în ultimii trei ani (2012-2014) sumele executate pentru agricultură au fost mai mici decât sumele decise. Diferența ar trebui să dispară odată ce se atinge viteza de croazieră.

5.2.Impactul asupra bugetului UE

Tabelul 5.2: Impactul asupra bugetului UE

                            Milioane EUR

*    Principalele capitole de cheltuieli în cauză sunt 0502, 0503, 0504, 1303, 1304, 0402, 1106 și 1803.

**    Principalele capitole de cheltuieli în cauză sunt 0502, 0503, 1303, 1304, 0402 și 1106. Pentru mai multe informații privind recuperările a se vedea punctul 4.3.

Astfel cum s-a explicat mai sus, veniturile provenite din corecțiile financiare nete (a se vedea secțiunea 5.1.) și recuperări (a se vedea secțiunile 2.2.2. și 4.3.) sunt tratate ca venituri alocate 14 , ținând cont de faptul că Comisia execută recuperări și „la sursă”, prin deducerea cheltuielilor neeligibile (care au fost identificate în cererile de decont anterioare sau curente) din plățile efectuate. În afară de două excepții, Regulamentul financiar 15 nu cuprinde dispoziții specifice privind modul în care pot fi utilizate veniturile alocate generate de o corecție financiară netă sau de o recuperare. Cu toate acestea, articolul 7 din Normele de aplicare stabilește că în observațiile din buget se indică liniile care pot primi creditele corespunzătoare veniturilor alocate. În general, veniturile alocate se reîntorc la linia bugetară sau la fondul de la care cheltuielile au fost plătite inițial și pot fi cheltuite din nou, dar acestea nu sunt alocate unor state membre anume.

5.3.Impactul asupra bugetelor naționale 

În cadrul gestiunii partajate, toate corecțiile financiare și recuperările au un impact asupra bugetelor naționale, indiferent de modul lor de execuție. Trebuie subliniat faptul că, la nivelul statului membru, impactul corecțiilor financiare este întotdeauna negativ, chiar și în cazul în care nu se efectuează nicio rambursare la bugetul UE. Aceasta deoarece, pentru a nu pierde finanțarea UE, statul membru trebuie să înlocuiască cheltuielile neeligibile cu operațiuni eligibile. Aceasta înseamnă că statul membru suportă din resurse proprii (din bugetul național) consecințele financiare generate de pierderile de cofinanțare din partea UE aferente cheltuielilor considerate neeligibile în temeiul normelor programului UE (sub forma costului de oportunitate), cu excepția cazului în care recuperează sumele respective de la beneficiari individuali. Acest lucru nu este întotdeauna posibil, de exemplu în cazul corecțiilor forfetare la nivel de program (din cauza unor deficiențe în cadrul administrației naționale de gestionare a programului), care nu sunt legate direct de nereguli individuale la nivel de proiect.

6.MĂSURI PREVENTIVE

6.1.Agricultură

6.1.1.    Întreruperi, suspendări și reduceri

În 2014, în cadrul temeiului juridic anterior 16 , au fost 17 întreruperi de plăți. În plus, la începutul anului 2015, a fost adoptată o decizie de reducere în temeiul articolului 41 alineatul (1) pentru două trimestre pentru Grecia. Întreruperile și reducerile respective se refereau la unele măsuri de investiții care nu sunt gestionate în cadrul sistemului integrat de administrare și control (IACS) în 6 din cele 92 de programe de dezvoltare rurală.

Pentru FEGA, Comisia a adoptat o decizie de reducere a plăților directe din anul de cerere 2014 în Grecia. Această decizie s-a bazat pe articolul 41 alineatul (1) din Regulamentul 1306/2013 și protejează interesele financiare ale UE împotriva problemelor restante, limitate și precis cuantificate privind includerea terenurilor folosite ca pășuni permanente neeligibile în sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

6.1.2.     Alte măsuri preventive.

A fost instituită o structură administrativă obligatorie la nivelul statelor membre (a se vedea secțiunea 7.1):

gestionarea și controlul cheltuielilor sunt încredințate agențiilor de plăți specializate, care trebuie să fie acreditate de statul membru înainte de desfășurarea operațiunilor lor, pe baza unui set cuprinzător de criterii de acreditare prevăzute în dreptul Uniunii. Respectarea de către agențiile de plăți a acestor criterii face obiectul unei examinări aprofundate realizate de către un organism de audit extern, precum și al unei supravegheri constante de către autoritatea națională competentă și există proceduri clare cu privire la modul de abordare și de remediere a oricărei probleme;

în plus, persoanele aflate la conducerea agențiilor de plăți trebuie să prezinte o declarație anuală de asigurare care să se refere la exhaustivitatea, la exactitatea și la veridicitatea conturilor agenției de plăți, precum și o declarație de asigurare cu privire la legalitatea și la regularitatea operațiunilor subiacente. Aceste declarații de asigurare sunt verificate de organisme de certificare independente, care sunt obligate să furnizeze o opinie în acest sens. Pentru acele state membre care au o singură agenție de plăți, această declarație de asigurare primită de la directorul agenției de plăți, împreună cu certificatul și avizul organismului de certificare constituie, prin definiție, „rezumatul anual”.

6.2.Coeziune

6.2.1. Întreruperi și suspendări

Tabelul 6.2.1: Întreruperi

Tabelul de mai sus prezintă, în ceea ce privește FEDR, Fondul de coeziune, FSE și FEP, o situație a evoluției cazurilor de întrerupere, atât ca număr, cât și ca sume. Soldul de deschidere include toate cazurile care mai erau în curs la sfârșitul anului 2013, indiferent de anul în care întreruperea a fost notificată statului membru. Noile cazuri se referă numai la întreruperile notificate în anul 2014. Cazurile închise reprezintă cazurile în care plata cererilor de decont a fost reluată în 2014, indiferent de anul în care a început întreruperea. Cazurile care erau încă în curs la sfârșitul anului 2014 reprezintă întreruperi care rămân active la 31 decembrie 2014, și anume termenul pentru plata cererilor de decont este în continuare întrerupt până la adoptarea de către statul membru respectiv a măsurilor corective.

În 2014, numărul de scrisori de avertizare, de întreruperi și de presuspendări pentru programele FEDR/FC a rămas tot foarte ridicat. Au fost trimise 16 noi scrisori de avertizare și 36 de noi întreruperi au fost decise și comunicate statelor membre în cursul anului. Comisia a inițiat 28 de proceduri de presuspendare. 121 de programe au fost afectate de un avertisment sau de o întrerupere. Aproximativ două treimi din aceste întreruperi și presuspendări se bazează pe rezultatele de audit comunicate Comisiei de către autoritățile de audit în cursul anului sau la sfârșitul anului.

În ceea ce privește FSE, la sfârșitul anului 2013, 20 de întreruperi erau încă în curs. În cursul anului 2014, 31 de întreruperi au fost decise și 19 întreruperi au încetat. Prin urmare, 32 de plăți au rămas întrerupte la sfârșitul anului 2014 [Republica Cehă (1), Spania (18), Franța (3) Italia (8) și Regatul Unit (2)], din care 13 erau deja întrerupte la sfârșitul anului 2013.

În ceea ce privește FEP, cea mai mare parte a întreruperilor se referă la probleme care decurg din analiza rapoartelor anuale de control furnizate de statele membre la începutul fiecărui an (rapoarte care nu au fost furnizate, nu sunt fiabile sau care prezintă rate ridicate de eroare). Reducerea semnificativă a sumelor pentru care s-au aplicat întreruperi între cei doi ani a rezultat din încetarea întreruperii pentru Spania.

Suspendări

În ceea ce privește FEDR și Fondul de coeziune, cinci 17 decizii de suspendare erau încă în vigoare la sfârșitul anului 2013. Deciziile de a ridica suspendările pentru organismele intermediare AENA în Spania și Autoritatea pentru afaceri sociale în Estonia au fost luate în cursul anului 2014. Celelalte trei decizii de suspendare pentru Spania și Italia au rămas în vigoare la sfârșitul anului 2014. Patru noi decizii de suspendare au fost adoptate în 2014: trei decizii referitoare la Spania și una referitoare la un program de cooperare transfrontalieră al IPA (Adriatica — prioritate în materie de asistență tehnică). Două dintre deciziile de suspendare referitoare la Spania erau încă în vigoare, iar una a fost retrasă înainte de sfârșitul anului.

În ceea ce privește FSE, o decizie de suspendare adoptată în 2011 pentru Franța era încă în vigoare la 31 decembrie 2014. Șapte decizii de suspendare adoptate în 2013 erau încă în vigoare la 31 decembrie 2014: Belgia, Republica Cehă, Spania (3), Italia și Slovacia. În cursul anului 2014 au fost adoptate unsprezece decizii de suspendare [Republica Cehă, Spania (9) și Italia] și toate erau încă în vigoare la 31 decembrie 2014.

Plățile intermediare pentru programul operațional al FEP pentru Estonia au fost suspendate în mai 2014. În urma deciziei de suspendare, au avut loc o serie de schimburi între Estonia și serviciile Comisiei, pentru a se analiza și aborda măsurile întreprinse de Estonia, care au condus la ridicarea suspendării în aprilie 2015.    

6.2.2.    Măsuri de prevenire a fraudei

Frauda, atunci când se produce, suscită o mare atenție și aduce atingere reputației UE. În acest sens, o importantă inițiativă adoptată de Comisie a fost în primul rând de a organiza, în decembrie 2013, o conferință cu privire la măsurile antifraudă pentru toate statele membre. În al doilea rând, aceasta a fost urmată de o serie de conferințe în perioada 2014-2015 în Grecia, Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria, Croația, România, Italia, Slovenia și Spania, Polonia și Letonia (pentru cele 3 state baltice). De asemenea, Comisia a elaborat orientări specifice pentru a sprijini evaluarea de către statele membre a riscului de fraudă și a dezvoltat instrumente informatice adaptate pentru a le ajuta să își concentreze eforturile de combatere a fraudei asupra proiectelor cu risc ridicat. Aceste acțiuni sunt în concordanță cu responsabilitățile sporite la nivel de stat membru care decurg din noul regulament privind politica de coeziune [articolul 125 alineatul (4) litera (c)] care le solicită statelor membre să „instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate”.

Aceste evenimente de sensibilizare menționate mai sus au oferit rezultate pozitive; de exemplu, regiunea Andaluzia (Spania) a decis să înceapă să utilizeze instrumentul de evaluare a riscurilor de fraudă ARACHNE pentru perioada de programare 2007-2013. Comisia oferă sprijinul necesar pentru înființarea sistemului și sprijină autoritățile regionale în ceea ce privește crearea fișierelor de date relevante necesare. Autoritățile din Andaluzia s-au angajat, de asemenea, (comunicarea scrisă din decembrie 2014) să aibă o agenție specifică de luptă antifraudă care să desfășoare activități de prevenire și de detectare.

ARACHNE a fost prezentat în 22 de state membre. Până în prezent, șaisprezece au trimis date și implementarea sistemului continuă. Opt state membre utilizează deja instrumentul ARACHNE, iar Comisia continuă să monitorizeze utilizarea acestuia. Alte opt state membre au acces începând cu primul trimestru al anului 2015. Alte prezentări pentru restul de șase state membre vor avea loc în 2015. ARACHNE are drept obiectiv stabilirea unei baze de date cuprinzătoare care să includă date financiare și operaționale privind proiectele și beneficiarii, pentru a efectua, pe baza unor criterii obiective, o evaluare a riscurilor care să permită identificarea proiectelor și programelor operaționale care prezintă cele mai mari riscuri.

7.MĂSURI CORECTIVE LUATE DIN PROPRIE INIȚIATIVĂ DE STATELE MEMBRE

În cadrul gestiunii partajate, statele membre au ca obligație principală să prevină și să detecteze neregulile și, prin urmare, să depună eforturi importante și să mobilizeze resurse pentru a efectua corecții financiare și a recupera sumele necuvenite de la beneficiari. De asemenea, statele membre efectuează verificări de gestiune, controale și audituri în primă instanță, acestea adăugându-se celor realizate de Comisie și prezentate în detaliu mai sus. Cifrele de mai jos vin în completarea corecțiilor comunicate de Comisie mai sus.

7.1.Agricultură

Statele membre au obligația să instituie sisteme de controale ex ante și sancțiuni disuasive:

pentru fiecare schemă de sprijin și ajutor finanțată prin FEGA sau FEADR, sunt efectuate controale ex ante administrative și la fața locului și sunt aplicate sancțiuni disuasive în cazul nerespectării de către beneficiar. Aceste sisteme de control sunt aplicate de către agențiile de plăți și cuprind elemente comune și norme speciale adaptate la particularitățile fiecărei scheme de ajutoare. Acestea sunt concepute pentru a oferi controale administrative ex ante exhaustive privind 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când este cazul, precum și verificări la fața locului ale plăților în avans pe baza unui eșantion de tranzacții care variază între 1 % și 100 % din populație, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare;

în acest context, cel mai important sistem este IACS, care a acoperit 94 % din cheltuielile aferente FEGA în cursul exercițiului financiar 2014 (92 % în 2013). În măsura posibilului, IACS este, de asemenea, utilizat pentru gestionarea și controlul măsurilor de dezvoltare rurală legate de parcele sau de efectivele de animale, care reprezentau 40 % din plățile efectuate în cadrul FEADR în 2014. Pentru ambele fonduri, IACS a acoperit 83 % din totalul cheltuielilor în 2014;

legislația prevede o raportare detaliată din partea statelor membre către Comisie cu privire la controalele efectuate de acestea, precum și cu privire la sancțiunile aplicate. Sistemul de raportare permite un calcul, pentru principalele scheme de ajutoare, al nivelului de eroare constatat de către statele membre la nivelul beneficiarilor finali. Acuratețea informațiilor statistice raportate și calitatea controalelor subsidiare la fața locului sunt, de asemenea, verificate și validate de organismele de certificare în cazul ajutoarelor directe și al măsurilor de dezvoltare rurală.

Ultimele rapoarte din partea statelor membre prezintă efectul preventiv al controalelor ex ante administrative și la fața locului efectuate.

Tabelul 7.1: Propriile corecții ale statelor membre aplicate înainte de executarea plăților către beneficiari în 2014 (în plus față de rapoartele întocmite de Comisie)

7.2.Coeziune

În conformitate cu reglementările pentru perioada de programare 2007-2013, statele membre trebuie să raporteze anual Comisiei corecțiile care rezultă din toate controalele efectuate. Comisia efectuează audituri bazate pe analiza riscurilor pentru a testa fiabilitatea acestor cifre în cadrul procesului de asigurare.

Se subliniază faptul că, având în vedere anumite deficiențe în ceea ce privește cifrele statelor membre, Comisia a avut o abordare prudentă, astfel încât să se asigure că sumele nu sunt supraevaluate – prin urmare, unele dintre acestea pot fi mai mari în realitate. Totuși, acest fapt nu are niciun impact asupra fiabilității propriilor cifre ale Comisiei. Sumele în cauză sunt foarte importante și atunci când sunt adăugate la rezultatele activității Comisiei, oferă o indicație foarte clară privind succesul controalelor puse în aplicare de ambele părți.

Tabelul 7.2: Corecțiile cumulate la sfârșitul anului 2014 raportate de statele membre pentru perioada 2007-2013 în cadrul politicii de coeziune