COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.6.2015

COM(2015) 279 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2014

Introducere

Acesta este primul raport de sinteză prezentat de Comisie, de la intrarea sa în funcție la 1 noiembrie 2014. În conformitate cu prioritățile politice stabilite de președintele Juncker, noua Comisie urmărește o agendă mai precisă, care acordă o importanță deosebită principiilor bunei gestiuni financiare.

În scrisorile sale de misiune către membrii Comisiei, președintele Juncker a evidențiat cu fermitate necesitatea de a se asigura buna gestiune financiară a programelor aflate sub răspunderea lor și a insistat ca toate măsurile necesare să fie puse în aplicare pentru protecția bugetului UE. El a solicitat totodată să se consolideze cultura performanței și să se acorde din nou atenție demonstrării valorii adăugate a bugetului UE.

În acest context, prezentul raport descrie realizările Comisiei în materie de gestiune în 2014, analizând și sintetizând informațiile din rapoartele anuale de activitate elaborate de fiecare serviciu al Comisiei.

Prin adoptarea prezentului raport de sinteză, Comisia își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.

1    Un cadru de performanță consolidat

Consolidarea cadrului de gestionare a performanței, promis de către Comisie în raportul de sinteză de anul trecut, a produs primele rezultate. Importanța tot mai mare acordată performanțelor se profilează prin îmbunătățirea raportării cu privire la rezultatele politicilor și la impactul și valoarea lor adăugată pentru cetățenii UE. Noua Comisie și-a reînnoit acest angajament și încurajează inițiative suplimentare menite să acorde o mai mare importanță rezultatelor.

1.1Realizări în materie de politici

Ciclul de planificare și programare strategică se bazează pe două instrumente-cheie — planurile anuale de gestiune și rapoartele anuale de activitate (RAA) — pentru a furniza informații de gestiune detaliate privind rezultatele serviciilor Comisiei. În ultimii ani, ordonatorii de credite delegați au prezentat observații mai detaliate cu privire la modul în care au utilizat resursele financiare și umane care le-au fost alocate pentru a atinge obiectivele de politică stabilite de Colegiu, precum și cu privire la modul în care, punând în aplicare aceste politici, au generat o valoare adăugată pentru societatea Uniunii Europene. Comisia subliniază progresele semnificative înregistrate în ultimii ani în legătură cu raportarea realizărilor în materie de politici, pe lângă realizările sale în materie de gestionare a programelor. În plus, portofoliul de RAA al fiecărui an conține acum o multitudine de informații utile cu privire la obiectivele de politică, la rezultatele obținute și la impactul lor direct și indirect asupra societății europene.

O sinteză a indicatorilor-cheie de performanță este prezentată în anexa 1, pentru a demonstra realizarea obiectivelor Comisiei. La majoritatea indicatorilor, Comisia este pe cale de a-și atinge obiectivele multianuale.

Au fost luate mai multe măsuri suplimentare pentru a se asigura îmbunătățirea rezultatelor:

I.includerea unor informații mai detaliate, din diferite surse, de exemplu, din evaluări, studii, audituri și analize ale impactului;

II.adăugarea unor exemple ilustrative care să demonstreze valoarea adăugată pentru UE a diferitelor sale programe ;

III.o mai bună aliniere a planurilor de gestiune la rapoartele anuale de activitate (de exemplu, folosind aceleași formulare de raportare pentru obiective și indicatori în ambele cazuri); și

IV.cerința ca rapoartele anuale de activitate să conțină exemple de eforturi de îmbunătățire a eficienței și economiei gestionării.

1.2Inițiative menite să consolideze și mai mult cadrul de performanță

1.2.1Un buget al UE axat pe rezultate

Noua Comisie își propune să dezvolte o mai bună cultură a performanței în ceea ce privește bugetul UE. Una dintre principalele sale priorități este de a se asigura că bugetul se axează pe obținerea de rezultate concrete în beneficiul cetățenilor, iar în acest scop a fost creată o rețea de comisari („Un buget UE axat pe rezultate”). Această rețea asigură orientarea, gestionarea și coordonarea pe plan politic a măsurilor de îmbunătățire a execuției bugetului și asigură o utilizare optimă a resurselor bugetare.

La prima sa reuniune, care a avut loc la 4 martie 2015, rețeaua a aprobat o abordare comună a analizei și îmbunătățirii ciclului de execuție bugetară, prin stabilirea domeniilor în care este cheltuit bugetul (alocarea bugetară), a modului în care sunt cheltuite fondurile (execuția bugetului) și a modului în care este evaluată Comisia (procesul de descărcare de gestiune). Abordarea identifică principalele șase direcții de lucru pe care serviciile Comisiei se vor concentra pe durata mandatului Colegiului în vederea punerii în aplicare a strategiei:

I.simplificarea: reducerea sarcinii administrative și simplificarea cerințelor de conformitate în domeniile de politică, pentru a contribui la axarea punerii în aplicare a programelor pe rezultate, menținând în același timp legalitatea și regularitatea;

II.procedura bugetară: furnizarea de informații despre performanțele obținute care să fie utile pentru alocarea bugetului și să permită un proces decizional bazat pe ratele de execuție a programelor ca măsură a eficienței operațiunilor de cheltuire și a obținerii de rezultate;

III.raportul cost-eficacitate al controalelor: raționalizarea și eficientizarea controalelor, precum și realocarea de resurse pentru controalele considerate mai adecvate pentru gestionarea riscurilor privind legalitatea și regularitatea în cadrul de reglementare;

IV.declarația de asigurare și descărcarea de gestiune: combinarea mecanismelor de protecție ale bugetului, cum ar fi recuperările și corecțiile financiare, cu măsuri de simplificare și controale care să prezinte un bun raport cost-eficacitate, pentru a gestiona riscul și a stabili un echilibru mai bun între obținerea de rezultate politice, costul controalelor și respectarea normelor financiare;

V.baza de date a proiectelor: îmbunătățirea accesului cetățenilor la rezultatele proiectelor în domeniile-cheie, pentru a se îmbunătăți transparența și comparabilitatea inițiativelor finanțate de UE și pentru a permite să se demonstreze diversele moduri în care cheltuielile UE contribuie la societate; și

VI.comunicarea: îmbunătățirea comunicării și a cooperării dintre actorii implicați în planificarea și execuția bugetară și în descărcarea de gestiune bugetară cu publicul larg, prin armonizarea așteptărilor, schimbul de experiență în ceea ce privește punerea în aplicare și raportarea cu privire la obținerea de rezultate.

Una dintre acțiunile prevăzute este crearea unui grup de lucru interinstituțional privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe, care va reuni instituțiile implicate în procesul bugetar (Comisia, Parlamentul European, Consiliul și Curtea de Conturi) cu obiectivul de a se ajunge o înțelegere comună a conceptului de buget bazat pe performanțe, a principalelor sale caracteristici, a rolului și responsabilităților instituțiilor UE și ale statelor membre în asigurarea unei execuții eficace a bugetului UE. Pornind de la cadrul juridic și de reglementare în vigoare, grupul de lucru va identifica îmbunătățirile care pot fi aduse modelului de stabilire a bugetului în funcție de performanțe, care este aplicat în prezent pentru bugetul UE, și calendarul adecvat al punerii în aplicare a acestora.

1.2.2Alinierea intensității controalelor la riscuri

Asigurarea eficacității sistemelor de gestionare și de control în raport cu costurile este unul dintre obiectivele strategiei „bugetului axat pe rezultate”. Sistemele de control ineficiente absorb resurse considerabile care, altfel, ar putea contribui la obținerea de rezultate. Acestea impun, de asemenea, o povară administrativă considerabilă în sarcina beneficiarilor și ar putea descuraja participarea la programe.

Regulamentul financiar revizuit 1 solicită ordonatorilor de credite delegați să ia în considerare riscurile și raportul cost-eficacitate atunci când instituie sisteme de control intern [articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul financiar] și să informeze cu privire la costul și avantajele controalelor în rapoartele anuale de activitate [articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar]. Scopul principal al evaluării raportului cost-eficacitate al controalelor este de a ajuta personalul de conducere să proiecteze sisteme de control și să identifice resursele aferente acestor sisteme. Strategiile și sistemele de control ar trebui să ia în considerare un nivel mai mare de control și creșterea frecvenței controalelor în domeniile cu grad mai mare de risc și să fie elaborate astfel încât controalele să aducă în mod consecvent o valoare adăugată.

În 2014, s-a înregistrat o îmbunătățire a informării cu privire la raportul cost-eficacitate, iar 42 din 49 de servicii au ajuns la o concluzie privind raportul cost-eficacitate al propriilor sisteme de gestiune și de control. Celelalte servicii nu au fost în măsură să facă acest lucru, mai ales din cauza lipsei datelor anterioare sau a indicilor de referință și a dificultăților legate de estimarea avantajelor controalelor. Mai multe direcții generale au fost în măsură să prezinte serii mai complexe de indici matematici, făcând distincția fie între toate, fie între câteva dintre diferitele etape ale strategiei de control.

În 2014, au fost luate două inițiative pentru a se aborda principalele probleme identificate de către servicii:

dezvoltarea unei funcționalități în ABAC 2 pentru înregistrarea rezultatelor controalelor;

instituirea unui set simplificat de indicatori care să măsoare costurile și avantajele controalelor.

Toate serviciile care au ajuns la o concluzie au declarat că sistemele lor de control intern sunt eficace din punctul de vedere al costurilor, deoarece avantajele cuantificabile depășesc costurile, sau se bazează pe avantaje non-cuantificabile și/sau pe o tendință stabilă ori pozitivă a indicatorilor de eficiență.

1.2.3Inventarierea raportării cu privire la performanță

Raportul de sinteză din 2013 a solicitat serviciilor centrale să analizeze, în cadrul viitoarelor exerciții de RAA, diferitele forme de raportare privind rezultatele. Pentru 2014, s-a constatat că:

raportarea cu privire la performanță are loc în partea I a raportului anual de activitate;

raportul anual de evaluare (raport prevăzut la articolul 318) oferă informații referitoare la performanță în legătură cu modul în care principalele programe financiare au contribuit la obiectivele de politică esențiale ale UE, inclusiv Europa 2020, după caz;

raportul de sinteză ar trebui să furnizeze o selecție de indicatori-cheie de performanță care să cuprindă raportarea cu privire la programele care nu implică cheltuieli și care să se refere la rapoartele anuale de activitate în vederea unei analize suplimentare;

rapoarte suplimentare cu privire la Europa 2020 sunt disponibile prin intermediul unor canale specifice; și

raportarea cu privire la inițiativele emblematice ar trebui raționalizată și canalizată prin intermediul principalelor politici. Nu se recomandă raportări separate, deoarece mecanismele de monitorizare și de raportare pentru programele din noul cadru financiar multianual nu permit acest lucru.

2    Provocări specifice pentru gestionarea resurselor

Gestionarea eficientă și eficace a resurselor stă la baza unei puneri în aplicare performante a politicilor Comisiei. În 2014, Comisia s-a confruntat cu provocări majore în acest domeniu. În unele cazuri, problemele cu care s-a confruntat erau conjuncturale, serviciile Comisiei având de suferit, de exemplu, din cauza insuficienței creditelor de plată; în alte cazuri, au apărut probleme recurente. Delegarea tot mai mare a sarcinilor către agenții, întreprinderi comune și alte entități cărora le-a fost încredințată execuția a determinat Comisia să revizuiască mecanismele de supraveghere aplicabile. Un alt domeniu pentru care a fost nevoie de atenție a vizat fiabilitatea datelor furnizate de statele membre. Pentru fiecare provocare, Comisia a luat măsuri de atenuare sau măsuri corective pentru a reduce riscurile identificate.

2.1Insuficiența creditelor de plată

Cadrul financiar multianual 2014-2020 este primul care pune la dispoziție mai puține mijloace bugetare decât cadrele anterioare. Presiunea asupra plafoanelor de plăți este mult mai mare decât în cadrele financiare multianuale anterioare, ca urmare a doi factori:

angajamentele restante de la programele 2007-2013 au avut un impact puternic la începutul cadrului 2014-2020 (21,7 % din plafoanele pentru plăți pentru această perioadă); și

o reducere drastică a plafonului de plăți în 2014 (cu aproape 9 miliarde EUR mai puțin decât suma bugetată în 2013), dar și în 2015.

În acest context, provocarea cu care s-a confruntat Comisia (în special în 2014) a fost să își onoreze obligațiile legale care decurg din angajamentele anterioare în timp ce își lansa noua generație de programe.

Serviciile Comisiei au monitorizat îndeaproape execuția bugetului. Acestea au luat măsuri pentru asigurarea unei utilizări prudente a creditelor de plată limitate și, totodată, au redus la minimum dobânzile de întârziere și au ținut seama de impactul negativ asupra părților terțe, acordând prioritate, de exemplu, beneficiarilor fragili din punct de vedere financiar, cum ar fi statele membre care beneficiază de asistență financiară, IMM-urile și ONG-urile 3 .

Comisia a informat Parlamentul European și Consiliul cu privire la stadiul execuției bugetului. Încă din mai 2014, Comisia a propus un proiect de buget rectificativ pentru a aborda nivelul fără precedent al cererilor de plată pentru programele de coeziune 2007-2013 primite în ultimele săptămâni ale anului 2013. La 17 decembrie 2014 s-a ajuns la un acord cu privire la bugetul rectificativ, consolidându-se nivelul creditelor de plată din bugetul 2014, în special prin utilizarea pentru plăți a marjei pentru situații neprevăzute. Acest lucru a însemnat că un volum foarte mare de plăți a putut fi executat în ultimele patru zile lucrătoare ale anului și că numărul de facturi neplătite a putut fi limitat la sfârșitul anului 2014.

Cu toate acestea, în pofida măsurilor luate și creditelor de plată suplimentare care au sosit spre sfârșitul anului, Comisia nu a putut evita anumite întârzieri în efectuarea plăților și în activitățile de contractare, precum nu a putut evita nici efectul de domino survenit în legătură cu plățile efectuate în cadrul programelor noi.

Comisia a evaluat impactul pe care aceste probleme l-au avut asupra realizării obiectivelor și a ajuns la concluzia că, luând în considerare gestionarea activă a creditelor de plată disponibile în cursul anului de raportare, consecințele acestei situații atât pe plan financiar, cât și pentru reputația sa au fost limitate într-o măsură suficientă.

În ceea ce privește impactul financiar, o serie de servicii ale Comisiei s-au confruntat cu provocări importante în materie de gestionare, precum și cu provocări operaționale; unele programe de cheltuieli nu au mai avut credite de plată cu mai multe luni înainte de sfârșitul anului. Pentru aceste programe, posibilitățile de realocare de la o linie bugetară la alta au fost epuizate înainte de aprobarea cererii de credite de plată suplimentare în bugetul rectificativ.

Dobânzile de întârziere au crescut de aproape cinci ori în 2014, la aproximativ 3 milioane EUR pentru întregul buget. În ciuda acestei creșteri, valoarea absolută a dobânzii este relativ limitată în comparație cu nivelul facturilor neplătite de la sfârșitul anului 2014. Acestea au fost concentrate, în cea mai mare parte (24,7 miliarde EUR), în domeniul politicii de coeziune, unde rambursarea creanțelor către entitățile publice din statele membre depinde de disponibilitățile bugetare și nu se percep dobânzi pentru rambursarea cu întârziere, limitându-se, astfel, în mod considerabil impactul financiar asupra bugetului UE. Nu au fost raportate litigii care să rezulte din întârzierea efectuării plăților.

În ceea ce privește impactul asupra reputației instituționale, serviciile au depus eforturi pentru a gestiona creditele disponibile în mod activ, în diferite moduri:

prin recuperarea proactivă a oricăror plăți necuvenite;

prin diminuarea procentului prefinanțării;

prin utilizarea optimă a termenelor de plată; și

prin amânarea cererilor de propuneri/invitațiilor de ofertare și a activităților de contractare conexe, ceea ce a permis ca o serie de scadențe de plată să fie transferate în 2015; deși măsură a limitat impactul negativ asupra bugetului UE, ea a avut urmări asupra așteptărilor legitime din partea părților implicate, care au trebuit să amâne începerea proiectelor lor și/sau să găsească temporar o proporție mai mare de cofinanțare. Cu toate acestea, până în prezent, s-a reușit limitarea prejudiciilor aduse reputației, datorită unei evaluări atente care a avut drept obiectiv limitarea impactului asupra activităților esențiale.

2.2Impactul entităților abilitate asupra lanțului de asigurare

Într-un număr din ce în ce mai mare de cazuri, Comisia încredințează gestiunea fondurilor UE altor entități (a se vedea anexa 4), dintre care unele sunt supuse unei proceduri specifice de descărcare de gestiune, diferită de cea a Comisiei. În cadrul acestei proceduri, conducerea entității abilitate trebuie să dea seama de execuția efectivă a fondurilor și, la rândul său, ordonatorul de credite delegat trebuie să asigure supravegherea eficace, dar proporțională, a entității abilitate. Întrucât cheltuielile intră în domeniul de aplicare al declarației de asigurare, ordonatorii de credite delegați trebuie să prezinte în rapoartele anuale de activitate rezultatele controalelor de supraveghere și, dacă este cazul, orice deficiențe semnificative care ar putea fi problematice.

În perioada de programare 2014-2020, se așteaptă ca entitățile abilitate să joace un rol din ce în ce mai important în gestiunea bugetară. Acest lucru a devenit clar în anul 2014, primul an de punere în aplicare a noilor programe, iar tendința se reflectă în rapoartele anuale de activitate pentru 2014. Direcția Generală Educație și Cultură (DG EAC) și Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW, fosta DG ENTR), de exemplu, execută 95 % și, respectiv, 89 % din bugetul lor încredințând unele sarcini de gestionare altor entități. Pentru Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) și Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA, fosta DG MARKT), această proporție este mai mare de 50 %.

Capacitatea ordonatorilor de credite delegați de a supraveghea entitățile abilitate și de a obține o asigurare rezonabilă este condiționată în mare măsură de structurile de responsabilizare și de regimul de transparență prevăzute de acordurile de delegare încheiate cu fiecare entitate abilitată. În esență, strategia de control implică asigurarea că acordurile de delegare conțin dispoziții care să impună:

I.ca entitățile să își raporteze rezultatele controlului într-un mod fiabil și transparent; și

II.supravegherea corespunzătoare a structurilor de responsabilizare ale entităților.

Pentru programele din perioada 2014-2020, fiecare direcție generală a devenit responsabilă pentru instrumentele financiare din domeniul său de politică. Comisia a încheiat acorduri-cadru financiare și administrative cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu Fondul european de investiții, de la care se așteaptă să diminueze costurile administrative, să consolideze responsabilitatea și să asigure coerența. Comisia a elaborat un model menit să asigure că guvernanța, controlul și cerințele de raportare esențiale sunt incluse în fiecare acord de delegare încheiat cu serviciile relevante.

Pentru anul 2014, întocmirea rapoartelor anuale de activitate a fost îmbunătățită, astfel încât acestea să cuprindă toate cazurile și formele de gestionare a fondurilor cu participarea entităților abilitate, inclusiv, atunci când este necesar, în sfera de incidență a rezervelor.

2.3Fiabilitatea rezultatelor controalelor comunicate de statele membre

Fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică. În cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt responsabile pentru instituirea și menținerea unor sisteme fiabile de gestiune și de control.

Conform regulamentelor, Comisia are posibilitatea de a se baza, în anumite condiții, pe activitatea desfășurată de autoritățile de audit din statele membre pentru obținerea declarației de asigurare. În domeniul politicii de coeziune, autoritățile de audit oferă Comisiei o asigurare cu privire la funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și de control, precum și cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor certificate. În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), organismele de certificare independente emit un aviz referitor la calitatea controalelor efectuate la fața locului și la exactitatea statisticilor de control furnizate de fiecare agenție de plăți.

În plus, sistemul de corecții nete pe care Comisia le aplică în cazul unor erori 4 (a se vedea secțiunea 2.4) este un stimulent care încurajează statele membre să își intensifice eforturile depuse pentru a depista erorile. Acest sistem ar trebui să încurajeze statele membre să își demonstreze angajamentul de a îmbunătăți responsabilitatea și transparența prin consolidarea, dacă este necesară, a măsurilor de control, în special în ceea ce privește controalele de gestiune de nivelul unu, înainte de certificarea cheltuielilor în vederea transmiterii lor către Comisie, prin adoptarea de norme de eligibilitate clare pentru a se reduce riscul de eroare.

Comisia se referă, în acest context, la Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada de programare 2014-2020 pentru fondurile ESI 5 , care include o serie de îmbunătățiri ale sistemelor de gestionare și ale cerințelor de raportare. Deși procesul legislativ a introdus excepții suplimentare și a adăugat condiții mai stricte, ceea ce înseamnă că Comisia trebuie să reducă riscurile aferente, se așteaptă ca acestea să crească gradul de răspundere a statelor membre, astfel încât acestea din urmă să remedieze mai bine erorile și să asigure legalitatea și regularitatea operațiunilor pe care le-au controlat sau administrat. În special, acestea includ condiții ex ante, norme de eligibilitate armonizate și simplificate, îmbunătățirea posibilităților de a utiliza moduri simplificate de declarare a costurilor eligibile și un nou pachet de asigurare anuală care conține conturile anuale, o declarație de gestiune și un rezumat anual, precum și o opinie de audit și un raport de control.

Direcțiile generale competente au definit o strategie de audit unică și un plan de audit comun pentru a obține o asigurare rezonabilă privind conformitatea și funcționarea eficace a sistemelor de control. Procesul de asigurare generală se bazează pe o structură de control care aplică conceptul de „audit unic”, prin intermediul căreia controlul la nivelul Comisiei se poate baza pe activitatea de control deja efectuată de alte organisme (autoritățile statelor membre însărcinate cu auditarea programelor).

Pentru agricultură, schimbările aduse de noul regulament orizontal distinct 6 necesită, de asemenea, ca organismele de certificare independente să verifice, începând din 2015, rezultatele controalelor efectuate la fața locului de agențiile de plăți, repetând aceste controale pe baza unui eșantion reprezentativ și emițând o opinie de audit cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Deși se preconizează că acest lucru va aduce îmbunătățiri calității controalelor efectuate la fața locului de statele membre, obiectivul este, de fapt, să se utilizeze rata de eroare validată de organismele de certificare independente.

Serviciile responsabile de cheltuielile aferente politicii de coeziune au verificat exactitatea datelor furnizate de statele membre 7 , efectuând o evaluare a controalelor de nivelul unu pentru perioada 2007-2013 prin audituri direcționate ale programelor care prezintă un grad ridicat de risc, în special pentru a identifica cauzele profunde ale fiabilității insuficiente a verificărilor de gestiune. Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL) au decis, la rândul lor, să crească gradul de acoperire al auditurilor privind datelor referitoare la retragerile și recuperările raportate de statele membre în următorii ani și să utilizeze toate rezultatele disponibile de la autoritățile de audit pentru a crește gradul lor de asigurare privind datele raportate utilizate în vederea calculării riscului rezidual cumulativ 8 .

Pentru exercițiul financiar 2014, această evaluare a oferit următoarele rezultate:

FEDR și cheltuieli de coeziune pentru 2007-2013: DG REGIO a estimat că 96 % din ratele de eroare raportate sunt o sursă fiabilă de informații și, prin urmare, a crescut rata medie de eroare de la 1,8 %, cât era raportată de autoritățile de audit naționale, la 2,6 %;

Fondul social european (FSE) 2007-2013: DG EMPL a estimat că 88,1 % din ratele de eroare raportate sunt o sursă fiabilă de informații și, prin urmare, a crescut rata medie de eroare raportată de autoritățile de audit naționale cu 0,9 %, de la 1,9 % la 2,8 %; și

PAC: ajustările efectuate de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) cu privire la ratele de eroare care rezultă din datele raportate de agenția de plăți au dus la o creștere cu 1,99 % în cazul plăților directe (de la 0,55 % la 2,54 %) și cu 3,57 % pentru dezvoltarea rurală (de la 1,52 % la 5,09 %).

Rapoartele anuale de activitate pentru 2014 prezintă rezultatele evaluării de către Comisie a exactității și fiabilității informațiilor de audit, precum și rezultatele raportate de autoritățile naționale. Acestea includ rezultate cantitative detaliate ale evaluării fiecărui program operațional sau a fiecărei agenții de plăți, inclusiv eventualele ajustări sau estimări realizate ulterior de Comisie cu privire la ratele de eroare raportate. Pentru programele operaționale sau agențiile de plăți care fac obiectul unor rezerve, RAA reflectă, de asemenea, planurile de acțiune adoptate pentru remedierea deficiențelor sistemice detectate.

Este important să se sublinieze faptul că:

I.majoritatea rapoartelor de control prezentate de instituțiile de audit ale statelor membre sunt fiabile; și

II.Comisia nu se limitează la a se baza pe rezultate, ci le examinează pentru a desprinde concluzii în scopul propriei sale declarații de asigurare.

Acolo unde este necesar, ordonatorii de credite delegați ajustează ratele de eroare raportate sau statisticile de control comunicate, luând în considerare orice informații suplimentare, sau aplică o corecție forfetară dacă informațiile furnizate de un stat membru nu sunt considerate ca fiind suficient de fiabile.

2.4Sumele expuse riscului și capacitatea de corecție a sistemelor de control

Curtea de Conturi (în raportul său anual pe 2013) și Parlamentul European (în rezoluția sa de descărcare de gestiune) au considerat că unele rapoarte anuale de activitate subestimează „sumele expuse riscului” și au sugerat să se clarifice calculul unor astfel de sume și să se estimeze impactul mecanismelor de corecție asupra acestor sume.

Pentru a răspunde acestor observații, ordonatorii de credite delegați au inclus în rapoartele lor anuale de activitate pe 2014, pentru prima dată, cea mai bună estimare a lor privind suma totală expus riscului 9 pentru întregul buget aflat sub responsabilitatea lor. În anii anteriori, această evaluare a vizat doar partea din cheltuieli în legătură cu care au fost formulate rezerve. Această estimare se referă la cheltuieli care ar putea să nu fie conforme cu prevederile reglementare și contractuale aplicabile în momentul în care este efectuată plata, de exemplu după aplicarea controalelor ex ante, care sunt menite să prevină erorile și neregulile.

În plus, ordonatorii de credite delegați au comunicat corecțiile viitoare estimate, și anume estimarea lor cu privire la corecțiile financiare și recuperările care ar urma să rezulte din controalele pe care le vor efectua în viitor. Estimările s-au bazat pe valoarea medie a corecțiilor 10 începând cu 2009, deoarece aceasta oferă cel mai bune indiciu disponibil cu privire la capacitatea de corecție a controlului ex post.

Ordonatorii de credite delegați au raportat suma totală expusă riscului pentru acel an alături de cea mai bună estimare a lor privind rata de eroare și neregulile care pot fi remediate în viitor. Aceste date oferă o privire de ansamblu rezonabilă și cuantificată asupra performanței sistemelor de control de la sfârșitul exercițiului financiar, luând în considerare faptul că ciclul de control este multianual și că se vor pune în aplicare măsuri corective suplimentare. Este important să se înțeleagă faptul că suma expusă riscului se referă la neconformitatea cu prevederile reglementare și contractuale. Multe dintre aceste cazuri nu au drept rezultat plăți necuvenite și, prin urmare, nu conduc la emiterea de ordine de recuperare ori la efectuarea de corecții financiare 11 .

În cadrul evaluărilor inter pares ale rapoartelor anuale de activitate și în scopul de a se asigura coerența, s-a acordat o atenție specială oricărei eventuale subestimări a sumei expuse riscului și oricărei eventuale supraestimări a capacității de corecție, precum și asigurării coerenței în utilizarea conceptelor legate de erori. Definițiile utilizate sunt prezentate în anexa 3, iar datele detaliate, în anexa 2. Tabelul 1 de mai jos prezintă datele agregate pe familie de servicii.

O serie de servicii și-au adaptat estimările, ținând seama de circumstanțele lor specifice. În acest mod, estimările prezentate în rapoartele anuale de activitate au devenit mai prudente.

Tabelul 1:    Suma totală expusă riscului și corecții viitoare estimate în 2014 (milioane EUR)

Pentru Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL), Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO), Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea (DG NEAR, fosta DG ELARG), Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (DG ECHO), Direcția Generală Mediu (DG ENV), Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW, fosta DG ENTR), Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE), Direcția Generală Energie (DG ENER) și pentru Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA), capacitatea de corecție estimată depășește cuantumul minim al sumei totale expuse riscului. În domeniul politicii de coeziune, această depășire se explică în principal prin durata medie, de șase ani, pe care se bazează capacitatea de corecție, în timp ce suma expusă riscului se referă la nivelul de eroare estimat în 2014, care este mai scăzut decât în anii anteriori. În alte cazuri, aceasta este cauzată de nivelul ridicat al corecțiilor rezultate din activitățile desfășurate în programele anterioare.

În concluzie, datele arată că cea mai bună estimare a sumei totale expuse riscului în 2014 pentru Comisie în ansamblul său este cuprinsă între 3 651 și 5 036 de milioane EUR. Pe baza experienței din trecut, Comisia estimează că, prin controalele pe care le va pune în aplicare în anii următori, va identifica și va corecta erorile corespunzătoare unei sume totale de aproximativ 2 700 de milioane EUR.

În 2014, Comisia a îmbunătățit, de asemenea, calitatea datelor primite de la statele membre privind corecțiile financiare și recuperările. Ea a promovat utilizarea celor mai bune practici, astfel încât să îmbunătățească mecanismele de recuperare la nivelul statelor membre și al UE.

Situațiile financiare consolidate provizorii (a se vedea nota 6 privind „protejarea bugetului UE”) arată corecții financiare și recuperări confirmate/stabilite și puse în aplicare în 2014 în toate domeniile de politică. Aceste sume s-au ridicat la 2 980 de milioane EUR (în comparație cu 3 362, 4 419 și, respectiv, 1 840 de milioane EUR în 2013, 2012 și, respectiv, 2011) și sunt prezentate defalcat pe domenii de politică în tabelele 2 și 3.

Tabelul 2 Corecții financiare și recuperări confirmate/stabilite în 2014 (milioane EUR)

Tabelul 3:    Corecții financiare și recuperări executate în 2014 (milioane EUR)

Corectarea sumelor plătite în mod necuvenit este un aspect important al bunei gestiuni financiare. Comisia va profita de orice ocazie ca să încurajeze autoritățile din statele membre să utilizeze la maximum toate instrumentele disponibile pentru a evita erorile și pentru a-și îndeplini responsabilitățile și obligațiile pentru toate programele din cadrul gestiunii partajate, în scopul de a proteja bugetul UE și de a remedia deficiențele care persistă în sistemele lor de gestiune și de control.

În plus, în ceea ce privește frauda, toate serviciile Comisiei au depus eforturi ca să își consolideze sistemele de control intern pentru a contracara mai bine riscul de fraudă. Toate aceste servicii au adoptat o strategie antifraudă și răspund acestei cerințe a strategiei antifraudă a Comisiei (CAFS).

3    Asigurarea în materie de gestiune

Secțiunile 1 și 2 au explicat modul în care serviciile Comisiei au îmbunătățit raportarea privind eficacitatea politicilor și provocările legate de gestiunea de resurse. Prezenta secțiune se referă la declarațiile de asigurare ale directorilor generali și la opinia generală a Serviciului de Audit Intern (IAS), care constituie baza pe care Comisia își asumă răspunderea politică pentru gestiunea bugetului.

3.1Asigurări obținute prin intermediul rapoartelor anuale de activitate

Ordonatorii de credite delegați au evaluat rezultatele controalelor, precum și toate celelalte elemente relevante care sprijină asigurarea lor în legătură cu îndeplinirea obiectivelor de control. Ei au luat în considerare orice deficiență semnificativă identificată și au evaluat impactul ei cumulativ asupra asigurării generale, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, în scopul de a stabili dacă respectiva deficiență a fost importantă. Prin urmare, ordonatorii și-au întocmit declarațiile de asigurare cu un total de 25 de rezerve, dintre care 20 erau cuantificabile și cinci nu erau cuantificabile, ci se bazau pe motive de reputație. Ordonatorii de credite delegați au emis o asigurare fără rezerve pentru operațiunile de venituri.

Numărul rezervelor formulate în rapoartele anuale de activitate a crescut de la 21, cât era în 2013. Au existat patru 16 noi rezerve, în timp ce una 17 a fost retrasă 18 . O rezervă recurentă a fost împărțită 19 în două rezerve separate, fiecare cu un plan de acțiune specific.

În ciuda acestei creșteri a numărului de rezerve, cheltuielile afectate de rezervele cuantificabile au scăzut cu 6 856 de milioane EUR (de la 51 248 de milioane EUR în 2013, la 44 392 de milioane EUR) reprezentând aproximativ 31 % din totalul cheltuielilor gestionate 20 în 2014. Acest lucru se datorează restrângerii domeniului de aplicare a rezervelor existente formulate de DG AGRI, DG REGIO, DG EMPL și a celor din domeniul de politică „Cercetare”. Noile rezerve nu privesc programele cu cele mai mari cheltuieli și, prin urmare, nu a avut loc o extindere importantă a domeniului de aplicare. Suma expusă riscului pentru cheltuielile care fac obiectul unor rezerve, 21 luând în considerare recuperările și corecțiile financiare efectuate până în prezent, este estimată la 2 285 de milioane EUR. Rezultatele defalcate pe domenii de politică sunt prezentate în tabelul 4. Rezultatele detaliate pe servicii sunt prezentate în anexa 2.

Tabelul 4:    Domeniul de aplicare al rezervelor pentru 2014 și suma expusă riscului (milioane EUR).

Aceste rezerve afectează toate domeniile de cheltuieli principale (agricultură, fonduri structurale și de coeziune, relații externe, cercetare și alte politici interne). În toate cazurile, ordonatorii de credite delegați competenți au adoptat planuri de acțiune pentru a corecta deficiențele aflate la baza acestei situații și pentru a reduce riscurile generate de aceasta.

În cazul în care persistă niveluri de eroare ridicate, Regulamentul financiar prevede obligația Comisiei de a identifica deficiențele din cadrul dispozițiilor legale și/sau din cadrul sistemului de control, de a analiza costurile și avantajele posibilelor măsuri corective și de a lua sau de a propune măsuri adecvate. Sistemele de gestionare și de control au fost modificate în mod semnificativ în programele din perioada 2014-2020. Punerea în aplicare a acestora este abia la început, iar Comisia va putea stabili efectele noilor măsuri asupra nivelului de eroare doar pe măsură ce va pune în aplicare măsurile în cauză.

Ordonatorii de credite delegați au identificat principalele motive pentru rezervele lor și au propus acțiuni corective pentru remedierea acestora.

3.1.1Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Ca și în 2013, cele patru direcții generale și cele două agenții executive care pun în aplicare Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare (PC7) și-au menținut rezerva referitoare la legalitatea și regularitatea granturilor plătite pentru rambursarea cheltuielilor declarate. Rata de eroare detectată din eșantionul comun reprezentativ de audit rămâne la aproximativ 5 % pentru 2014 (similară cu cea din 2013), cu o rată de eroare reziduală de aproximativ 3 %.

Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA) și Agenția Executivă pentru Cercetare (REA) nu au avut nicio rezervă în legătură cu două subpopulații specifice (proiectul Idei și proiectul Persoane) pentru care au existat suficiente dovezi suplimentare că ratele de eroare din cadrul acestor programe au fost mai mici decât pragul de semnificație.

Directorul REA a menținut rezerva referitoare la subpopulația specifică schemei pentru întreprinderile mici și mijlocii (proiectele privind IMM-urile), din cauza profilului de risc relativ mai ridicat și a riscurilor specifice contabilității întocmite de IMM-uri pentru granturi. Un plan de acțiune specific a fost instituit pentru a atenua aceste riscuri.

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) și-a menținut rezerva referitoare la Programul de învățare pe tot parcursul vieții (LLP), având în vedere rata de eroare reziduală (4,1 %). Erorile privesc mai ales dificultatea întâmpinată de unii beneficiari de a prezenta documente justificative adecvate și nerespectarea anumitor norme de eligibilitate. EACEA analizează erorile cele mai frecvente și va lua măsuri corective suplimentare, dacă este cazul, luând în considerare costurile și avantajele. Utilizarea obligatorie a certificatelor de audit de către beneficiari, împreună cu ameliorarea comunicării referitoare la obligațiile financiare ar trebui să reducă în continuare rata de eroare reziduală.

Directorul general al Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a emis o nouă rezervă referitoare la rata de eroare reziduală (de 2,94 % în 2014) cu privire la exactitatea declarațiilor de cheltuieli din cadrul programului de sprijin al politicii TIC (PSP) care face parte din programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI). Dat fiind numărul scăzut de audituri efectuate pentru a stabili ratele de eroare cumulativă și reziduală (18 audituri ex post care vizau 10,9 milioane EUR, reprezentând 1,6 % din contribuția solicitată a UE), rezultatele ar trebui să fie tratate cu prudență. Cu toate acestea, ratele de eroare depistate în ultimii ani (5,29 % în 2014, 2,82 % în 2013) sunt în creștere și este de așteptat să nu se atingă obiectivul unei rate de eroare reziduală de 2 % la sfârșitul perioadei de programare a CIP. Pentru a reduce și mai mult rata de eroare reziduală a TIC PSP, direcția generală competentă va continua să efectueze audituri ex post în conformitate cu strategia de control ex post pentru cheltuieli care nu au o componentă de cercetare (42 de audituri lansate în 2014) și să ofere orientări și feedback participanților și auditorilor responsabili de certificare, pentru a evita apariția erorilor.

3.1.2Coeziune economică, socială și teritorială

Directorul general al Direcției Generale Politică Regională și Urbană a emis două rezerve privind deficiențe grave legate de aspecte esențiale ale sistemelor de gestiune și de control pentru programe operaționale specifice.

O rezervă financiară privind FEDR și Fondul de coeziune 2007-2013, care a vizat sistemele de gestiune și de control a 77 de programe operaționale desfășurate în 12 state membre. Cuantificarea rezervei corespunde unei proporții de 0,5 % din plățile intermediare din 2014 pentru FEDR/Fondul de coeziune.

O altă rezervă financiară pentru două programe ale instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) (pentru Turcia și Marea Adriatică) corespunde unei proporții de 7 % din plățile intermediare din 2014; și

O rezervă din motive de reputație privind sistemele de gestiune și de control ale FEDR/FC 2000-2006 în 2014 pentru trei programe (două în Italia și unul în Irlanda) și pentru două programe din cadrul Fondului de coeziune pentru sectoare din domeniul transporturilor (în România și în Bulgaria), fără a avea însă vreun impact financiar.

Au fost luate sau planificate măsuri specifice pentru fiecare caz, în scopul de a se obține asigurarea că au fost puse în aplicare măsurile corective necesare. Aceste măsuri corective constau într-o politică strictă de întreruperi și de suspendări ale plăților pentru a proteja fondurile UE. Plățile vor fi reluate doar pe baza dovezii că măsurile corective, inclusiv corecțiile financiare, au fost integral puse în aplicare, acolo unde este necesar. În ceea ce privește perioada de programare 2000-2006, au fost luate măsuri specifice pentru fiecare caz, procedura de corecție financiară din cadrul procesului de închidere fiind în curs.

Directorul general al DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a menținut două rezerve pentru deficiențe grave legate de aspecte esențiale ale sistemelor de gestiune și de control pentru programe operaționale specifice:

principala rezervă este una financiară, emisă în 2014 în legătură cu FSE 2007-2013, vizând 36 de programe operaționale din 11 state membre (Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit). Suma expusă riscului pentru rezerva 2007-2013 este estimată la 1,7 % din plățile intermediare din FSE 2007-2013 în 2014; și

cealaltă se referă la o rezervă din motive de reputație în legătură cu FSE 2000-2006 în 2014, vizând șapte programe operaționale din Franța, Italia și Spania.

În ceea ce privește perioada de programare 2000-2006, nu există niciun risc financiar, deoarece plățile finale nu vor fi efectuate decât în cazul în care toate aspectele sunt rezolvate și în care s-a ajuns la un acord cu statele membre în cauză cu privire la nivelul corecției financiare care trebuie aplicată. Comisia a luat măsuri specifice pentru fiecare program în cauză, în vederea obținerii asigurării că au fost puse în aplicare măsurile corective necesare. Aceste măsuri se bazează pe o politică strictă de întreruperi și de suspendări ale plăților pentru a proteja fondurile UE, precum și pe punerea în aplicare a corecțiilor financiare necesare. Comisia va continua, de asemenea, să promoveze în mod activ avantajele utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri pentru FSE.

Principalele noi modificări din 2014 se referă la Grecia, unde rata de eroare pentru cele patru programe operaționale FSE este estimată cu titlu provizoriu la 5 %. Toate programele elene sunt incluse, în prezent, pe lista de rezervă și, preventiv, nu se fac plăți, în așteptarea discuțiilor în curs cu Curtea de Conturi Europeană și cu autoritățile elene.

3.1.3Creștere durabilă: resurse naturale

Directorul general al DG Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) a menținut rezerve cu privire la:

anumite măsuri de piață FEGA pentru scheme de ajutoare din șase state membre (Austria, Franța, Țările de Jos, Polonia, Spania și Regatul Unit), în timp ce noi restricții au fost introduse cu privire la Franța (în legătură cu o măsură suplimentară) și la România. Suma expusă riscului corespunde unei proporții de 3,13 % din cheltuielile avansate din credite. Pentru majoritatea măsurilor, Comisia a identificat deficiențele în cursul auditurilor la fața locului. Pentru programul de distribuire a laptelui în școlile din Franța, rezerva a fost declanșată de nivelul ridicat de eroare raportat de autoritatea statului membru. În toate cazurile, măsurile corective necesare au fost identificate, iar statele membre au fost notificate;

plățile directe FEGA prin intermediul a 15 agenții de plăți din șase state membre [Spania (10), Franța, Regatul Unit (Anglia), Grecia, Ungaria și Portugalia]. Suma expusă riscului corespunde unei proporții de 2 % din cheltuielile avansate din credite. Deoarece deficiențele au fost depistate chiar de către Comisie, măsurile corective necesare au fost deja identificate, iar statele membre au fost informate;

cheltuielile efectuate de FEADR în legătură cu 22 de agenții de plăți din 14 state membre, în timp ce au fost formulate șase noi rezerve. În total, în 2014 au fost emise 28 de rezerve în legătură cu 16 state membre [Bulgaria, Germania (3), Danemarca, Spania (6), Franța (2), Regatul Unit (2), Grecia, Ungaria, Italia (4), Lituania, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Suedia]. Suma expusă riscului corespunde unei proporții de 4,76 % din cheltuielile avansate din credite. Deoarece deficiențele au fost depistate chiar de către Comisie, măsurile corective necesare au fost deja identificate, iar statele membre au fost informate; și

cheltuielile din Turcia din cadrul Instrumentului de preaderare pentru dezvoltare rurală (IPARD). Suma expusă riscului corespunde unei proporții de 3,2 % din totalul cheltuielilor efectuate în cadrul IPARD. Măsurile corective necesare au fost deja identificate, iar autoritățile din Turcia au fost notificate. DG AGRI va lua măsuri de remediere, dacă este necesar, prin impunerea de corecții financiare nete pentru a recupera cheltuielile neeligibile.

Directorul general al DG Afaceri Maritime și Pescuit și-a menținut rezerva privind sistemele de gestiune și de control ale Fondul european pentru pescuit (FEP) (eligibilitatea cheltuielilor declarate pentru Germania ((Mecklenburg-Vorpommern), Italia, Țările de Jos, Polonia și România). Plățile aferente celor cinci programe în cauză au fost întrerupte. Un plan de acțiune este în curs de elaborare pentru fiecare caz, specificându-se măsuri și termene de remediere a deficiențelor care au dat naștere la erori. Plățile se vor relua numai în cazul în care aceste aspecte au fost soluționate în mod satisfăcător. Suma expusă riscului pentru aceste programe reprezintă numai 1,26 % din plățile totale din FEP în 2014. 

Directorul general al DG Politici Climatice (DG CLIMA) și-a menținut rezerva din motive de reputație referitoare la deficiențele grave care persistă în materie de securitate și care au fost identificate în registrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). În urma atacurilor cibernetice îndreptate asupra unor registre naționale între noiembrie 2010 și ianuarie 2011, un operator a depus o plângere împotriva Comisiei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la furtul de certificate. Pretinsul furt a dus la înregistrarea unui pasiv contingent de 16 200 000 EUR în conturile DG CLIMA. Procedurile judiciare sunt în desfășurare.

Măsurile de securitate identificate de către DG CLIMA, DG DIGIT și DG HR în urma unei evaluări preliminare a riscurilor la care este expus registrul ETS al UE sunt, în prezent, doar parțial implementate. Printr-o procedură oficială de evaluare aprofundată a riscurilor realizată în 2014, s-au identificat măsuri de securitate suplimentare care permit reducerea riscului la un nivel acceptabil. Punerea în aplicare rapidă și eficientă, până în 2016, a unui plan de acțiune elaborat în urma raportului de audit al IAS privind guvernanța și securitatea sistemului ETS al UE ar oferi o asigurare rezonabilă că riscul rezidual al reușitei oricărui eventual atac informatic va fi redus până la un nivel acceptabil.

3.1.4Securitate și cetățenie

Directorul general al DG Sănătate și Siguranță Alimentară a putut să-și retragă rezerva privind exactitatea declarațiilor de cheltuieli ale statelor membre din cadrul programelor de eradicare și de monitorizare a bolilor animalelor în domeniul produselor alimentare și al hrănii pentru animale. Directorul general a adoptat deja o serie de măsuri de atenuare pentru a reduce rata de eroare din acest domeniu. Efectul cumulativ al tuturor măsurilor a redus rata de eroare sub pragul de 2 %.

3.1.5Europa în lume

Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI) a emis o nouă rezervă referitoare la rata de eroare reziduală de 2,13 % pentru politica externă și de securitate comună (PESC). Pe baza controalelor ex post efectuate, bugetul PESC pentru neproliferare și dezarmare s-a dovedit a fi afectat de un procent ridicat de eroare.

FPI analizează posibilitatea de a recupera suma neeligibilă de la doi beneficiari, având în vedere faptul că proiectele au fost, de altfel, încheiate cu succes. FPI analizează, de asemenea, modul în care se pot evita astfel de erori în viitor, de exemplu prin îmbunătățirea modelelor de acorduri de grant, în special în ceea ce privește cerințele referitoare la documentele justificative și la tichetele de îmbarcare ca dovadă a călătoriei.

Directorul general al DG Cooperare Internațională și Dezvoltare - EuropeAid (DG DEVCO) și-a menținut rezerva generală, care se referă la toate activitățile și la toate ciclurile de gestiune, dat fiind că rata de eroare reziduală globală în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente a fost de 2,81 % în 2014 (3,35 % în 2013 și 3,63% în 2012). DG DEVCO gestionează Fondul european de dezvoltare (FED), precum și șase instrumente diferite, cu diferite temeiuri juridice, acte de referință și modalități de gestionare: directe (de la sediile centrale sau delegații) și indirecte (cu organizațiile internaționale sau cu alte agenții și organisme). Operațiunile se desfășoară sub formă de granturi, achiziții, fonduri fiduciare, precum și de cheltuieli administrative și de asistență. Alături de factorul geografic (operațiuni în țări și regiuni cu un nivel redus de dezvoltare, o infrastructură și o guvernanță deficitară), acest lucru duce la o matrice complexă care determină profilul de risc al fiecărui subgrup de operațiuni financiare și necesitatea de a pune în aplicare controale eficace de prevenire.

Deși DG DEVCO își adaptează strategia de control la caracteristicile generale ale operațiunilor și exploatează rezultatele controalelor, pentru a obține mai multe date detaliate în ceea ce privește erorile din diferite instrumente și domenii, ea nu oferă o asigurare diferențiată. Consecința acestei situații este aceea că, în ultimii trei ani, DG DEVCO a emis o rezervă cu privire la toate operațiunile sale.

Comisia este preocupată de faptul că domeniul extins de aplicare a acestei rezerve generale ar putea avea un impact asupra asigurării generale din cadrul declarației de asigurare a DG DEVCO.

Directorul general al DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a emis două noi rezerve, în ceea ce privește:

rata de eroare reziduală pentru gestiunea indirectă de către țările beneficiare (IBMC), care au depășit pragul de semnificație de 2 % (2,67 %). Direcția generală efectuează recuperări legate de erori și nereguli. Astfel cum a recomandat Curtea de Conturi a Uniunii Europene, direcția generală a redus în mod semnificativ nivelul refinanțărilor acordate țărilor beneficiare. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește gestiunea indirectă și va reduce expunerea financiară; și

daunele aduse reputației Comisiei din cauza unei deficiențe identificate în procedurile de recunoaștere a costurilor intermediare în cadrul gestiunii indirecte exercitate de către entitățile abilitate (IMEE), altele decât țările beneficiare. Controalele interne au arătat că, în anumite cazuri, costurile raportate de către contractanți pentru contractele din cadrul gestiunii indirecte exercitate de entitățile abilitate nu au fost sistematic înregistrate drept costuri în ABAC. Ca urmare a deficiențelor din sistemul de control intern, cheltuielile intermediare sunt considerabil subestimate în registrele contabile. Ca măsură corectivă, în 2015 tuturor ordonatorilor de credite subdelegați și personalului lor li se va propune o acțiune de formare în scopul de a explica normele privind recunoașterea cheltuielilor intermediare și închiderea prefinanțărilor. Suma în cauză este estimată la 150 de milioane EUR. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat niciun impact asupra fiabilității conturilor, deoarece modificările necesare au fost efectuate în momentul înregistrărilor de separare a exercițiilor.

3.1.6Administrație

Directorul general al DG Resurse Umane și Securitate (DG HR) și-a menținut rezerva din motive de reputație în urma constatărilor Curții de Conturi Europene privind conturile anuale ale Școlilor Europene pentru 2012 și a detectării unor nereguli legate de posibile fraude în legătură cu una dintre școli.

DG HR a luat deja măsuri în cadrul actualului cadru de guvernanță. S-a solicitat insistent, în repetate rânduri, ca recomandările Curții de Conturi Europene și ale IAS să fie neîntârziat puse în aplicare.

Măsurile specifice întreprinse în 2014 cuprind:

consilierea acordată școlilor europene în ceea ce privește modificările care trebuie aduse Regulamentului financiar pentru a stabili cadrul de reglementare necesar pentru punerea în aplicare a contabilității pe bază de angajamente, actualizarea normelor privind achizițiile publice și a celor de plată, consolidarea sistemului de control intern și acțiuni menite să garanteze că sistemul școlilor europene se încadrează în sfera de competență a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF); și

detașarea unui funcționar al Comisiei pentru a sprijini punerea în aplicare a unei bune gestiuni financiare și a unor sisteme contabile eficace.

3.2Asigurarea obținută prin intermediul activității de audit intern

De asemenea, Comisia și-a întemeiat asigurarea pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern (IAS) și de structurile de audit intern, pe principalele constatări și recomandări ale acestora, precum și pe informațiile primite de la Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA). CMA ajută Comisia să garanteze independența auditorului intern și să se asigure că recomandările auditului sunt luate în considerare în mod corespunzător, fiind urmate de măsuri adecvate.

În raportul său de audit intern pentru 2014, realizat în conformitate cu articolul 99 alineatul (3) din Regulamentul financiar, IAS a formulat concluziile privind auditurile performanței finalizate în 2014, a făcut trimitere la opinia generală privind gestiunea financiară pentru anul 2014 și a prezentat stadiul punerii în aplicare a recomandărilor sale de audit.

Până la sfârșitul anului 2014, entitățile auditate au considerat că au fost puse în aplicare 689 (78 %) din recomandările acceptate, care au fost făcute în perioada 2010-2014. Din cele 195 de recomandări aflate încă în curs de aplicare (22 %), niciuna nu este clasificată ca fiind critică, însă 87 sunt considerate drept foarte importante. Din cele 87 de recomandări considerate foarte importante, 17, reprezentând 2 % din numărul total al recomandărilor acceptate în ultimii cinci ani, aveau o întârziere de peste șase luni la sfârșitul anului 2014. Activitatea de monitorizare desfășurată de Serviciul de audit intern a confirmat că, în general, recomandările sunt puse în aplicare în mod satisfăcător, iar sistemele de control din serviciile auditate au cunoscut îmbunătățiri. IAS a concluzionat că 95 % din recomandările monitorizate în perioada de raportare au fost puse efectiv în aplicare de către entitățile auditate.

De asemenea, IAS a efectuat audituri de performanță privind cadrul financiar multianual 2014­2020 28 , noua guvernanță economică (în cadrul serviciilor Comisiei) 29 , precum și ajutorul extern și tehnologiile informației (TI) 30 .

Auditorul intern al Comisiei a prezentat, de asemenea, o opinie generală, bazată în principal pe propria activitate și pe cea a structurilor de audit intern (IAC) și axată pe gestiunea financiară. El a estimat că, în 2014, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate acestea, opinia globală este nuanțată de rezervele formulate de ordonatorii de credite delegați în rapoartele lor anuale de activitate.

Pentru a formula această opinie, IAS a examinat impactul combinat al sumelor estimate a fi expuse riscului, astfel cum au fost indicate în rapoartele anuale de activitate, în funcție de capacitatea de corecție evidențiată de corecțiile financiare și de recuperările din trecut. Având în vedere amploarea corecțiilor financiare și a recuperărilor din trecut și presupunând că se vor efectua corecții privind plățile din 2014 la un nivel comparabil, bugetul UE este beneficiază de o protecție adecvată în ansamblul său (nu neapărat în domeniile individuale de politică) și în timp (uneori, după mai mulți ani).

Auditorul intern a adăugat un „paragraf de evidențiere”, punctând trei aspecte care necesită o atenție specială, după cum urmează:

I.sistemele de control intern al execuției bugetare a programelor-cadru de cercetare (2007-2013) ar trebui să fie consolidate, în special pentru a răspunde mai bine provocărilor legate de supravegherea întreprinderilor comune și a structurilor menționate la articolul 185 TFUE și pentru a preveni și a detecta cu o mai mare eficacitate potențialele fraude. Acest fapt ar trebui analizat în contextul plăților care vor fi efectuate în temeiul PC 7 în următorii ani, dar și în vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020 din CFM 2014-2020, care încredințează un buget mai important întreprinderilor comune și structurilor menționate la articolul 185 din TFUE, pentru care Comisia răspunde în ultimă instanță, dar și luând în considerare prioritatea constantă pe care Comisia o acordă luptei împotriva fraudei.

II.În noua legislație adoptată în conformitate cu cadrul financiar multianual 2014­2020, normele de eligibilitate rămân, prin natura lor, complexe și organizate pe mai multe niveluri, care, la rândul lor, ar putea conduce la probleme de interpretare din partea statelor membre și, în cele din urmă, la creșterea riscului de erori. În această etapă de început a noii perioade de programare, IAS a identificat deja principalele aspecte ale sistemelor de control și de supraveghere ale direcțiilor generale care necesită îmbunătățiri și va urmări foarte atent progresele realizate, apelând la audituri direcționate în 2015 și în anii următori.

III.Instrumentele financiare sunt complexe și, pentru a menține atractivitatea acestora pentru statele membre, trebuie depuse eforturi considerabile de consolidare a capacităților, pentru a permite acumularea de cunoștințe tehnice atât la nivelul Comisiei, cât și la nivelul statelor membre. De asemenea, direcțiile generale trebuie să abordeze riscurile legate de aplicarea practică a anumitor prevederi legale care permit interpretări diferite, prin orientări adresate personalului și statelor membre, precum și prin intermediul strategiilor lor de audit și de control.

Un raport de sinteză a activității auditorului intern va fi transmis autorității care acordă descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolul 99 alineatul (5) din Regulamentul financiar revizuit.

4    Concluzii

(1)  Regulamentul financiar revizuit a intrat în vigoare în ianuarie 2013.Regulamentul financiar: Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).Norme de aplicare: Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(2)  ABAC este sistemul de contabilitate pe bază de angajamente utilizat de Comisie.

(3)  IMM-uri: întreprinderi mici și mijlocii;
ONG-uri: organizații neguvernamentale.

(4)  Corecțiile financiare nete pentru politica de coeziune se referă numai la perioada 2014-2020.

(5)  Fondurile structurale și de investiții europene (ESI), care includ Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(EMFF).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549-607).

(7)  În ceea ce privește DG REGIO, activitatea de audit a avut ca obiectiv în special să evalueze fiabilitatea rezultatelor de audit naționale și a ratelor de eroare raportate (prin intermediul anchetei „Reexaminarea autorităților de audit” și prin evaluarea administrativă a dosarelor), precum și fiabilitatea sumelor raportate cu privire la retrageri și recuperări (pe baza auditurilor la fața locului bazate pe riscuri, dar și pe seama verificărilor de documente care au vizat coerența datelor).

(8)  Ca urmare a acestei activități, DG REGIO a considerat că aproximativ 15 % din retragerile și recuperările raportate de statele membre nu erau fiabile și, prin urmare, nu au fost incluse în calculul riscului rezidual cumulativ pentru RAA pe 2014.

(9)  A se vedea definițiile din anexa 3.

(10)  Acestea se bazează pe datele raportate în nota 6 la situațiile financiare („protejarea bugetului UE”). Pentru a se asigura că estimările privind corecțiile viitoare se referă doar la controalele realizate după termenul de plată, o serie de servicii au adaptat aceste date prin reducerea corecțiilor și recuperărilor care nu au rezultat din controalele ex post. Pentru agricultură, s-a utilizat o perioadă de trei ani, fără ecocondiționalitate, deoarece s-a presupus că aceasta este perioada de referință cea mai relevantă.

(11)  De exemplu, în cazul în care un beneficiar își declară cheltuielile într-o perioadă contabilă eronată sau când beneficiarul declară cheltuieli neeligibile, în timp ce totalul costurilor eligibile declarate depășește în continuare plafonul contribuției UE (și, prin urmare, nu există niciun efect financiar).

(12)  Tabelele din anexa 2 prezintă lista serviciilor incluse în fiecare domeniu și sumele respective. Totalul cheltuielilor se bazează pe „plățile efectuate” în 2014, după cum au fost raportate în anexa 3 (tabelul 2) în rapoartele anuale de activitate. Aceste cifre rezultă din datele contabile provizorii pentru 2014, disponibile la 31 martie 2015, care pot fi revizuite. Repartizarea cheltuielilor între servicii este aliniată la responsabilitățile încredințate ordonatorilor de credite delegați în conformitate cu procedurile interne ale Comisiei.

(13)  O serie de servicii au estimat suma totală expusă riscului pentru anul respectiv sub formă de interval, în funcție de metodologia utilizată la comunicarea datelor. A se vedea diferitele rapoarte anuale de activitate.

(14)  Inclusiv DG HOME.

(15)  Pentru DG DEVCO, totalul cheltuielilor include bugetul UE (3 844 de milioane EUR) și cheltuielile FED (3 671 de milioane EUR). DG DEVCO a raportat că estimarea sumei expuse riscului și a capacității de corecție a fost corectată în sens crescător ca urmare a aplicării, în ceea ce privește cheltuielile din 2014, a mediei dintre 2009 și 2014 a capacității de corecție.

(16)  Noile rezerve se referă la politica externă și de securitate comună (gestionată de Serviciul Instrumente de Politică Externă – FPI), IPA/CARDS/PHARE – gestiunea indirectă de către țările beneficiare (IMBC) și gestiunea indirectă de către alte entități abilitate (IMEE) (ambele gestionate de DG ELARG) și Programul de sprijinire a politicii în domeniul CIP-TIC (gestionat de DG CNECT).

(17)  DG SANCO și-a retras rezerva privind programele de eradicare și monitorizare a bolilor animalelor în domeniul de politică al produselor alimentare și al hrănii pentru animale.

(18)  Pentru a ridica o rezervă, ordonatorii de credite delegați au fost invitați să demonstreze că deficiențele au fost remediate în mod eficace.

(19)  Din motive de claritate, DG REGIO își separă în două rezerve distincte rezerva sa recurentă privind FEDR/Fondul de coeziune/IPA: una pentru FEDER/Fondul de coeziune și una pentru IPA.

(20)  Inclusiv FED.

(21)  Cu excepția gestiunii partajate, unde sumele raportate nu includ nici corecțiile financiare, nici recuperările.

(22)  Tabelele din anexa 2 prezintă lista serviciilor incluse în fiecare domeniu și sumele corespunzătoare. Totalul cheltuielilor se bazează pe „plățile efectuate” în 2014, după cum au fost raportate în anexa 3 (tabelul 2) de la fiecare raport anual de activitate. Aceste cifre rezultă din datele contabile provizorii pentru 2014, disponibile la 31 martie 2015, care pot fi revizuite. Cheltuielile sunt alocate între servicii în conformitate cu responsabilitățile ordonatorilor de credite delegați în conformitate cu procedurile interne ale Comisiei.

(23)  Domeniul de aplicare al rezervelor corespunde cheltuielilor executate prin intermediul sistemului de gestionare și control vizat de deficiențele raportate.

(24)  Suma totală expusă riscului este o estimare a sumelor expuse riscului care se referă la totalitatea cheltuielilor. Aceasta include suma expusă riscului care face obiectul unor rezerve și o estimare a ratei de eroare pentru cheltuielile care nu sunt vizate de rezerve, care este o valoare de până la 2 %, în funcție de situația sau de programul specific.

(25)  Suma indicată de 27 255 de milioane EUR reprezintă cheltuielile gestionate de sistemele de control în legătură cu care s-a emis o rezervă și pentru care sistemul de gestionare și de control a fost monitorizat cu deosebită atenție de către DG AGRI. Aceasta înseamnă că sunt în desfășurare proceduri de verificare a conformității în scopul de a proteja bugetul UE și că DG AGRI monitorizează în prezent măsurile de remediere care trebuie luate de statele membre, după caz.

(26)  Inclusiv DG HOME.

(27)  Pentru DG DEVCO, totalul cheltuielilor include bugetul UE (3 844 de milioane EUR) și cheltuielile FED (3 671 de milioane EUR).

(28)  IAS a concluzionat că textele legislative ale diferitelor programe prezintă riscuri care au apărut ca urmare a procesului legislativ și că aceste riscuri trebuie atenuate prin conceperea și punerea în aplicare, de către DG­uri, a unor sisteme de gestionare și control.

(29)  IAS a formulat concluzii favorabile cu privire la auditurile efectuate, evidențiind doar anumite aspecte cărora li se pot aduce îmbunătățiri suplimentare.

(30)  IAS a concluzionat că serviciile Comisiei trebuie să se asigure că nevoile utilizatorilor sunt identificate corect, satisfăcute în mod adecvat, cu respectarea termenelor și în limitele bugetului și că investițiile realizate în tehnologia informației îi permit Comisiei să obțină un raport calitate-preț optim.