28.1.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/20

Raportor general:

domnul Carmelo CEDRONE

1.1.

Situația economică și socială din Grecia continuă să prezinte probleme serioase și acute din cauza persistenței unor rate scăzute de creștere și a lipsei fondurilor publice necesare pentru stimularea acesteia. Cauzele acestei situații sunt bine cunoscute și au fost evidențiate în mai multe rânduri de CESE în ultimii ani și în ultimele luni. Problemele menționate au consecințe importante și în ceea ce privește disponibilitatea mijloacelor necesare pentru punerea în aplicare a programelor planificate, cu sprijinul financiar al fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020, dar și asupra fondurilor neutilizate din perioada 2007-2013.

1.2.

Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a Regulamentului nr. 1303/2013 al Consiliului (de stabilire a unor dispoziții comune privind cele cinci fonduri structurale și de investiții europene) în ceea ce privește adoptarea unor măsuri specifice referitoare la Grecia (1).

1.3.

Propunerea Comisiei, menită să compenseze lipsa de lichidități și de resurse publice pentru investiții în Grecia, prevede două mecanisme financiare care constau, în esență, în plata în avans a unei părți din fondurile deja alocate Greciei (acest lucru neavând așadar niciun impact asupra bugetului pentru perioada 2014-2020), precum și într-o creștere a ratelor de cofinanțare.

1.4.

Propunerea legislativă vizează perioadele 2007-2013 și 2014-2020.

1.5.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, Comisia propune să majoreze nivelul prefinanțării inițiale din fondurile disponibile pentru programele politicii de coeziune în cadrul obiectivului „Investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” [Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC)] și programele sprijinite de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), cu 7 puncte procentuale. În total, este vorba de 1 de miliard EUR, sumă disponibilă pentru doi ani (500 de milioane EUR în 2015 și 500 de milioane EUR în 2016).

1.6.

Referitor la perioada 2007-2013, Comisia propune o rată maximă de cofinanțare de 100 % care să se aplice cheltuielilor eligibile declarate pentru calcularea plăților intermediare și a plății soldului final pentru programele operaționale implementate de Grecia, precum și să efectueze în avans cele 5 % plăți restante ale UE care sunt în mod normal făcute doar la închiderea programelor. Acest lucru ar echivala cu disponibilizarea imediată unor lichidități suplimentare de circa 500 de milioane EUR în 2015 și 500 de milioane EUR în 2016.

2.1.

CESE împărtășește preocuparea Comisiei privind necesitatea de a aloca Greciei resurse financiare suplimentare, care să permită relansarea investițiilor care vin în sprijinul creșterii durabile. Astfel, CESE a prezentat de multă vreme propuneri care merg în această direcție, pentru toate țările și teritoriile care au dificultăți legate de buget, de îndatorare sau de rata ridicată a șomajului (2).

2.2.

Comitetul este de părere că propunerea Comisiei, pe care aceasta o consideră excepțională și care este în prezent examinată de Parlamentul European, nu este pe măsura obiectivelor urmărite. Este vorba despre un ajutor care, atât sub aspect financiar, cât și în ceea ce privește modalitățile de acordare (a unui avans din resursele planificate), este insuficient pentru satisfacerea necesităților Greciei în materie de investiții publice și de refacere a nivelurilor de competitivitate și de ocupare a forței de muncă ale sistemului său de producție. Aportul de lichidități care ar rezulta în urma aplicării noului regulament este estimat la aproximativ 2 miliarde EUR, o sumă, fără îndoială, importantă, dar care nu reprezintă o resursă suplimentară și care va fi contrabalansată de o reducere echivalentă a resurselor prevăzute pentru anii următori (2018 și 2020).

2.3.

CESE a afirmat în mod repetat în avizele sale că, dacă Comisia intenționează să ajute Grecia, ar trebui ca resursele suplimentare care ar urma să fie acordate acestei țări, fie sub forma unor noi programe de investiții, fie printr-o reducere mai importantă a ratei de cofinanțare națională a programelor operaționale sprijinite prin fondurile structurale în perioada 2014-2020, să fie mai substanțiale.

2.4.

CESE formulează și o a doua preocupare, legată de întârzierile în lansarea noului program al fondurilor structurale. Resursele alocate Greciei în contextul politicii de coeziune, pentru perioada 2014-2020, se ridică la un total de aproximativ 35 de miliarde EUR. Situația dramatică din punct de vedere economic, dar și politic, cu care se confruntă Grecia a generat numeroase incertitudini în ceea ce privește deciziile de investiții, precum și întârzieri pe plan administrativ, ceea ce nu a permis inițierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor noii perioade de programare 2014-2020.

2.5.

CESE este preocupat de faptul că aceste întârzieri, împreună cu măsurile de austeritate impuse de UE pentru aprobarea celui de-al treilea plan de ajutor, care vor determina în mod inevitabil reducerea resurselor publice destinate investițiilor, vor afecta și punerea în aplicare a programelor de cheltuieli prevăzute de fonduri pentru următorul an, dar și pentru întreaga perioadă, până în 2020.

2.6.

Proiectele aflate în desfășurare în Grecia sunt, în mare parte, finanțate din fondurile perioadei de programare 2007-2013. Cele mai recente analize privind fondurile neutilizate din perioada 2007-2013 indică existența unei sume restante de 1,5-2 milioane EUR, care, dacă nu va fi utilizată până la sfârșitul anului, va trebui returnată. Având în vedere circumstanțele excepționale din Grecia, Comisia ar fi putut să includă în propunerea sa o prelungire a termenelor de raportare în privința cheltuielilor efectuate (de la N+2 la N+3).

3.1.

În concluzie, CESE aprobă și sprijină propunerea Comisiei, însă o consideră insuficientă. Într-adevăr, așa cum a propus în multe dintre avizele sale, Comitetul consideră că instituțiile europene și statele membre ar trebui să pună în aplicare un program de asistență destinat țărilor din zona euro aflate în dificultate (Grecia fiind prima țară vizată), un program mai substanțial și mai credibil decât cele prezentate până acum, care să instituie mai multă flexibilitate în aplicarea noii guvernanțe europene în domeniul politicii fiscale și bugetare, sporind considerabil resursele disponibile pentru finanțare prin intermediul BEI și al Fondului european de investiții (FEI), începând cu Planul Juncker, dar și integrând și coordonând mai eficient resursele destinate finanțării altor politici ale UE.

3.2.

Pe scurt, s-ar impune, în plus față de cele precizate: a) extinderea propunerii (eliminarea cofinanțării de către Grecia) la întreaga perioadă 2014-2020; b) accelerarea și efectuarea cu anticipare a intervențiilor prevăzute în Planul Juncker pentru Grecia, în vederea favorizării, prin intermediul ambelor măsuri, a redresării economice, a dezvoltării și a ocupării forței de muncă; c) simplificarea prevederilor administrative, și nu complicarea lor; d) înființarea, de către Comisia Europeană, a unui grup operativ mixt care să poată susține și însoți Grecia în toate etapele utilizării diverselor fonduri structurale; e) evaluarea oportunității de a extinde măsurile menționate sau unele similare, în condițiile unor controale adecvate, la alte țări, care au fost sau sunt cel mai afectate de criză și care au o rată a șomajului superioară mediei europene.