EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

La nivelul UE, munca nedeclarată este definită ca „orice activitate remunerată, care este legală în ceea ce privește natura ei, dar nu este declarată autorităților publice, luând în calcul diferențele sistemelor de reglementare din statele membre”[1].

Faptul că munca nedeclarată nu este monitorizată sau înregistrată și faptul că este definită în mod diferit în legislația națională face dificilă obținerea unor estimări de încredere cu privire la gradul de răspândire a fenomenului în statele membre. Prin urmare, estimările muncii nedeclarate diferă foarte mult.[2]

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru[3] din 2013[4], doar 4 % din respondenți au recunoscut că au efectuat muncă nedeclarată. Cu toate acestea, 11 % au recunoscut că au achiziționat bunuri sau servicii în anul precedent despre care aveau motive întemeiate să creadă că au implicat muncă nedeclarată. În această privință, există variații considerabile pe întreg teritoriul UE. Incidența muncii nedeclarate si politicile de abordare a acesteia sunt analizate în capitolul „Munca nedeclarată: evoluții recente” din cadrul revizuirii Ocuparea forței de muncă și evoluții sociale în Europa 2013.[5]

Munca nedeclarată are implicații bugetare grave prin venituri fiscale și asigurări sociale reduse. Aceasta are un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, asupra productivității și condițiilor de muncă, asupra dezvoltării competențelor și învățării pe tot parcursul vieții. Munca nedeclarată conduce la drepturi de pensie mai scăzute și un acces mai redus la asistență medicală. Aceasta determină o concurență neloială între întreprinderi. Trecerea de la munca informală sau nedeclarată la munca legală poate contribui, de asemenea, la atingerea obiectivului de ocupare a forței de muncă, ca parte a Strategiei Europa 2020.[6]

Un fenomen strâns corelat este munca declarată în mod fals sau activitatea independentă falsă, care apare atunci când lucrătorul este declarat în mod oficial ca independent pe baza unui contract de servicii, dar munca pe care acesta o efectuează îndeplinește toate criteriile care sunt utilizate de legislația și practica națională pentru a caracteriza un raport de angajare. Activitatea independentă falsă are consecințe negative în ceea ce privește sănătatea și siguranța și nivelul de securitate socială al lucrătorilor în cauză, precum și asupra veniturilor fiscale, cu toate că, în mod normal, aceasta cauzează prejudicii mai scăzute decât munca nedeclarată.

În comunicarea intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”[7], Comisia a subliniat că, pentru a consolida creșterea generatoare de locuri de muncă, sunt necesare politici de ocupare a forței de muncă care generează condiții favorabile pentru crearea de locuri de muncă și că transformarea muncii informale sau nedeclarate în muncă legală ar putea avea un impact pozitiv asupra cererii de forță de muncă.

Prin urmare, orientarea nr. 7 privind ocuparea forței de muncă „Creșterea participării pe piața muncii în rândul femeilor și al bărbaților, reducerea șomajului structural și promovarea calității locurilor de muncă”[8] îndeamnă statele membre să intensifice dialogul social și să abordeze segmentarea pieței muncii prin intermediul unor măsuri care să vizeze ocuparea în condiții precare a forței de muncă, subocuparea forței de muncă și munca nedeclarată.

În recomandările specifice fiecărei țări din 2012 și 2013[9], mai multe state membre au primit recomandări privind combaterea muncii nedeclarate, a economiei subterane, a evaziunii fiscale și/sau privind respectarea obligațiilor fiscale.

Parlamentul European, în rezoluția sa din 14 ianuarie 2014, a invitat la intensificarea cooperării și la consolidarea inspectoratelor de muncă în vederea combaterii muncii nedeclarate[10].

Noua directivă de punere aplicare privind detașarea lucrătorilor va contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și abuzului și a anumitor forme de muncă nedeclarată.

Principala responsabilitate pentru combaterea muncii nedeclarate revine statelor membre. Combaterea muncii nedeclarate se bazează, în principal, pe trei tipuri de organisme competente: (a) inspectoratele de muncă pentru combaterea comportamentului abuziv în ceea ce privește condițiile de muncă și/sau normele de sănătate și de siguranță, (b) inspectoratele de securitate socială pentru combaterea fraudei privind contribuțiile de asigurări sociale și (c) autoritățile fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale. În unele state membre, partenerii sociali[11] sunt, de asemenea, implicați în astfel de activități. De asemenea, în unele state membre sunt implicate autoritățile vamale, organismele din domeniul migrației, poliția și procuratura. Cu toate acestea, s-a observat că, în unele cazuri, cooperarea dintre aceste organisme diferite la nivel național nu este atât de eficace sau de structurată pe cât este necesar.

Întrucât măsurarea nivelului de muncă nedeclarată rămâne o mare provocare, este mai dificil să se dezvolte politici direcționate și să se îmbunătățească practicile de control pentru prevenirea, reducerea sau cel puțin monitorizarea incidenței muncii nedeclarate. Provocarea comună cu care se confruntă guvernele în reducerea muncii nedeclarate și asigurarea unor condiții de muncă decente pentru lucrătorii nedeclarați necesită măsuri mai coordonate din partea guvernelor și a instituțiilor publice. Trebuie să se aplice politici care vor reduce, în același timp, stimulentele pentru ca angajatorii să utilizeze munca nedeclarată și pentru ca lucrătorii să se angajeze în astfel de activități.

Munca nedeclarată poate apărea într-o varietate de sectoare. Sectorul afectat cel mai adesea într-o măsură disproporționată de munca nedeclarată este sectorul construcțiilor[12]. Alte sectoare sunt serviciile de menaj, care includ servicii de curățenie la domiciliu, precum și îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, serviciile personale, serviciile de securitate privată, curățenie industrială, agricultură și hoteluri, restaurante și industria de catering.

Situația se regăsește într-o gamă largă de locuri de muncă și implică lucrători din medii și cu profiluri diferite. O astfel de eterogenitate îngreunează abordarea muncii nedeclarate și necesită strategii specifice.

Prevenirea și descurajarea muncii nedeclarate contribuie la o mai bună aplicare a legislației UE și a legislației naționale, în special în domeniile ocupării forței de muncă, dreptului muncii, sănătății și siguranței și coordonării sistemelor naționale de securitate socială. Având în vedere că provocările sunt comune statelor membre și că munca nedeclarată are adesea o dimensiune transfrontalieră, o acțiune la nivelul UE poate juca un rol important prin intensificarea cooperării între autoritățile responsabile cu aplicarea legii din cadrul statelor membre și între diferite state membre, în vederea prevenirii și a descurajării muncii nedeclarate. În prezent, nu există un mecanism formal prin care toate autoritățile competente din statele membre să abordeze problemele legate de aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate.

Prin urmare, acțiunea la nivelul UE ar putea sprijini statele membre să abordeze în mod mai eficace și mai eficient munca nedeclarată. De asemenea, aceasta ar contribui la abordarea la nivelul UE, într-un mod pozitiv și constructiv, a provocărilor legate de mobilitatea forței de muncă, garantând în același timp libera circulație a lucrătorilor ca una dintre libertățile fundamentale ale UE.

Cooperarea între autoritățile naționale responsabile cu aplicarea legii are loc deja la nivelul UE, unde activitatea mai multor comitete sau grupuri de lucru este legată de munca nedeclarată. Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor se ocupă de munca nedeclarată în legătură cu eludarea normelor privind detașarea lucrătorilor; Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) dezbate impactul politicii de ocupare a forței de muncă asupra muncii nedeclarate; Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială examinează erorile și fraudele în cadrul coordonării securității sociale; Grupul de lucru privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe urmărește să faciliteze schimbul de informații, de experiență și de bune practici în acest domeniu.

De asemenea, a avut loc un schimb de experiență util, în contextul Programului pentru învățare reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă sau în cadrul unor proiecte multilaterale[13], ceea ce arată că statele membre sunt interesate să coopereze pentru a rezolva problema muncii nedeclarate. Statele membre au realizat, de asemenea, proiecte multilaterale privind anumite aspecte ale muncii nedeclarate și au încheiat acorduri bilaterale. Platforma nu va împiedica aplicarea acordurilor sau a înțelegerilor bilaterale privind cooperarea administrativă.

Cu toate acestea, învățămintele desprinse arată că nu toate statele membre participă la astfel de exerciții. În cazul unei asemenea cooperări multilaterale voluntare, nu există nicio obligație pentru statele membre de a participa și nu există niciun mecanism pentru a face participarea obligatorie în cazul în care aceasta este considerată necesară de către alte state membre. Prin urmare, cooperarea la nivelul UE rămâne fragmentată în ceea ce privește atât statele membre implicate, cât și aspectele abordate.

Existența unor provocări comune pentru autoritățile relevante responsabile cu aplicarea legii în statele membre este un alt stimulent pentru ca acestea să coopereze în acest domeniu. Autoritățile de control se confruntă cu dificultăți în situații transfrontaliere, în special atunci când scopul este identificarea sau sancționarea cazurilor de muncă nedeclarată, întrucât mecanismele lor tradiționale sunt menite să abordeze în cea mai mare parte aspecte interne ale muncii nedeclarate. Inspectarea naturii și/sau a condițiilor raportului de muncă al lucrătorilor migrați poate fi dificilă din cauza unor probleme de comunicare, a lipsei de cunoaștere a normelor sau a prezenței rețelelor organizate care funcționează la marginea legii și care de multe ori fac uz de structuri juridice complexe, implicând agenții sau intermediari aflați în mai multe state membre și recurgând uneori la muncă sub forma activității independente false. Multe state membre se confruntă cu dificultăți în asigurarea comunicării și a cooperării corespunzătoare între diferitele organisme competente din statele membre, precum și într-un context transfrontalier.

De asemenea, o percepție comună este că impozitarea sau reglementarea excesivă a muncii poate stimula munca nedeclarată și că pot exista modalități eficiente, nepunitive pentru a încuraja angajatorii să declare munca și să respecte legea.

În cele din urmă, deși, în general, toate statele membre sunt de acord cu privire la necesitatea prevenirii și descurajării muncii nedeclarate, în practică, pot exista moduri și niveluri diferite de angajament în acest scop, iar acest lucru ar putea avea ca rezultat final o prioritate politică redusă și un sentiment redus de urgență pentru abordarea muncii nedeclarate.

Prin urmare, comunicarea „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări între statele membre și a anunțat lansarea de consultări cu privire la instituirea unei platforme la nivelul UE între inspectoratele de muncă și alte organisme responsabile pentru combaterea muncii nedeclarate, vizând îmbunătățirea cooperării, schimbul de bune practici și identificarea unor principii comune pentru inspecții.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Prezenta propunere rezultă din diferite studii și consultări efectuate recent.

În 2010, s-a efectuat un studiu de fezabilitate extern[14] privind crearea unei platforme europene pentru cooperarea dintre inspectoratele de muncă și alte organisme relevante de monitorizare și de punere în aplicare pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate. Studiul a analizat cadrele instituționale și măsurile de politică naționale existente, dificultățile întâmpinate de organismele competente la nivel național și internațional, cooperarea transfrontalieră existentă și cele mai bune practici, identificând posibilele opțiuni pentru o platformă europeană pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate.

Eurobarometrul special[15] privind munca nedeclarată și un raport recent al Eurofound privind lupta împotriva muncii nedeclarate în statele membre[16] au contribuit, de asemenea, la pregătirea acestei inițiative. Raportul Eurofound a fost însoțit de o bază de date actualizată[17] a măsurilor adoptate între 2008 și 2013. Baza de date include 186 de studii de caz din toate statele membre ale UE, precum și din țările candidate. Baza de date poate fi utilizată pentru a căuta măsuri în funcție de țară, tip de măsuri, grup țintă și sector.

Consultarea părților interesate a fost efectuată în cadrul grupului de directori generali pentru relații industriale, al Comitetului inspectorilor de muncă principali și al Comisiei administrative pentru coordonarea securității sociale. În general, reprezentanții statelor membre au recunoscut valoarea adăugată a unei acțiuni la nivelul UE care vizează prevenirea și descurajarea muncii nedeclarate și au salutat intenția Comisiei de a se implica mai mult în acest domeniu de politică.

Punctele de vedere ale partenerilor sociali europeni au fost colectate într-o primă etapă de consultare[18] (4 iulie 2013 – 4 octombrie 2013). Comisia a identificat principalele probleme legate de prevenirea și descurajarea muncii nedeclarate, a reamintit cele mai recente activități întreprinse de către Comisie și a prezentat obiectivele și conținutul posibil al inițiativei. Scopul acesteia a fost consultarea partenerilor sociali cu privire la posibila direcție a unei acțiuni a UE. Comisia a primit de la aceștia 15 răspunsuri (2 răspunsuri comune, 3 răspunsuri de la reprezentanții lucrătorilor și 10 răspunsuri de la organizațiile patronale). Partenerii sociali au fost de acord cu descrierea generală a problemei și au indicat faptul că acțiunea la nivelul UE este justificată, având ca obiectiv principal sprijinirea autorităților naționale, cum ar fi inspectoratele de muncă, autoritățile în materie de securitate socială și autoritățile fiscale, pentru a preveni și a descuraja munca nedeclarată. În general, partenerii sociali au fost de acord că o platformă europeană ar putea constitui un vehicul adecvat pentru intensificarea cooperării între statele membre. Cu toate acestea, opiniile partenerilor sociali au fost divergente.

Majoritatea reprezentanților angajatorilor au fost de părere că platforma ar trebui să fie instituită. Cu toate acestea, au considerat că nu este nevoie de o nouă structură separată. În schimb, opțiuni cum ar fi crearea unui subgrup la un grup existent sau o mai bună coordonare a grupurilor existente ar putea fi luate în considerare. Toate sindicatele și unii reprezentanți ai angajatorilor au fost în favoarea înființării unui nou organism independent pentru a se asigura că sunt acoperite toate aspectele muncii nedeclarate, ceea ce nu ar putea avea loc în cazul în care ar fi utilizate structurile existente. În ceea ce privește participarea la platformă, sindicatele și unii reprezentanți ai angajatorilor au argumentat în favoarea unei abordări obligatorii pentru statele membre, în timp ce unele organizații patronale au preferat o abordare voluntară. Partenerii sociali au sprijinit obiectivul Comisiei de a prezenta o inițiativă, dar nu au dorit să se implice în negocieri pe această temă.

[O a 2-a etapă de consultare a partenerilor sociali a avut loc în perioada 30 ianuarie 2014 – 13 martie 2014[19]. În cadrul consultării, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a rezultatelor primei etape a consultării și a prezentat, în linii generale, conținutul inițiativei planificate. Scopul consultării a fost de a obține opiniile partenerilor sociali cu privire la conținutul inițiativei avute în vedere privind intensificarea cooperării între statele membre în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate. Comisia a primit 16 răspunsuri (1 răspuns comun, 4 răspunsuri de la reprezentanții lucrătorilor și 11 răspunsuri de la organizațiile patronale). Partenerii sociali au sprijinit, în general, acțiunea la nivelul UE pentru a preveni și a descuraja munca nedeclarată și au reiterat punctele de vedere exprimate în cursul primei etape a consultării în ceea ce privește obiectivele, domeniul de aplicare, sarcinile/inițiativele, participarea și forma platformei. Au fost furnizate elemente noi privind participarea partenerilor sociali în cadrul platformei. Sindicatele și reprezentanții angajatorilor au convenit că partenerii sociali la nivelul UE, atât intersectoriali, cât și în sectoare cu incidență mare a muncii nedeclarate ar trebui să fie implicați în platformă în calitate de observatori. Unele sindicate și unii reprezentanți ai angajatorilor au sugerat că partenerilor sociali ar trebui să li se acorde statutul de membru.[20]

Evaluarea impactului a inclus mai multe opțiuni pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate. Prima opțiune luată în considerare a fost neîntreprinderea niciunei acțiuni noi în afară de grupurile de lucru și inițiativele existente. De asemenea, s-a luat în considerare opțiunea unei mai bune coordonări a activității diferitelor grupuri de lucru și comitete existente.

A treia opțiune a fost crearea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate. S-au luat în considerare mai multe sub-opțiuni pentru instituirea platformei, cum ar fi o platformă cu calitatea de membru voluntară sau obligatorie și care oferă Eurofound o responsabilitate de coordonare a acțiunilor statelor membre împotriva muncii nedeclarate. S-a luat în considerare o opțiune de a crea o agenție descentralizată responsabilă cu punerea în aplicare a legislației UE și cu lupta împotriva muncii nedeclarate.

Analiza a concluzionat că opțiunea preferată ar fi crearea unei platforme europene cu un caracter obligatoriu al calității de membru. Platforma ar asigura implicarea tuturor autorităților relevante din toate statele membre în activitățile desfășurate la nivelul UE și ar permite o cooperare periodică și operațională în domeniu. Sub-opțiunea unei cooperări multilaterale voluntare a fost considerată a fi sub nivelul optim, întrucât refuzul unor state membre de a participa ar diminua semnificativ valoarea unei cooperări la nivelul UE pentru statele membre mai ambițioase. În special, s-a considerat necesară participarea obligatorie deoarece cooperarea în vederea abordării aspectelor transfrontaliere ale muncii nedeclarate nu ar putea fi realizată pe deplin în cazul în care unele state membre ar participa (statele membre cu prioritate ridicată în abordarea unor asemenea aspecte, mai ales țările de destinație), iar altele nu. Aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate ar putea, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra funcționării pieței unice, deoarece angajatorii care oferă servicii în alte state membre utilizând lucrători nedeclarați ar genera o concurență neloială. Acești angajatori pot să furnizeze servicii mai ieftine datorită faptului că nu plătesc impozite sau nu respectă obligațiile care le revin, de exemplu, în cadrul reglementărilor privind sănătatea, siguranța și condițiile de muncă.

Luând în considerare toate cele de mai sus, și anume nevoia de a îmbunătăți cooperarea la nivelul UE, aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate și impactul acestora asupra funcționării pieței unice, toate statele membre trebuie să fie incluse în mod obligatoriu în cadrul cooperării consolidate pentru a aborda toate aspectele legate de acest fenomen.

Alte opțiuni nu ar garanta implicarea tuturor autorităților relevante ale tuturor statelor membre, ar limita cooperarea la schimbul de bune practici sau nu ar permite abordarea adecvată a aspectelor de punere în aplicare și, prin urmare, nu ar sprijini o abordare globală necesară pentru a soluționa problema. De asemenea, alte opțiuni ar contribui într-o măsură mai mică la vizibilitatea și prioritizarea problemei la nivelul UE.

Platforma va reuni diferite autorități responsabile cu aplicarea legii din toate statele membre, în calitate de membri. Alte părți interesate, în special partenerii sociali la nivelul UE, agenții descentralizate relevante ale Uniunii precum Eurofound și Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA), organizații internaționale cum ar fi Organizația Internațională a Muncii (OIM) și reprezentanți ai statelor din SEE, vor avea statut de observator.

Platforma va efectua o serie de sarcini care urmează să fie definite și puse în aplicare pe baza programelor de lucru aprobate. Schimbul de bune practici ar fi primul pas concret de cooperare. Acesta ar îmbunătăți cunoașterea fenomenului și ar dezvolta o mai bună înțelegere a modului în care este abordată munca nedeclarată și a principalilor actori din statele membre. Pentru a utiliza în mod optim acest schimb de bune practici, ar putea fi înființată, pornind de la o bază de date Eurofound, o bancă de cunoștințe, care ar putea, printre altele, să fie folosită pentru a dezvolta în continuare aspecte legate de punerea în aplicare și care ar putea să conducă la elaborarea de orientări și principii comune. Se preconizează că platforma va evolua progresiv de la un forum pentru schimbul de informații și de bune practici la forme mai elaborate de cooperare, pe măsură ce se acumulează experiență și încredere reciprocă. În cele din urmă, platforma ar trebui să fie în măsură să desfășoare cursuri de formare comune și schimburi de personal și să coordoneze acțiuni operaționale, inclusiv inspecții comune și schimbul de date.

Propunerea va consolida dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea instrumentelor Uniunii, a politicilor (de promovare a unui nivel ridicat de calitate și de locuri de muncă durabile, de garantare a unei protecții sociale adecvate și decente, de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei și de îmbunătățire a condițiilor de muncă), precum și a dreptului relevant și va promova progresul social și elaborarea de politici bazate pe dovezi, în parteneriat cu diferite părți interesate.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1.        Temei juridic

UE are competența de a acționa în domeniul muncii nedeclarate în temeiul articolelor în materie de politică socială din TFUE. În special, articolul 151 din TFUE prevede că Uniunea și statele membre „au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, [...] o protecție socială adecvată, [...] care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii sociale”. Articolul 153 din TFUE prezintă domeniile în care Uniunea susține și completează activitățile statelor membre, printre care se numără condițiile de muncă, integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și lupta împotriva marginalizării sociale.

Propunerea privind intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate se bazează pe articolul 153 alineatul (2) litera (a) din TFUE, care permite Parlamentului European și Consiliului să adopte măsuri menite să încurajeze cooperarea între statele membre prin inițiative destinate să sporească cunoștințele, să dezvolte schimburile de informații și a celor mai bune practici, să promoveze abordările novatoare și să evalueze experiențele dobândite, cu excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre.

Principalele obiective care trebuie realizate prin prezenta inițiativă sunt promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de muncă (articolul 151 din TFUE). Având în vedere faptul că lupta împotriva muncii nedeclarate în diferite state membre se bazează pe diferite tipuri de organisme competente (astfel cum s-a explicat în capitolul 1), este necesar ca inițiativa să fie extinsă la toate autoritățile naționale, inclusiv cele care nu vor fi active în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social, dar care sunt responsabile sau au un rol în ceea ce privește descurajarea sau prevenirea muncii nedeclarate, cum ar fi autoritățile din domeniul fiscal, al migrației și vamal.

3.2.        Principiile subsidiarității și proporționalității

Alegerea instrumentului juridic – o decizie a Parlamentului European și a Consiliului – este cea mai potrivită, având în vedere faptul că articolul respectiv prevede procedura legislativă ordinară pentru adoptarea inițiativei.

În timp ce principalele competențe pentru combaterea muncii nedeclarate aparțin statelor membre, provocările cu care se confruntă acestea, cum ar fi impactul negativ al muncii nedeclarate asupra economiei și societății, dificultățile în abordarea formelor transfrontaliere ale muncii nedeclarate, compromisul între nivelurile adecvate de impozitare/reglementare și necesitatea de a evita încurajarea angajatorilor de a recurge la munca nedeclarată, precum și lipsa unei cooperări între diferitele autorități responsabile cu aplicarea legii, sunt comune tuturor statelor membre. Acțiunea UE de intensificare a cooperării la nivel european ar sprijini eforturile depuse de statele membre în direcția descurajării și prevenirii muncii nedeclarate, făcând-o mai eficientă și mai eficace. Astfel, se adaugă un plus de valoare acțiunilor statelor membre. Autoritățile naționale responsabile cu aplicarea legii sunt, într-adevăr, nivelul cel mai adecvat pentru abordarea provocărilor legate de munca nedeclarată. De asemenea, aspectele transfrontaliere pot fi abordate mai bine la nivelul UE. Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

Propunerea respectă principiul proporționalității deoarece constituie o măsură menită să încurajeze cooperarea între statele membre, cu excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre. S-a luat în considerare o opțiune de creare a unei noi agenții descentralizate ale UE, însă aceasta a fost respinsă, având în vedere costurile de administrare generate de instituirea unei noi agenții.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[21] instituie un program al Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”), pentru perioada 2014-2020. Finanțarea pentru platformă va proveni din axa PROGRESS. O sumă orientativă de 2,1 milioane EUR pe an este prevăzută pentru îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi instituirea unor instrumente concrete, sprijinul acordat de furnizorii de servicii, publicarea de orientări și principii comune și de manuale, dezvoltarea unei capacități de formare permanente și a unui cadru comun pentru efectuarea de cursuri comune, organizarea de evaluări inter pares și campanii europene. În plus, vor fi acoperite granturi de finanțare a proiectelor care sprijină realizarea obiectivelor Platformei. Se va utiliza o sumă maximă de 224 000 de EUR pe an pentru a rambursa costurile legate de participarea la reuniunile Platformei.          De asemenea, se reamintește faptul că Fondul social european (FSE) sprijină eforturile statelor membre de îmbunătățire a calității administrației publice și a guvernanței și, prin urmare, promovează reformele structurale ale acestora. Finanțarea este prevăzută în cadrul financiar multianual 2014-2020. Statele membre sunt încurajate să utilizeze FSE pentru a consolida capacitatea autorităților naționale de combatere a muncii nedeclarate.  Propunerea legislativă este neutră din punct de vedere bugetar și nu necesită resurse umane suplimentare.

Personalul COM – 2,5 angajați cu normă întreagă – care lucrează în prezent în cadrul Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune – va acționa în calitate de secretariat al platformei. Detaliile sunt explicate în fișa financiară legislativă anexată prezentei propuneri.             Implicarea agențiilor descentralizate ale Uniunii Europene, a Eurofound și a Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă în activitatea platformei în calitate de observatori nu le va prelungi mandatele actuale. În ceea ce privește aceste agenții, propunerea este neutră din punct de vedere bugetar.   

2014/0124 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectul de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[22],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[23],

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       În comunicarea sa din 18 aprilie 2012[24], Comisia a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări între statele membre și a anunțat lansarea de consultări cu privire la instituirea unei platforme la nivelul UE între inspectoratele de muncă și alte autorități responsabile cu aplicarea legii, pentru a combate munca nedeclarată, vizând îmbunătățirea cooperării, schimbul de bune practici și identificarea unor principii comune pentru inspecții.

(2)       În conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din tratat, Consiliul, prin Decizia 2010/707/UE[25], a adoptat orientări[26] pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Aceste orientări integrate servesc statelor membre la definirea programelor lor naționale de reformă și la punerea în aplicare a reformelor. Orientările privind ocuparea forței de muncă constituie baza pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le adresează statelor membre în temeiul articolului menționat. În ultimii ani, acestea au inclus recomandări specifice fiecărei țări privind combaterea muncii nedeclarate.

(3)       Articolul 151 din tratat stabilește ca obiective în domeniul politicii sociale promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă. În vederea realizării acestor obiective, Uniunea poate susține și completa activitățile statelor membre în domeniile sănătății și securității la locul de muncă, condițiilor de muncă, integrării persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și combaterii excluziunii sociale.

(4)       Parlamentul European, în rezoluția sa privind „Inspecțiile eficiente de muncă ca o strategie de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa”, a salutat inițiativa Comisiei de a crea o platformă europeană și a făcut apel pentru intensificarea cooperării europene în materie de combatere a muncii nedeclarate[27].

(5)       La nivel european, munca nedeclarată este definită ca „orice activitate remunerată, care este legală în ceea ce privește natura ei, dar nu este declarată autorităților publice, luând în calcul diferențele sistemelor de reglementare din statele membre”[28], excluzând astfel toate activitățile ilegale.

(6)       Abuzul statutului de independent, la nivel național sau în situații transfrontaliere, este adesea asociat cu munca nedeclarată. Activitatea independentă falsă apare atunci când o persoană este declarată ca independentă deși aceasta îndeplinește în același timp condițiile caracteristice unui raport de angajare, pentru a evita anumite obligații legale sau fiscale. Prin urmare, activitatea independentă falsă este muncă declarată în mod fals și ar trebui să intre în domeniul de aplicare a platformei.

(7)       Munca nedeclarată are implicații bugetare grave prin venituri fiscale și asigurări sociale reduse. Aceasta are un impact negativ asupra ocupării forței de muncă, asupra productivității, asupra conformității cu standardele privind condițiile de muncă, asupra dezvoltării de competențe și învățării pe tot parcursul l vieții. Munca nedeclarată subminează sustenabilitatea financiară a sistemelor de protecție socială, privează lucrătorii de beneficii sociale adecvate și generează drepturi de pensie mai reduse și acces mai limitat la asistență medicală.

(8)       În toate statele membre s-a introdus o gamă largă de abordări și măsuri politice de combatere a muncii nedeclarate. De asemenea, statele membre au încheiat acorduri bilaterale și au realizat proiecte multilaterale privind anumite aspecte ale muncii nedeclarate. Platforma nu va împiedica aplicarea acordurilor sau a înțelegerilor bilaterale privind cooperarea administrativă.

(9)       Cooperarea la nivelul UE rămâne departe de a fi cuprinzătoare în ceea ce privește atât statele membre implicate, cât și aspectele reglementate. Nu există un mecanism formal de cooperare transfrontalieră între autoritățile relevante ale statelor membre pentru a aborda aspectele legate de munca nedeclarată.

(10)     Intensificarea cooperării între statele membre la nivelul UE este necesară pentru a sprijini statele membre să prevină și să descurajeze munca nedeclarată în mod mai eficient și mai eficace.

(11)     Platforma va viza facilitarea schimbului de bune practici și de informații, va oferi un cadru la nivelul UE pentru a dezvolta expertiza și analiza și va îmbunătăți coordonarea operațională a acțiunilor între diferitele autorități naționale responsabile cu aplicarea legii ale statelor membre.

(12)     Platforma ar trebui să facă uz de toate sursele pertinente de informații, în special studii, acorduri bilaterale încheiate între statele membre și proiecte de cooperare multilaterală și să creeze sinergii între instrumentele și structurile existente la nivelul UE pentru a maximiza efectul disuasiv sau preventiv al măsurilor. Coordonarea operațională a acțiunilor statelor membre ar putea lua forma unor instruiri comune, evaluări inter pares și soluții pentru schimbul de date. Campaniile europene sau strategiile comune ar putea crește gradul de conștientizare privind munca nedeclarată.

(13)     Trei autorități naționale diferite responsabile cu aplicarea legii sunt implicate, în principal, în domeniul muncii nedeclarate: inspectoratele de muncă, inspectoratele de securitate socială și autoritățile fiscale. În unele cazuri sunt implicate, de asemenea, autoritățile de migrație și serviciile de ocupare a forței de muncă, precum și autoritățile vamale, poliția, procuratura și partenerii sociali.

(14)     Pentru a aborda munca nedeclarată în mod cuprinzător și cu succes, în statele membre se va pune în aplicare o combinație de politici, facilitată de o cooperare structurată între autoritățile relevante. Cooperarea ar trebui să includă toate autoritățile naționale care conduc și/sau sunt active în prevenirea și/sau descurajarea muncii nedeclarate.

(15)     Pentru a-și atinge obiectivele, platforma ar trebui să fie sprijinită de un „punct unic de contact” în fiecare stat membru, care ar trebui să aibă autoritatea necesară pentru a lua legătura cu autoritățile naționale care se ocupă de aspectele multiple ale muncii nedeclarate.

(16)     Platforma ar trebui să implice partenerii sociali de la nivelul UE atât la nivel intersectorial, cât și în sectoarele mai grav afectate de munca nedeclarată și să coopereze cu organizații internaționale relevante precum Organizația Internațională a Muncii (OIM) și agențiile descentralizate ale Uniunii, în special Eurofound și Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă. Implicarea Eurofound și a Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă în activitatea platformei în calitate de observatori nu le va prelungi mandatele actuale.

(17)     Platforma ar trebui să adopte reguli de procedură, programe de lucru și rapoarte periodice.

(18)     Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[29], precum și măsurile naționale de punere în aplicare ale acesteia se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către statele membre în cadrul prezentei decizii. Întrucât Comisia face parte din platforma europeană, Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[30] se aplică și prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în cadrul prezentei decizii.

(19)     Platforma poate înființa grupuri de lucru pentru a examina aspecte specifice și ar trebui să se poată baza pe expertiza unor profesioniști cu competențe specifice.

(20)     Platforma va coopera cu grupurile de experți și comitetele relevante la nivelul UE a căror activitate are legături cu munca nedeclarată.

(21)     Platforma și sarcinile acesteia ar trebui să fie finanțate prin axa PROGRESS a Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în cadrul creditelor stabilite de autoritatea bugetară.

(22)     Comisia va lua măsurile administrative necesare pentru a configura rețeaua.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Instituirea platformei

(1) Prin prezenta se instituie o platformă pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, denumită în continuare „platforma”.

(2) Platforma este compusă din:

(a) autoritățile naționale responsabile cu aplicarea legii, astfel cum sunt nominalizate de către toate statele membre,

(b) Comisia.

(3) Următoarele persoane pot participa la reuniunile platformei în calitate de observatori, în condițiile stabilite în regulamentul de procedură al acesteia:

(a) reprezentanții partenerilor sociali intersectoriali la nivelul Uniunii, precum și ai partenerilor sociali din sectoarele cu o incidență ridicată a muncii nedeclarate,

(b) un reprezentant al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) și un reprezentant al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA),

(c) un reprezentant al Organizației Internaționale a Muncii (OIM),

(d) reprezentanți ai statelor din Spațiul Economic European (SEE).

Articolul 2

Obiective

Platforma, astfel cum se stabilește la articolul 1 alineatul (1), contribuie la o mai bună aplicare a legislației UE și a legislației naționale, la reducerea muncii nedeclarate și la apariția de locuri de muncă formale, evitându-se astfel deteriorarea calității muncii, precum și la promovarea integrării pe piața forței de muncă și a incluziunii sociale prin:

(a) îmbunătățirea cooperării la nivel european între diferite autorități responsabile cu aplicarea legii ale statelor membre pentru a preveni și a descuraja, în mod mai eficient și mai eficace, munca nedeclarată, inclusiv activitatea independentă falsă,

(b) îmbunătățirea capacității tehnice a diferitelor autorități responsabile cu aplicarea legii din statele membre pentru a aborda aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate,

(c) sensibilizarea opiniei publice cu privire la urgența luării de măsuri și încurajarea statelor membre pentru a-și intensifica eforturile în abordarea muncii nedeclarate.

Capitolul II

Misiune și sarcini

Articolul 3

Misiune

Pentru a atinge obiectivele enumerate la articolul 2, platforma:

(a) face schimb de bune practici și de informații,

(b) dezvoltă expertiză și analiză,

(c) coordonează acțiuni operaționale transfrontaliere.

Articolul 4

Sarcini

(1) Pentru executarea misiunii sale, platforma efectuează, în special, următoarele sarcini:

(a) sporește cunoștințele privind munca nedeclarată prin intermediul unor concepte comune, instrumente de măsurare și prin promovarea de analize comparative comune și indicatori relevanți conecși,

(b) dezvoltă analiza eficacității diferitelor măsuri de politică în reducerea incidenței muncii nedeclarate, inclusiv măsuri de prevenire și punitive, precum și măsuri de descurajare în general,

(c) stabilește instrumente, de exemplu, o bancă de cunoștințe privind diferite practici/măsuri, inclusiv acorduri bilaterale utilizate în statele membre pentru a descuraja și a preveni munca nedeclarată,

(d) adoptă orientări neobligatorii pentru inspectori, manuale de bune practici și principii comune privind inspecțiile pentru combaterea muncii nedeclarate,

(e) dezvoltă forme de cooperare pentru creșterea capacității tehnice de a aborda aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate prin adoptarea unui cadru comun pentru operațiuni comune pentru inspecții și schimb de personal,

(f) examinează modalități de îmbunătățire a schimbului de date în conformitate cu normele de protecție a datelor ale Uniunii, inclusiv explorarea posibilităților de utilizare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) și a Sistemului de schimb electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI),

(g) dezvoltă o capacitate de instruire permanentă pentru autoritățile responsabile cu aplicarea legii și adoptă un cadru comun pentru realizarea de instruiri comune,

(h) organizează evaluări inter pares pentru a urmări progresul statelor membre în combaterea muncii nedeclarate, inclusiv sprijin pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice emise de Consiliu pentru fiecare țară referitor la combaterea sau prevenirea muncii nedeclarate.

(i) sporește gradul de conștientizare a problemei prin desfășurarea de activități comune, cum ar fi campanii europene și adoptarea unor strategii regionale sau la nivelul UE, inclusiv abordări sectoriale.

(2) În îndeplinirea sarcinilor sale, platforma va face uz de toate sursele relevante de informații, inclusiv studii și proiecte de cooperare multilaterală și ia în considerare instrumentele și structurile relevante ale Uniunii, precum și experiența acordurilor bilaterale relevante. Aceasta va stabili o cooperare adecvată cu Eurofound și cu EU-OSHA.

Capitolul III

Funcționarea platformei

Articolul 5

Punctul unic de contact

(1) Fiecare stat membru desemnează un punct unic de contact în calitate de membru al platformei. Acestea pot desemna, de asemenea, un membru supleant.

(2) La numirea reprezentanților lor, statele membre ar trebui să implice toate autoritățile publice care au un rol în prevenirea și/sau descurajarea muncii nedeclarate, cum ar fi inspectoratele de muncă, autoritățile de securitate socială, autoritățile fiscale, serviciile de ocupare a forței de muncă și autoritățile din domeniul migrației, denumite în continuare „autorități responsabile cu aplicarea legii”. De asemenea, acestea pot să implice, în conformitate cu legislația și/sau practicile naționale, partenerii sociali.

(3) Statele membre furnizează Comisiei lista și datele de contact ale tuturor autorităților responsabile cu aplicarea legii care sunt implicate în prevenirea și/sau descurajarea muncii nedeclarate.

(4) Punctele unice de contact asigură legătura cu toate autoritățile responsabile cu aplicarea legii care sunt implicate în prevenirea și/sau descurajarea muncii nedeclarate în ceea ce privește activitățile platformei și garantează participarea acestora la reuniunile și/sau contribuția la activitățile platformei sau a grupurilor sale de lucru în cazul în care aspectele discutate implică domeniul lor de competență.

Articolul 6

Reprezentanții partenerilor sociali

(1) Reprezentanții partenerilor sociali la nivel intersectorial, precum și din sectoarele cu o incidență ridicată a muncii nedeclarate pot participa la reuniunile platformei în calitate de observatori, în conformitate cu procedurile stabilite de organizațiile lor.

(2) Pe baza propunerilor din partea partenerilor sociali sectoriali și intersectoriali la nivelul Uniunii, grupul de observatori este compus din:

(a) un număr maxim de 8 observatori care reprezintă partenerii sociali la nivel intersectorial (împărțiți în mod egal între organizațiile sindicale și patronale),

(b) un număr maxim de 10 observatori care reprezintă partenerii sociali din sectoarele cu o incidență ridicată a muncii nedeclarate (împărțiți în mod egal între organizațiile sindicale și patronale).

Articolul 7

Activitate

(1) Comisia coordonează activitatea platformei și prezidează reuniunile acesteia.

(2) Pentru executarea misiunii sale, platforma adoptă prin decizia majorității:

(a) regulile de procedură, care cuprind, printre altele, modalitățile de luare a deciziilor în cadrul platformei,

(b) un program de lucru pe doi ani al platformei care prevede, printre altele, sarcinile sale detaliate și rapoartele periodice ale platformei la fiecare doi ani,

(c) constituirea de grupuri de lucru pentru a examina aspectele menționate în programele de lucru ale platformei. Grupurile de lucru sunt dizolvate de îndată ce mandatele acestora sunt îndeplinite.

(3) Experți care dețin competențe specifice în legătură cu un subiect în discuție pot fi invitați, de la caz la caz, să participe la deliberările platformei sau ale grupului de lucru, dacă acest lucru este util și/sau necesar.

(4) Platforma este asistată de un secretariat asigurat de către Comisie. Secretariatul pregătește reuniunile, programele de lucru ale platformei și rapoartele acesteia.

(5) Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul cu privire la activitățile platformei.

Articolul 8

Cooperare

Platforma conlucrează, după caz, cu alte grupuri de experți și comitete relevante la nivelul Uniunii a căror activitate are legătură cu munca nedeclarată, în special Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC), Comitetul de experți privind detașarea lucrătorilor, Comisia administrativă pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), Comitetul pentru protecție socială (CPS) și Grupul de lucru pentru cooperare administrativă în domeniul fiscal. De asemenea, se pot organiza reuniuni comune.

Articolul 9

Rambursarea cheltuielilor

Comisia rambursează cheltuielile de călătorie și, dacă este cazul, diurna pentru membrii, observatorii și experții invitați în legătură cu activitățile platformei.

Membrii, observatorii și experții invitați nu sunt remunerați pentru serviciile prestate.

Articolul 10

Sprijin financiar

Resursele globale pentru punerea în aplicare a prezentei decizii sunt prevăzute în cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), ale cărui credite anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Articolul 11

Revizuire

La patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport privind punerea în aplicare a acesteia. Raportul evaluează, în special, măsura în care platforma a contribuit la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 2 și la îndeplinirea sarcinilor, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și în programele de lucru ale platformei.

Articolul 12

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Articolul 13

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                       Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

Fișa financiară legislativă

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Contribuția terților

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării europene în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[31]

Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

n Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[32]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Contribuția la obiectivele Strategiei Europa 2020: - promovarea participării sporite pe piața forței de muncă - dezvoltarea unei piețe europene a muncii sigure, flexibile și mobile - promovarea incluziunii sociale - promovarea coeziunii sociale și economice

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Sprijinirea dezvoltării, a punerii în aplicare, a monitorizării și a evaluării instrumentelor Uniunii, a politicilor (promovarea unui nivel ridicat de calitate și de locuri de muncă durabile, asigurarea unei protecții sociale adecvate și decente, combaterea excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă), precum și a legislației relevante și promovarea elaborării de politici bazată pe dovezi, a inovării sociale și a progresului social, în parteneriat cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză: ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Obiectivul propunerii este îmbunătățirea cooperării la nivel european între organismele competente, cum ar fi inspectoratele de muncă, autoritățile în materie de securitate socială, autoritățile fiscale și alte autorități competente, cu scopul de a preveni și a descuraja în mod mai eficient și mai eficace munca nedeclarată.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatorii de realizare care trebuie să fie atinși vor fi definiți în programele de lucru ale platformei pentru doi ani. De asemenea, Comisia va raporta anual Consiliului cu privire la activitatea platformei. Aceste rapoarte ar informa cu privire la programele de lucru detaliate ale platformei, inițiativele luate de platformă și frecvența reuniunilor. Activitățile platformei vor fi evaluate la patru ani după intrarea în vigoare a deciziei.

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerință/cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Scopul deciziei este de a contribui la o mai bună aplicare a legislației Uniunii, la crearea de locuri de muncă formale, la creșterea calității condițiilor de muncă, la incluziunea pe piața forței de muncă și la incluziunea socială în general prin: (a) îmbunătățirea cooperării la nivel european dintre diferitele autorități responsabile cu aplicarea legii din statele membre pentru a preveni și a descuraja în mod mai eficient și mai eficace munca nedeclarată, (b) îmbunătățirea capacității tehnice a diferitelor autorități responsabile cu aplicarea legii din statele membre pentru a aborda aspectele transfrontaliere ale muncii nedeclarate, (c) creșterea gradului de conștientizare a statelor membre cu privire la urgența luării de măsuri și încurajarea eforturilor de combatere a muncii nedeclarate.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Prevenirea și descurajarea muncii nedeclarate contribuie la o mai bună aplicare a legislației UE și a legislației naționale, în special în domeniile ocupării forței de muncă, dreptului muncii, sănătății și securității și coordonării sistemelor de securitate socială. În conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 151, o acțiune la nivelul UE de combatere a muncii nedeclarate ar contribui la crearea de locuri de muncă formale, la creșterea calității condițiilor de muncă și la sprijinirea creșterii incluziunii pe piața muncii și a incluziunii sociale în ansamblu. Având în vedere articolul 153 din TFUE, în cazul în care statele membre și Uniunea au competențe partajate, acțiunea UE ar sprijini eforturile depuse de statele membre prin intensificarea cooperării la nivel european în materie de descurajare și prevenire a muncii nedeclarate, ceea ce o face mai eficientă și mai eficace și, prin urmare, adaugă valoare acțiunilor statelor membre.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Până în prezent, nu a existat nicio abordare cuprinzătoare care să implice toate autoritățile competente ale tuturor statelor membre în combaterea muncii nedeclarate la nivelul UE.

1.5.4.     Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Drepturile fundamentale: Propunerea este în concordanță cu strategia UE în domeniul drepturilor fundamentale [COM(2010) 573 final]. Strategia Europa 2020: Inițiativa va contribui la crearea de locuri de muncă și la incluziunea socială în cadrul strategiei pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sociale. [COM (2010) 2020]

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată

– ¨  Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

n Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de demarare de la data adoptării deciziei,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.        Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)[33]

n Gestionare directă de către Comisie

– n de către departamentele sale, inclusiv de către membrii personalului său din delegațiile Uniunii;

– ¨  de către agențiile executive;

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare indirectă prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨ țărilor terțe sau organismelor desemnate de acestea;

– ¨ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

– ¨BEI și Fondului european de investiții;

– ¨ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

– ¨ organismelor de drept public;

– ¨ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

– ¨ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care au fost însărcinate cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care oferă garanții financiare adecvate;

– ¨ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

– Dacă se indică mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Activitățile platformei vor fi evaluate la patru ani după intrarea în vigoare a deciziei. Evaluarea se va baza pe indicatorii de rezultat precum calitatea cooperării cu alte state membre, raportarea regulată și cercetarea în continuare. Evaluarea va analiza măsura în care platforma a contribuit la realizarea obiectivelor platformei. Raportul va fi prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

În ceea ce privește măsurile de însoțire din cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”): în cadrul programului, gestionarea directă va implica atribuirea de contracte și de granturi pentru activități specifice și plata de granturi pentru organizații guvernamentale și neguvernamentale. Riscul principal se referă la capacitatea (în special) a organizațiilor mai mici de a controla eficient cheltuielile, precum și la asigurarea transparenței operațiunilor efectuate.

2.2.2.     Informații privind sistemul de control intern instituit

În ceea ce privește măsurile de însoțire din cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”): vor fi utilizate măsurile de control prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1296/2013.

2.2.3.     Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului preconizat de risc de eroare

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

În ceea ce privește măsurile de însoțire din cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”): vor fi utilizate măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1296/2013.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuție

Număr […]Rubrică………………………………………...……….] || CD/CND ([34]) || din partea țărilor AELS[35] || din partea țărilor candidate[36] || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1 || 04.03.02.01 EaSI || CD || DA || DA || NU || NU

1 || 04.01.04.02 EaSI || CND || DA || NU || NU || NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 decimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual || 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: EMPL || || || Anul 2014[37] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

04.03.02.01 (EaSI) || Angajamente || (1) || 0,150 || 2,100 || 1,200 || 1,800 || 1,100 || 1,800 || 1,000 || 9,150

Plăți || (2) || 0 || 2,100 || 1,200 || 1,800 || 1,100 || 1,800 || 1,000 || 9,000

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice[38] || || || || || || || ||

04.01.04.02 (EaSI) || || (3) || 0,115 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 1,459

TOTAL credite pentru DG EMPL || Angajamente || =1+1a +3 || 0,265 || 2,324 || 1,424 || 2,024 || 1,324 || 2,024 || 1,224 || 10,609

Plăți || =2+2a +3 || 0,115 || 2,324 || 1,424 || 2,024 || 1,324 || 2,024 || 1,224 || 10,459

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 0,150 || 2,100 || 1,200 || 1,800 || 1,100 || 1,800 || 1,000 || 9,150

Plăți || (5) || 0 || 2,100 || 1,200 || 1,800 || 1,100 || 1,800 || 1,000 || 9,000

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || 0,115 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 1,459

TOTAL credite pentru RUBRICA <….> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 0,265 || 2,324 || 1,424 || 2,024 || 1,324 || 2,024 || 1,224 || 10,609

Plăți || =5+ 6 || 0,115 || 2,324 || 1,424 || 2,024 || 1,324 || 2,024 || 1,224 || 10,459

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 decimale)

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: EMPL || ||

Ÿ Resurse umane || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 2,310

Ÿ Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

TOTAL DG EMPL || Credite || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 2,310

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 0,330 || 2,310

milioane EUR (cu 3 decimale)

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0,595 || 2,654 || 1,754 || 2,354 || 1,654 || 2,354 || 1,554 || 12,919

Plăți || 0,445 || 2,654 || 1,754 || 2,354 || 1,654 || 2,354 || 1,554 || 12,769

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– n  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) A se indica:

obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tip[39] || Costul mediu || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Nr. || Cost || Număr total || Cost total

OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1[40]: Sprijinirea dezvoltării, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării instrumentelor, politicilor și legislației relevante ale Uniunii și promovarea elaborării de politici bazate pe dovezi, a inovării sociale și a progresului social, în parteneriat cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private.

Schimb de bune practici și de informații, instruire, consolidarea capacității tehnice pentru intensificarea cooperării, creșterea gradului de conștientizare || Bancă de cunoștințe, orientări comune etc., operațiuni comune, schimb de personal, activități de instruire, campanii, strategii, evaluare || 0,366 || 1 || 0,15 || 4 || 2,100 || 4 || 1,200 || 4 || 1,800 || 4 || 1,100 || 4 || 1,800 || 4 || 1,000 || 25 || 9,150

|| || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 1 || 0,150 || 4 || 2,100 || 4 || 1,200 || 4 || 1,800 || 4 || 1,100 || 4 || 1,800 || 4 || 1,000 || 25 || 9,150

COSTURI TOTALE || 1 || 0,150 || 4 || 2,100 || 4 || 1,200 || 4 || 1,800 || 4 || 1,100 || 4 || 1,800 || 4 || 1,000 || 25 || 9,150

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

– n  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 decimale)

|| Anul 2014[41] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,33 || 0,33 || 0,33 || 0,33 || 0,33 || 0,33 || 0,33 || 2,31

Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5[42] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 0,115 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 0,224 || 1,459

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 0,445 || 0,554 || 0,554 || 0,554 || 0,554 || 0,554 || 0,554 || 3,769

Necesarul de credite în materie de resurse umane va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuale și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

– n  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în echivalent normă întreagă

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

|| Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) || ||

|| XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) (2AD+0,5AST) || 2,5 || 2,5 || 2,5 || 2,5 || 2,5 || 2,5 || 2,5

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[43] ||

|| XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || ||

|| XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 04 aa[44] || - la sediu || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

|| TOTAL || || || || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuale și ținând seama de constrângerile de ordin bugetar.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar (2AD + 0,5 AST) || AD1: Prezentare generală a activităților legate de munca nedeclarată, organizarea activității de secretariat al platformei, gestionarea reuniunilor platformei, inclusiv pregătirea proiectului de ordine de zi, documentele de discuții și proiectele de procese-verbale ale reuniunilor. Coordonarea cooperării. Coordonarea cererilor de propuneri/de oferte. AD2: Prezentare generală a activităților operaționale ale platformei, cum ar fi gestionarea băncii de cunoștințe, instruiri comune, inspecții, schimburi de personal, publicarea de documente comune etc. Sprijin pentru coordonarea cooperării. Sprijin pentru cererile de propuneri/de oferte. 0,5AST: Sprijin administrativ pentru secretariat, inclusiv gestionarea documentelor, organizarea reuniunilor (rezervări de săli, invitații, documente de rambursare etc.), distribuirea documentelor privind reuniunile, corespondența generală.

Personal extern ||

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– n  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual.

– ¨  Propunerea/inițiativa va necesita o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită aplicarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[45].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Contribuția terților

– n Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

– ¨ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 decimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– n  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 decimale)

Linia bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[46]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.          

[1]               Comunicarea Comisiei „Accelerarea luptei împotriva muncii nedeclarate” COM(2007) 628, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52007DC0628:RO:HTML

[2]               A se vedea evaluarea impactului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, anexa II.

[3]               Toate cifrele rezulta din sondaje directe, care s-au bazat pe interviuri directe cu cetățeni UE. Aceasta înseamnă că gradul de conștientizare, definițiile naționale, transparența muncii nedeclarate și încrederea în intervievator sunt factori importanți pentru cetățeni pentru a le permite să declare că au efectuat sau au beneficiat de munca nedeclarată.

[4]               Eurobarometrul special 402, „Munca nedeclarată în Uniunea Europeană”, 2013 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_402_en.pdf

[5]               Comisia Europeană, Ocuparea forței de muncă și evoluții sociale în Europa 2013, Luxemburg, 2014.

[6]               Comunicare a Comisiei „Europa 2020 – O strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, COM (2010)2020 din 3 martie 2010          http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF   Comunicarea Comisiei „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” COM(2010) 682 din 23 noiembrie 2010

[7]               Comunicarea Comisiei „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, COM(2012) 173 final din 18 aprilie 2012.

[8]               Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind „Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre”.

[9]               http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_ro.htm

[10]             http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=RO&reference=P7-TA-2014-0012

[11]             În Germania, acordurile între Ministerul Federal al Finanțelor și partenerii sociali din sectoarele serviciilor de construcții, zugravi și textile industriale, în Bulgaria, stabilirea centrului național de „reguli pentru afaceri”, iar în Luxemburg, introducerea unei cărți de identitate pentru fiecare lucrător de pe șantierul de construcții.

[12]             Eurobarometrul special 402, Raportul privind munca nedeclarată în Uniunea Europeană, 2013

[13]             A se vedea evaluarea impactului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, capitolul 3.2.2, tabelul 1.

[14]             „Aderarea la lupta împotriva muncii nedeclarate în Europa: Studiu de fezabilitate privind crearea unei platforme europene pentru cooperarea dintre inspectoratele de muncă și alte organisme relevante de monitorizare și de punere în aplicare, pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate”, Regioplan 2010 http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=6676&langId=en

[15]             Eurobarometrul special 402, Raportul privind munca nedeclarată în Uniunea Europeană                http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_402_en.pdf

[16]             „Combaterea muncii nedeclarate în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și Norvegia. Abordări și măsuri începând din 2008”, Eurofound 2013 http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/ef13243.htm

[17]             http://www.eurofound.europa.eu/areas/labourmarket/tackling/search.php

[18]             „Consultarea partenerilor sociali în conformitate cu articolul 154 din TFUE cu privirea la consolidarea cooperării UE în prevenirea si descurajarea muncii nedeclarate”, Documentul de consultare C(2013)4145 http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=10345&langId=ro

[19]             „A doua etapă a consultării partenerilor sociali în conformitate cu articolul 154 din TFUE cu privire la consolidarea cooperării UE în prevenirea si descurajarea muncii nedeclarate”, C(2014)452 final      http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=11424&langId=en

[20]             Pentru mai multe detalii, a se vedea evaluarea impactului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate, anexa I.

[21]             Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de abrogare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială

[22]             JO C , , p. .

[23]             JO C , , p. .

[24]             Comunicarea Comisiei „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, COM(2012) 173 din 18 aprilie 2012 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=101&newsId=1270&furtherNews=yes

[25]             Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).

[26]             Orientările au fost menținute pentru 2011, 2012 și 2013.

[27]             Rezoluția Parlamentului European din 14 ianuarie 2014 privind inspecțiile eficiente la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa (2013/2112/INI) http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2013/2112(INI)

[28]             Comunicarea Comisiei „Accelerarea luptei împotriva muncii nedeclarate” COM (2007)628 din 24 octombrie 2007        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52007DC0628:RO:HTML

[29]             Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31)

[30]             Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1)

[31]             ABM: gestiunea pe activități – ABB: întocmirea bugetului pe activități.

[32]             Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[33]             Explicațiile privind modurile de gestionare și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[34]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[35]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[36]             Țări candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[37]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[38]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli în sprijinul punerii în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[39]             Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (ex.: număr de schimburi de studenți finanțate, număr de km de drumuri construite, etc.).

[40]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

[41]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[42]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli în sprijinul punerii în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[43]             AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații).

[44]             Subplafonul pentru personal extern acoperit de credite operaționale (fostele linii „BA”).

[45]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional (pentru perioada 2007-2013).

[46]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.