12.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/22

1.

salută Comunicarea „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, al cărei obiectiv este de a evalua impactul economic și social al patrimoniului cultural și de a scoate în evidență faptul că Europa se află într-un moment de răscruce în ceea ce privește posibilitatea de a face față provocărilor cu care se confruntă sectorul patrimoniului cultural, dând dovadă de o abordare cuprinzătoare, integrată și strategică. Comitetul salută în special accentul pus în comunicare pe necesitatea de a profita de posibilitățile care înlesnesc creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și faptul că această comunicare lansează un apel în favoarea exploatării pe deplin a fondurilor europene destinate patrimoniului cultural. Comitetul European al Regiunilor este de acord cu Comisia că schimbul de bune practici și de idei necesită introducerea, de la nivel local până la nivel european, a unei cooperări și coordonări mai strânse, și se oferă să coopereze în acest sens;

2.

recunoaște utilitatea activităților desfășurate de Consiliul Europei în favoarea patrimoniului cultural și invită la continuarea unei cooperări strânse atât la nivelul legislației, cât și în cel al practicilor. În legătură cu subiectul acestei comunicări, Comitetul atrage atenția asupra convenției-cadru de la Faro privind protejarea patrimoniului cultural, care protejează toate formele de patrimoniu cultural în Europa și care, împreună, constituie un fundament comun de cunoștințe, înțelegere reciprocă, identitate, de sentiment de apartenență și creativitate (1). În același timp, CoR urmărește îndeaproape Forumul mondial UNESCO privind cultura și industriile creative, ale cărui obiective sunt în sinergie cu poziția Comitetului European al Regiunilor, care prevede, în cadrul Agendei de dezvoltare post-2015, o integrare deplină a culturii și patrimoniului cultural, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității (2);

3.

subliniază importanța care revine tuturor nivelurilor de guvernare, prin implicarea activă a părților interesate în protejarea și sprijinirea patrimoniului cultural european, și, în perspectiva provocărilor secolului al XXI-lea, în încurajarea diversității patrimoniului cultural în slujba redresării economice. Conform Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european (3). Uniunea contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând atât diversitatea națională și regională a acestora, cât și principiul subsidiarității, scoțând în evidență patrimoniul cultural comun al acestora (4). Diversitatea culturală, istorică și socială va determina viitorul inovațiilor economice, științifice, artistice și politice și al vieții de zi cu zi;

4.

subliniază faptul că patrimoniul cultural reprezintă o parte integrantă a sectoarelor culturale și creative, reprezentând suma resurselor, bunurilor și cunoștințelor materiale, imateriale și naturale moștenite din trecut; el aduce un aport la modelarea localităților și regiunilor și contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și la consolidarea coeziunii sociale. Patrimoniul cultural reprezintă o valoare comună, un bun comun, care, dacă este recunoscut ca atare, poate contribui la dezvoltarea unei viziuni orientate către viitor. Conservarea patrimoniului, punerea sa în valoare, asigurarea sustenabilității sale reprezintă o misiune, o responsabilitate și un obiectiv comun. Referitor la protecția și apărarea patrimoniului cultural al statelor membre ale UE, Comitetul este de acord cu comunicarea în ceea ce privește sublinierea importanței articolului 36 din tratat (5), a Regulamentului (CE) nr. 116/2009 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale (6), precum și a Directivei 2014/60/UE privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru;

5.

consideră că patrimoniul cultural nu este apreciat la adevărata sa valoare. În practică, ponderea ajutoarelor de stat destinate obiectivelor legate de patrimoniul cultural scade în mod constant. Având în vedere că patrimoniul cultural este mai mult decât o valoare economică și date fiind reducerile bugetare care îl pot afecta, se impune identificarea unor noi modalități de finanțare pentru conservarea tezaurului cultural imens de care dispune Uniunea Europeană. Prin urmare, Comitetul salută progresele înregistrate de Comisia Europeană în ceea ce privește măsurile legislative, de a extinde – în contextul modernizării normelor privind ajutoarele de stat – domeniul de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii (7) pentru ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului; astfel se recunoaște, pe de o parte, importanța patrimoniului cultural ca factor în crearea de locuri de muncă și, pe de altă parte, rolul acestuia de transmițător al identității și al valorilor constitutive ale societății, două aspecte care trebuie luate în considerare la alocarea de ajutoare de stat;

6.

regretă faptul că în comunicarea Comisiei nu există nicio referire la patrimoniul natural, ca parte intrinsecă a patrimoniului cultural. Salută, în acest sens, faptul că Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (8) recunoaște în mod clar că, „întrucât patrimoniul natural este deseori esențial în modelarea patrimoniului artistic și cultural, prin conservarea patrimoniului, în sensul prezentului regulament, ar trebui să se înțeleagă și patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau recunoscut în mod oficial de către autoritățile publice competente ale unui stat membru”.

7.

salută introducerea în recent revizuita Directivă 2014/52/UE privind evaluarea impactului asupra mediului (9) a ideii că este important să se țină cont și de impactul potențial al proiectelor publice și private asupra patrimoniului cultural. Aceste dispoziții europene pot avea un efect de stimulare asupra măsurilor luate de autoritățile locale și regionale în domeniul cultural și asupra dezvoltării integrate și fezabilității chestiunilor legate de protejarea și conservarea patrimoniului cultural în cadrul planurilor lor complexe de dezvoltare urbană și dezvoltare teritorială;

8.

atrage atenția asupra faptului că distrugerea proprietății culturale, precum și săpăturile neautorizate și traficul cu artefacte culturale, amenință sustenabilitatea și protecția patrimoniului cultural și rămâne un aspect ce necesită măsuri colective la nivel european și internațional. Aceste măsuri au nevoie de canale deschise de comunicare și de o cooperare strânsă, ce implică statele membre ale UE și țările candidate și țările terțe. Comitetul salută introducerea Sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 și așteaptă cu nerăbdare instituirea unui modul al sistemului IMI adaptat în mod specific obiectelor culturale, care ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a Directivei 2014/60/UE;

9.

consideră că Comisia ar trebui să abordeze în mod eficace lipsa de date la nivelul întregii UE cu privire la contribuția patrimoniului cultural la creșterea economică și la coeziunea socială. Prin urmare, solicită să fie elaborată și pusă în practică o bază de date europeană unică, la care să contribuie proiectele dezvoltate în acest sens (10). De asemenea, încurajează elaborarea de standarde care pot forma o bază pentru analize cost-beneficiu, adaptate problemelor specifice, care să dovedească amploarea contribuției economice și sociale aduse de patrimoniul cultural, să scoată în evidență beneficiul curent al acestuia, pentru a le utiliza ca bază pentru măsuri de conservare suplimentare;

10.

susține metoda deschisă de coordonare (MDC) în cadrul agendei europene pentru cultură în ceea ce privește modelarea cooperării culturale prin obiective strategice și facilitarea comunicării între statele membre, diseminarea de bune practici și învățare reciprocă. CoR recomandă examinarea, împreună cu Comisia Europeană, a posibilității ca, începând cu 2015, Comitetul să fie reprezentat în grupurile de lucru prevăzute în cadrul noului plan de lucru în domeniul culturii. Comitetul reamintește că reprezentanții naționali ar trebui să consulte în mod sistematic actorii de la nivel local și regional, astfel încât aceștia să se poată pregăti cât mai informat cu putință (11) și să garanteze că expertiza, cunoștințele și experiența acumulată la nivel local și regional, precum și propunerile creative și inovatoare privind rezultatele obținute în domeniile-cheie, să fie puse în practică prin difuzarea de bune practici;

11.

subliniază faptul că patrimoniul cultural reprezintă o piatră de temelie a identității locale, regionale, naționale și europene. Conservarea și protejarea sa, precum și consolidarea identității sociale de la nivel local și regional sunt factori esențiali pentru durabilitate; ele veghează la conservarea valorilor comunitare și la sustenabilitatea cunoștințelor tradiționale și specifice pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural este orientat către societate și joacă un rol esențial în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, având în vedere că reprezintă o sursă de dezvoltare economică și de coeziune socială. În același timp, familiarizarea cu patrimoniul cultural la nivel local și regional ar trebui să facă parte integrantă din toate programele școlare din sistemul de învățământ formal;

12.

subliniază că valorile culturale locale – creația artistică, literară, audiovizuală și arhitecturală, munca creativă, cultura contemporană, artizanatul, folclorul, patrimoniul arheologic, istoric, religios și etnografic, dialectele, muzica, alimentația și gastronomia, peisajul și specificul natural, expertiza și cunoștințele tradiționale, know-how-ul, tradițiile etc. – sunt strâns legate de identitate, care se întemeiază pe patrimoniul material, imaterial și natural al comunităților. Comitetul reamintește că dezvoltarea culturii la nivel local consolidează identitatea unui oraș sau unei regiuni și caracterul său distinctiv, iar combinația, în condițiile respectului reciproc, dintre diversele identități contribuie la edificarea patrimoniului cultural comun. Produsele culturale astfel create generează valori locale unice. Acești factori culturali sunt importanți și la nivel european (12);

13.

subliniază că patrimoniul cultural imaterial este cel care definește identitatea unei regiuni; punerea sa în valoare încurajează dezvoltarea regională. Se poate constata că, în contextul cooperării transfrontaliere și transnaționale, multe dintre bunele practici în domeniul dezvoltării de strategii se bazează pe resurse culturale imateriale. Prin concentrarea asupra elementelor specifice și unice se atrage atenția asupra lucrurilor de care putem fi mândri, consolidând în același timp atractivitatea locală sau regională din punct de vedere al competitivității întreprinderilor (13) și contribuind la generarea de locuri de muncă;

14.

subliniază că protecția patrimoniului cultural contribuie la dezvoltarea unui spirit de identitate prin sensibilizarea cu privire la valorile de patrimoniu, stimularea unui sentiment de apartenență, conectarea la conceptele planificării spațiilor publice și aprecierea acestor valori. Aceasta poate contribui la dezvoltarea parteneriatului social și a structurilor de parteneriat public-privat, în timp ce eforturile de păstrare a patrimoniului cultural pot contribui la crearea de locuri de muncă și pot încuraja economia socială. În acest sens, consideră important schimbul de bune practici din alte țări în materie de inventariere și protecție a patrimoniului local în ansamblu;

15.

consideră că este important ca politica de dezvoltare durabilă a patrimoniului cultural să fie benefică pe termen scurt, mediu și lung pentru îmbunătățirea situației economice și a calității vieții în regiunea în cauză. Patrimoniul cultural poate fi un motor pentru planificarea incluzivă a dezvoltării locale și regionale și pentru dezvoltarea industriilor creative; el contribuie la creșterea economică prin sporirea accesului la bunurile culturale. Un element important al competitivității constă în deschiderea față de soluții inovatoare de păstrare a patrimoniului cultural, puse în aplicare și prin intermediul unor parteneriate public-privat;

16.

subliniază nevoia de a integra mai bine Strategia Europa 2020 revizuită în sectorul patrimoniului cultural, al culturii, creativității și inițiativelor emblematice aferente, precum și nevoia de a se asigura că strategia ține seama de contribuția patrimoniului cultural pentru economie;

17.

consideră necesar ca sectoarelor culturale și creative să li se pună în continuare la dispoziție resurse destinate patrimoniului cultural din bugetele noilor fonduri (de exemplu, FEDR, FSE, FEADR și FEP) și programe (de exemplu, programul „Europa creativă” și PC7) și că patrimoniul cultural este mai bine integrat în noul ciclu financiar (2014-2020); salută, în special, cartografierea activităților destinate patrimoniului cultural în politicile și proiectele UE (14); recomandă să se exploateze pe deplin resursele UE pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii naționale și regionale destinate unor obiective creative și inovatoare. Realizarea unor sinergii optime între fondurile și programele europene pentru a asigura eficacitatea și eficiența rămâne o sarcină esențială. Comisia Europeană își aduce contribuția prin intermediul orientărilor sale privind coordonarea, sinergiile și complementaritățile între fondurile structurale și de investiții europene, programul Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii gestionate direct de către Comisie în domeniul cercetării, inovării și competitivității (15);

18.

subliniază că, în contextul dezvoltării economiei regionale și a strategiilor și programelor de dezvoltare regională, teritorială și urbană, se recomandă cu insistență să se ia în considerare conservarea culturii și a resurselor culturale ca elemente purtătoare de valoare, presiunile la care sunt expuse mediul și regiunile, precum și considerațiile legate de protecția mediului. Intervențiile, măsurile și instrumentele ecologice și eficiente din punct de vedere energetic – care ar putea împiedica efectele dezastrelor naturale (de exemplu, inundații) sau ale celor provocate de om – au un rol important de jucat în atenuarea efectelor schimbărilor climatice și eficacitatea dezvoltării bazate pe atuurile locale și regionale;

19.

consideră că este important să se profite de patrimoniul arhitectural al clădirilor, astfel încât clădirile de patrimoniu să preia alte funcții în cadrul reabilitării urbane, contribuind astfel, cu ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii, la ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă. Credibilitatea profesională a reabilitării clădirilor sporește atunci când intervenția nu are loc numai cu materiale tradiționale, ci și pe baza unor tehnici tradiționale și contemporane. Aceste cunoștințe, precum și monumentul în sine, trebuie păstrate și transmise generațiilor următoare, în cadrul formării profesionale. Forța de muncă formată și specializată va fi căutată pe piață. Există numeroase exemple de bune practici la nivel local și regional în ceea ce privește sprijinirea și promovarea unui mediu creativ, de exploatare a posibilităților oferite de diversitatea culturală, de integrare a strategiilor culturale în dezvoltarea locală și regională în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020; Comitetul European al Regiunilor contribuie la diseminarea cunoștințelor și schimbul de experiență în acest domeniu. Aceste abordări și practici favorizează formarea unui model de ecosistem cultural durabil, încurajând spiritul antreprenorial creativ;

20.

salută faptul că Comisia menționează, în contextul valorii economice a patrimoniului cultural, industria europeană a construcțiilor și rolul investițiilor în bunuri istorice, contribuind la crearea de locuri de muncă și lansarea de noi activități economice; încurajează autoritățile locale și regionale să participe la administrarea patrimoniului arhitectonic, aflat, în multe cazuri, în proprietate publică, în vederea exploatării lor în diferite moduri, pentru a genera venituri și a asigura întreținerea și durabilitatea acestora; ia act de faptul că programul capitalelor europene ale culturii reprezintă, de asemenea, o contribuție importantă la conservarea și redimensionarea patrimoniului arhitectural, în cadrul căruia o serie de zone urbane și situri istorice ar putea fi refăcute, în paralel cu procesul de gestionare și de reflecție privind patrimoniul industrial și siturile dezafectate;

21.

subliniază că autoritățile locale și regionale, fiind nivelul cel mai apropiat de cetățean, ar trebui să preia un rol de conducere în dezvoltarea unui sentiment de responsabilitate pentru protejarea mediului construit și natural, pentru o schimbare favorabilă a mentalităților și mobilizarea populației în acest sens; Monitorizarea periodică a condițiilor patrimoniului construit ar trebui să fie o practică comună, iar autoritățile ar trebui să încurajeze răspândirea practicilor de întreținere și formare a funcționarilor și a proprietarilor de monumente;

22.

reiterează faptul că la toate nivelurile, politica privind IMM-urile trebuie să ia în considerare și să lucreze cu modele diferite de afaceri pentru a maximiza crearea de locuri de muncă și creșterea economică durabilă (de exemplu, industriile culturale și creative) (16);

23.

în toate domeniile patrimoniului cultural, se recomandă încurajarea participării capitalului privat, ceea ce presupune atât stimulente fiscale, cât și crearea unei opinii publice favorabile conservării bunurilor materiale și imateriale; reamintește că sectorul privat joacă adesea un rol important în promovarea culturală, prin intermediul responsabilității sociale a întreprinderilor, a unor donații sau altor forme de finanțare, dar că autoritățile locale și regionale ar putea contribui la crearea unui mediu propice pentru folosirea optimă a acestor fonduri (17);

24.

consideră că patrimoniul cultural reprezintă un puternic factor de dezvoltare locală și regională, favorabil incluziunii pentru întreaga populație, care creează importante bunuri materiale prin promovarea turismului cultural durabil, responsabil și de calitate, a cărui dezvoltare depinde de patrimoniul material și imaterial al colectivităților locale și regionale. Comitetul European al Regiunilor consideră că este esențial să se creeze sinergii între strategiile de turism durabil și industriile culturale și creative locale și regionale, în vederea sprijinirii creșterii economice și a ocupării forței de muncă și a facilitării accesului la cultură;

25.

subliniază, cu toate acestea, importanța găsirii unui echilibru corespunzător între dezvoltarea sectorului turismului cultural și protejarea patrimoniului cultural;

26.

în ceea ce privește exploatarea potențialului multifuncțional al patrimoniului cultural, atrage atenția asupra itinerariilor culturale, care, în interiorul unei țări și la nivel transfrontalier, cu participarea publicului și a tuturor părților interesate, oferă o contribuție semnificativă la diseminarea valorilor culturale locale și regionale, contribuind în același timp într-un mod complex la ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă și bunul mers al întreprinderilor (de exemplu, prin fabricarea și transportul de produse locale, cazare, restaurante). Itinerariile concepute conform principiului structurii tematice (18) – ca element de legătură – conectează adesea destinații turistice (orașe, comune) mai puțin cunoscute, punând astfel în valoare diversitatea ofertei turistice și vizibilitatea patrimoniului cultural (arhitectură, peisaj și bunuri nemateriale) în zonele rurale. Itinerariile culturale (alei, piste de biciclete etc.) au, de asemenea, o contribuție importantă la îmbunătățirea sănătății populației;

27.

arată că, în cadrul turismului cultural legat de gastronomie, specialitățile gastronomice locale sunt considerate un element semnificativ al culturii, capabil să atragă turiști grație alimentelor și produselor agricole locale și tradiționale. Subliniază că producția durabilă de alimente și măsurile menite să protejeze diversitatea patrimoniului gastronomic local și regional contribuie la crearea de noi locuri de muncă durabile, care pot juca un rol-cheie în creșterea locală și regională și pentru coeziune;

28.

subliniază valoarea adăugată considerabilă a programelor de cooperare teritorială europeană și sprijinul transfrontalier pentru conservarea patrimoniului cultural: prin eliminarea granițelor, ele conferă mai multă vizibilitate Europei și regiunilor, orașelor și comunelor sale, prin intermediul cooperării locale și regionale; în domeniul turismului cultural, încurajarea comerțului cu produse locale și al industriilor creative, care fac posibile schimbul de competențe și cunoștințe, consolidarea economiei regionale și deschiderea de noi piețe. Ele pot contribui la prevenirea dispariției competențelor și meșteșugurilor tradiționale care se confruntă cu provocările demografice (19). Comitetul consideră că, în contextul cooperării transnaționale, este important ca strategiile de dezvoltare macroregională să contribuie la rândul lor la coeziunea socială, economică și teritorială, transformând valorile patrimoniului cultural european într-un produs turistic și punând în aplicare soluții inovatoare și creative;

29.

recunoaște că una dintre provocările Agendei digitale pentru Europa constă în digitalizarea patrimoniului cultural și a monumentelor istorice, în accesibilitatea online a acestora și în conservarea pentru generațiile viitoare, domeniu în care au fost deja înregistrate progrese (20). Atunci când se redefinește abordarea generală și rolul patrimoniului cultural, trebuie luate măsurile ce se impun pentru a atinge un public larg și a exploata beneficiile noilor tehnologii, recurgând la noi instrumente de comunicare, facilitând crearea de comunități și intensificând schimbul de cunoștințe, activitățile culturale, educaționale și de cercetare. În opinia Comitetului, digitalizarea și noile tehnologii oferă în același timp oportunități de inovare pentru îmbunătățirea competitivității; industriile creative și inovatoare și materialul cultural digitalizat care le stă la dispoziție se consolidează reciproc;

30.

subliniază că muzeele, bibliotecile și arhivele joacă un rol important în domeniul patrimoniului cultural prin consolidarea coeziunii comunitare. În societatea informațională a secolului XXI ar trebui regândit rolul și viitorul bibliotecilor locale – care, în multe state membre sunt finanțate și gestionate de autoritățile locale – din punct de vedere al accesibilității și difuzării de cunoștințe despre patrimoniul cultural. La elaborarea conținuturilor pentru noile servicii și mijloace de comunicare digitale trebuie să se țină seama nu numai de parametri economici, dar și de nevoile sociale și culturale (21). Conferințele, cursurile de formare și vizitele de studiu în cadrul parteneriatelor între orașe ar putea contribui la schimbul de experiențe referitoare la soluții moderne și cele mai bune practici;

31.

consideră că proiectele UE de promovare a digitalizării sunt esențiale și subliniază importanța Platformei culturale Europeana, care reunește conținuturile online ale bibliotecilor, muzeelor și arhivelor europene, prin care se dorește garantarea accesului prin internet pentru toți cetățenii la patrimoniul cultural și științific al Europei. Recunoaște faptul că aspectele legate de drepturile de autor și clarificarea drepturilor online rămân o provocare și se pronunță în favoarea creării unui cadru juridic pentru digitalizare;

32.

recunoaște că patrimoniul cinematografic și creația cinematografică ca sursă de informații despre istoria societății europene fac parte integrantă din patrimoniul cultural al Europei; în acest context, este de dorit o mai bună exploatare a potențialului industrial și cultural al acestuia. Există încă obstacole în ceea ce privește digitalizarea și punerea la dispoziție online a filmelor (22); în plus, cinematografele joacă un rol important în prezentarea culturii și civilizației specifice fiecărui popor. Având în vedere faptul că revoluția digitală și povara financiară ar putea genera transformări permanente pentru industria locală și regională, CoR își reiterează solicitarea în favoarea unor eforturi comune și în favoarea cooperării, pentru a evita dispariția cinematografelor mici (23) și încurajează autoritățile locale și regionale să utilizeze fondurile UE pentru modernizarea cinematografelor locale;

33.

subliniază importanța dobândirii, în cadrul sistemului de învățământ, a unor competențe digitale începând de la o vârstă fragedă, astfel încât tinerii să poată beneficia pe deplin de noile forme de acces la cultură, fiind mai bine pregătiți pentru profesiile viitorului; trebuie să se acorde, de asemenea, ajutor pentru tânăra generație și o mare parte a societății pentru a face față consecințelor trecerii la era digitală (24);

34.

salută faptul că această comunicare recunoaște rezultatele programelor și inițiativelor UE care vizează sensibilizarea tinerilor cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate și la promovarea dialogului intercultural. Recunoaște că marca patrimoniului european și capitalele europene ale culturii reprezintă inițiative care pun în lumină bogăția, diversitatea și aspectele comune ale culturilor europene (25) și subliniază că este necesar ca orașele candidate să elaboreze, în funcție de resursele locale și regionale, un program cultural specific, care să aibă o dimensiune europeană puternică, cu un impact pozitiv pe termen lung asupra sectorului cultural și asupra orașului-gazdă (26); Ar trebui reamintit că percepția socială a valorii patrimoniului european ca factor de dezvoltare poate contribui la stabilirea de indicatori standardizați în context european, care să permită măsurarea impactului acestui sector asupra economiei teritoriilor și asupra creării și conservării de locuri de muncă;

35.

consideră că instituirea unui „An european al patrimoniului cultural”, astfel cum a propus Consiliul Uniunii Europene (27), va contribui la familiarizarea cu patrimoniul cultural a unui public mai larg;

36.

recunoaște importanța Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural și a premiului Europa Nostra, create pentru a asigura recunoașterea activității excelente de protecție a patrimoniului și de difuzare a realizărilor tehnice de nivel înalt, care mobilizează cetățenii, societatea civilă, autoritățile locale și regionale, fundațiile și companiile private pentru a revigora monumente și situri istorice. O contribuție în acest sens vine și din partea noului program „Europa creativă”, care pune un accent special pe activitățile transnaționale în cadrul industriilor culturale și creative (28);

37.

consideră că sancționarea vandalismului față de monumente, mediu și componentele artistice ale acestuia, precum și siturile arheologice trebuie consolidată în continuare;

38.

recunoaște că cercetarea în domeniul patrimoniului cultural contribuie la conservarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural. Cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare (PC7), inițiativele de programare comună (IPC) și programul Orizont 2020 pot asigura dinamismul și durabilitatea patrimoniului cultural al Europei, prin promovarea activităților de cercetare și inovare care au drept scop combaterea schimbărilor climatice și a amenințărilor și dezastrelor naturale. Salută programul și cadrul de acțiune pentru cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, care urmează a fi lansate în curând, și solicită înființarea unui mecanism de cooperare în parteneriat cu autoritățile locale și regionale;

39.

subliniază că bunurile și serviciile culturale trebuie să fie accesibile tuturor, fiind nevoie de reducerea inegalităților dintre bogați și săraci, locuitorii din mediul rural și urban, tinerii și persoanele în vârstă și persoanele cu handicap. Măsurile de reducere a inegalităților vor da roade numai dacă vor fi puse în practică cu sprijinul și participarea tuturor celor implicați și dacă se vor extinde posibilitățile privind accesul la competențe. Egalitatea de șanse este o condiție sine qua non a democrației culturale;

40.

consideră că este important ca tinerii să învețe mai multe despre propriul lor patrimoniu material și spiritual, să înțeleagă interesul pentru protejarea și promovarea bunurilor culturale (de exemplu, în contextul Zilelor europene ale patrimoniului). Este de părere că aceste cunoștințe creează premisele punerii în aplicare a unor parteneriate în vederea exploatării durabile a patrimoniului cultural și a utilizării informate a mediului înconjurător. Recomandă ca, în cadrul Zilelor europene ale patrimoniului, conținuturile săptămânii tematice să fie definite astfel încât să ia naștere o rețea a activităților culturale desfășurate de autoritățile locale;

41.

consideră că activitatea de voluntariat este o formă promițătoare de participare a populației locale și de dezvoltare de relații publice, cărora le revine un rol important în dobândirea de cunoștințe și crearea unei atitudini de interes pentru cultură, contribuind la prevenirea marginalizării grupurilor vulnerabile din societate;

42.

în vederea consolidării durabilității, dezvoltării și vizibilității patrimoniului cultural, CoR consideră că este important ca valoarea intrinsecă a patrimoniului cultural să fie protejată și exploatată în mod durabil și ca autoritățile locale și regionale și organismele responsabile pentru educație, cultură și patrimoniu cultural să dezvolte cooperarea, de preferință într-un mod sistematic, ceea ce ar putea servi obiectivului de informare a publicului într-o formă ușor de înțeles. Cooperarea creează contacte interpersonale, consolidează încrederea și reprezintă o garanție pentru găsirea unor soluții comune la provocări comune;

43.

subliniază rolul important jucat de înfrățirile transfrontaliere între orașe pentru cunoașterea reciprocă, interactivă și axată pe experiența practică, a patrimoniului cultural local și regional și a diversității sale, prin implicarea activă a cetățenilor. Subliniază în acest sens valoarea adăugată la nivelul UE a programului „Europa pentru cetățeni” în crearea de rețele și programe de înfrățire a orașelor; proiecte privind memoria istorică, care au o dimensiune europeană, încurajează toleranța și o mai bună înțelegere a istoriei și diversității Uniunii Europene și creează o legătură între Europa și cetățenii săi. De asemenea, CoR salută continuarea acestui program în noul cadru financiar al UE (29);

44.

recomandă recompensarea celor mai bune practici în protejarea patrimoniului cultural prin parteneriate și cooperări între autoritățile locale, ceea ce va contribui, de asemenea, la consolidarea identității Uniunii Europene;

45.

consideră că este important ca, în localitățile rurale și urbane deopotrivă, proiectele de cooperare tematică în domeniul patrimoniului cultural să fie puse în practică prin implicarea activă a tuturor actorilor relevanți în procesul decizional, promovând o guvernanță participativă eficientă. subliniază valoarea și importanța guvernanței pe mai multe niveluri (30), care facilitează, între altele, diseminarea celor mai bune practici în domeniul patrimoniului cultural, dezvoltarea democrației participative, a învățării reciproce, apariția unor noi forme de dialog și parteneriat, precum și eficacitatea și coerența politicilor sectoriale legate de patrimoniul cultural;

46.

Reevaluarea importanței culturii și a patrimoniului cultural este un proces de lungă durată, care implică toate părțile interesate ale societății. CoR este de părere că această schimbare de mentalitate poate fi realizată doar dacă reușim mobilizarea unei mari părți a populației, de exemplu prin reducerea inegalităților sociale, dezvoltarea comunităților locale, creșterea posibilităților de participare în societate, creând o deschidere către inovare și dezvoltarea de aptitudini pentru a învăța și aprecia competențele în materie de inovare și de valori culturale. consideră că responsabilitatea de a veghea la participarea tuturor părților interesate în procesul de dobândire de cunoștințe și de cultură, indispensabile pentru a face față provocărilor concurențiale cu care se confruntă UE, revine tuturor. În acest context, CoR salută și sprijină punctul 28 din concluziile Consiliului de miniștri ai culturii din 25 noiembrie 2014, potrivit cărora se recomandă luarea în considerare a unui An european dedicat patrimoniului cultural. Acest lucru ar contribui la realizarea obiectivelor comune în contextul paneuropean;

47.

subliniază rolul important pe care cultura îl poate juca în domeniul afacerilor externe, pentru depășirea diferențelor și recunoașterea valorilor comune și împărtășite de către popoare. Solicită, prin urmare, să se confere mai multă vizibilitate relațiilor culturale la nivel înalt și, în acest sens, ia act de recentele eforturi menite să includă diplomația culturală în relațiile externe ale Uniunii Europene, în special prin acțiunile pregătitoare pe tema „Cultura în relațiile externe ale UE”;

48.

subliniază necesitatea de a consolida inclusiv cooperarea în domeniul luptei împotriva traficului ilicit de bunuri și obiecte culturale. Îndeamnă, prin urmare, statele membre să ratifice Convenția UNESCO din 1970 și Convenția UNIDROIT din 1995 și să asigure punerea lor în aplicare așa cum se cuvine, printr-o transpunere adecvată în legislația națională și prin intensificarea acțiunilor polițienești și a controalelor vamale la frontierele UE.