21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/50

1.

amintește că se consideră în general că restructurările și schimbările structurale fac parte din evoluția naturală a economiei;

2.

atrage atenția asupra faptului că efectele restructurărilor se fac simțite în mod evident la nivel regional. Ele pot influența dezvoltarea structurală a regiunilor și competitivitatea acestora pe termen mediu și chiar pe termen lung. Prin urmare, este necesar să se adopte abordări regionale (politici descentralizate adaptate la nevoile locale și puse în aplicare prin asocierea principalilor parteneri) (1);

3.

amintește că restructurările au un impact deosebit de puternic asupra regiunilor mai puțin dezvoltate, care, de regulă, au o structură industrială mai puțin competitivă și inovatoare și prezintă niveluri ridicate ale șomajului, motiv pentru care este necesar să se acorde o atenție specială acestui tip de regiuni;

4.

prin urmare, salută faptul că cadrul de calitate recunoaște responsabilitatea tuturor părților participante, inclusiv a autorităților regionale. Comitetul atrage atenția și asupra faptului că problematica respectivă privește și autoritățile locale, în primul rând, cele din marile orașe, unde se găsesc cele mai mari concentrații de angajatori și care joacă un rol-cheie în determinarea situației economice a centrelor urbane mai mici din zona lor de influență;

5.

subliniază faptul că partajarea responsabilităților de gestionare este cheia succesului abordărilor propuse. Și UE ar trebui să încurajeze consolidarea parteneriatelor între toți actorii majori. Rolul de coordonare al statului, al autorităților regionale și locale este de asemenea esențial, având în vedere punctele de vedere diferite ale lucrătorilor și ale angajatorilor privind procesul de restructurare;

6.

consideră că, pentru reușita Strategiei Europa 2020, este imperativ necesar, în actualul climat socioeconomic, ca toate eforturile să se concentreze pe dezvoltarea ocupării forței de muncă (crearea și menținerea locurilor de muncă);

7.

pune un mare accent pe anticiparea schimbărilor și pe capacitatea tuturor părților interesate de a se adapta la acestea. Acest aspect presupune trei dimensiuni:

8.

salută inițiativele Comisiei, cum ar fi, de exemplu, înființarea Centrului European de Monitorizare a Schimbărilor (European Monitoring Centre on Change – EMCC) sau a Observatorului european al restructurărilor (ERM) (European Restructuring Monitor – ERM) (2) și propune consolidarea acestora, de exemplu, prin acordarea de asistență adaptată autorităților locale și regionale în situații specifice;

9.

apreciază totodată faptul că fundația Eurofound își concentrează activitățile de cercetare pe efectele restructurărilor la nivel regional, ceea ce compensează eficace în ultimii ani lipsa de informații din acest domeniu;

10.

salută faptul că, în comunicarea sa, Comisia enumeră o serie de bune practici, propunând să fie adoptate pe bază voluntară. recomandă în plus Comisiei să se aplece asupra solicitării Parlamentului European și a Comitetului Regiunilor (3) de revizuire a cadrului legislativ privind informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la anticiparea și gestionarea restructurărilor, ale cărui neajunsuri actuale sunt evidențiate chiar de Comisie în prezenta comunicare;

11.

propune ca Comisia să coopereze cu toți partenerii interesați în cadrul evaluării punerii în aplicare a cadrului de calitate și să ia de asemenea în considerare, în cadrul acestui proces, procedurile existente sau acordurile între parteneri, în fiecare dintre statele membre;

12.

subliniază că cadrul de calitate propus de Comisie, care constă într-un pachet de recomandări și de bune practici a căror adoptare pe bază voluntară este recomandată de către aceasta, nu face referire la niciun temei juridic specific din tratate, constituind un instrument juridic sui generis, care nici el nu este prevăzut explicit în tratate. Din acest motiv, demersul Comisiei nu permite Parlamentului European să adopte o poziție utilă. Considerând totuși că propunerea Comisiei se înscrie în cadrul competențelor partajate între Uniune și statele membre în materie de politică socială, astfel cum sunt definite la articolele 151 și 153 TFUE, și că schimburile de experiență și de exemple de bune practici la nivelul UE au o valoare adăugată indiscutabilă, propunerea Comisiei este conformă cu principiile subsidiarității și proporționalității;

13.

subliniază rolul autorităților locale și regionale în a prevedea competențele necesare și în a le acorda cu nevoile pieței forței de muncă (4) prin măsuri aplicate în special în domeniul învățământului și al formării. Statele membre ar trebui să fie conștiente de acest rol și să furnizeze autorităților locale și regionale resursele adecvate pentru a facilita trecerea tinerilor de pe băncile școlii pe piața forței de muncă, dat fiind că tocmai aceste autorități asumă, deseori, funcția de furnizori de servicii în învățământ, formare și ocuparea forței de muncă (5);

14.

subliniază încă o dată faptul că chestiuni precum mobilitatea profesională sau asigurarea echilibrului între cerere și ofertă pe piața locală a forței de muncă au impact decisiv asupra succesului mecanismelor de restructurare aplicate. Mobilitatea lucrătorilor trebuie stimulată prin servicii personalizate de căutare a unui loc de muncă, prin asigurarea unei experiențe la locul de muncă și a unor cursuri de formare, astfel încât aceștia să-și poată adapta competențele la nevoile pieței forței de muncă (6). Aceste măsuri privesc în primul rând grupurile specifice care se confruntă cu șomajul de lungă durată (tinerii, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele în vârstă, migranții și persoanele cu handicap);

15.

în ceea ce privește regiunile de frontieră, subliniază importanța promovării mobilității transfrontaliere a lucrătorilor prin înlăturarea piedicilor fiscale, exportul indemnizațiilor de șomaj și posibilitatea transferării drepturilor de pensie (7). Autoritățile locale și regionale pot juca un rol important în domeniul acordării de consultanță navetiștilor prin serviciile EURES sau prin structurile transfrontaliere existente (8);

16.

încurajează autoritățile locale să coopereze mai îndeaproape în efortul de a face schimb de informații cu privire la oportunitățile de lucru de pe o anumită piață a forței de muncă locale sau regionale. Acțiunile comune de promovare a mobilității individuale și de schimb al informațiilor privind piața forței de muncă ar putea crește cu mult rata de ocupare a forței de muncă în profesiunile cu o cerere ridicată pentru care nu există suficiente competențe la nivel local sau regional.

17.

salută Comunicarea Comisiei Europene pe tema „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)14), prezentată în ianuarie 2014 și invită Comisia să includă anticiparea schimbărilor și gestionarea restructurărilor ca măsuri concrete de sprijinire a unei largi politici industriale europene. Schimbările structurale au impact asupra industriei din regiuni și orașe. Consideră, prin urmare, că orice dezbatere privind schimbările structurale trebuie să abordeze și rolul politicilor industriale și regionale în contextul anticipării acestor schimbări;

18.

subliniază rolul autorităților locale și regionale în utilizarea fondurilor structurale ale UE precum FSE și FEDER, precum și a Fondului european de ajustare la globalizare în regiunile relevante, pentru promovarea creării de locuri de muncă de calitate și a unei tranziții incluzive. Trebuie create condiții ca finanțarea măsurilor legate de anticiparea schimbărilor și restructurărilor să provină din mai multe surse, pentru a li se asigura perenitatea;

19.

subliniază importanța strategiilor de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) pentru a facilita schimbările considerate prioritare de către regiuni. Prin natura sa, RIS3 este un proces menit, în primul rând, să aducă schimbări în mediul de afaceri, sprijinind regiunile să aibă acces la cele mai bune competențe în materie de inovare și la cei mai buni parteneri. Cooperarea europeană din cadrul proceselor RIS3 are o valoare adăugată considerabilă pentru punerea în aplicare a schimbărilor structurale;

20.

consideră că cel mai important rol al autorităților locale și regionale în procesul de restructurare este coordonarea tuturor părților interesate. În practică, structurile permanente de coordonare s-au dovedit cruciale pentru o reacție rapidă și eficace la nivel regional;

21.

sprijină apelul CESE la „o coordonare și o colaborare mai strânsă, la nivel european, între politicile și serviciile Comisiei, agenții și numeroase observatoare, pentru a putea susține într–un mod clar și coerent deciziile întreprinderilor în materie de restructurare. În special IMM-urile și microîntreprinderile, pentru anticiparea schimbărilor, trebuie să poată beneficia de mecanisme adecvate și specifice de sprijin și îndrumare (9).