20.11.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 415/5

Raportor

dl Markku Markkula (FI-PPE), membru al Consiliului municipal Espoo

1.

Ecosistemele întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate nu pot fi proiectate sau schițate a priori decât parțial. Într-un ecosistem, multe dintre variabile nu pot fi controlate. Totuși, pot fi identificați anumiți factori care facilitează activitatea antreprenorială: accesul sporit la credite, eficiența reglementărilor și impozitării, promovarea unei culturi antreprenoriale și consolidarea capacității de asumare a riscurilor legate de întreprindere. Aceste aspecte au fost subliniate în diverse ocazii de către Comisia Europeană, dar mai ales în Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 (3). În același timp, existența infrastructurii care asigură accesul la internet în bandă largă este o condiție preliminară pentru încurajarea înființării de întreprinderi de înaltă tehnologie.

2.

Ca atare, nu se poate stabili a priori unde anume va lua naștere un ecosistem. Nu decidenții politici vor fi cei care vor alege locul în care se vor stabili întreprinderile noi, ci ele însele, pe baza condițiilor de dezvoltare favorabile care le vor fi create.

3.

Pentru a veni în sprijinul acestor ecosisteme va fi necesară mobilizarea administrației publice, a decidenților politici, a sistemului antreprenorial, a mediului universitar, a studenților și a tuturor celorlalți actori, precum și înzestrarea lor cu instrumente și o mentalitate corespunzătoare. Educația joacă un rol decisiv în acest context în care accentul se pune pe dimensiunea excelenței și a capacității de inovare a persoanelor implicate.

4.

Pentru a reduce la minimum riscul de nereușită și de lipsă de eficiență, ar trebui ca, la nivel național, pe baza unei logici de coordonare, să fie polarizate și concentrate resursele asupra anumitor ecosisteme, alese pe baza unor criterii bine definite. Nivelul regional este cel potrivit pentru a reflecta asupra unor forme de agregare a resurselor.

5.

În Europa se constată o fragmentare excesivă a inițiativelor, atât la nivel național, cât și regional. Se resimte nevoia unui cadru comun de referință.

6.

evaluarea realizărilor obținute, dat fiind că diverse regiuni europene s-au dotat deja cu instrumente și/sau au adoptat politici de încurajare a întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate. Aceasta ar permite conceperea unui tablou de bord ușor de înțeles și direct accesibil;

7.

organizarea datelor în clustere, astfel încât să poată fi selectate cele mai importante: vom fi așadar în măsură să efectuăm o lectură analitică a măsurilor adoptate deja de regiuni și să identificăm tendințele care se conturează;

8.

crearea unei baze de date adecvate, prin care nivelurile de guvernanță descentralizată vor putea împărtăși cele mai bune practici adoptate. Prin urmare, vor putea fi instituite și practici de analiză comparativă (benchmarking) foarte utile, mai ales pentru regiunile mai rămase în urmă din punctul de vedere al reglementării;

9.

introducerea unui mecanism de evaluare a eficienței intervențiilor, prin care să se efectueze verificări intermediare periodice în privința rezultatelor obținute;

10.

identificarea cu precizie a celor mai importanți actori de la nivel regional și a responsabilităților acestora în sprijinirea întreprinderilor nou-înființate. În acest scop se va putea recurge și la instrumente deja disponibile și utilizate în alte proiecte europene, ca Dynamic Mapping of Web Entrepreneurs and Startups’ ecosystem (Cartografierea activă a ecosistemului antreprenorilor și întreprinderilor nou-înființate din domeniul internetului) și Cluster Observatory (Observatorul clusterelor).

11.

Dată fiind legătura dintre conceptul de ‘întreprindere nou-înființată’ și cel de ‘flexibilitate’, trebuie redusă la minimum sarcina birocratică. Obstacolele de această natură sunt considerate și în prezent una dintre principalele probleme care vor trebui rezolvate. Așadar, CoR propune:

11.1.

să se simplifice și să se uniformizeze reglementările regionale, astfel încât să nu le împovăreze pe cele naționale;

11.2.

să fie puse la dispoziție online cât mai multe informații cu putință, în mod structurat și cu respectarea normelor privind protecția datelor;

11.3.

să se stabilească un standard minim referitor la informațiile ce trebuie puse la dispoziție, pentru ca destinatarii lor să poată efectua operațiuni de evaluare și comparare;

11.4.

să poată fi accesate online toate procedurile de urmat, eliminându-le pe cât posibil pe cele inutile, și să se ofere posibilitatea derulării direct în același mediu a procedurilor birocratice;

11.5.

ca informațiile să fie disponibile online atât în limba vorbită local, cât și în limba engleză.

12.

Acțiunile de la punctele 11.1-11.5 ar urma să fie puse în practică și prin intermediul instrumentelor deja existente, ca de pildă portalul http://ec.europa.eu/internal_market/eu-go/

13.

trebuie format personalul din administrațiile publice regionale și locale. Persoanele menite să configureze viitorul economiei trebuie să fie pregătite temeinic și să fie la curent cu noutățile în materie de inovare;

14.

trebuie dezvoltată capacitatea de a proiecta (adică de a concepe un program care să permită obținerea unui rezultat) a autorităţilor locale şi regionale și, în general, a fiecărui individ. Este nevoie și de pregătire în domeniul antreprenoriatului;

15.

trebuie concepute mecanisme de evaluare a calității serviciilor oferite, pentru a încuraja administrațiile publice să exceleze;

16.

trebuie acționat în așa fel încât și regiunile, întocmai ca guvernele naționale, să înceapă să gândească digital. Aceasta ar permite nu numai creșterea eficienței, ci și îmbunătățirea serviciilor furnizate cetățenilor;

17.

trebuie întreprinse acțiuni suplimentare pentru ca fiecare regiune și fiecare stat membru să introducă funcția de responsabil cu strategiile online ( chief digital officer – CDO). Persoanele învestite în această funcție, permanentă și cu normă întreagă, vor contribui la asigurarea unui impact al inovațiilor digitale cât mai amplu și mai eficient cu putință.

18.

Publicarea datelor regionale, cu respectarea normelor privind protecția datelor. Aceste informații reprezintă fluidul vital pentru întreprinderile nou-înființate. Prin publicarea datelor regionale ar spori transparența și încrederea. În plus, ar crește posibilitățile de interceptare a eventualelor oportunități de către întreprinderile inovatoare.

19.

toate regiunile vor trebui să își stabilească un număr minim de obiective cantitative în materie de creştere inteligentă și de creare de ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate sau să adopte o abordare calitativă care să constea într-un ‘parcurs pozitiv de schimbare’ care să contribuie la realizarea obiectivelor.

20.

Monitorizarea și evaluarea politicilor vor trebui încredințate unui comitet tehnic special, alcătuit din experți independenți. În urma activității de monitorizare, fiecare regiune va trebui să publice (cel puțin o dată pe an) un raport periodic privind progresele în îndeplinirea obiectivelor stabilite. Acest raport trebuie să examineze în primul rând punerea în aplicare a Strategiei de specializare inteligentă (RIS3) a regiunii, făcând trimitere mai ales la progresele înregistrate în dezvoltarea sistemului de inovare și la modul în care s-a obținut creșterea și au fost create noi întreprinderi de înaltă performanță. Printre obiectivele evaluării se numără și promovarea în Europa a coordonării dintre activitățile din acest domeniu. Acest raport nu trebuie totuși să genereze o sarcină administrativă suplimentară pentru actorii de la nivel local şi regional;

21.

Se impune crearea cu rapiditate a unei baze corespunzătoare de date statistice la nivel local şi regional, precum și definirea unor indicatori de progres regional, care să poată fi folosiți la monitorizarea rezultatelor obţinute. Obiectivul este identificarea politicilor mai eficiente și a celor mai puțin eficiente, în vederea orientării viitoarelor politici.

22.

este important să existe un responsabil care să aibă ca ocupație permanentă promovarea culturii antreprenoriale. Aceasta ar fi stimulată prin intermediul prezentării unor cazuri de succes. Trebuie ca tinerilor din Europa să li se aducă la cunoștință care sunt posibilitățile ce li se oferă în prezent, inclusiv mulțumită noilor tehnologii;

23.

promovarea unei atitudini proactive în rândul tinerilor, prin eliminarea barierelor culturale și psihologice care îngrădesc accesul la mediul antreprenorial. Acest lucru subliniază necesitatea unei ample strategii privind educația antreprenorială, aspect subliniat deja de CoR în avizul său pe tema ‘Regândirea educației’ (6);

24.

insuflarea entuziasmului necesar creării unei întreprinderi. Întreprinzătorii de succes, ale căror activități au un impact real asupra vieții oamenilor, ar trebui onorați și considerați modele demne de urmat. Avem nevoie de stimulente, atât în ceea ce privește spiritul întreprinzător, cât și inovarea;

25.

includerea incubatoarelor de afaceri în programa universitară și conectarea educației la mediul de afaceri. Aceasta le-ar permite să-și facă o părere despre ce înseamnă să începi să gestionezi o firmă, fără a renunța la studii (acestea putând reprezenta, în caz de faliment, plasa lor de siguranță);

26.

susținerea programelor educaționale derulate în cooperare cu mediul de afaceri, cu orientare internațională, pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu potențial mare de creștere, prin combinarea ultimelor evoluții în materie de tehnologie, afaceri și concepție cu descoperirea antreprenorială. Ele au impact în teritoriu și au făcut dovada că pot da rezultate optime;

27.

pentru ca diferitele programele educaționale și de formare profesională să răspundă efectiv cerințelor pieței, un bun criteriu de adoptat ar putea fi cel al coinvestiției și/sau al finanțării parțiale a costurilor: o întreprindere ar putea, și, în cazul anumitor programe, ar trebui să contribuie cu fonduri proprii pentru a arăta că într-adevăr crede într-o inițiativă. Ideal ar fi ca aceste programe să aducă laolaltă persoane din întreprinderi care își desfășoară activitatea în diferite regiuni și sectoare, să le permită accesul la cele mai recente cunoștințe și tehnologii și să genereze proiecte de parteneriat între întreprinderi și instituțiile de învățământ și cercetare;

28.

în plus, trebuie accelerată procedura de acreditare a acestor programe;

29.

se subliniază nevoia creării de sinergii între diversele proiecte europene de susținere a antreprenoriatului, în special între Orizont 2020, Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și fondurile structurale și de investiții europene (ESIF).

30.

Consiliul UE a subliniat rolul inerent al specializării inteligente în cadrul Strategiei Europa 2020. Ghidul UE pentru Strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) definește aceste strategii drept programe teritoriale integrate de transformare economică.

31.

Este necesar ca platforma de specializare inteligentă (Platforma S3) să ofere mai mult sprijin activităților de la nivel local și regional, punând un accent deosebit pe regiunile mai puțin dezvoltate. Acest lucru înseamnă, mai presus de toate, sprijinirea în fiecare regiune a proceselor de identificare a activităților cu valoare adăugată ridicată din regiunea respectivă și crearea celor mai bune condiții de consolidare a competitivității acesteia și a portofoliului de politici care trebuie aplicate pentru definirea strategiilor de specializare inteligentă de aici.

32.

CoR subliniază importanța finanțării la nivel european și regional a ecosistemelor de inovare și producție cu caracteristici locale, regionale sau transregionale pronunțate.

33.

să coordoneze intervențiile diverșilor actori din cadrul ecosistemului. Încurajarea interacțiunilor și a creării de rețele ale participanților la ecosisteme este sarcina principală a administrațiilor publice;

34.

să facă mai multe achiziții de la IMM-urile de înaltă tehnologie. În întreaga UE, majoritatea contractelor de achiziții publice sunt preluate de marile companii multinaționale. Trebuie să aibă loc o adaptare rapidă la prevederile noilor directive privind achizițiile publice (8), care îmbunătățesc considerabil accesul IMM-urilor pe piață;

35.

să creeze condiții propice pentru instalarea celor mai bune întreprinderi de înaltă tehnologie, pentru a spori rezerva de talente în domeniul tehnologic și pentru a genera un efect de contagiune. Toate acestea trebuie planificate într-un cadru foarte cuprinzător, care să nu se limiteze la nivelul local.