This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0403
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on Bulgaria’s 2014 national reform programme and delivering a Council opinion on Bulgaria’s 2014 convergence programme
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru 2014
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru 2014
/* COM/2014/0403 final */
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru 2014 /* COM/2014/0403 final */
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de
reformă al Bulgariei pentru 2014
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență
al Bulgariei pentru 2014 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148
alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE)
nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea
supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice[1],
în special articolul 9 alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE)
nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6
alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3], având în vedere rezoluțiile Parlamentului
European[4], având în vedere concluziile Consiliului
European, având în vedere avizul Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și
financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru
protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru
politică economică, întrucât: (1)
La 26 martie 2010, Consiliul
European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru
creștere economică și ocuparea forței de muncă,
Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor
economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni
în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și
de competitivitate al Europei. (2)
La 13 iulie 2010, Consiliul a
adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările
generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014),
iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările
pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre,
care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre
au fost invitate să țină seama de orientările integrate în
cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă
aplicate la nivel național. (3)
La 29 iunie 2012, șefii de stat
sau de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și
locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune
la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și
care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile
posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la
nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față
de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de
punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări. (4)
La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o
recomandare privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru
2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de convergență
al Bulgariei pentru perioada 2012-2016. (5)
La 13 noiembrie 2013, Comisia a
adoptat analiza anuală a creșterii[5],
care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor
economice din 2014. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza
Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de
alertă[6],
în care a identificat Bulgaria ca fiind unul dintre statele membre pentru care
urma să se efectueze un bilanț aprofundat. (6)
La 20 decembrie 2013, Consiliul
European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității
financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare
a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este
necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat
și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile
normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea
economică și competitivitatea, să se combată șomajul și
consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația
publică. (7)
La 5 martie 2014, Comisia a publicat
rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Bulgaria[7], în temeiul articolului
5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din
analiza Comisiei este că Bulgaria se confruntă în continuare cu
dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și adoptarea
unor măsuri de politică. În special, întârzierile în adaptarea pieței
forței de muncă impun măsuri de politică, în timp ce
corectarea poziției externe și reducerea efectului de levier al
societăților progresează într-un ritm satisfăcător. (8)
La 17 aprilie 2014, Bulgaria și-a
prezentat Programul național de reformă pentru 2014, precum și
Programul de convergență pentru 2014. În vederea luării în
considerare a legăturilor dintre cele două programe, acestea au fost
evaluate în același timp. (9)
Obiectivul strategiei bugetare prezentate în
Programul de convergență pentru 2014 constă în îndeplinirea
obiectivului pe termen mediu privind obținerea, până în 2016, a unui
deficit structural de -1 % din PIB. Acest obiectiv pe termen mediu este
mai strict decât cerințele impuse de Pactul de stabilitate și de creștere.
Bulgaria a beneficiat de posibilitatea de a se abate temporar de la obiectivul
pe termen mediu cu 0,6 % din PIB în 2013 și cu 0,1 % din PIB în
2014, abatere care a fost autorizată pentru proiecte finanțate în
comun. Programul prevede o deteriorare a soldului structural (recalculat) cu
0,3 % din PIB în 2014 până la -1,3 % din PIB, precum și o îmbunătățire
a acestuia cu 0,3 % din PIB în 2015 până la -1,0 % din PIB,
garantând astfel revenirea la obiectivul pe termen mediu. Rata de creștere
a cheltuielilor publice nu ar depăși criteriul de referință
relevant în materie de cheltuieli pe termen mediu în perioada 2014-2015. Prin
urmare, planurile bugetare sunt conforme cu Pactul de stabilitate și de
creștere. Rata datoriei se situează cu mult sub 60 % din PIB și,
conform Programului de convergență, se preconizează că
aceasta va crește ușor pentru a atinge 20,6 % din PIB până
la sfârșitul perioadei acoperite de program. Scenariul macroeconomic care
stă la baza previziunilor bugetare din Programul de convergență
este optimist pentru perioada 2014-2015, estimându-se că rata anuală
de creștere va ajunge la 2,1 % în 2014 și la 2,6 % în 2015,
spre deosebire de nivelurile preconizate în previziunile Comisiei din
primăvara anului 2014, și anume 1,7 % în 2014 și,
respectiv, 2,0 % în 2015. Conform previziunilor Comisiei, abaterea, în
2014, a Bulgariei de la obiectivul său pe termen mediu este mai mare decât
ceea ce este permis pe baza abaterii temporare, care a fost autorizată
pentru proiecte finanțate în comun, urmând ca revenirea necesară la
obiectivul pe termen mediu să nu se realizeze în 2015. Pe baza
evaluării Programului de convergență pentru 2014 și pe baza
previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, Consiliul
consideră că există un risc de abatere de la obiectivul pe
termen mediu în perioada 2014-2015. (10)
Respectarea obligațiilor fiscale și
calitatea administrației fiscale rămân provocări majore pentru
Bulgaria. Potrivit estimărilor disponibile, amploarea economiei paralele
este considerabilă, fapt confirmat de datele referitoare la munca
nedeclarată desfășurată în Bulgaria. Cheltuielile
administrative aferente colectării veniturilor și costurile legate de
respectarea obligațiilor fiscale sunt relativ ridicate. În pofida mai
multor măsuri care au fost întreprinse pentru a răspunde acestor
provocări, Bulgaria nu are încă o adevărată strategie
menită să asigure respectarea obligațiilor fiscale, care ar viza
activitatea tuturor autorităților responsabile de colectarea
impozitelor și ar cuprinde o analiză preliminară a celor mai
semnificative riscuri aferente colectării impozitelor, precum și o
evaluare a măsurilor aflate deja în vigoare, inclusiv a măsurilor de
simplificare și a controalelor îmbunătățite. (11)
În 2013, Bulgaria a făcut un pas înapoi în
raport cu angajamentele asumate anterior în domeniul reformei pensiilor. Au
fost introduse regimuri de pensionare anticipată suplimentare, iar creșterea
anuală planificată a vârstei legale de pensionare a fost
amânată. Nu s-au înregistrat progrese în privința armonizării
vârstei de pensionare pentru bărbați și femei și nu s-au
întreprins măsuri în vederea înăspririi criteriilor de eligibilitate și
a verificărilor menite să limiteze abuzurile în ceea ce privește
acordarea pensiilor de invaliditate. În Bulgaria, ritmul de îmbătrânire a
populației este printre cele mai ridicate din UE, ceea ce are consecințe
negative asupra pieței muncii, asupra potențialului de creștere
a economiei și asupra finanțării sistemului său de pensii.
Prin urmare, Bulgaria trebuie să continue reforma sistemului său de
pensii. Această țară se confruntă, de asemenea, cu
provocări majore în ceea ce privește raționalizarea și
administrarea sectorului spitalicesc, inclusiv lipsa de transparență
a sistemului de finanțare a spitalelor și servicii de îngrijire
ambulatorie insuficient dezvoltate. Mai mult, dat fiind nivelul ridicat de
plăți formale și informale suportate direct de către
pacient, anumite segmente ale populației nu au efectiv acces la asistență
medicală. Indicatorii stării de sănătate sunt
nesatisfăcători în comparație cu alte state membre, ceea ce
înseamnă că, în viitor, pot fi necesare cheltuieli publice mai mari
în domeniul sănătății. (12)
În ultimii ani, piața muncii a fost
neperformantă, limitând astfel capacitatea de ajustare a economiei și
subminând potențialul de creștere al acesteia. Șomajul s-a
stabilizat în 2013, însă numărul tinerilor șomeri și a șomerilor
de lungă durată a continuat să crească. Bulgaria se
confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de tineri care nu sunt
încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional
sau de formare, ceea ce presupune utilizarea deficitară sau subdezvoltarea
gravă a capitalului uman. S-au înregistrat doar progrese foarte modeste în
ceea ce privește consolidarea capacității Agenției pentru
Ocuparea Forței de Muncă. Este, de asemenea, necesar să se
extindă sfera de acoperire și eficiența politicilor active în
domeniul pieței forței de muncă. Bulgaria nu dispune de
măsuri eficace destinate tinerilor care nu sunt înregistrați,
inclusiv romilor, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru
tineret. Un număr semnificativ de șomeri nu sunt acoperiți de dispozitivele
tipice de siguranță (indemnizații de șomaj și asistență
socială), însă se bazează, în schimb, pe solidaritatea familiei
sau pe munca informală. Cetățenii bulgari se confruntă cu
cel mai ridicat risc de sărăcie și de excluziune socială
din UE. Aplicarea unor praguri minime pentru plata contribuțiilor la
asigurările sociale ar putea împiedica participarea deplină a
persoanelor slab calificate la economia formală. Au fost efectuate unele
analize pentru a evalua eventualul impact. Acestea trebuie să fie evaluate
și urmate de măsuri de politică adecvate. Nu există
orientări clare în ceea ce privește o modalitate transparentă de
stabilire a salariului minim în Bulgaria. Salariile minime garantate au fost
majorate substanțial în 2013, ceea ce poate avea un impact negativ asupra
ocupării forței de muncă și ar trebui, în consecință,
să facă obiectul unei monitorizări. (13)
Bulgaria nu a adoptat încă Legea privind
învățământul școlar menită să asigure un cadru
pentru punerea în aplicare a reformelor cuprinzătoare necesare ale
sistemului de învățământ, inclusiv modernizarea programelor și
o mai bună formare a cadrelor didactice. Se impune îmbunătățirea
calității învățământului profesional și tehnic în
Bulgaria, precum și integrarea acestuia în structurile educaționale
generale pentru a face posibilă realizarea unor parcursuri flexibile,
pentru a reduce fenomenul părăsirii timpurii a școlii și
pentru a îmbunătăți accesul la învățarea pe tot
parcursul vieții. La rândul său, învățământul superior
se confruntă cu provocări persistente în ceea ce privește
asigurarea unei reacții mai oportune la nevoile pieței muncii.
Nivelul scăzut de certificare a calității contribuie la obținerea
unor rezultate slabe în acest domeniu. Sunt în curs dezbateri referitoare la o
nouă strategie privind învățământul superior, în care se
solicită restructurarea modului de gestionare a universităților
prin participarea directă a părților interesate, cum ar fi
întreprinderile și studenții, consolidarea universităților,
precum și o abordare bazată pe rezultate în vederea unei mai bune
alinieri a realizărilor din domeniul educației la cererile de pe piața
muncii. Accesul la educație al copiilor defavorizați, în special al
copiilor romi, reprezintă o provocare continuă. Cei doi ani
obligatorii de învățământ preșcolar constituie o
măsură crucială îndreptată în direcția cea bună,
care ar trebui să fie pusă în aplicare cu strictețe. În paralel,
ar trebui să se adopte măsuri menite să prevină
părăsirea timpurie a școlii. Este necesar să se dezvolte
inițiativele existente pentru a îmbunătăți formarea
profesională a cadrelor didactice și pentru a reduce de facto
fenomenul segregării în școli. Normele care asociază acordarea
alocațiilor pentru creșterea copilului cu frecventarea școlii nu
sunt încă puse în aplicare în mod efectiv. (14)
Eforturile mai ample depuse în vederea
modernizării administrației publice au avut un impact limitat din
cauza unei abordări fragmentate și a unui angajament insuficient pe
calea unor reforme aprofundate. Bulgaria are nevoie de o strategie
coordonată de reformă a administrației publice menită
să îmbunătățească profesionalismul și independența
administrației publice și a agențiilor sale de reglementare,
inclusiv de un sistem bazat pe merite pentru numirea funcționarilor
publici și dezvoltarea carierei acestora, precum și de structuri
eficace care să contracareze riscul de corupție. Sunt necesare
eforturi continue pentru a îmbunătăți mediul de afaceri general.
Printre provocări se numără și procedurile de obținere
a autorizațiilor și de înregistrare a întreprinderilor. Soluționarea
cazurilor de insolvență durează, în medie, peste trei ani, iar
rata de recuperare este scăzută. În 2013 au fost adoptate și
trebuie să fie puse în aplicare noi norme referitoare la întârzierea
efectuării plăților. Dezvoltarea guvernării electronice a
stagnat, iar coordonarea menită să asigure interoperabilitatea
sistemelor și să creeze un ghișeu unic este insuficientă,
limitând astfel eforturile destinate sporirii transparenței și
reducerii sarcinilor administrative. În domeniul achizițiilor publice
lipsește un cadru juridic simplu și codificat, având drept rezultat
un context juridic și de reglementare complicat ce creează
incertitudini pentru operatori. Independența sistemului judiciar
rămâne, de asemenea, o preocupare majoră care afectează mediul
de afaceri din Bulgaria. Această țară a întreprins unele
măsuri în vederea abordării fenomenului corupției, însă
progresele înregistrate per ansamblu au fost limitate și rămân fragile,
impunându-se necesitatea unor controale mai temeinice și a unor sancțiuni
cu caracter disuasiv aplicate în cazul conflictelor de interese. Este, de
asemenea, necesar să se asigure o mai bună coordonare între instituțiile
anticorupție, garantându-se protecția acestora împotriva influențelor
politice. (15)
În sectorul energiei electrice și al gazelor
naturale, concurența este în continuare limitată. Printre aspectele
deosebit de preocupante referitoare la îmbunătățirea funcționării
piețelor energiei se numără lipsa unor burse pentru energia
electrică și gazele naturale și absența unei piețe
transparente pentru comercializarea cu ridicata a energiei electrice și a
gazelor naturale. Piața liberă a energiei electrice este
dominată de un singur furnizor și, din cauza dimensiunii sale
limitate, concurența nu își poate îndeplini funcția ce
constă în garantarea eficienței din punctul de vedere al costurilor.
Independența și eficacitatea autorității naționale de
reglementare rămân limitate. Dependența de importurile provenite de
la un număr restrâns de furnizori și lipsa dezvoltării
infrastructurii antrenează riscul unor șocuri de aprovizionare. Un
pachet cuprinzător de măsuri destinate îmbunătățirii
eficienței energetice a fost propus pentru finanțare din partea UE în
cadrul noii perioade de programare 2014-2020. (16)
În contextul semestrului european, Comisia a
efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Bulgariei și
a evaluat Programul de convergență și Programul național de
reformă al acestei țări. Comisia a ținut seama nu numai de
relevanța acestora pentru o politică bugetară și
socioeconomică sustenabilă în Bulgaria, ci și de conformitatea
acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de
a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin
oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare.
Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului
european se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos. (17)
Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a
examinat Programul de convergență al Bulgariei, iar avizul[8] său se
reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos. (18)
Având în vedere bilanțul aprofundat realizat
de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național
de reformă și Programul de convergență prezentate de
această țară. Recomandările Consiliului, formulate în
temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se
reflectă în recomandările 3, 4 și 5 de mai jos, RECOMANDĂ ca, în perioada
2014-2015, Bulgaria să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să
consolideze măsurile bugetare pentru 2014, ținând cont de decalajul
care apare comparativ cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere.
Să consolideze, în 2015, strategia bugetară pentru a asigura
atingerea obiectivului pe termen mediu și menținerea sa la acest
nivel și în perioada ulterioară. Să asigure capacitatea noului
consiliu bugetar pentru ca acesta să își ducă la îndeplinire
mandatul. Să pună în aplicare o strategie fiscală
cuprinzătoare pentru a consolida colectarea impozitelor, pentru a combate
economia paralelă și pentru a reduce costurile de conformitate. 2. Să adopte o strategie pe
termen lung în privința sistemului de pensii, avansând în direcția
creșterii anuale planificate a vârstei legale de pensionare și
instituind un mecanism de corelare a vârstei legale de pensionare cu speranța
de viață pe termen lung, eliminând totodată treptat opțiunile
de pensionare anticipată și uniformizând vârsta legală de
pensionare pentru bărbați și femei. Să
înăsprească criteriile de eligibilitate și procedurile necesare
pentru acordarea pensiilor de invaliditate, de exemplu prin luarea în
considerare într-o mai mare măsură a capacității de
muncă restante a persoanelor care solicită aceste pensii. Să
garanteze furnizarea eficientă de servicii de asistență
medicală, inclusiv prin îmbunătățirea transparenței în
ceea ce privește sistemul de finanțare a spitalelor, prin optimizarea
rețelei de spitale și prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire
ambulatorie.
3. Să îmbunătățească
eficiența Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă prin
dezvoltarea unui sistem de monitorizare a performanțelor și printr-o
mai bună direcționare asupra grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar
fi lucrătorii slab calificați și cei în vârstă, precum și
șomerii de lungă durată și romii. Să extindă
sfera de acoperire și eficacitatea politicilor active în domeniul pieței
forței de muncă pentru a asigura o congruență a
profilurilor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și
pentru a veni în întâmpinarea tinerilor care nu sunt înregistrați, care nu
sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional
sau de formare, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru
tineret. Să îmbunătățească nivelul de acoperire
efectivă a indemnizațiilor de șomaj și a asistenței sociale,
precum și legătura dintre acestea și măsurile de activare.
Să avanseze în procesul de revizuire aprofundată a pragurilor minime
ale contribuțiilor la asigurările sociale, astfel încât să
împiedice sistemul să excludă de pe piața muncii lucrătorii
slab calificați. Să stabilească, în consultare cu partenerii
sociali, orientări transparente pentru ajustarea salariilor minime
garantate, ținând seama de impactul asupra ocupării forței de
muncă și a competitivității. Pentru a reduce
sărăcia, să sporească în continuare accesibilitatea și
eficacitatea serviciilor și a transferurilor sociale destinate copiilor și
persoanelor mai în vârstă. 4. Să adopte Legea privind
învățământul școlar și să continue reforma
formării profesionale și a învățământului superior, pentru
a spori nivelul și relevanța competențelor dobândite în toate
etapele, încurajând totodată parteneriatele între instituții de
învățământ și întreprinderi, în vederea unei mai bune
alinieri a rezultatelor obținute în materie de educație la cerințele
pieței muncii. Să consolideze calitatea instituțiilor de
învățământ profesional și tehnic și să
îmbunătățească accesul la învățarea pe tot
parcursul vieții. Să intensifice eforturile destinate
îmbunătățirii accesului la învățământ preșcolar
și școlar de calitate și favorabil incluziunii pentru copiii
defavorizați, în special romii, și să pună în aplicare cu
strictețe normele care asociază plata alocației pentru creșterea
copilului cu frecventarea școlii. 5. Să îmbunătățească
în continuare mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, prin reducerea
birocrației excesive, prin promovarea guvernării electronice, prin
simplificarea procedurilor de insolvență și prin punerea în
aplicare a legislației privind întârzierea efectuării plăților.
Să îmbunătățească sistemul de achiziții publice
prin sporirea capacității administrative, prin consolidarea
controalelor ex ante efectuate de către Agenția pentru Achiziții
Publice și prin întreprinderea unor măsuri concrete în vederea
punerii în aplicare a achizițiilor publice electronice. Să
sporească nivelul de calitate și independența sistemului
judiciar și să intensifice lupta împotriva corupției. 6. Să intensifice reforma
sectorului energetic pentru a spori concurența, eficiența și
transparența pieței, precum și eficiența energetică,
în special prin înlăturarea barierelor de pe piață, prin
reducerea ponderii segmentului reglementat al pieței, prin intensificarea
eforturilor destinate creării unei piețe transparente pentru
comercializarea cu ridicata a energiei electrice și a gazelor naturale,
prin eliminarea treptată a cotelor și prin consolidarea independenței
și a capacității administrative a autorității de
reglementare din domeniul energiei. Să accelereze lansarea unor proiecte
de interconexiuni cu țările membre învecinate și cu țările
candidate și să consolideze capacitatea de a face față
întreruperilor de furnizare. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu, Președintele [1] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [2] JO L 306, 23.11.2011, p. 25. [3] COM(2014) 403 final. [4] P7_TA(2014)0128
și P7_TA(2014)0129. [5] COM(2013) 800 final. [6] COM(2013) 790 final. [7] SWD(2014) 76 final. [8] Emis în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul
(CE) nr. 1466/97 al Consiliului.