52014DC0363

RAPORT AL COMISIEI

Raport de sinteză privind calitatea apei potabile în UE de analiză a rapoartelor statelor membre pentru perioada 2008-2010 în temeiul Directivei 98/83/CE

1. Introducere

Apa potabilă sigură este esențială pentru viața noastră. Aceasta este vitală pentru sănătatea publică și o forță motrice importantă pentru o economie sănătoasă. OMS[1] concluzionează că prin „îmbunătățirea accesului la apă potabilă sigură și la condiții de igienă adecvate, pe lângă efectele benefice pentru sănătate prin prevenirea bolilor cu transmitere hidrică, pot fi obținute beneficii economice semnificative”. Printre acestea se numără economiile în domeniul asistenței medicale, zilele productive dobândite pe an, creșterea nivelului de școlarizare și valoarea măsurilor de prevenire a pierderii de vieți omenești. Sectorul industrial al apei are, de asemenea, o contribuție semnificativă la PIB. Valoarea adăugată brută (VAB) totală estimată a sectorului serviciilor de salubritate și de alimentare cu apă s-a ridicat la 43,84 miliarde de euro în 2010 și a reprezentat în anul respectiv aproximativ 500 000 de locuri de muncă echivalent normă întreagă[2].

Directiva privind apa potabilă[3], introdusă în 1980 și revizuită în 1998, a condus la disponibilitatea resurselor de apă potabilă de înaltă calitate în întreaga UE. Eforturile comune ale instituțiilor UE, ale statelor membre și ale prestatorilor de servicii au avut ca rezultat rate ridicate de conformitate cu standardele pentru apa potabilă și, prin urmare, directiva reprezintă una dintre reușitele, deși nu foarte bine cunoscută, ale legislației UE în domeniul mediului și al sănătății publice.

Calitatea apei potabile și nivelul de tratare necesar sunt foarte mult legate de calitatea surselor de apă potabilă. Nivelul de protecție a resurselor de apă, în special a apelor subterane și a apelor de suprafață, este așadar esențial pentru Directiva privind apa potabilă, deoarece are impact asupra costurilor de tratare.

Apa potabilă reprezintă, de asemenea, un aspect important pentru cetățenii UE. Acest lucru este reflectat într-un sondaj EUROBAROMETRU[4] și în inițiativa cetățenească europeană „Right2Water” (Dreptul la apă)[5] lansată recent. În răspunsul său la inițiativă, Comisia a anunțat o consultare publică la nivelul UE pe tema Directivei privind apa potabilă[6], în special în vederea îmbunătățirii accesului la apă de calitate în UE.

2. Situația apei potabile

Prezentul document oferă un rezumat al stadiului punerii în aplicare a Directivei privind apa potabilă, pe baza celor mai recente date raportate de statele membre[7]. Rapoarte tehnice care conțin fișe informative detaliate pentru fiecare stat membru vor fi disponibile în curând pe site-ul DG Mediu[8].

2.1.      Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă în UE este organizată în funcție de zone de distribuție, și anume zone delimitate geografic în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse și în care calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproximativ uniformă. Există aproape 100 000 de zone de distribuție a apei (ZDA) în UE. Directiva face o distincție între sursele de alimentare de mari dimensiuni și cele de mici dimensiuni[9]. Cerințele minime privind calitatea apei sunt aceleași pentru sursele de alimentare de mari dimensiuni și pentru cele de mici dimensiuni. Cu toate acestea, cerințele de monitorizare diferă și nu este necesar ca statele membre să prezinte rapoarte cu privire la sursele de alimentare de mici dimensiuni. Aproximativ 65 de milioane de persoane sunt deservite de furnizori de apă de mici dimensiuni.

„Furnizare” în sensul directivei nu înseamnă „acces” la rețeaua publică de alimentare cu apă[10]. Eurostat a colectat date privind „populația racordată la rețeaua publică de alimentare cu apă”[11]- a se vedea tabelul 1 de la finalul prezentului raport. Ca urmare a caracterului voluntar al raportării, această colecție prezintă lacune de date și nu permite calcularea valorilor totale/medii la nivelul UE.

Sursele de apă brută

În UE, alimentarea cu apă se realizează în principal din apele subterane și din cele de suprafață, inclusiv din rezervoare de apă artificiale. Sursele de apă diferă în mod semnificativ între statele membre. Prezentări generale au fost furnizate în rapoarte anterioare[12] și sunt colectate de Eurostat[13]. Există diferențe semnificative în ceea ce privește procentul surselor de alimentare de mari dimensiuni și al celor de mici dimensiuni, cu rate mult mai mari de surse de alimentare de mici dimensiuni din ape subterane (84 %).

Contaminarea apelor subterane, în special cu substanțe greu de detectat, cum ar fi pesticidele, și contaminarea apelor de suprafață, influențată din ce în ce mai mult de schimbările climatice (inundații, ploi abundente, depășirea cantităților de precipitații) pot crea probleme care sunt transferate sectorului apei potabile. O monitorizare coordonată a apelor subterane și a apei potabile, împreună cu adoptarea de măsuri privind adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora ar fi benefice pentru asigurarea unei ape potabile sigure.

2.2.      Calitatea apei potabile

Pentru a garanta faptul că apa potabilă este sigură pentru consumul uman, Directiva privind apa potabilă stabilește cerințele minime privind calitatea apei. Aceasta identifică parametrii microbiologici și chimici care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea umană atunci când concentrațiile depășesc anumite praguri. Pentru fiecare parametru, directiva prevede valorile maxime de concentrație care trebuie respectate. Pe lângă parametrii microbiologici și chimici, directiva identifică parametrii indicatori în scopul de a indica un potențial risc pentru sănătatea umană și care impune măsuri corective numai în cazul în care cercetările ulterioare confirmă riscul pentru sănătatea umană.

Datele raportate cu privire la acești parametri indică în general o calitate foarte bună a apei potabile în UE. Tendința generală este, de asemenea, pozitivă. În cazul furnizărilor de cantități mari de apă, marea majoritate a statelor membre indică rate de conformitate cu parametrii microbiologici și chimici cuprinse între 99 % și 100 %. În cazul numărului redus de state membre care indică rate de conformitate mai mici de 99 %, vor fi necesare acțiuni consolidate pentru a se garanta faptul că toți cetățenii deserviți de sursele de alimentare de mari dimensiuni vizate pot utiliza apa potabilă în condiții de siguranță.

Figura 1: Sinteză - ratele de conformitate cu parametrii microbiologici și chimici în statele membre

Cifrele detaliate sunt disponibile în tabelul 1 de la finalul raportului.

În ceea ce privește furnizările de cantități mici de apă, diagrama indică variații mai mari. Se observă niveluri mai mici de conformitate cu parametrii microbiologici, numai trei state membre obținând rate de conformitate cuprinse între 99 % și 100 %. O defalcare în funcție de ratele de conformitate cu parametrii microbiologici indică faptul că gradul de conformitate în cazul furnizărilor de cantități mici de apă este mult mai mic decât în cazul furnizărilor de cantități mari de apă.

Figura 2: Rata de conformitate cu parametrii microbiologici, numărul de state membre

În cazul parametrilor chimici pentru furnizările de cantități mici de apă, se observă niveluri ridicate de conformitate similare cu cele corespunzătoare furnizărilor de cantități mari de apă. În unele zone de distribuție, au fost raportate probleme în ceea ce privește nitrații, nitriții, arsenicul și, într-o mai mică măsură, borul și fluorurile. De exemplu, în 2010 au fost identificate mai mult de 1 000 de surse de alimentare de mici dimensiuni cu concentrații de nitrați care depășeau nivelurile prevăzute (a se vedea tabelul 1 de la finalul prezentului raport). Ratele de conformitate cu parametrii indicatori indică faptul că, în general, performanțele surselor de alimentare de mici dimensiuni au fost mai scăzute decât cele ale surselor de alimentare de mari dimensiuni.

Evaluarea datelor raportate cu privire la sursele de alimentare de mici dimensiuni a indicat faptul că unele state membre întâmpină dificultăți în ceea ce privește gestionarea surselor de alimentare de mici dimensiuni în condiții de siguranță. Acest lucru ar putea afecta între 11,5 și 15,5 milioane de persoane. Cu toate acestea, mai multe informații și o evaluare detaliată privind modul de gestionare a acestor surse de alimentare de mici dimensiuni ar fi necesare pentru estimarea oricărui risc concret pentru sănătatea umană în cazul cetățenilor vizați.

Preocupările cu privire la sursele de alimentare cu apă de mici dimensiuni au fost recunoscute prin Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (al 7-lea EAP)[14], care recomandă sporirea eforturilor de punere în aplicare a directivei, în special în cazul surselor de alimentare cu apă potabilă de mici dimensiuni.

Ca un prim pas, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, a elaborat un document-„cadru de acțiune” care include cele mai bune practici privind realizarea evaluărilor riscurilor pentru sursele de alimentare cu apă de mici dimensiuni, care va fi disponibil în curând pe site-ul DG Mediu[15]. Având în vedere faptul că sunt vizate milioane de cetățeni ai UE, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea alimentării cu apă de înaltă calitate în special în zonele îndepărtate și în zonele rurale.

 Datele furnizate de statele membre indică faptul că, în cazul unor incidente și al nerespectării standardelor de calitate, statele membre iau în general măsuri corective într-un interval de timp de reacție corespunzător. În ceea ce privește parametrii microbiologici, măsurile au implicat îmbunătățirea tratării și curățarea componentelor contaminate ale sistemului public de distribuție. În cazul parametrilor chimici, deficiențele au fost rezolvate printr-o mai bună practică agricolă, prin condiționarea sau tratarea apei, prin schimbarea apei-sursă și prin furnizarea de informații publicului.

2.3.      Monitorizare și informare

Directiva impune statelor membre să se asigure că este efectuată o monitorizare regulată a calității apei destinate consumului uman. Cu toate acestea, abordările privind monitorizarea diferă între statele membre și chiar între diferite zone de distribuție a apei din cadrul aceluiași stat membru, având drept rezultat niveluri diferite și o disponibilitate diferită a datelor de monitorizare. Acest lucru nu duce neapărat la o nerespectare a cerințelor legale întrucât directiva permite programe de monitorizare adaptate în funcție de caracteristicile specifice ale zonei de distribuție a apei. Cu toate acestea, analiza sugerează necesitatea revizuirii și a unei mai bune raționalizări a actualelor metode de monitorizare, având în vedere în special abordarea de către OMS a planului privind siguranța apei bazată pe evaluări ale riscurilor și pe gestionarea riscurilor[16].

Pentru abordarea aspectelor legate de monitorizare și de performanță ale statelor membre, Comisia lucrează la un așa-numit „cadru structurat de punere în aplicare și informare” (SIIF), de stabilire a sistemelor de la nivel național care diseminează în mod activ informații privind modul în care este pusă în aplicare legislația UE în domeniul mediului. Aceste informații sunt apoi grupate pentru a oferi o imagine de ansamblu la nivelul UE. Cerința prevăzută în directivă ca informații actualizate privind calitatea apei potabile să fie puse la dispoziția consumatorilor ar putea fi, de asemenea, corelată cu un astfel de cadru de informare și îmbunătățită în acest context. Datele referitoare la apa potabilă ar putea fi, de asemenea, mai clar legate de Sistemul european de informații privind apa (WISE) care include o gamă largă de date și de informații colectate de instituțiile UE.

2.4.      Derogări

Directiva permite derogări de la standardele de calitate a apei potabile în condiții foarte stricte și limitate în timp. Astfel de derogări nu pot constitui un potențial pericol pentru sănătatea umană și pot fi stabilite numai dacă alimentarea cu apă potabilă în zona vizată nu poate fi asigurată în alt mod și prin orice alt mijloc rezonabil. O derogare nu poate depăși o perioadă de trei ani. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru consideră că este necesară o perioadă de derogare mai lungă, acesta poate beneficia de o a doua derogare pentru o perioadă maximă de trei ani și trebuie să comunice Comisiei motivele pentru această decizie. În cazuri excepționale, un stat membru poate solicita Comisiei o a treia derogare. În acest caz, Comisia va evalua atent solicitarea și poate fie să respingă solicitarea, fie să acorde derogarea pentru o perioadă maximă de trei ani.

Comisia a acordat până în prezent, pentru a treia oară, o serie de derogări pentru o perioadă de trei ani Republicii Cehe, Italiei, Ungariei și Germaniei, vizând, în principal, parametrii privind nitrații și nitriții, fluorurile, borul, arsenicul și nichelul. Aceasta a respins o solicitare de derogare din partea Estoniei. Informații suplimentare sunt disponibile pe pagina web a DG Mediu[17]. Comisia analizează mijloacele adecvate de asigurare a punerii corecte în aplicare a deciziilor aferente.

Derogările și alte posibile exceptări în circumstanțe excepționale ar putea periclita o punere în aplicare coerentă la nivelul UE a directivei în cazul în care acestea nu sunt aplicate cu prudență. Comisia consideră că actualul regim de derogare oferă statelor membre timp suficient pentru a se asigura că standardele de calitate a apei potabile sunt îndeplinite. Comisia consideră că nu ar trebui acordată nicio nouă derogare de la standardele de calitate a apei potabile pentru sursele actuale de alimentare cu apă, cu excepția unor situații de noi surse de poluare neprevăzute sau ca urmare a introducerii de standarde pentru parametri noi sau a unor standarde consolidate de calitate a apei potabile pentru parametrii existenți. În cazul noilor surse de alimentare, ar putea fi luate în considerare derogări în condiții stricte dacă sursele de poluare pot fi remediate într-un interval de timp acceptabil și în cazul în care nu este posibilă nicio alternativă la noua sursă de alimentare.

2.5.      Provocări

Politica UE privind apa potabilă a condus la creșterea calității apei potabile în întreaga UE în decursul ultimilor decenii. Cu toate acestea, pentru a menține aceste standarde înalte de calitate și pentru a aborda provocările specifice rămase, poate fi necesară o continuare a adaptării cadrului juridic al UE.

Caracterul surselor de alimentare cu apă de mici dimensiuni diferă în mod semnificativ de cel al surselor de alimentare cu apă de mari dimensiuni. Acestea sunt de dimensiuni mici și de cele mai multe ori situate în zone îndepărtate și în zone rurale, necesitând abordări privind gestionarea care să ia în considerare situațiile specifice din respectivele zone. Actuala Directivă privind apa potabilă se axează în principal pe sursele de alimentare de mari dimensiuni. Adăugarea unor dispoziții specifice pentru sursele de alimentare de mici dimensiuni, inclusiv a unei obligații de raportare, ar contribui la asigurarea unei gestionări eficiente, bazate pe riscuri a surselor de alimentare de mici dimensiuni și ar permite o mai bună inventariere a calității apei potabile în zone de distribuție de mici dimensiuni. Acest lucru ar contribui la creșterea accesului la apă potabilă sigură, în special în zonele îndepărtate, și la creșterea disponibilității informațiilor pentru public și pentru părțile interesate cu privire la calitatea apei potabile.

Ar putea fi necesar ca actuala listă cu parametri și parametrii valorici corespunzători, precum și cerințele de monitorizare și de analiză să fie adaptate având în vedere riscurile legate de poluanții emergenți și progresul științific și tehnologic. Extinderea acestei liste ar putea fi necesară pentru a se include și poluanții emergenți, cum ar fi anumite produse utilizate în agricultură sau în industrie, inclusiv produsele farmaceutice. Metodologiile de monitorizare și specificațiile privind analiza parametrilor ar trebui să ia în considerare cele mai recente metode și tehnici, inclusiv abordările bazate pe riscuri, pentru a permite controlul calității în modul cel mai eficient și rentabil, în ceea ce privește procesele de tratare în cadrul instalației de tratare și rețeaua de distribuție până la și incluzând robinetele. Cadrul UE ar trebui să fie evaluat în raport cu orientările actualizate ale OMS cu privire la această problemă. Ar putea fi necesare acțiuni specifice, precum reducerea scurgerilor din rețelele de distribuție. În aproximativ jumătate din statele membre, mai mult de 20 % din apa potabilă curată se pierde în rețeaua de distribuție înainte să ajungă la robinetele consumatorilor, în timp ce pentru anumite state membre proporția se ridică la 60 %.

Este important ca publicul să aibă acces la informații cu privire la calitatea apei potabile. Deși sunt de cele mai multe ori furnizate pe site-urile naționale, informațiile sunt rareori actualizate și sunt greu de înțeles. Majoritatea statelor membre nu utilizează hărți exhaustive sau alte suporturi publice. Actuala structură de raportare nu furnizează Comisiei în timp util informații adecvate pentru ca să realizeze o sinteză completă a evoluțiilor calității apei potabile în Uniunea Europeană. Acest lucru îngreunează furnizarea cu regularitate către Consiliu, către Parlamentul European și către public de informații actualizate la nivelul UE cu privire la politica în domeniul apei potabile și la calitatea apei potabile. În plus, modul de colectare, de prelucrare și de raportare a datelor diferă pe teritoriul UE, ceea ce face dificilă compararea situațiilor din diferite state membre în ceea ce privește performanțele acestora și respectarea de către acestea a dispozițiilor directivei. Un concept de raportare revizuit sau nou ar putea facilita diseminarea și gestionarea datelor într-un mod transparent atât la nivel național, cât și la nivelul UE. De asemenea, evaluarea comparativă a calității apei potabile ar putea facilita interpretarea și vizualizarea datelor privind calitatea apei pe teritoriul UE și ar permite o mai bună comparare a calității apei și a tendințelor în ceea ce privește apa între statele membre.

3. Concluzii

Analiza confirmă faptul că Directiva privind apa potabilă a contribuit la o creștere a calității apei potabile în întreaga UE, astfel cum s-a demonstrat prin nivelurile ridicate de conformitate cu standardele de calitate a apei potabile.

Deși modul de punere în aplicare a directivei este unul satisfăcător și s-au înregistrat progrese în multe domenii, au fost identificate următoarele aspecte și provocări:

Alimentarea cu apă de înaltă calitate, în special în zonele îndepărtate și în zonele rurale ar trebui îmbunătățită. Sursele de alimentare cu apă de mici dimensiuni din aceste zone necesită abordări specifice privind gestionarea bazate pe riscuri, iar rolul Directivei privind apa potabilă în acest context ar trebui analizat. Abordările bazate pe riscuri pentru gestionarea surselor de alimentare cu apă de mari dimensiuni ar permite o monitorizare și o analiză a parametrilor mai eficiente din punctul de vedere al costurilor în raport cu riscurile identificate și ar oferi garanții mai bune pentru protecția sănătății umane. Metodologiile de monitorizare și de analiză ar trebui să reflecte cele mai recente progrese științifice și tehnologice.  Informațiile științifice noi cu privire la parametrii chimici și la alți parametri în raport cu lista parametrilor privind apa potabilă ar trebui luate în considerare în conformitate cu revizuirea în curs a orientărilor OMS privind apa potabilă, inclusiv poluanții emergenți. Tehnologia modernă a informației și accesul mai ușor la informațiile privind mediul ar trebui utilizate pentru a furniza consumatorilor date mai actualizate și pentru a explora modul de corelare a diferitelor date de monitorizare cu raportarea și informarea consumatorilor. Termenele de punere în aplicare și mecanismele de derogare sunt învechite și ar beneficia de pe urma unei actualizări și a unei revizuiri generale.

O consultare publică la nivelul UE va fi primul pas către o nouă evaluare detaliată a provocărilor menționate anterior și a modului în care acestea ar putea fi cel mai bine abordate. Aceasta poate identifica, de asemenea, probleme suplimentare care trebuie soluționate pentru a se asigura și a se îmbunătăți în continuare standardele de calitate ridicate a apei potabile în întreaga UE.

Fișă informativă – Punerea în aplicare a Directivei privind apa potabilă (98/83/CE) în 2010

Numărul de zone de distribuție a apei · 96 388 de zone de distribuție a apei în UE, care acoperă o populație de aproximativ 474 de milioane de persoane · 11 233 surse de alimentare cu apă de mari dimensiuni care deservesc 317 milioane de persoane · 85 559 de surse de alimentare cu apă de mici dimensiuni care deservesc 65 de milioane de persoane (pe bază de anchetă voluntară)               Calitatea apei potabile – Surse de alimentare cu apă de mari dimensiuni Pentru prezentul raport, conformitatea deplină cu parametrii valorici a fost luată în considerare în cazul în care mai mult de 99 %[18] din analize au fost conforme. Parametrii microbiologici Sursele de alimentare cu apă de mari dimensiuni din toate statele membre au înregistrat rate de conformitate de peste 95 %, iar 23 de state membre au atins conformitatea deplină (99-100 %). Numai BG, CY, HU și LV nu au atins aceste niveluri ridicate. Parametrii chimici Ratele de conformitate au fost ridicate, însă ușor mai mici decât cele pentru parametrii microbiologici. Toate statele membre au raportat rate de conformitate de peste 90 %, cu excepția a 3 state membre – HU (parametrul pentru arsenic), IE (parametrul pentru trihalometani[19]) și LT (parametrul pentru fluoruri). Parametrii indicatori Șapte state membre au atins ratele de performanță maximă (99-100 %), în timp ce în zece state membre acestea au fost mai mari de 95 %. Restul de zece state membre au atins rate de performanță cuprinse între 90 % și 95 %. DK (bacterii coliforme), HU (amoniu), LV (sulfat) și MT (clorură și natriu) au înregistrat pentru acești parametri rate mai mici de 90 %.               Calitatea apei potabile – Surse de alimentare cu apă de mici dimensiuni Parametrii microbiologici Nivelurile de conformitate au fost mai mici decât în cazul surselor de alimentare cu apă de mari dimensiuni, cu rate de conformitate peste 99 % raportate doar de 3 state membre (EE, MT, SE). Conformitatea probelor de 95-99 % s-a înregistrat în cazul a 14 state membre, de 90-95 % în cazul a 4 state membre (BG, CY, IT, UK) și sub 90 % în cazul a 6 state membre (DK, EL, LT, PL, RO, SI). Parametrii chimici Conformitatea surselor de alimentare de mici dimensiuni a fost similară cu cea a surselor de alimentare de mari dimensiuni. Parametrii indicatori O posibilă subperformanță a vizat bacteriile coliforme, clostridium perfringens, fierul, manganul, amoniacul și pH. Multe state membre au putut atinge o rată de performanță mai mare de 95 %; cu toate acestea, au existat probleme semnificative în anumite state membre.

Tabelul 1: Prezentare generală a datelor pentru fiecare stat membru (ZDA = zonă de distribuție a apei)

SM || Nr. de ZSA de mari dimensiuni || Nr. de ZDA de mici dimensiuni || Populație racordată la rețeaua publică de alimentare cu apă (an) Sursă Eurostat || Parametrii microbiologici Conformitatea probelor % || Produse chimice

Mare (figura 1) || Mică || Mare: conformitatea probelor % (figura 1, (x) în figura 1 stabilită la = 90 % ||  Mică: Exemplu: nitrați, nr. ZDA neconforme

AT || 260 || 4570 || 95,05 (2008) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || 20

BE || 225 || 522 || 99,9 (2009) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || 3

BG || 196 || 2226 || 99,2 (2011) || 95-99 % || 90-95% || 95-99 % || 349

CY || 20 || 268 || 100 (2011) || 95-99 % || 90-95% || 95-99 % || 1

CZ || 283 || 3870 || 93,5 (2010) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || ?

DE || 2283 || 5873 || 99,3 (2010) || 99-100 % || 95-99 % || 95-99 % || 12

DK || 252 || 2071 || 97 (2002) || 99-100 % || < 90% || 90-95% || 4

EE || 25 || 1115 || 80 (2009) || 99-100 % || 99-100 % || 90-95% || -

EL || 177 || 713 || 94 (2007) || 99-100 % || < 90% || 95-99 % || 20

ES || 928 || 7907 || 100 (2010) || 99-100 % || 95-99 % || 95-99 % || -

FI || 158 || 697 || 91 (2011) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % ||

FR || 2487 || 18363 || 99,4 (2001) || 99-100 % || 95-99 % || 95-99 % || 381

HU || 275 || 2731 || 100 (2011) || 95-99 % || 95-99 % || < 90 % (x) || 10

IE || 241 || 1920 || 85 (2007) || 99-100 % || 95-99 % || < 90 % (x) || 9

IT || 1046 || 3977 || - || 99-100 % || 90-95% || 95-99 % || 6

LT || 65 || 1734 || 75 (2011) || 99-100 % || < 90 % || < 90 % (x) || 1

LU || 43 || 154 || 99,9 (2011) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || 1

LV || 29 || 1145 || - || 95-99 % || 95-99 % || 99-100 % ||

MT || 12 || 7 || 100 (2011) || 99-100 % || 99-100 % || 99-100 % ||

NL || 209 || 250 || 100 (2010) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || -

PL || 970 || 8839 || 87,6 (2011) || 99-100 % || < 90 % || 95-99 % || -

PT || 362 || 3176 || 96,9 (2009) || 99-100 % || 95-99 % || 95-99 % || 28

RO || 310 || 5398 || 56,5 (2011) || 99-100 % || < 90% || 95-99 % || 133

SE || 182 || 1486 || 87 (2010) || 99-100 % || 99-100 % || 99-100 % || -

SI || 78 || 899 || - || 99-100 % || < 90% || 95-99 % || 4

SK || 95 || 957 || 86,9 (2011) || 99-100 % || 95-99 % || 99-100 % || 11

UK || 22 || 4691 || - || 99-100 % || 90-95% || 99-100 % || 109

[1]       http://www.who.int/water_sanitation_health/wsh0404summary/en/

[2]       EUROSTAT (2013).

[3]       Directiva 98/83/CE, JO L 330, 5.12.1998.

[4]       http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_344_en.pdf

[5]       Comunicarea ca răspuns la inițiativa cetățenească europeană (ECI) „Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” COM (2014)177 din 19.3.2014: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/finalised/answered

[6]       Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, JO L 330, 5.12.1998, p. 32.

[7]       Datele raportate în conformitate cu articolul 13 din Directiva privind apa potabilă pentru perioada de referință 2008-2010 și datele raportate voluntar cu privire la sursele de alimentare cu apă de mici dimensiuni pentru care raportarea nu este prevăzută de directivă.

[8]       http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/reporting_en.html;

        https://circabc.europa.eu/faces/jsp/extension/wai/navigation/container.jsp

[9]       ZDA de mari dimensiuni implică furnizări distincte de apă care depășesc 1 000 m3 pe zi în medie sau deservesc peste 5 000 de persoane; ZDA de mici dimensiuni sunt cele care implică furnizări sub 1 000 m3 sau care deservesc un număr mai mic de 5 000 de persoane.

[10]     Tratatul, articolul 345 din TFUE, obligă UE să rămână neutră în ceea ce privește regimul proprietății în sectorul apei. Prin urmare, aspectul dreptului fizic de „acces” la apă nu este abordat în prezentul raport.

[11]     http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=env_wat_pop&lang=en

[12]     https://circabc.europa.eu/sd/a/b580866d-8eb7-4937-9a97-d3d3485d046e/2005-2007%20SynthesisReport.pdf

[13]     http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Water_statistics

[14]     Decizia 1386/2013 a Parlamentului European și a Consiliului.

[15]     http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/small_supplies_en.html

[16]http://www.euro.who.int/en/health-topics/environment-and-health/water-and-sanitation/country-work/ensuring-drinking-water-safety-through-water-safety-plans

[17]     http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/derogations_en.html și pe CIRCABC

[18]     O marjă de eroare de 1 % este acceptabilă ca urmare a nivelului de incertitudine și a incidentelor (de exemplu, erori de eșantionare sau erori analitice) care survin; ratele de conformitate sunt, de asemenea, prezentate sub formă de intervale deoarece reprezintă în cea mai mare parte depășiri limitate în timp. Rezultatele nu sunt pe deplin comparabile din cauza diferențelor în ceea ce privește metodele de eșantionare și de monitorizare și a lipsei de abordări standardizate, însă datele oferă o bună imagine de ansamblu a situației din întreaga UE.

[19]     În ceea ce privește concentrația totală de trihalometani pentru parametrii chimici, directiva a prevăzut până în decembrie 2008 o derogare de la pragul menționat în anexa I, partea B (până la 150 de micrograme/l din 100 de micrograme/l).