52014DC0196

1. Introducere

Alegerile europene reprezintă piatra de temelie a procesului democratic din UE, astfel cum prevăd tratatele.[1] Majoritatea cetățenilor UE consideră că participarea la alegerile pentru Parlamentul European reprezintă cea mai bună modalitate de a se asigura că vocea lor este auzită de către decidenții UE[2].

Alegerile din 2014 vor fi deosebit de importante. Acestea vor fi primele alegeri organizate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona care a consolidat fundamentele democratice ale Uniunii și rolul și competențele Parlamentului European. În plus, alegerile au loc într-un moment-cheie pentru integrarea europeană, într-un context în care UE întreprinde acțiuni decisive pentru ieșirea din criza care are consecințe extinse asupra cetățenilor.

Deciziile importante pentru dezvoltarea în continuare a UE se vor lua pe baza rezultatelor alegerilor europene din acest an. Este mai important ca oricând ca cetățenii UE să voteze într-un număr cât mai mare. Prin urmare, este necesar să fie adoptate măsuri decisive pentru a se crea o punte de legătură între politicile UE și cetățenii acesteia. Cetățenii vor vota numai dacă vor vedea că au posibilitatea de a alege și că votul lor va fi decisiv[3].

Toate instituțiile europene urmăresc să sporească transparența procesului democratic european și să încurajeze o implicare mai mare a alegătorilor europeni.

La 12 martie 2013 Comisia a adoptat Recomandarea 2013/142/UE privind consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European[4], adresată statelor membre și partidelor politice europene și naționale  De asemenea, Parlamentul European a adoptat rezoluții în acest sens.[5]

Recomandarea 2013/142/CE a fost împărțită în două linii de acțiune principale:

Primul set de recomandări a vizat creșterea transparenței alegerilor și a legitimității democratice a procesului decizional în cadrul Uniunii. Comisia a recomandat ca alegătorii să fie informați înainte de alegeri cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice naționale și europene. De asemenea, partidele politice naționale și europene ar trebui să își stabilească candidatul preferat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și să ofere detalii cu privire la programul acestuia. Partidele politice naționale ar trebui să își utilizeze emisiunile de promovare politică pentru a informa cetățenii cu privire la candidatul lor și la programul acestuia. Astfel de măsuri ar stabili legături practice și vizibile între votul cetățenilor și partidele politice europene. Acestea ar contribui la consolidarea legitimității democratice a procesului decizional la nivelul UE și ar facilita o dezbatere paneuropeană veritabilă cu privire la candidați și la viziunea lor pentru Europa. De asemenea, Comisia a recomandat să fie convenită o zi de votare comună în întreaga UE.

Al doilea set de recomandări a fost adresat statelor membre și a urmărit sporirea eficienței alegerilor prin raționalizarea procedurilor pentru exercitarea dreptului cetățenilor UE de a alege și de a fi aleși în statul lor membru de reședință, astfel cum este prevăzut în Directiva 93/109/CE[6]. Atunci când sunt puse în aplicare de către statele membre, recomandările respective ar trebui, de asemenea, să sporească și mai mult eficiența alegerilor și, în același timp, să reducă sarcina administrativă a statelor membre.

Prezentul raport analizează modul în care aceste recomandări au fost puse în aplicare de către statele membre și de către partidele politice naționale și europene. De asemenea, raportul analizează modul în care acestea au fost preluate de către alte instituții și de către societatea civilă.

2. Desfășurarea democratică a alegerilor

În septembrie 2013, Comisia a invitat statele membre să prezinte informații cu privire la stadiul punerii în aplicare a primului set de recomandări; majoritatea statelor membre au răspuns acestei solicitări[7]. De asemenea, Comisia a colectat informații de la experți naționali în domeniul electoral precum și de la partide politice europene.[8]

Tabelul din anexă conține o prezentare generală a informațiilor colectate la momentul întocmirii prezentului raport. Versiunea online a tabelului[9] va fi actualizată în mod regulat pe baza informațiilor care vor fi transmise în continuare de statele membre.

2.1. Informarea alegătorilor cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice naționale și cele europene

Comisia a recomandat ca statele membre „să încurajeze și să faciliteze furnizarea de informații către electorat cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele naționale și partidele politice europene înainte și în timpul alegerilor pentru Parlamentul European, printre altele prin permiterea și prin încurajarea indicării acestei afilieri pe buletinele de vot utilizate în cadrul alegerilor”.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca partidele politice naționale „să facă publică, înainte de aceste alegeri, afilierea lor la partidele politice europene” și „să afișeze în mod vizibil afilierea lor la partidele politice europene în toate materiale, comunicările și emisiunile de promovare electorală”.

În general, în răspunsurile lor, statele membre au salutat recomandarea și au subliniat importanța unei campanii ample în vederea unei mai bune informări a cetățenilor și a sensibilizării acestora. Marea majoritate a statelor membre respondente au raportat că au informat partidele politice naționale cu privire la necesitatea de a mări transparența și de a îmbunătăți informarea alegătorilor în vederea consolidării desfășurării democratice a alegerilor europene.

Cu toate acestea, răspunsurile primite au relevat faptul că legile electorale din mai multe state membre[10] nu permit afișarea denumirilor sau a logourilor partidelor politice europene. Trei dintre aceste state membre intenționează să-și modifice legislația pentru a permite afișarea acestei informații.

Anumite state membre[11] sunt de părere că partidele politice naționale sunt cele mai în măsură să informeze electoratul cu privire la legăturile lor de afiliere. Un stat membru a ridicat problema posibilului efect discriminatoriu al indicării legăturii dintre partidele naționale și partidele politice europene în cazul partidelor naționale care nu au stabilite astfel de alianțe.

-           Belgia, Croația, Estonia, Germania, Grecia, Finlanda, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Regatul Unit și-au informat partidele naționale cu privire la recomandarea de a face legătura de afiliere dintre partidele naționale și cele europene mai vizibilă.

-           Austria, Belgia, Irlanda, Țările de Jos, Spania, Regatul Unit și, mai recent, Slovenia[12] permit afișarea denumirii și/sau a logoului partidelor politice europene pe buletinele de vot.

-           Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Malta, România, Slovacia și Suedia nu permit afișarea denumirilor logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot.

-           Croația, Grecia și România evaluează în prezent modificări viitoare ale legislației lor naționale pentru a permite denumirile și logourile pe buletinele de vot.

În avizele primite până în prezent în contextul dialogului politic cu Comisia Europeană, parlamentele naționale[13] au salutat, de asemenea, recomandarea și au evaluat în mod favorabil obiectivele acesteia, printre care, în special, impactul pozitiv al măsurilor electorale pentru informarea alegătorilor cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice europene și cele naționale.

Partidele politice europene au informat Comisia că vor încuraja și vor sprijini mesajele care evidențiază afilierea partidelor naționale din cadrul campaniilor electorale. Cu toate acestea, unele dintre acestea au precizat că, întrucât nu toate statele membre au legi electorale care permit indicarea denumirilor sau a logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot, nu ar promova o strategie unificată în rândul partidelor lor naționale afiliate. Unele partide europene au răspuns că, în cazul în care vor exista modificări ale cadrului legislativ, vor adopta o abordare mai consecventă în ceea ce privește încurajarea partidelor naționale în vederea utilizării acestei opțiuni. Un partid politic european a afirmat că nu consideră că includerea unor astfel de logouri aduce valoare adăugată și că ar trebui să fie avute în vedere alte modalități de informare cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele politice naționale și europene.

2.2. Susținerea unui candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene

Comisia a recomandat ca partidele politice europene și cele naționale să „anunțe public, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, numele candidatului la funcția de președinte al Comisiei Europene pe care îl susțin precum și programul candidatului respectiv” și ca partidele politice naționale „să se asigure că emisiunile lor de promovare electorală în vederea alegerilor pentru Parlamentul European sunt utilizate, de asemenea, pentru a-i informa pe cetățeni în ceea ce privește candidatul la funcția de președinte al Comisiei Europene pe care îl susțin, precum și programul candidatului respectiv.”

Partidele politice europene au urmat recomandarea de a-și face cunoscut candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Până în prezent, șase partide politice europene și-au desemnat candidatul (candidații) propriu (proprii): Dl Jean-Claude Juncker din partea Partidului Popular European (PPE), dl Martin Schulz din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES) , dl Guy Verhofstadt din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și din partea Partidului Democratic European dl José Bové și dna Ska Keller din partea Partidului Ecologist European și dl Alexis Tsipras din partea Partidului Stângii Europene. Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației (MELD) și Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (AECR) au transmis că nu vor desemna niciun candidat.

Partidele politice europene intenționează, de asemenea, să crească gradul de sensibilizare cu privire la candidații lor și la programele acestora. Unele partide au publicat deja programe și au lansat deja site-uri internet pentru campanie în care prezintă programul candidatului lor și principalele evenimente viitoare. Alte partide au anunțat că vor face acest lucru în curând. Se vor utiliza mijloace de comunicare sociale pentru ca mesajele să ajungă la electorat. Vor fi organizate campanii și evenimente de anvergură în întreaga UE. Candidații vor participa la evenimente electorale publice în diferite țări ale UE, cu partidele naționale, care vor fi actori-cheie în timpul campaniilor. În cadrul campaniei instituționale de comunicare a Parlamentului European pentru alegeri[14], Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (UER) va organiza o dezbatere între principalii candidați la președinția Comisiei, la 15 mai 2014. Vor fi lansate și alte activități media, inclusiv activități care implică platformele de comunicare sociale, eventual împreună cu activitățile planificate de către statele membre.

În perioada 9-11 mai 2014, Parlamentul European, în cooperare cu Forumul european al tineretului, Comisia Europeană și alți parteneri, va organiza la Strasbourg un eveniment pentru tineretul Europei, la care vor participa mii de tineri.[15] Ar putea fi implicați și candidați la președinția Comisiei.

De asemenea, alte instituții ale UE sprijină această dezbatere. Summitul european al regiunilor și orașelor, organizat de Comitetul Regiunilor la Atena la 8 martie 2014, a găzduit o dezbatere la nivel înalt privind viitoarele alegeri europene. Comitetul Economic și Social European va organiza dezbateri în statele membre și își va alinia site-urile de internet și mesajele la campania Parlamentului European. În plus, acesta intenționează să ofere formare specifică privind alegerile europene personalului punctelor sale naționale de contact pentru comunicare. Ombudsmanul European a organizat un eveniment la 4 martie 2014 - „Lista dorințelor dumneavoastră în legătură cu Europa”[16] pentru a angaja cetățenii într-un dialog cu președinții Comisiei și Parlamentului European, în vederea alegerilor europene din 2014.

Statele membre au informat Comisia cu privire la măsurile mai ample de comunicare întreprinse pentru mărirea prezenței la urne, cum ar fi campaniile de informare pentru alegătorii care votează pentru prima dată, pagini de internet dedicate alegerilor, note de informare pentru mass-media, mese rotunde și seminare.

Exemple de cele mai bune practici:

- Finlanda a lansat un site de internet dedicat alegerilor europene, care oferă informații cuprinzătoare cu privire la Parlamentul European, la partidele politice europene și la posibilele lor legături de afiliere cu partidele naționale ((www.vaalit.fi)) Site-ul de internet conține, de asemenea, îndrumări pentru cetățenii UE care nu dețin cetățenie finlandeză cu privire la modul în care își pot exercita dreptul de vot. Parlamentul finlandez a alocat suma de 100 000 EUR organizațiilor neguvernamentale pentru a desfășura campanii de informare pe durata alegerilor europene.

- Polonia va lega campania electorală de aniversarea a 10 ani de la aderarea la UE. Polonia a făcut o prioritate din promovarea alegerilor pentru Parlamentul European și și-a propus drept obiectiv creșterea ratei de participare la vot. Campania va evidenția succesele obținute în decurs de un deceniu de la aderarea la UE și va utiliza exemple concrete pentru a demonstra impactul pe care UE îl are asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor polonezi. Este programată o emisiune TV care să explice principiile UE și ce au însemnat pentru Polonia și cetățenii săi zece ani de aderare la UE De asemenea, Polonia va comunica cu cetățenii polonezi care trăiesc în alte țări ale UE cu scopul de a crește nivelul lor de conștientizare a posibilității de a vota în țara lor de reședință curentă.

2.3. Ziua de votare comună

Comisia a recomandat ca statele membre „să convină asupra unei zile comune de desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European, cu închiderea simultană a secțiilor de votare”, pentru a soluționa problemele legate fragmentare și pentru a asigura alegeri paneuropene mai coerente, prin organizarea alegerilor în aceeași zi în întreaga UE.

În timp ce unele state membre au fost de acord să organizeze alegerile duminică 25 mai 2014, altele au respins ideea, explicând că organizarea votării în zilele lucrătoare sau în zilele de sâmbătă ar crește rata de participare a alegătorilor. De asemenea, au fost invocate tradiții naționale drept justificare pentru respingerea zilei de votare comune[17].

Legislația UE prevede norme stricte în ceea ce privește calendarul de publicare a rezultatelor alegerilor[18]. Acestea interzic în special publicarea oficială a rezultatelor într-un stat membru înainte de încheierea scrutinului în toate statele membre. Scopul este de a se evita ca alegătorii UE să fie influențați de rezultatele din statele membre în care procesul de votare s-a încheiat deja și, prin urmare, de a proteja principiul votului liber exprimat. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a normelor respective de către statele membre și a luat măsuri[19] pentru a se asigura că normele vor fi respectate la alegerile din 2014 pentru Parlamentul European.

Rezultatele agregate ale alegerilor vor fi publicate de către Parlamentul European în seara zilei de 25 mai, cu un mesaj comun pe întregul teritoriu al UE.

2.4. Rolul societății civile

Pe lângă recomandarea Comisiei adresată statelor membre și partidelor politice europene și naționale, organizațiile societății civile acționează ca multiplicatori valoroși pentru a informa cetățenii despre noul imbold democratic al alegerilor europene din 2014. Organizațiile societății civile sunt bine plasate pentru a discuta cu membrii lor avantajele și dezavantajele diferitelor programe ale candidaților. O serie de organizații consideră campaniile pentru președinția Comisiei o bună oportunitate pentru a-și transmite mesajele și pentru a influența programele candidaților. Aceasta poate încuraja discuțiile între cetățeni și candidați și poate conduce la acordarea clară de sprijin unui anumit candidat, contribuind, în același timp, la promovarea spațiilor publice europene și a dezbaterilor paneuropene pe marginea alegerilor.

În general, societatea civilă joacă, de asemenea, un rol important în informarea cetățenilor cu privire la importanța și beneficiile participării la alegerile europene. O serie de inițiative au fost lansate sau sunt în curs de pregătire.

Exemple de cele mai bune practici:

Ghiduri și informații privind votarea:

-           AEGEE-Europe (Forumul studenților europeni): programul „Y Vote 2014”. Printre activitățile organizate se numără crearea unui ghid privind votarea, tururi cu autobuzul și convenții ale tineretului[20].

Instrumente de votare electronică / instrumente de realizare a profilelor:

Instrumentele electronice permit alegătorilor să își selecteze candidatul prin corelarea profilului și a preferințelor lor cu profilul și programul candidaților.

-           Forumul european al tineretului - Liga alegătorilor tineri și instrumentul electronic VoteWatch[21]

-           Instrumentul Euandi de realizat profile de vot al European Union Democracy Observatory[22].

-           Instrumentul de realizare a profilurilor electorale Wecitizens[23]

Dezbateri, forumuri și conversații online cu candidații:

-           Platforma on-line „Debating Europe”[24] va organiza dezbateri on-line, discuții în direct și întâlniri față în față, cu scopul de a permite cetățenilor UE să adreseze întrebări deputaților europeni actuali și potențiali cu privire la problemele cu care se confruntă Europa și de a ajuta cetățenii să voteze în cunoștință de cauză la alegerile europene.

-           Programul „Move Europe” al grupului tinerilor federaliști (Young European Federalists)[25] va include dezbateri și campanii de promovare destinate tinerilor.

-           European Citizen Action service (Serviciul European pentru Acțiune Cetățenească - ECAS) gestionează proiectul JoiEU („Joint Citizen Action for a Stronger, Citizen-Friendly Union” - „Acțiunea comună a cetățenilor pentru o Europă mai puternică și mai aproape de cetățeni”), care se axează pe participarea la alegerile UE[26]

-           Alianța pentru Anul European al Cetățenilor (EYCA)[27] va organiza în martie 2014 o zi a societății civile, în cadrul căreia vor fi invitați principalii candidați.

În plus față de alte inițiative ce urmăresc consolidarea spațiului public european, printre care peste 50 de dialoguri cu cetățenii[28] care implică direct sau indirect, peste 500 000 de cetățeni, Comisia și-a respectat angajamentul asumat în Raportul privind cetățenia UE din 2013 (acțiunea a 12 a) de a publica în toate limbile oficiale ale UE un manual ușor de utilizat privind principalele drepturi ale cetățenilor UE, inclusiv dreptul acestora de a alege și de a fi aleși la alegerile europene[29].

3. Desfășurarea eficientă a alegerilor 3.1. Simplificarea proceselor administrative

Pentru a garanta legitimitatea alegerilor europene, Directiva 93/109/CE[30] impune proceduri de asigurare a faptului că cetățenii UE nu își pot exercita dreptul de a alege sau de a fi aleși și în statul lor membru de origine și în țara lor de reședință, în cadrul acelorași alegeri. Pe baza consultărilor cu experți din statele membre, Comisia a stabilit în Recomandarea 2013/142/UE o listă de măsuri pentru a simplifica mecanismul de schimb de date existent în acest scop[31], prin reducerea sarcinii administrative a statelor membre în momentul punerii în aplicare a mecanismului și prin creșterea eficacității și siguranței acestuia în prevenirea abuzurilor.

Comisia recomandă în special ca statele membre să înființeze o singură autoritate de contact în fiecare stat membru pentru a facilita într-o mai mare măsură schimbul de date privind alegătorii cu alte state membre. Statele membre de reședință au fost încurajate să transmită date cu caracter personal suplimentare care ar putea fi necesare pentru o identificare mai eficientă a alegătorilor de către autoritățile din statul lor membru de origine. Toate statele membre ar trebui să utilizeze același format electronic pentru înregistrarea datelor și mijloace electronice sigure, criptate pentru a proteja datele cu caracter personal ale alegătorilor; Statele membre ar trebui să transmită datele într-un singur pachet pentru fiecare stat membru de origine, urmând ca actualizările să facă obiectul, dacă este necesar, unei transmiteri ulterioare. Statele membre ar trebui să țină cont de diferitele calendare electorale din întreaga UE atunci când fac schimb de date.

De la adoptarea recomandărilor, Comisia a colaborat cu experții statelor membre pentru a le oferi sprijini în punerea în aplicare a acestora. Pentru alegerile europene din 2014, toate statele membre au convenit să instituie o autoritate unică de contact pentru transmiterea și primirea notificărilor, cu excepția Regatului Unit, care intenționează să trimită notificările privind alegătorii din UE prin intermediul autorităților electorale locale.

Comisia s-a asigurat că toate statele membre au fost informate pe deplin cu privire la tipul de date solicitate de statele membre pentru verificarea eficientă a identității resortisanților lor care s-au înscris pentru a vota în statul membru în care își au reședința.

Aproape toate statele membre au îmbunătățit securitatea schimbului de date care are loc în perioada premergătoare alegerilor, prin punerea în aplicare a unui format electronic comun și prin utilizarea unui instrument de criptare recomandat de Comisie.

De asemenea, Comisia a pus la dispoziția tuturor statelor membre calendarele electorale utilizate în întreaga UE, în vederea furnizării de indicații privind calendarul adecvat al notificărilor.

Marea majoritate a statelor membre au depus eforturi substanțiale pentru a pregăti punerea în aplicare a acestor recomandări. Aceste măsuri, atunci când sunt puse în aplicare pentru alegerile pentru Parlamentul European, ar trebui să contribuie la raționalizarea proceselor electorale și să reducă sarcina administrativă.

3.2. Măsuri suplimentare luate de către Comisie pentru o desfășurare mai eficientă a alegerilor

În plus față de recomandări, au fost luate, de asemenea, măsuri suplimentare în vederea unei desfășurări mai eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European. Directiva 2013/1/UE[32] facilitează candidatura cetățenilor UE în statul lor membru de reședință, întrucât aceștia vor trebui să prezinte doar un document de identitate și o declarație că îndeplinesc condițiile de eligibilitate, în loc să trebuiască să prezinte certificate eliberate de autoritățile relevante din statul lor membru de origine.

Comisia consideră prioritară transpunerea la timp a acestei directive, pentru ca cetățenii UE să poată beneficia de un proces electoral îmbunătățit începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014. Comisia a monitorizat îndeaproape măsurile luate de statele membre în ceea ce privește transpunerea. După expirarea termenului de transpunere a directivei, la 28 ianuarie 2014, Comisia a decis, la 5 februarie 2014, să inițieze acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 14 state membre care nu au notificat la timp măsurile de transpunere. Între timp, majoritatea statelor membre și-au notificat măsurile de transpunere.

Comisia a discutat cu statele membre problemele legate de transpunerea Directivei 93/109/CE, pe care le identificase anterior[33]. În special, acestea includ impunerea unor cerințe suplimentare de înregistrare în vederea votării (care, prin urmare, au drept rezultat obstacole pentru cetățenii UE în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot), și transpunerea incorectă a prevederilor privind protejarea legitimității alegerilor.

Numai două dintre aceste cazuri au fost închise până în prezent. În celelalte cazuri, un stat membru a adoptat recent legislație nouă care soluționează problemele legate de transpunere[34], iar în ceea ce privește celălalt stat membru, adoptarea de către acesta a unei astfel de legislații este iminentă.[35]

4. Concluzii

În general, recomandările Comisiei cu privire la îmbunătățirea suplimentară a desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European au fost bine primite. Acesta este un raport preliminar privind inițiativele pe care statele membre și partidele politice naționale și europene le dezvoltă cu scopul de a asigura o mai mare transparență, de a sensibiliza cetățenii și de a promova campanii paneuropene despre candidați și programele lor. Prezentul raport are ca scop declanșarea schimburilor de cele mai bune practici și încurajarea de noi inițiative pentru a îmbunătăți viața democratică a UE în perspectiva alegerilor europene care urmează să se desfășoare în 2014.

Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a recomandării sale de către statele membre și de către partidele politice europene și naționale în perioada premergătoare alegerilor și să actualizeze periodic tabelul on-line[36] cu informații suplimentare de la statele membre, în special de la cele zece state care, la momentul întocmirii prezentului raport, nu răspunseseră încă la solicitarea de informații de către Comisie.

Comisia va elabora un raport complet după alegerile europene, în care va evalua punerea în aplicare a legislației relevante a UE, inclusiv punerea în aplicare a recomandării. Raportul va evidenția inițiativele suplimentare din perioada premergătoare alegerilor europene și va analiza rolul organizațiilor societății civile. Acest lucru ar trebui să contribuie la identificarea de noi posibilități pentru viitor, în vederea unor alegeri europene tot mai democratice.

[1]               Articolul 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

[2]               Aproape 6 din 10 cetățeni ai UE consideră că exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor europene este cea mai bună modalitate de a-și face auzită vocea de către decidenții UE. Eurobarometrul Parlamentului European EB/EP 77.4 „Doi ani până la alegerile europene din 2014”, Bruxelles, 20 august 2012.

[3]               Peste 7 din 10 cetățeni ai UE consideră că dacă partidele politice ar preciza, în toate materialele distribuite pe durata campaniei, partidul politic european la care sunt afiliate, prezența la vot ar fi mai ridicată, iar peste 8 din 10 cetățeni ai UE declară că furnizarea de informații mai ample privind programele și obiectivele candidaților și partidelor pentru activitatea în cadrul Parlamentului European, privind impactul UE asupra vieții lor și privind alegerile ar crește motivația lor de a vota la alegerile pentru Parlamentul European. Flash Eurobarometru nr. 364 privind drepturilor electorale ale cetățenilor UE, ancheta pe teren realizată în noiembrie 2012.

[4]               JO L 79, 21.3.2013, p. 29.

[5]               Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2012 referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din 2014 [2012/2829 (RSP)]. Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2013 referitoare la îmbunătățirea modalităților practice de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 [2013/2102(INI)].

[6]               Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți. JO L 329, 30.12.1993, p. 34.

[7]               La momentul prezentului raport, 18 state membre au transmis informații ca răspuns la scrisoarea Comisiei: Belgia, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Slovenia, Slovacia, Spania, Țările de Jos și Ungaria.

[8]               În vederea pregătirii prezentului raport, Comisia a transmis scrisori tuturor partidelor politice europene în cursul lunii februarie 2014. Partidele care au răspuns Comisiei, furnizând informații sunt: Partidul Popular European (PPE), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (AECR), Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și Democrației (MELD), Partidul Democrat European (EDP).

[9]               http://ec.europa.eu/justice/citizen/voting-rights/index_en.htm.

[10]             A se vedea anexa.

[11]             A se vedea anexa.

[12]             Slovenia a informat cu privire la intenția de a-și schimba legislația și, ulterior, a notificat Comisiei această modificare la 20 februarie 2014.

[13]             Avizului Parlamentului Portugaliei, Comisia pentru afaceri europene (4 iunie 2013); Avizului Parlamentului României, Camera Deputaților (25 iunie 2013) și Senatul (30 septembrie 2013).

[14]             http://www.elections2014.eu/en.

[15]             http://www.europarl.europa.eu/eye2014/en/news/news.html.

[16]             http://www.ombudsman.europa.eu/en/activities/calendarevent.faces/en/818/html.bookmark.

[17]             A se vedea anexa.

[18]             Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom din 20 septembrie 1976 și modificat ultima dată prin Decizia 2002/772/CE, Euratom a Consiliului (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).

[19]             Țările de Jos nu au respectat aceste norme la alegerile europene din 2009. În urma intervenției Comisiei, Țările de Jos s-au angajat în scris să ia măsuri în vederea respectării acestor norme și au transmis instrucțiunile relevante pentru alegerile europene din 2014 autorităților municipale.

[20]             http://www.aegee.org/aegee-europe-launches-y-vote-2014/.

[21]             http://www.myvote2014.eu/en.

[22]             http://www.eui.eu/Projects/EUDO/EUandI/Index.aspx/.

[23]             http://www.wecitizens.be/fr/elections-2014/.

[24]             http://www.debatingeurope.eu/vote2014/.

[25]             http://www.jef.eu/activities/projects/moveurope2014/.

[26]             http://joieu.net/.

[27]             http://ey2013-alliance.eu/.

[28]             Raportul Comisiei „Dialogurile cu cetățenii - o contribuție la dezvoltarea spațiului public european”, COM(2014) 173.

[29]             http://bookshop.europa.eu/uri?target=EUB:NOTICE:NA0414127:EN.

[30]             Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, JO L 329, 30.12.1993, p. 34.

[31]             Mecanismul constă în schimb de date între statele membre cu privire la cetățenii UE înscriși pe liste electorale sau care și-au prezentat candidatura în statul membru de reședință. Pe baza datelor transmise de statul membru de reședință, statul membru de origine trebuie să îi scoată pe cetățenii respectivi de pe listele sale electorale (sau să îi împiedice, prin orice alte mijloace, să își exercite dreptul de a alege sau de a fi aleși).

[32]             Directiva 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce privește anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, JO L 26, 26.1.2013, p. 27.

[33]             Raport întocmit în temeiul articolul 25 din TFUE, „Raport privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2011 - 2013”, COM/2013/270.

[34]             Comisia examinează în prezent legislația comunicată recent de Slovacia.

[35]             Republica Cehă.

[36]             http://ec.europa.eu/justice/citizen/voting-rights/index_en.htm.

ANEXĂ: Răspunsurile statelor membre privind punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei referitoare la alegerile pentru Parlamentul European[1]

ȚARA || RECOMANDAREA

DESFĂȘURAREA DEMOCRATICĂ A ALEGERILOR

Statele membre ar trebui să încurajeze și să faciliteze furnizarea de informații cu privire la legăturile de afiliere dintre partidele UE și partidele naționale (prima recomandare) || Partidele politice ar trebui să furnizeze informații cu privire la afilierea lor la partidele UE ( a doua recomandare) || Partidele politice (UE și naționale) ar trebui să își facă cunoscuți candidații pentru postul de președinte al Comisiei Europene (a treia recomandare) || Statele membre ar trebui să convină asupra unei zile de votare comune (a patra recomandare)

AUSTRIA || Legislația națională permite afișarea denumirilor partidelor europene pe buletinele de vot*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

BELGIA || Legislația națională permite adăugarea logoului grupului / partidului politic european la logoul partidului politic național. || Legislația națională permite partidelor să-și facă cunoscută afilierea europeană pe durata campaniilor. Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || La latitudinea partidelor naționale. ||

BULGARIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

CROAȚIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Autoritățile competente au în vedere modificări în ceea ce privește normele actuale privind afișarea denumirilor și a logourilor pe buletinele de vot*. || || || În conformitate cu legislația națională actuală, alegerile pentru PE sunt organizate duminica.

CIPRU || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

REPUBLICA CEHĂ || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || În temeiul legislației naționale, nu există nicio obligație juridică de informare cu privire la legăturile de afiliere. Statul nu ar trebui să intervină în chestiunile legate de partidele politice. Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || || Republica Cehă nu este de acord cu stabilirea unei zile comune la nivel european. Prin tradiție, alegerile se desfășoară vinerea și sâmbăta. Consideră că organizarea alegerilor duminica ar putea avea un impact negativ asupra ratei de participare la vot.

DANEMARCA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || Legislația națională permite partidelor să își informeze electoratul cu privire la afilierea lor europeană pe durata campaniilor. Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || ||

ESTONIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || Legislația națională permite partidelor să-și facă cunoscută afilierea europeană pe durata campaniilor. Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || ||

FINLANDA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || Autoritățile naționale au informat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene. || ||

FRANȚA ||  Legislația națională permite afișarea logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. *. || Furnizarea de informații cu privire la afilierea la partidele europene este lăsată la latitudinea partidelor naționale*. || Lăsată la latitudinea partidelor naționale*. || În conformitate cu legislația națională actuală, alegerile pentru PE sunt organizate duminica*.

GERMANIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot*. || Legislația națională permite partidelor politice să indice în listele lor de candidați*, afilierea la partidele europene. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

GRECIA || Legislația națională actuală nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Cu toate acestea, va fi adoptată o nouă dispoziție cu scopul de a permite partidelor naționale să precizeze pe buletinele de vot legăturile lor de afiliere la partidele europene. || Autoritățile naționale au informat Parlamentul Greciei și partidele naționale cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene. || Autoritățile naționale au informat Parlamentul Greciei și partidele naționale cu privire la recomandarea de a-și face cunoscut candidatul pe care îl vor susține pentru președinția Comisiei Europene. ||

UNGARIA || Legislația națională actuală nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Transmiterea de informații privind afilierea europeană pe durata campaniei electorale rămâne la latitudinea partidelor. || || || În conformitate cu legislația națională actuală, alegerile pentru PE sunt organizate duminica.

IRLANDA || Legislația națională permite afișarea denumirilor partidelor europene pe buletinele de vot*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

ITALIA || Autoritățile naționale au invitat partidele politice naționale să informeze cu privire la afilierea lor la partidele europene, prin afișarea acestei afilieri în logourile lor care urmează să fie utilizate pe buletinele de vot*. || Autoritățile naționale au informat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

LETONIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || || || Letonia este circumspectă cu privire la posibilitatea de a avea o zi comună de votare la nivel european și în consecință a ales sâmbăta ca zi în care să se desfășoare alegerile. Aceasta corespunde unei tradiții îndelungate în Letonia în ceea ce privește zilele de alegeri.

LITUANIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirii sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot*. || Furnizarea de informații cu privire la afilierea la partidele europene este la latitudinea partidelor naționale *. || Lăsată la latitudinea partidelor naționale*. || În conformitate cu legislația națională actuală, alegerile pentru PE sunt organizate duminica*.

LUXEMBURG || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot*. || Autoritățile naționale vor informa partidele naționale cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene. || Autoritățile naționale vor informa partidele naționale cu privire la recomandarea Comisiei. ||

MALTA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Aspect aflat în dezbatere cu principalele partide naționale. || Autoritățile naționale au informat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene. || Autoritățile naționale au informat și încurajat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și face cunoscut candidatul pe care îl vor susține pentru președinția Comisiei Europene. || Malta nu este de acord cu o zi comună coordonată la nivel european și, în consecință, a ales să organizeze alegerile sâmbăta. Sâmbăta este considerată a fi o zi mai potrivită.

ȚĂRILE DE JOS || Legislația națională permite afișarea denumirii (nu și a logoului) partidului european pe buletinele de vot. Cu toate acestea, o astfel de posibilitate este lăsată la latitudinea partidelor naționale și va deveni disponibilă doar în cazul în care partidul național își înregistrează afilierea europeană cu denumirea în olandeză a partidului. || Autoritățile naționale au informat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și indica afilierea la partidele europene. Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || Autoritățile naționale au informat partidele politice cu privire la recomandarea de a-și face cunoscut candidatul pe care îl vor susține pentru președinția Comisiei Europene. Furnizarea de informații privind candidatul susținut este lăsată la latitudinea partidelor naționale. ||

POLONIA || || || ||

PORTUGALIA || || || ||

ROMÂNIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Sunt luate măsuri pentru a permite furnizarea acestor informații pe buletinele de vot*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

SLOVACIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. Slovacia nu este de acord cu recomandarea deoarece consideră că divulgarea acestor informații ar avea un caracter discriminatoriu și ar fi în detrimentul partidelor naționale care nu sunt afiliate la partide europene. || || || Slovacia nu este de acord cu o zi comună coordonată la nivel european și, în consecință, a ales să organizeze alegerile sâmbătă, 24 mai. Sâmbăta este considerată a fi o zi mai potrivită pentru alegători.

SLOVENIA || În urma unei modificări recente în legislația națională, este permisă afișarea numelor și logourilor partidelor europene pe buletinele de vot (Slovenia a notificat Comisiei la 20 februarie 2014 legislația adoptată în acest scop) || || ||

SPANIA || Legislația națională permite afișarea logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || Autoritățile naționale vor informa partidele naționale cu privire la recomandarea Comisiei. || Autoritățile naționale vor informa partidele naționale cu privire la recomandarea Comisiei. ||

SUEDIA || Legislația națională nu permite afișarea denumirilor și/sau a logourilor partidelor politice europene pe buletinele de vot*. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns. || Nu a furnizat niciun răspuns.

REGATUL UNIT || Legislația națională permite afișarea denumirilor și a logourilor partidelor europene pe buletinele de vot. || Furnizarea acestor informații este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || Furnizarea de informații privind candidatul susținut este lăsată la latitudinea partidelor naționale. || Regatul Unit nu este de acord cu stabilirea unei zi comune și, în consecință, a ales ca zi pentru desfășurarea alegerilor ziua de joi. Acesta consideră că o dată unică la nivelul UE nu ar crește rata de participare.

[1]               Optsprezece state membre au prezentat informații ca răspuns la scrisoarea Comisiei din 13 septembrie 2013: Belgia, Republica Cehă, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Slovenia, Slovacia, Spania, Țările de Jos și Ungaria. Informațiile care sunt direct legate de punerea în aplicare a Recomandării 2013/142/UE a Comisiei sunt prezentate în tabelul următor. De asemenea, Comisia a solicitat informații unor experți naționali în domeniul alegerilor; informațiile colectate prin intermediul acestor experți sunt marcate cu un asterisc (*).