This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0155
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN CENTRAL BANK, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS The 2014 EU Justice Scoreboard
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Tabloul de bord 2014 privind justiția în UE
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Tabloul de bord 2014 privind justiția în UE
/* COM/2014/0155 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Tabloul de bord 2014 privind justiția în UE /* COM/2014/0155 final */
1. Introducere
Ediția
din 2014 a tabloului de bord privind justiția în UE („tabloul de bord”) este
prezentată într-un context în care mai multe state membre sunt angajate într-un
proces de reformă a sistemelor lor de justiție, care este menit să crească
gradul de eficacitate al acestora pentru cetățeni și pentru întreprinderi.
Aceste reforme au o relevanță directă pentru UE și sunt urmărite îndeaproape de
instituțiile europene și de părțile interesate. Calitatea,
independența și eficiența sunt elemente esențiale pentru un sistem de justiție
eficace. Buna funcționare a sistemelor de justiție este o condiție structurală
importantă pe care statele membre își bazează creșterea durabilă și politicile
de stabilitate socială. Din aceste motive, începând cu 2011, reformele
judiciare naționale au devenit parte integrantă a componentelor structurale din
statele membre care fac obiectul unui program de ajustare economică[1].
Începând cu anul 2012[2],
îmbunătățirea calității, independența și eficiența sistemelor judiciare a fost,
de asemenea, o prioritate pentru semestrul european, ciclul anual al UE de
coordonare a politicii economice, astfel cum s-a menționat în Analiza anuală a
creșterii pentru 2014[3].
Tabloul de bord alimentează procesul semestrului european, oferind date
obiective referitoare la modul de funcționare al sistemelor judiciare naționale.
Acesta contribuie la identificarea aspectelor care merită o atenție deosebită
pentru a se asigura punerea în aplicare a reformelor. Accesul
la un sistem de justiție eficace este un drept esențial care stă la baza
democrațiilor europene și care este recunoscut de tradițiile constituționale
comune statelor membre. Din acest motiv, dreptul la o cale de atac eficientă în
fața unei instanțe judecătorești este consacrat în Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene (articolul 47). În cazul în care o instanță națională
aplică legislația UE, aceasta acționează ca o „instanță a Uniunii” și trebuie
să asigure o protecție juridică eficace pentru toți, cetățeni și întreprinderi,
ale căror drepturi garantate de dreptul UE au fost încălcate. Prin urmare, eficacitatea
sistemelor de justiție este fundamentală pentru punerea în aplicare a dreptului
UE și pentru consolidarea încrederii reciproce. Ce
este tabloul de bord privind justiția în UE? Tabloul
de bord privind justiția în UE este un instrument de informare menit să ajute UE
și statele membre să crească gradul de eficacitate al justiției, prin
furnizarea de date obiective, fiabile și comparabile privind calitatea,
independența și eficiența sistemelor de justiție în toate statele membre. Tabloul
de bord contribuie la identificarea eventualelor deficiențe, a îmbunătățirilor
care pot fi aduse și a bunelor practici și are ca obiectiv prezentarea tendințelor
privind funcționarea sistemelor naționale de justiție de-a lungul timpului.
Acesta nu prezintă o clasificare globală unică, ci o imagine de ansamblu asupra
funcționării tuturor sistemelor de justiție, pe baza mai multor indicatori care
sunt de interes comun pentru toate statele membre. Tabloul
de bord nu promovează un anumit tip de sistem de justiție.
Indiferent
de modelul sistemului național de justiție sau de tradiția juridică pe care se
întemeiază acesta, celeritatea, independența, accesibilitatea din punct de
vedere financiar și facilitatea accesului sunt câțiva dintre parametrii esențiali
ai unui sistem de justiție eficace. Tabloul
de bord 2014 se concentrează asupra litigiilor în materie civilă și comercială,
precum și asupra cauzelor administrative pentru a ajuta statele membre în
eforturile lor de îmbunătățire a climatului de afaceri și pentru a depăși criza
datoriilor suverane și criza financiară. Tabloul de bord este un instrument
care evoluează în cadrul unui dialog cu statele membre și cu Parlamentul
European, cu obiectivul de a identifica parametrii esențiali ai unui sistem de
justiție eficace. Parlamentul European a invitat Comisia să extindă în mod treptat
domeniul de aplicare al tabloului de bord. Cum contribuie tabloul de bord
privind justiția în UE la semestrul european? Performanțele
slabe evidențiate de indicatorii tabloului de bord necesită întotdeauna o
analiză mai aprofundată a motivelor care stau la baza rezultatului. Această
evaluare specifică fiecărei țări se realizează în contextul procesului
semestrului european, printr-un dialog bilateral cu autoritățile în cauză și cu
părțile interesate. Această evaluare ia în considerare particularitățile
sistemului juridic și contextul statelor membre în cauză. Ca urmare a acestei
evaluări, Comisia poate să propună Consiliului recomandări specifice fiecărei
țări privind necesitatea de a îmbunătăți sistemele de justiție[4]. Care
este metodologia tabloului de bord privind justiția în UE? Tabloul
de bord utilizează diferite surse de informații. Majoritatea datelor
cantitative sunt furnizate în prezent de Comisia pentru evaluarea eficienței
justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei, cu care Comisia a încheiat un
contract în vederea efectuării unui studiu specific[5]. Aceste date sunt din 2012
și au fost furnizate de statele membre, în conformitate cu metodologia CEPEJ[6]. Studiul conține, de
asemenea, fișe de țară care oferă un context mai larg și care ar trebui coroborate
cu cifrele. Pentru
tabloul de bord 2014, Comisia s-a bazat, de asemenea, pe alte surse de informații,
și anume Eurostat, Banca Mondială, Forumul Economic Mondial și rețelele
judiciare europene, în special Rețeaua europeană a Consiliilor Superioare ale
Magistraturii, care a răspuns la un chestionar privind independența sistemului
juridic. Date suplimentare au fost obținute, de asemenea, prin intermediul a
două studii-pilot pe teren privind funcționarea instanțelor naționale competente
în materie de punere aplicare a normelor în domeniul legislației privind protecția
consumatorilor și concurența[7]. Eficacitatea
sistemelor naționale de justiție ca o componentă structurală pentru creșterea
economică Instituțiile
de înaltă calitate, inclusiv sistemele naționale de justiție eficace constituie
un factor determinant pentru performanțele economice. În perioade de criză a datoriilor
suverane, de criză financiară și de criză economică, acestea joacă un rol
important în restabilirea încrederii și în promovarea revenirii la creșterea
economică. Hotărârile judecătorești predictibile, pronunțate în timp util și
care pot fi puse în executare constituie componente structurale importante ale
unui mediu de afaceri atractiv. Acestea contribuie la un climat de încredere și
de stabilitate pe parcursul întregului ciclu economic prin menținerea
încrederii necesare pentru începerea unei afaceri, executarea unui contract,
atragerea de investiții, achitarea datoriei private sau asigurarea protecției dreptului
de proprietate și a altor drepturi. Impactul
sistemelor naționale de justiție asupra economiei este subliniat de Fondul
Monetar Internațional[8], Banca
Centrală Europeană[9], OCDE[10],
Forumul Economic Mondial[11] și
Banca Mondială[12].
Eficacitatea sistemului de justiție stimulează investițiile într-o anumită țară[13].
Cercetările arată că există o corelație pozitivă între dimensiunea întreprinderilor
și eficacitatea sistemelor de justiție, pe de o parte, și măsurile mai reduse
de stimulare a investițiilor și a ocupării forței de muncă, în cazul în care se
înregistrează deficiențe în ceea ce privește funcționarea justiției, pe de altă
parte[14]. Creșterea
economică în sectoarele mai inovatoare, în special în cele care se bazează
adesea pe active necorporale, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală,
depinde de buna funcționare a sistemului de asigurare a respectării legii[15].
Sistemele de justiție eficace favorizează, de asemenea, concurența pe piață. În
cazul în care sistemele de justiție garantează buna execuție a contractelor,
întreprinderile sunt descurajate să aibă un comportament oportunist în relațiile
lor economice și costurile tranzacțiilor sunt reduse. În fine, încrederea în buna
funcționare a sistemelor favorizează spiritul antreprenorial. Deficiențele din
cadrul sistemelor judiciare au drept consecință creșterea costurilor de
îndatorare[16]. Este
mai probabil ca creditorii să acorde împrumuturi atunci când au încredere că
eficacitatea sistemului de justiție garantează că își vor putea colecta sumele
împrumutate. O
dezbatere amplă referitoare la eficacitatea sistemelor de justiție Prezentarea
primei ediții a tabloului de bord a contribuit la un schimb de opinii amplu privind
eficacitatea sistemelor naționale de justiție în UE. În rezoluția sa din data
de 4 februarie 2014 referitoare la tabloul de bord privind justiția în UE[17],
Parlamentul European a exprimat interesul său deosebit pentru tabloul de bord și
a invitat Comisia să continue acest exercițiu. Parlamentul European a subliniat
importanța asigurării unui sistem judiciar eficient și independent, care să
poată contribui la creșterea economică în Europa și la stimularea competitivității,
și a subliniat faptul că un sistem judiciar eficace și fiabil stimulează
dezvoltarea întreprinderilor și investițiile acestora la nivel național și
transfrontalier. Consiliul
a avut un schimb de opinii cu privire la aspectele semestrului european 2014
referitoare la justiție, inclusiv cu privire la tabloul de bord 2013, în cadrul
reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care a avut loc în luna decembrie.
În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din luna martie 2014, Comisia
a prezentat principalele caracteristici ale viitorului tablou de bord 2014 privind
justiția în UE. La data de 4 martie, Consiliul și statele membre au adoptat
concluzii privind sistemele de justiție în materie civilă și comercială ale
statelor membre[18]. Eficacitatea
sistemelor naționale de justiție și a tabloului de bord 2013 au fost, de
asemenea, discutate în cadrul „Assises de la Justice”, o conferință la
nivel înalt organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, în perioada 21-22
noiembrie 2013, cu privire la elaborarea politicilor din domeniul justiției în
Europa în anii următori[19].
Reprezentanți ai puterii judecătorești (de exemplu, Curțile supreme, Consiliile
Superioare ale Magistraturii și judecători) și ai practicienilor (de exemplu,
avocați și funcționari judiciari) și-au exprimat interesul și au formulat
sugestii cu privire la evoluția sa viitoare. Unele state membre au contribuit
la discuție și au evidențiat aspecte ale metodologiei care ar putea fi îmbunătățite
în continuare. Cu această ocazie, a fost publicat un sondaj Eurobarometru[20] privind
„Justiția în Uniunea Europeană” care a evidențiat, în special, faptul că
nivelul de încredere în sistemele naționale de justiție variază în mod
semnificativ între statele membre. Comisia
a inițiat un dialog sistematic cu experți din statele membre pentru a promova
schimbul de cele mai bune practici privind eficacitatea sistemelor de justiție și
în vederea dezvoltării în continuare a tabloului de bord. Statele membre au
fost invitate să desemneze două persoane de contact, una din cadrul sistemului
judiciar și una din cadrul Ministerului Justiției. Primele două reuniuni ale
persoanelor de contact au avut ca subiect disponibilitatea datelor privind funcționarea
sistemelor de justiție și bunele practici cu privire la culegerea de date. 2. Acțiuni
întreprinse în urma tabloului de bord 2013 privind justiția în UE Constatările tabloului
de bord 2013 au contribuit, împreună cu evaluarea specifică a situației din
statele membre, la definirea recomandărilor specifice fiecărei țări în domeniul
justiției. În urma unei propuneri a Comisiei, Consiliul a formulat pentru zece
state membre[21] recomandări
menite să îmbunătățească, în funcție de țara în cauză, independența, calitatea și/sau
eficiența sistemului național de justiție sau să consolideze și mai mult sistemul
judiciar. Din aceste zece state membre, șase[22]
fuseseră deja identificate în 2012 ca fiind confruntate cu provocări legate de
funcționarea sistemului de justiție. Aceste
state membre iau măsuri în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar. Măsurile
respective variază de la măsuri operaționale, cum ar fi modernizarea procesului
de gestionare în instanță, utilizarea noilor tehnologii ale informației,
dezvoltarea metodelor de soluționare alternativă a litigiilor, la măsuri cu un
caracter structural mai pronunțat, ca de exemplu restructurarea organizării
instanțelor sau simplificarea normelor de procedură civilă, care pot avea ca
rezultat reducerea duratei procedurilor. Intensitatea și statutul reformelor
variază în funcție de statele membre. În timp ce în unele state membre măsurile
au fost deja adoptate și sunt puse în aplicare, în alte state membre măsurile
se află încă în fază incipientă. Tabloul de bord prezintă date din 2012 și,
prin urmare, nu reflectă încă efectele reformelor actuale, inclusiv în ceea ce
privește statele membre care au adoptat deja măsuri ambițioase[23]. Constatările
tabloului de bord contribuie la stabilirea priorităților pentru fondurile
structurale ale UE. Experiențele anterioare au arătat că fondurile UE pot fi utilizate
pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemelor de justiție. De exemplu, Estonia a
utilizat fonduri structurale pentru a dezvolta instrumente în domeniul e-justiției
și este, în prezent, una din cele mai avansate țări în utilizarea de
instrumente TIC pentru gestionarea instanțelor și pentru comunicarea dintre
instanțe și părți. Comisia
a identificat justiția ca fiind un domeniu prioritar pentru douăsprezece state
membre în ceea ce privește finanțarea în contextul cadrului financiar
multianual 2014-2020[24].
Statele membre își definesc propriile strategii privind utilizarea fondurilor
UE pentru a sprijini strategia Europa 2020 în așa-numitele „acorduri de
parteneriat”. Aceste acorduri permit asigurarea unei alocări corespunzătoare a
fondurilor pentru a reflecta pe deplin importanța creșterii gradului de
eficacitate al sistemelor judiciare. 3. Indicatorii
Tabloului de bord 2014 privind justiția în UE Eficiența sistemelor de justiție Tabloul
de bord 2014 utilizează în continuare aceeași indicatori referitori la eficiența
procedurilor care au fost folosiți în 2013: durata procedurilor, rata de variație
a stocului de cauze pendinte și numărul de cauze pendinte. În plus, tabloul de
bord 2014 prezintă rezultatele a două studii-pilot[25], menite
să ofere date mai exacte referitoare la durata procedurilor judiciare în
domeniul legislației privind concurența și protecția consumatorilor, exprimată
în numărul mediu de zile. Eficacitatea sistemelor judiciare din aceste două
domenii sunt importante pentru economie. De exemplu, impactul negativ asupra
bunăstării consumatorilor din cauza tuturor cazurilor grave de carteluri,
exprimat ca procent din produsul intern brut al UE, este estimat ca fiind
cuprins între 0,20 % și 0,55 % din PIB-ul UE în 2011[26]. De
asemenea, aplicarea legislației în domeniul protecției consumatorilor este la
fel de importantă pentru economie, deoarece consumul final al gospodăriilor
reprezintă 56 % din PIB[27]. Calitatea
sistemelor de justiție În
ceea ce privește calitatea sistemelor de justiție, tabloul de bord 2014 folosește
aceiași indicatori ca în 2013. Acesta se concentrează pe anumiți factori care
pot contribui la îmbunătățirea calității justiției, cum ar fi activitatea de
formare, monitorizarea și evaluarea activităților instanțelor, bugetul,
resursele umane, disponibilitatea sistemelor de tehnologia informației și
comunicațiilor (TIC) pentru instanțe (care facilitează în special relația
dintre părți și instanțe) și disponibilitatea metodelor de soluționare
alternativă a litigiilor (SAL), care permit părților să găsească alte mecanisme
în vederea ajungerii la un acord. În plus, tabloul de bord 2014 oferă date mai
precise privind activitatea de formare în materia dreptului UE, utilizarea anchetelor
privind gradul de satisfacție, bugetul instanțelor de judecată și numărul de
judecători. Independența sistemului judiciar Tabloul
de bord prezintă date privind percepția asupra independenței sistemului de
justiție, astfel cum sunt furnizate de Forumul Economic Mondial (FEM) în raportul
său anual privind competitivitatea globală. Cu
toate că percepția asupra independenței este importantă, deoarece aceasta poate
influența deciziile de investiții, este și mai important ca independența magistraturii
să fie efectiv protejată în cadrul sistemului de justiție prin intermediul
garanțiilor juridice. După cum s-a anunțat în tabloul de bord 2013, Comisia a
început să coopereze cu rețelele judiciare europene, în special cu Rețeaua
Europeană a Consiliilor Superioare ale Magistraturii, în domeniul independenței
structurale a sistemului judiciar. Tabloul de bord 2014 conține, în anexă, o
primă prezentare generală comparativă privind garanțiile juridice menite să
asigure protecția independenței structurale a magistraturii în cadrul sistemelor
juridice ale statelor membre. 4. Principalele
constatări ale Tabloului de bord 2014 privind justiția în UE
4.1 Eficiența sistemelor de justiție
Întârzierea
actului de justiție înseamnă denegare de dreptate. Pentru întreprinderi și pentru
investitori este esențial ca hotărârile să fie pronunțate în timp util. În
luarea deciziilor de investiții, întreprinderile iau în calcul riscul de a fi
implicate în litigii comerciale, în litigii de muncă ori privind impozitarea
sau în proceduri de insolvență. Eficiența sistemului judiciar al unui stat
membru în ceea ce privește gestionarea litigiilor este foarte importantă. De
exemplu, introducerea în instanță a unei acțiuni legate de executarea unui
contract de achiziții de bunuri sau de servicii devine tot mai costisitoare pe
măsură ce se prelungește durata de soluționare a acesteia și chiar inutilă după
o anumită perioadă, deoarece scade probabilitatea de a recupera banii din plăți
și penalități. 4.1.1
Durata procedurilor Durata procedurilor exprimă
timpul (în zile) necesar pentru soluționarea unei cauze, și anume timpul
necesar pentru ca organul jurisdicțional să pronunțe o hotărâre în primă instanță.
Indicatorul referitor la „durata lichidării stocului de cauze pendinte”
reprezintă numărul de cauze nesoluționate împărțit la numărul de cauze soluționate
la sfârșitul anului înmulțit cu 365 de zile[28]. Cu excepția graficelor 4, 11 și 12,
toate graficele se referă la proceduri în primă instanță. Deși diferitele căi
de atac pot avea un impact major asupra duratei procedurilor, eficiența unui
sistem judiciar ar trebui să fie vizibilă încă din prima instanță, întrucât aceasta
este o etapă obligatorie pentru toți cei implicați în acțiuni în justiție. Graficul 1: Timpul necesar pentru soluționarea
cauzelor civile, comerciale, administrative și de alt tip* (prima instanță/în
zile) (sursa: studiul CEPEJ[29]) * Conform metodologiei CEPEJ, acest grafic
include toate cauzele litigioase și nelitigioase civile și comerciale, cauzele
privind punerea în aplicare, cauzele privind cadastrul, cauzele privind dreptul
administrativ (litigioase sau nelitigioase) și alte cauze non-penale. Graficul
2: Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor civile și comerciale
litigioase* (prima instanță/în zile) (sursa: studiul CEPEJ) *Cauzele
civile (și comerciale) litigioase se referă la litigii între părți, cum ar fi litigiile
privind contractele, în conformitate cu metodologia CEPEJ. Cauzele civile (și
comerciale) nelitigioase se referă, dimpotrivă, la proceduri necontencioase, de
exemplu la ordine de plată necontestate. În unele țări, cauzele comerciale sunt
judecate de instanțe speciale în materie comercială, în timp ce în alte țări aceste
cauze sunt soluționate de instanțe de drept comun (civile). Graficul
3: Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor administrative* (prima
instanță/în zile) (sursa: studiul CEPEJ) *Cauzele administrative se referă la litigii între
cetățeni și autoritățile locale, regionale sau naționale, în conformitate cu
metodologia CEPEJ. În unele țări, cauzele administrative sunt soluționate de
instanțe administrative speciale, în timp ce în alte țări aceste cauze sunt
soluționate de instanțe de drept comun (civile). Graficul
4: Timpul necesar pentru soluționarea procedurilor de insolvență* (în
ani) (sursa: Banca Mondială: „Doing Business”) *Timpul
necesar creditorilor pentru a-și recupera creanțele. Perioada de timp luată în
considerare este cuprinsă între data la care întreprinderea a intrat în incapacitate
de plată și data la care fost achitată parțial sau integral suma datorată
băncii. Sunt luate în considerare tacticile de amânare pe care le-ar putea utiliza
părțile pentru amânarea procedurii, cum ar fi inițierea de căi de atac dilatorii
sau cererile de prelungire. Datele sunt colectate din răspunsurile oferite în
cadrul unui chestionar de către practicienii în insolvență care își desfășoară
activitatea la nivel local și sunt verificate prin studierea dispozițiilor
legislative și de reglementare, precum și prin confruntarea cu informațiile
publice privind sistemele în materie de faliment. 4.1.2
Rata de variație a stocului de cauze pendinte Rata de variație a stocului de
cauze pendinte reprezintă raportul dintre numărul de cauze soluționate și
numărul de cauze noi. Indicatorul măsoară capacitatea unei instanțe de a face
față volumului de cauze noi. Durata procedurilor este legată de ritmul în care
instanțele pot soluționa cauzele, „rata de variație a stocului de cauze
pendinte”, și de numărul de cauze care încă așteaptă să fie soluționate, „cauze
pendinte”. Atunci când rata de variație a stocului de cauze pendinte este de
aproximativ 100 % sau mai mare, acest lucru înseamnă că sistemul judiciar
este capabil să soluționeze cel puțin numărul de cauze nou-introduse. Atunci
când rata de variație este sub 100 %, acest lucru înseamnă că instanțele
soluționează mai puține cauze decât numărul de cauze noi, astfel încât, la sfârșitul
anului, numărul de cauze nesoluționate se adaugă ca fiind cauze pendinte. Dacă
situația persistă timp de mai mulți ani, acest lucru ar putea indica o problemă
cu un caracter sistemic mai pronunțat, pe măsură ce se acumulează stocul de
cauze pendinte, ceea ce are drept consecință creșterea în continuare a volumului
de lucru al instanțelor și a duratei procedurilor. Graficul
5: Rata de soluționare a cauzelor civile, comerciale, administrative și de
alt tip (prima instanță/în % - valorile care depășesc 100 % indică
faptul că numărul de cauze soluționate este mai mare decât numărul de cauze
noi, în timp ce valorile sub 100 % indică faptul că numărul de cauze soluționate
este mai mic decât numărul de cauze noi) (sursa: studiul CEPEJ) Graficul 6: Rata de soluționare a
cauzelor civile și comerciale litigioase (prima instanță/în %) (sursa:
studiul CEPEJ) Graficul
7: Rata de soluționare a cauzelor administrative (prima instanță/în %)
(sursa: studiul CEPEJ) 4.1.3
Cauze pendinte Numărul de cauze pendinte
exprimă numărul de cauze care se află în curs de soluționare la sfârșitul unei anumite
perioade. Numărul de cauze pendinte influențează durata lichidării stocului de
cauze pendinte. Prin urmare, pentru a scurta durata procedurilor se impune
luarea unor măsuri în vederea reducerii numărului de cauze pendinte. Graficul
8: Numărul de cauze civile, comerciale, administrative și de alt tip
pendinte (prima instanță/pentru 100 locuitori) (sursa: studiul CEPEJ) Graficul
9: Numărul de cauze civile și comerciale litigioase pendinte (prima
instanță/pentru 100 locuitori) (sursa: studiul CEPEJ) Graficul
10: Numărul de cauze administrative pendinte (prima instanță/pentru 100
locuitori) (sursa: studiul CEPEJ) 4.1.4.
Rezultatele studiilor-pilot pe teren Rezultatele studiilor-pilot pe
teren referitoare la durata procedurilor în domeniul legislației privind
concurența și protecția consumatorilor indică numărul mediu de zile necesare
pentru pronunțarea unei hotărâri pe fond în cauzele referitoare la aceste două
domenii specifice. Durata medie în zile este indicată pentru cauze judecate în
instanțe de prim grad, de al doilea grad și (dacă este relevant) de al treilea
grad de jurisdicție, dacă aceste informații sunt disponibile. Având în vedere
diferențele privind modul în care datele sunt prezentate pentru aceste instanțe,
statele membre sunt menționate în ordinea alfabetică în limbile lor originale. Durata medie indicată mai jos
pentru soluționarea cauzelor de control jurisdicțional în dreptul concurenței
pare să fie în general mai mare decât durata medie pentru cauzele civile,
comerciale, administrative și de alt tip prezentate în graficul 1. Acest fapt
ar putea să fie cauzat de complexitatea pe care o implică acest tip de litigiu
specializat. Graficul de mai jos evidențiază, de asemenea, faptul că în mai
multe state membre se pot observa diferențe semnificative între instanțele de
control jurisdicțional de prim grad, de al doilea grad și (dacă există) de al
treilea grad de jurisdicție. Graficul
11: Perioada de timp medie necesară pentru soluționarea cauzelor de control
jurisdicțional împotriva deciziilor autorităților naționale din domeniul
concurenței care pun în aplicare articolele 101 și 102 din TFUE* (în zile)
(sursa: studiul-pilot pe teren[30]) *Calculul
duratei a fost realizat pe baza unui studiu care a avut ca scop identificarea
tuturor căilor de atac introduse împotriva unor decizii ale autorităților naționale
în domeniul concurenței care pun în aplicare articolele 101 și 102 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene pentru care s-au pronunțat hotărâri pe
fond între 2008 și 2013. Sunt furnizate cifre pentru cauze judecate de instanțe
de prim grad, de al doilea grad și, dacă este relevant, de al treilea grad de jurisdicție. Graficul
12: Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor privind legislația în
domeniul protecției consumatorilor,* (în zile) (sursa: studiul-pilot pe
teren[31]) În timp ce durata medie pare a
fi mai mare decât cea a cauzelor civile și comerciale litigioase prezentate în graficul
2, trebuie să se țină seama de faptul că durata a fost calculată pe baza
cauzelor publicate în materie de litigii privind protecția consumatorilor, care
au tendința de a fi mai complexe. Graficul confirmă, de asemenea, faptul că în
mai multe state membre se înregistrează diferențe semnificative între instanțele
de prim grad, de al doilea grad și (dacă există) de al treilea grad de jurisdicție
în ceea ce privește durata medie de soluționare a litigiilor privind protecția
consumatorilor. *Calculul
duratei a fost realizat pe baza modelelor de cauze referitoare la punerea în
aplicare a Directivei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu
consumatorii, a Directivei privind vânzările la distanță, a Directivei privind
vânzarea de bunuri de consum și garanțiile conexe, a Directivei privind
practicile comerciale neloiale și dispozițiile naționale de punere în aplicare
a acestora în cazul în care hotărârile au fost pronunțate între 2008 și 2013.
Deoarece dimensiunea modelului a variat în funcție de disponibilitatea hotărârilor
publicate, graficele prezentate ar trebui luate în considerare cu prudență[32]. Ø Concluzii privind eficiența sistemelor de justiție · Tabloul de bord pune în evidență faptul că există state membre care se confruntă în continuare cu provocări specifice în ceea ce privește eficacitatea sistemelor lor de justiție, și anume proceduri de lungă durată în primă instanță, împreună cu rate scăzute de variație a stocului de cauze pendinte sau un număr mare de cauze pendinte. Aceste state membre au fost deja identificate în cadrul semestrului european 2013 și al programelor de ajustare economică și în prezent sunt în curs de definire, de adoptare sau de punere în aplicare a măsurilor de îmbunătățire a funcționării sistemelor lor de justiție. Cifrele confirmă importanța faptului de a întreprinde toate reformele necesare și de a depune în continuare, cu hotărâre, eforturi. · Pentru câteva state membre, cifrele indică o creștere a duratei procedurilor. Motivele care stau la baza acesteia pot fi diferite. De exemplu, pentru țările afectate în mod special de criza datoriei suverane, de criza financiară și de criza economică, creșterea numărului de cauze noi a avut un impact asupra funcționării sistemului de justiție[33]. · Efectele reformelor ambițioase adoptate recent în unele state membre nu pot fi încă reflectate, deoarece datele sunt din 2012. Este nevoie de timp pentru a pune în aplicare și a valorifica beneficiile generate de reformele juridice structurale, în special în cazul țărilor care fac obiectul programelor de ajustare economică [34]. Deoarece tabloul de bord este un exercițiu periodic, rezultatul acestor reforme ar putea deveni vizibil în viitoarele sale ediții.
4.2. Calitatea sistemelor de justiție
Pentru
ca justiția să fie eficace, este nevoie de calitate de-a lungul întregului lanț
al actului de dreptate. O lipsă de calitate a hotărârilor instanțelor judecătorești
poate spori riscurile economice pentru întreprinderile mari și IMM-uri și poate
afecta alegerile consumatorilor. Anumiți indicatori de intrare, cum ar fi activitatea
de formare, monitorizarea și evaluarea activităților, disponibilitatea
sistemelor TIC și a metodelor SAL, precum și resursele bugetare și umane pot
contribui la îmbunătățirea calității sistemelor de justiție. 4.2.1
Monitorizarea și evaluarea contribuie la reducerea duratei procedurilor Definirea
politicilor în materie de calitate și evaluarea activităților instanțelor sunt
instrumente care permit creșterea calității justiției în vederea îmbunătățirii
accesului la justiție, a gradului de încredere, a predictibilității hotărârilor
judecătorești și a celerității actului de dreptate. Aceste instrumente pot
consta în monitorizarea activității de zi cu zi a instanțelor prin intermediul colectării
de date sau al evaluării performanței sistemelor jurisdicționale, cu ajutorul indicatorilor
sau prin introducerea unor sisteme de calitate în cadrul instanțelor. Absența
unei monitorizări și a unei evaluări fiabile poate face mai dificilă îmbunătățirea
funcționării unui sistem de justiție. O gestionare eficace a timpului în ceea
ce privește cauzele aflate pe rol presupune ca organismele jurisdicționale,
sistemul judiciar și toți utilizatorii finali ai actelor de justiție să poată
fi informați cu privire la funcționarea instanțelor prin intermediul unui
sistem de monitorizare periodică. Pentru
graficele de tip coloană stratificată privind factorii de calitate s-au
utilizate date din 2012, întrucât acestea reflectă indicatori descriptivi care tind
să rămână stabili. Diferențele înregistrate față de exercițiile anterioare în
cazul unor state membre sunt explicate în mod individual. În partea dreaptă a
graficelor, unde nu sunt indicate valori, se află statele membre pentru care nu
au fost disponibile date. În cazul în care în unele state membre indicatorii nu
există sau nu sunt aplicabili, acest lucru este precizat în partea dreaptă a
graficelor. Graficul 13: Disponibilitatea unei monitorizări
a activităților instanțelor în 2012* (sursa: studiul CEPEJ) *
Disponibilitatea instrumentelor de monitorizare a fost raportată ca fiind în
creștere în CY, EL (rapoarte anuale de activitate) și în SI (alte elemente de
monitorizare) și în scădere în SK (niciun raport anual de activitate, deoarece
instanțele au obligația de a transmite date statistice Ministerului Justiției,
care publică datele pentru întregul sistem judiciar). Graficul
14: Disponibilitatea unei evaluări a activităților instanțelor în 2012* (sursa:
studiul CEPEJ) *
Disponibilitatea acestor instrumente a fost raportată ca fiind în creștere în
EE, HU și SI și în scădere în LV. Graficul
15: Studii realizate în rândul utilizatorilor instanțelor sau al practicienilor
în domeniul dreptului în 2012* (sursa: studiul CEPEJ) Studiile realizate în rândul practicienilor
în domeniul dreptului care își desfășoară activitatea în instanțe și/sau al
utilizatorilor instanțelor pot furniza informații relevante cu privire la
calitatea sistemului de justiție. S-a introdus un indicator suplimentar menit
să reflecte grupurile-țintă și măsura în care aceste studii sunt utilizate în
statele membre. *Studii
care vizează persoanele care au fost în contact direct cu o instanță (practicieni,
justițiabili și alți utilizatori ai instanțelor, de exemplu, martori, experți,
interpreți etc.) conform metodologiei CEPEJ. 4.2.2
Sistemele de tehnologia informației și comunicațiilor contribuie la reducerea
duratei procedurilor și la facilitarea accesului la justiție Sistemele
TIC pentru înregistrarea și gestionarea cauzelor sunt instrumente
indispensabile aflate la dispoziția instanțelor în vederea unei gestionări eficace
a timpului necesar pentru judecarea unui dosar, deoarece acestea contribuie la
îmbunătățirea ratei de soluționare a cauzelor de către instanțe și, astfel, la
reducerea duratei de ansamblu a procedurilor[35]. Graficul 16: Sistemele TIC pentru
înregistrarea și gestionarea cauzelor (indicator ponderat – min. = 0, max. = 4)[36] (sursa:
studiul CEPEJ) Graficul
17: Comunicarea electronică între instanțe și părți (indicator ponderat – min.
= 0, max. = 4) (sursa: studiul CEPEJ) Sistemele
TIC pentru comunicarea dintre instanțe și părți (de exemplu, depunerea online a
cererilor) pot contribui la reducerea întârzierilor și a costurilor suportate
de cetățeni și de întreprinderi prin facilitarea accesului la justiție. De
asemenea, sistemele TIC au un rol din ce în ce mai important în cooperarea
transfrontalieră dintre autoritățile judiciare, facilitând astfel punerea în
aplicare a legislației UE. Graficul
18: Prelucrarea electronică a cererilor cu valoare redusă* (0 = există în 0 %
din instanțe; 4 = există în 100 % din instanțe) (sursa: studiul CEPEJ) *Noțiunea de
„cerere cu valoare redusă” se referă la o cauză civilă în care valoarea
monetară a cererii este relativ scăzută. Această noțiune variază între statele
membre și studiul CEPEJ utilizează definiția aplicabilă la nivel național în
fiecare stat membru. Graficul 19: Prelucrarea electronică a
recuperării creanțelor necontestate (0 = există în 0 % din instanțe; 4 =
există în 100 % din instanțe) (sursa: studiul CEPEJ) Graficul
20: Depunerea electronică a cererilor (0 = există în 0 % din instanțe; 4 =
există în 100 % din instanțe) (sursa: studiul CEPEJ) 4.2.3 Metodele
de soluționare alternativă a litigiilor contribuie la reducerea volumului de
lucru al instanțelor Medierea
eficace și alte metode de soluționare alternativă a litigiilor extind
posibilitățile aflate la dispoziția cetățenilor și a întreprinderilor pentru
soluționarea litigiilor și contribuie la o cultură de soluționare pașnică a
litigiilor. Interesul pentru astfel de metode este confirmat de un studiu
Eurobarometru care arată că 89 % dintre respondenți ar opta pentru un
acord în afara instanței, în timp ce 8 % afirmă că s-ar adresa oricum unei
instanțe[37]. SAL
contribuie, de asemenea, la o mai bună funcționare a instanțelor. Prin
facilitarea unei soluționări timpurii amiabile între părți, SAL reduce numărul
de cauze pendinte și pot avea un impact pozitiv asupra volumului de muncă al
instanțelor, care apoi reușesc în mai mare măsură să judece dosarele în termene
rezonabile. Graficul 21: Disponibilitatea unor metode
de soluționare alternativă a litigiilor în 2012* (sursa: studiul CEPEJ) *Nu a fost
raportată aproape nicio modificare privind existența SAL, care părea să fie în
creștere în CY și în scădere în LV, care se află în faza inițială de instituire
a unui nou temei juridic pentru mediere și a unui institut de mediere. 4.2.4 Promovarea
activității de formare a judecătorilor poate contribui la îmbunătățirea
eficacității justiției Activitatea de formare
a judecătorilor este un element important pentru calitatea hotărârilor
judecătorești. S-a introdus un indicator suplimentar menit să ofere informații
cu privire la procentul de judecători care participă la o activitate de formare
continuă în domeniul dreptului UE sau al legislației unui alt stat membru. Graficul 22: Activitatea de formare
obligatorie a judecătorilor în 2012* (sursa: studiul CEPEJ) *EL,
HU și LT au crescut numărul de categorii de activități de formare obligatorie
în comparație cu 2010, în timp ce în LU, SE și RO unele categorii care erau
obligatorii au devenit opționale. Graficul 23: Judecători care participă
la activități de formare continuă în domeniul dreptului UE sau al legislației
unui alt stat membru (ca procent din numărul total de judecători )* (sursa:
Comisia Europeană, Formarea Judiciară Europeană, 2012[38]) *În
câteva cazuri semnalate de statele membre, raportul dintre participanți și numărul
efectiv de membri ai unei profesii juridice este mai mare de 100 %, ceea
ce înseamnă că participanții au luat parte la mai mult de o activitate de
formare în domeniul dreptului UE. Unele dintre cifrele extrem de mari pot
sugera faptul că datele furnizate se referă la activitatea de formare în toate
domeniile și nu numai la cea în materia dreptului UE. 4.2.5 Resurse Graficul
24: Bugetul alocat instanțelor (în EUR pe locuitor)* (sursa: studiul CEPEJ) *Graficul
24 indică bugetul anual aprobat alocat funcționării tuturor instanțelor, oricare
ar fi sursa și nivelul acestui buget (național sau regional). Acesta nu include
serviciile Ministerului Public [cu excepția BE, DE, EL, ES (pentru 2010), FR,
LU și AT] sau asistență juridică [cu excepția BE, ES (pentru 2010) și AT].[39] Graficul 25: Cheltuieli totale ale
administrațiilor publice pentru „instanțele de judecată”* (în EUR pe locuitor)
(sursa: Eurostat) Acest indicator suplimentar
privind resursele se bazează pe datele Eurostat privind cheltuielile administrațiilor
publice. Acesta prezintă bugetul cheltuit în realitate, care completează
indicatorul existent pentru bugetul alocat instanțelor de judecată. Se face
comparația între 2010, 2011 și 2012. *În
timp ce graficul 24 prezintă bugetul anual aprobat alocat pentru funcționarea
tuturor instanțelor, oricare ar fi sursa și nivelul acestui buget (național sau
regional), graficul 25 prezintă cheltuielile totale (reale) ale administrațiilor
publice pentru instanțele de judecată (datele privind conturile naționale,
clasificarea funcțiilor din cadrul administrației publice, grupa 03.3). Graficul
25 include, de asemenea, sistemele de probațiune și de asistență juridică[40]. Graficul 26: Cheltuieli ale
administrațiilor publice pentru instanțele de judecată ca procent din PIB
(sursa: Eurostat)[41] Graficul
27: Numărul de judecători* (pentru 100 000 de locuitori) (sursa: studiul
CEPEJ) În
vederea îmbunătățirii comparabilității și a prezentării unei imagini mai precise,
indicatorul a fost revizuit în comparație cu tabloul de bord 2013. Indicatorul
nu mai include Rechtspfleger/funcționarii juridici care există doar în
unele state membre, fiind luați în considerare numai judecătorii cu normă
întreagă. *În această categorie
se încadrează judecătorii care lucrează cu normă întreagă, conform metodologiei
CEPEJ. Nu sunt incluși „Rechtspfleger”/funcționarii juridici care există în
unele state membre. Graficul 28: Numărul de avocați* (pentru
100 000 de locuitori) (sursa: studiul CEPEJ) *Un
avocat este o persoană calificată și autorizată în conformitate cu legislația
națională să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să se angajeze
în practicarea profesiei juridice, să se prezinte în instanță, să consilieze
sau să își reprezinte clienții în chestiuni juridice [Recomandarea Rec(2000)21
a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind libertatea exercitării
profesiei de avocat]. Ø Concluzii privind calitatea sistemelor de justiție · Monitorizarea și evaluarea activității instanțelor există deja în majoritatea statelor membre. Numai câteva țări nu au instituit sisteme de evaluare. În mai mult de jumătate din statele membre sunt realizate studii în rândul utilizatorilor sau în rândul practicienilor în domeniul dreptului. · Metode de soluționare alternativă a litigiilor sunt disponibile în aproape toate statele membre. Date actualizate privind folosirea unor astfel de metode nu sunt disponibile. · A crescut numărul instanțelor care sunt dotate cu instrumente de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Aceste instrumente sunt disponibile în mare măsură pentru administrarea și gestionarea instanțelor și, într-o mai mică măsură, pentru comunicațiile electronice dintre instanțe și părți. Prelucrarea electronică a cererilor cu valoare redusă, recuperarea creanțelor necontestate și transmiterea electronică a cererilor nu este posibilă într-un număr semnificativ de state membre. · În aproape o treime din statele membre rata de participare a judecătorilor la activități de formare continuă privind dreptul UE este de peste 50 %. Pentru jumătate din statele membre, participarea judecătorilor la activitățile de formare privind dreptul UE reprezintă mai puțin de 20 %. · Activitatea de formare a judecătorilor și a practicienilor din domeniul juridic și instrumentele TIC sunt esențiale pentru funcționarea eficace a unui spațiu european de justiție bazat pe încrederea reciprocă. Concluziile tabloului de bord confirmă faptul că formarea și TIC ar trebui să fie principalele componente ale viitorului politicii UE în domeniul justiției și vor contribui la consolidarea a ceea ce s-a realizat în ultimii 15 ani în acest domeniu.
4.3 Independența
Independența
sistemului judiciar este importantă pentru un mediu de afaceri atractiv.
Aceasta asigură previzibilitatea, certitudinea, echitatea și
stabilitatea sistemului juridic în care își desfășoară activitatea
întreprinderile.
Din acest motiv, îmbunătățirea independenței sistemelor judiciare naționale,
împreună cu eficiența și calitatea acestora, reprezintă un element important în
cadrul semestrului european. Independența sistemului judiciar este, de
asemenea, o cerință care rezultă din dreptul la o cale de atac eficientă,
consacrat în Carta drepturilor fundamentale a UE. Independența justiției este,
de asemenea, importantă pentru a lupta cu eficacitate împotriva corupției,
astfel cum s-a subliniat în Raportul UE privind combaterea corupției[42]. În vederea furnizării de informații cu privire la
independența sistemului judiciar în statele membre, tabloul de bord 2013 a
utilizat indicatorul privind percepția asupra independenței sistemului
judiciar. Faptul că un sistem judiciar este perceput ca fiind independent reprezintă,
într-adevăr, un factor de natură să stimuleze creșterea economică, în timp ce existența
unei percepții conform căreia sistemul judiciar este lipsit de independență poate
descuraja investițiile. În general, justiția nu trebuie doar făcută, ci trebuie
să se și vadă că este făcută. Deși
independența percepută este un indicator relevant, sunt necesare informații cu
privire la modul în care independența sistemului judiciar este garantată și protejată
de lege. Din acest motiv, tabloul de bord 2013 a anunțat că Comisia, împreună
cu rețelele de judecători și autoritățile judiciare, va analiza modul în care
calitatea și disponibilitatea datelor comparabile privind independența structurală
ar putea fi îmbunătățite. În
cooperare cu Rețeaua europeană a Consiliilor Superioare ale Magistraturii,
Comisia a început să colecteze informații privind protecția juridică a
independenței sistemelor judiciare în statele membre. Graficele din anexă
prezintă un prim studiu comparativ cu privire la modul în care sunt organizate
sistemele de justiție pentru a proteja independența judiciară în anumite tipuri
de situații în care aceasta poate fi pusă în pericol. Se utilizează
cinci indicatori care se referă la următoarele situații: (i) garanțiile
privind transferul judecătorilor fără consimțământul lor, (ii) revocarea
judecătorilor, (iii) alocarea cauzelor noi în cadrul unei instanțe,
(iv) retragerea și recuzarea judecătorilor și (v) amenințarea la adresa
independenței unui judecător. Pentru astfel de situații, Recomandarea
Consiliului Europei din 2010 privind judecătorii: independență, eficacitate și
responsabilități („recomandarea”) prezintă standarde menite să asigure
respectarea independenței sistemului judiciar[43]. Graficul 29: Percepția asupra independenței sistemului judiciar
(cu cât valoarea indicată este mai mare, cu atât percepția este mai bună)
(sursa: Forumul Economic Mondial[44]) Ø Concluzii privind independența sistemului judiciar · În mai multe state membre percepția asupra independenței s-a îmbunătățit, în timp ce în unele state membre s-a deteriorat. · Tabloul de bord 2014 prezintă, de asemenea, în anexă o primă trecere în revistă comparativă a garanțiilor juridice menite să asigure protecția independenței sistemului judiciar în anumite situații în care aceasta ar putea fi pusă în pericol. Comisia va analiza în continuare împreună cu rețelele autorităților judiciare și ale judecătorilor, precum și cu statele membre, modul în care tabloul de bord ar putea să dezvolte și mai mult datele comparative privind eficacitatea acestor garanții juridice și privind alte garanții referitoare la independența structurală. 5. Acțiuni
viitoare Concluziile tabloului de bord
vor fi luate în considerare în pregătirea viitoarelor analize specifice fiecărei
țări în cadrul semestrului european 2014. Acestea vor fi, de asemenea, luate în
considerare în contextul programelor de ajustare economică. Tabloul
de bord 2014 confirmă faptul că, în continuare, colectarea de date obiective,
comparabile și fiabile cu privire la eficacitatea sistemelor de justiție pentru
toate statele membre constituie o provocare. Se pot invoca diferite motive:
lipsa disponibilității datelor din cauza insuficienței capacității statistice, lipsa
comparabilității din cauza procedurilor sau a definițiilor care pot varia în
mod semnificativ sau reticența de a coopera pe deplin cu CEPEJ. Comisia
consideră că este important să se facă progrese reale în ceea ce privește capacitatea
de a colecta și de furniza date relevante referitoare la calitatea, eficiența și
independența sistemului judiciar. Având în vedere importanța pe care o are buna
funcționare a sistemelor naționale de justiție în vederea realizării
obiectivelor Uniunii, toate statele membre ar trebui să abordeze cu prioritate
colectarea de date corecte, imparțiale, fiabile, obiective și comparabile și să
le pună la dispoziție în sprijinul acestui exercițiu. Este în interesul comun
al statelor membre și al autorităților judiciare naționale să dezvolte
colectarea unor astfel de date pentru o mai bună definire a politicilor în
domeniul justiției. Comisia
intenționează să intensifice
activitatea grupului de experți privind sistemele naționale de justiție în
vederea îmbunătățirii disponibilității, a calității și a comparabilității
datelor relevante pentru UE. Pe lângă cooperarea cu CEPEJ, Comisia își
consolidează cooperarea cu rețelele europene în domeniul justiției, în special
cu Rețeaua europeană a Consiliilor Superioare ale Magistraturii, cu Rețeaua președinților
Curților Supreme de Justiție ale UE, cu Asociația Consiliilor de Stat și a
jurisdicțiilor administrative supreme din Uniunea Europeană, precum și cu
asociațiile practicienilor din domeniul juridic, în special avocații. Se
va studia
posibilitatea colectării de date privind funcționarea sistemelor de justiție în
alte domenii specifice relevante pentru creșterea economică, cum ar fi infracțiunile
economice și financiare. 6. Concluzii Tabloul
de bord privind justiția în UE contribuie la identificarea, în cadrul unui
dialog deschis cu statele membre, a exemplelor bune și a posibilelor deficiențe
ale sistemelor naționale de justiție. În conformitate cu principiul egalității
de tratament, este important ca toate statele membre să facă obiectul tabloului
de bord și să furnizeze datele necesare. Aceasta este o chestiune de interes
comun pentru buna funcționare a unui spațiu european comun de justiție, bazat
pe încredere reciprocă și, în general, pentru buna funcționare a Uniunii. Tabloul
de bord 2014 privind justiția în UE evidențiază importanța pe care o are faptul
de a depune în continuare, cu hotărâre, eforturi în vederea îmbunătățirii
eficacității sistemelor de justiție pentru a putea valorifica toate beneficiile
generate de aceste reforme. Pe baza prezentului tablou de bord, Comisia invită
statele membre, Parlamentul European și toate părțile interesate la un dialog
deschis și la o colaborare constructivă pentru realizarea acestui obiectiv. ANEXĂ:
INDEPENDENȚA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI JUDICIAR Graficele
de mai jos prezintă o primă imagine generală asupra garanțiilor juridice aplicabile
în anumite tipuri de situații, fără a face o evaluare a eficacității acestora[45]. Graficele
se
bazează pe răspunsurile la un chestionar elaborat de Comisie în strânsă
colaborare cu Rețeaua europeană a Consiliilor Superioare ale Magistraturii[46]. Graficul
I: Garanțiile privind transferul judecătorilor fără consimțământul acestora
(inamovibilitatea judecătorilor) Graficul
analizează scenariul transferului judecătorilor fără consimțământul acestora și
arată dacă un astfel de transfer este permis și situațiile în care este permis:
(i) autoritățile care decid cu privire la astfel de transferuri, (ii) motivele
(de exemplu, organizaționale, disciplinare) pentru care un astfel de transfer
este permis și (iii) dacă este posibilă o cale de atac împotriva hotărârii de
transferare[47]. Graficul II: Revocarea judecătorilor care
își desfășoară activitatea în instanțe de prim grad de jurisdicție și în instanțe
de al doilea grad de jurisdicție Acest
grafic prezintă autoritățile care au competența de a propune și de a hotărî revocarea
unui judecător care își desfășoară activitatea în instanțe de prim grad de
jurisdicție și în instanțe de al doilea grad de jurisdicție[48]. Partea
superioară a coloanei indică cine ia hotărârea finală[49] și
partea inferioară indică – dacă este cazul – cine propune revocarea sau cine
trebuie consultat înainte de luarea unei hotărâri. Graficul III: Alocarea cauzelor în
cadrul unei instanțe Graficul
prezintă la ce nivel sunt definite criteriile pentru distribuirea cauzelor în
cadrul unei instanțe (de exemplu, lege, practica consacrată), modul de alocare
a cauzelor (de exemplu, de președintele Curții, de personalul curții, alocare
aleatorie, ordine predefinită) și autoritatea care supraveghează alocarea[50]. Graficul
IV: Retragerea și recuzarea unui judecător Graficul
indică dacă judecătorii pot face obiectul unei sancțiuni în cazul în care nu
respectă obligația de a se retrage de la judecarea unei cauze în care imparțialitatea
lor este pusă la îndoială sau este compromisă ori în cazul în care există o
percepție rezonabilă de părtinire. Graficul prezintă, de asemenea, autoritatea[51] care hotărăște
cu privire la o cerere de recuzare a unui judecător formulată de o parte[52]. Graficul
V: Proceduri aplicabile în cazul în care independența unui judecător este
amenințată Graficul
prezintă autoritățile care pot acționa în cadrul unor proceduri specifice
pentru a asigura protecția independenței sistemului judiciar atunci când
judecătorii consideră că independența le este amenințată[53]. Graficul
prezintă, de asemenea, măsurile pe care le pot adopta aceste autorități (de
exemplu, emiterea unei declarații oficiale, depunerea unei plângeri sau
aplicarea de sancțiuni împotriva persoanelor care încearcă să îi influențeze pe
judecători în mod necuvenit). Acțiunile menite să asigure protecția independenței
sistemului judiciar sunt întreprinse de Parchet sau de o instanță, în cazul
sancțiunilor, ori de Consiliul pentru sistemul judiciar, în cazul altor măsuri.
[1] În 2014, programele de ajustare economică din Grecia, Portugalia și
Cipru includ o condiționare privind reformele în domeniul justiției. [2] Comunicarea Comisiei, Analiza anuală a creșterii pentru 2013, COM(2012)
750 final. [3] Comunicarea Comisiei, Analiza anuală a creșterii pentru 2014, COM(2013)
800 final. [4] Motivele care stau la baza recomandărilor specifice fiecărei țări
sunt prezentate de Comisie într-un document de lucru al serviciilor acesteia,
disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/index_ro.htm
[5] Disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/scoreboard/index_en.htm
[6] Nu toate statele membre au furnizat date CEPEJ. [7] Studiu privind funcționarea instanțelor naționale competente în
materie de punere în aplicare a normelor în domeniul legislației privind
concurența, realizat de ICF GHK, 2014; Studiu privind funcționarea instanțelor
naționale competente în materie de punere în aplicare a legislației în domeniul
protecției consumatorilor, realizat de „Centre for Strategy and Evaluation
Services LPP”, 2014. Aceste studii sunt disponibile la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/scoreboard/index_en.htm [8] FMI, „Fostering Growth in Europe Now” (Stimularea creșterii economice în Europa în prezent), 18 iunie 2012. [9] Disponibil la următoarea adresă: http://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2013/html/sp130516.en.html [10] A se vedea, de exemplu, studiul „What makes civil justice
effective?”, apărut în nr. 18 din iunie 2013 al publicației OCDE intitulată
„Economics Department Policy Note”, și studiul „The Economics of Civil Justice:
New Cross-Country Data and Empirics”, apărut în nr. 1060 al publicației OCDE „Economics Department Working Papers”. [11] Forumul Economic Mondial, „Raportul privind competitivitatea globală;
2013-2014”, disponibil la următoarea adresă: http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14.pdf [12] Disponibil la următoarea adresă: http://www.doingbusiness.org/reports/global-reports/~/media/GIAWB/Doing%20Business/Documents/Annual-Reports/English/DB14-Chapters/DB14-Enforcing-contracts.pdf [13] A se vedea Raportul de țară nr. 13/299 al FMI. [14] A se vedea Documentul de lucru nr. 1303 al Băncii Spaniei;
Documentul de lucru nr. 898 al Băncii Italiei; Raportul de țară nr. 13/299 al
FMI sus-menționat. [15] Departamentul economic al OCDE sus-menționat. [16] Raportul de țară nr. 13/299 al FMI. [17] Rezoluția „Tabloul de bord al UE privind justiția – justiția în
materie civilă și administrativă în statele membre”. [18] În ceea ce privește Comitetul Regiunilor, președintele Comisiei
pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX) a
transmis o serie de observații care subliniază importanța eficacității justiției
și a creșterii economice la nivel local și regional. [19] Informații privind conferința, discursurile și contribuțiile în
scris sunt disponibile la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/events/assises-justice-2013/index_en.htm
[20] Flash Eurobarometru nr. 385, Justiția în UE, disponibil la următoarea
adresă: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/flash_arch_390_375_en.htm#385 [21] Recomandarea Consiliului (2013/C 217/03) din 9 iulie 2013 privind
Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2013 și care include
un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru
perioada 2012-2016 (a se vedea punctul 5); Recomandarea Consiliului (2013/C 217/20)
din 9 iulie 2013 privind Programul național de reformă pentru 2013 al Spaniei
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al
Spaniei pentru perioada 2012-2016 (a se vedea punctul 9); Recomandarea
Consiliului (2013/C 217/10), din 9 iulie 2013 privind Programul național de
reformă al Ungariei pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului
privind Programul de convergență al Ungariei pentru perioada 20122016 (a se
vedea punctul 5); Recomandarea Consiliului (2013/C 217/11) din 9 iulie 2013
privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2013 și care
include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei
pentru perioada 2012-2017 (a se vedea punctul 2); Recomandarea Consiliului (2013/C
217/12) din 9 iulie 2013 privind Programul național de reformă al Letoniei
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de
convergență al Letoniei pentru perioada 2012-2016, 9 iulie 2013 (a se vedea punctul
7); Recomandarea Consiliului (2013/C 217/15) din 9 iulie 2013 privind Programul
național de reformă al Maltei pentru 2013 și care include un aviz al
Consiliului privind Programul de stabilitate al Maltei pentru perioada 2012-2016
(a se vedea punctul 5); Recomandarea Consiliului (2013/C 217/16) din 9 iulie
2013 privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2013 și
care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al
Poloniei din 2013 pentru perioada 2012-2016 (a se vedea punctul 7);
Recomandarea Consiliului (2013/C 217/17) din 9 iulie 2013 privind Programul național
de reformă al României pentru 2013 și care include un aviz al
Consiliului privind Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2016
(a se vedea punctul 7); Recomandarea Consiliului (2013/C 217/19) din 9 iulie 2013
privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2013 și care
include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei
pentru perioada 2012-2016 (a se vedea punctul 7); Recomandarea Consiliului (2013/C
217/18) din 9 iulie 2013 privind Programul național de reformă al Slovaciei
pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de
stabilitate al Slovaciei pentru perioada 2012-2016 (a se vedea punctul 6).
Recomandările menționate sunt disponibile la următoarea adresă:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:217:SOM:RO:HTML [22] BG, IT, LV, PL, SI, SK. [23] De exemplu, în urma semnării programului de ajustare economică în 2011,
Portugalia a luat măsuri menite să îmbunătățească executarea cu eficacitate și
la timp a contractelor, să restructureze sistemul jurisdicțional și să elimine
acumularea de cauze nesoluționate. Datele preliminare pentru anul 2013 evidențiază
evoluții pozitive, de exemplu, în ceea ce privește rata de variație a stocului
de cauze pendinte în materie de punere în aplicare. [24] BG, CZ, EL, HR, IT, LV, LT, HU, PL, RO, SI și SK. Pozițiile
serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea acordului de parteneriat și a
programelor pentru aceste țări sunt disponibile la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/program/index_ro.cfm
[25] Studiu privind funcționarea instanțelor naționale competente în
materie de punere în aplicare a normelor în domeniul legislației privind
concurența, realizat de ICF GHK, 2014; Studiu privind funcționarea instanțelor
naționale competente în materie de punere în aplicare a normelor în domeniul
legislației privind protecția consumatorilor, realizat de „Centre for Strategy
and Evaluation Services LPP” (Centrul pentru serviciile de strategie și
evaluare LLP), 2014. [26] Document de lucru al serviciilor Comisiei, raport de evaluare a
impactului intitulat „Acțiuni în despăgubire pentru cazurile de încălcare a
normelor UE antitrust care însoțește propunerea de directivă a Parlamentului
European și a Consiliului privind anumite norme care guvernează acțiunile în
despăgubire în temeiul dreptului național în cazul încălcărilor dispozițiilor
dreptului concurenței al statelor membre și al Uniunii Europene, 11 iunie 2013,
SWD 2013 (203) (punctul 65). [27] Document de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Consolidarea
capacității de acțiune a consumatorilor din UE”, 7 aprilie 2011, SEC (2011) 469,
(punctul 2). [28] Durata procedurilor, rata de variație a stocului de cauze pendinte și
numărul de cauze pendinte sunt indicatori standard definiți de CEPEJ. Definiția
și relația dintre aceștia sunt disponibile la următoarea adresă: http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/evaluation/default_en.asp [29] Raport privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre
ale UE, realizat de Secretariatul CEPEJ pentru Comisie. Toate graficele compară, dacă
sunt disponibile, datele pentru 2010 cu datele pentru 2012. Datele pentru 2010
includ actualizările făcute de CEPEJ după publicarea studiului său din 2013,
astfel cum au fost transmise Comisiei. [30] Studiu privind funcționarea instanțelor naționale competente în
materie de punere în aplicare a normelor în domeniul legislației privind
concurența, realizat de ICF GHK, 2014, disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/scoreboard/index_en.htm.
[31] Studiu privind funcționarea instanțelor naționale competente în
materie de punere în aplicare a normelor în domeniul legislației privind protecția
consumatorilor, realizat de „Centre for Strategy and Evaluation Services LPP”
(Centrul pentru serviciile de strategie și evaluare LLP), disponibil la
următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/scoreboard/index_en.htm. [32] Pentru unele state membre (*) este indicată numai durata în ultimă
instanță, deoarece nu au fost disponibile date suficiente pentru alte instanțe.
În ceea ce privește ES (**), durata medie a procedurilor în instanța de al
treilea grad de jurisdicție diferă în mod semnificativ între 2008 și 2012: în 2008
a fost de peste 2 600 de zile și s-a redus cu aproximativ 1 000 de
zile în 2012. În ceea ce privește Regatul Unit (***), datele se referă la
Anglia și la Țara Galilor și prevăd durata medie a procedurilor în primă instanță
în fața organismelor jurisdicționale locale („county courts”) . [33] De exemplu, în EL, numărul de noi cauze civile și comerciale
litigioase a crescut cu 42 % între 2010 și 2012. [34] A se vedea nota 23. [35] CY, IE și SI au semnalat CEPEJ faptul că au interpretat anumite
întrebări privind TIC într-un mod diferit de cel utilizat în 2010. Acest fapt
explică de ce valorile pentru anumiți indicatori TIC sunt mai mici în 2012 decât
în 2010. [36] Graficele 16 și 17 prezintă indicatorii compuși elaborați pe baza
mai multor indicatori TIC care măsoară fiecare în parte existența acestor
sisteme pe o scară de la 0 la 4 (0 = există în 0 % din instanțe; 4 =
există în 100 % din instanțe). [37] Flash Eurobarometru nr. 385, noiembrie 2013, disponibil la
următoarea adresă: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_385_en.pdf [38] Disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/justice/criminal/files/european_judicial_training_annual_report_2012.pdf
[39] În graficul 24, scăderea semnificativă pentru ES reflectă faptul că
datele furnizate de comunitățile autonome și de Consiliul Superior al
Magistraturii nu au fost incluse în datele aferente anului 2012. [40] Următoarele valori sunt provizorii: BG, EL și HU pentru toți anii,
SE pentru 2012. [41] Următoarele valori sunt provizorii: BG, EL și HU pentru toți anii,
SE pentru 2012. [42] COM (2014)38 final, 4.2.2014, disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/organized-crime-and-human-trafficking/corruption/docs/acr_2014_ro.pdf
și http://ec.europa.eu/anti-corruption-report/
[43] Recomandarea CM/Rec (2010) 12 a Comitetului de miniștri către
statele membre privind judecătorii: independență, eficacitate și responsabilități. [44] Indicatorul elaborat de FEM se bazează pe răspunsurile furnizate în
cadrul unui sondaj la întrebarea: „În ce măsură este sistemul judiciar din țara
dumneavoastră independent de influența membrilor guvernului, a cetățenilor sau
a întreprinderilor?” La sondaj a răspuns un eșantion reprezentativ de întreprinderi
din toate țările care își desfășoară activitatea în principalele sectoare ale
economiei (agricultură, industria prelucrătoare, industria neprelucrătoare și
servicii). Sondajul s-a desfășurat în diferite formate, printre care interviuri
față în față cu manageri, interviuri telefonice și schimburi de corespondență,
având ca alternativă participarea la un sondaj online. Sondajul este disponibil
la următoarea adresă: http://www.weforum.org/reports/global-competitiveness-report-2013-2014
[45] Această prezentare generală conține numai informații de bază cu
privire la modul în care sistemele de justiție sunt organizate și nu intenționează
să reflecte complexitatea și detaliile acestor sisteme. Obiectivul prezentei
secțiuni este de a oferi o primă cartografiere a garanțiilor menite să asigure independența
sistemului judiciar și, prin urmare, graficele prezintă statele membre în
ordinea alfabetică a denumirilor lor geografice în limbile originale. [46] Pentru statele membre în care nu există Consilii superioare ale
magistraturii, răspunsurile la chestionar au fost obținute în cooperare cu Rețeaua
președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene. [47] Punctul 52 din recomandare prevede garanții privind
inamovibilitatea judecătorilor, în special faptul că judecătorul nu ar trebui
să fie transferat într-o altă funcție jurisdicțională fără consimțământul său,
cu excepția cazurilor de sancționare disciplinară sau de reformare a
organizării sistemului judiciar. [48] Punctele 46 și 47 din recomandare solicită ca sistemele naționale să
prevadă garanții cu privire la revocarea judecătorilor. [49] Pot fi unul sau două organisme diferite, în funcție de motivul de revocare
sau de tipul de judecător (de exemplu, președinte etc.). [50] Punctul 24 din recomandare solicită ca sistemele de alocare a
cauzelor în cadrul unei instanțe să respecte criteriile obiective prestabilite
pentru a se garanta dreptul la un judecător independent și imparțial. [51] Uneori această hotărâre poate să fie luată de mai multe autorități,
în funcție de gradul de jurisdicție al instanței în care își desfășoară
activitatea judecătorul recuzat. [52] Punctele 59, 60 și 61 din recomandare prevăd că judecătorii ar
trebui să acționeze în mod independent și imparțial în toate cauzele și că ar
trebui să se retragă de la judecarea unei cauze sau să refuze să judece numai
dacă există motive temeinice stabilite prin lege. [53] Punctele 8, 13 și 14 din recomandare prevăd că, în cazul în care
judecătorii consideră că independența lor este amenințată, aceștia ar trebui să
aibă posibilitatea de a recurge la căi de atac eficiente.