Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014DC0072

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Guvernanța și politica în domeniul internetului Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului (Text cu relevanță pentru SEE)

/* COM/2014/072 final */

52014DC0072

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Guvernanța și politica în domeniul internetului Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului (Text cu relevanță pentru SEE) /* COM/2014/072 final */


1.           Introducere

De mai bine de 15 ani, UE contribuie la sprijinirea și dezvoltarea internetului. Fiind un element esențial al vieții noastre și un pilon de bază al pieței unice digitale, internetul a favorizat inovarea, creșterea, comerțul, democrația și drepturile omului[1]. Creșterea legată de economia internetului este prevăzută la aproape 11 % în UE. Se preconizează o creștere a contribuției acesteia la PIB de la 3,8 % în 2010 la 5,7 % în 2016 [2]. Întreprinderile mici și mijlocii care utilizează în mod intensiv internetul înregistrează o creștere de aproape două ori mai rapidă decât celelalte[3]. Acest potențial economic trebuie să fie exploatat în continuare, asigurându-se faptul că persoanele pot avea acces la conținutul, bunurile și serviciile dorite și că aceștia pot controla datele cu caracter personal pe care doresc sau nu să le împărtășească. Rețelele sigure, stabile și rezistente formează baza unei economii a internetului sigure și înfloritoare[4]. Un internet deschis și liber, în care toate drepturile și libertățile de care ne bucurăm offline se aplică și online facilitează progresul social și democratic la nivel mondial.

Guvernanța durabilă a internetului, cu participarea tuturor părților interesate[5], este esențială pentru menținerea acestor beneficii. Guvernanța internetului implică o gamă largă de organizații[6] și se referă, în înțelesul său general, la „dezvoltarea și aplicarea de către guverne, sectorul privat și societatea civilă, fiecare în exercitarea funcțiilor proprii, a unor principii, norme, reguli, proceduri decizionale și programe comune care să influențeze evoluția și utilizarea internetului”[7].

În ultimul timp, s-au înregistrat tot mai multe păreri contradictorii cu privire la viitorul internetului și la cea mai durabilă modalitate de a consolida guvernanța multilaterală a acestuia. În plus, dezvăluirile cu privire la programe de supraveghere la scară largă și teama de criminalitate informatică au afectat încrederea în internet. O scădere în continuare a încrederii în internet și în guvernanța sa actuală ar putea încetini inovarea și dezvoltarea întreprinderilor europene din sectorul internetului. De asemenea, acest lucru ar putea conduce la presiuni pentru crearea unor noi structuri de guvernanță regională și națională, care ar putea genera o fragmentare a internetului.

Prezenta comunicare pune bazele unei viziuni europene comune privind guvernanța internetului

l pentru a apăra și a promova drepturile fundamentale, valorile democratice și structurile de guvernanță multilaterale care au la bază norme clare de respectare a acestor drepturi și valori[8],

l sub forma unei rețele unice nefragmentate, care se supune acelorași legi și norme care se aplică și în alte domenii ale vieții noastre cotidiene, în care persoanele pot beneficia de drepturile lor, precum și de căi de atac, în cazul în care aceste drepturi le sunt încălcate.

l guvernate de un model multilateral veritabil,

· în care discuțiile interguvernamentale necesare sunt ancorate într-un context multilateral, înțelegându-se pe deplin că internetul este construit și întreținut de diverse părți interesate și de guverne;

· în care deciziile sunt luate pe baza principiilor bunei guvernanțe, inclusiv pe principiile transparenței, responsabilității și incluziunii tuturor părților interesate;

l împreună cu un Forum pentru guvernanța internetului consolidat și revizuit;

l împreună cu companiile Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) și Internet Assigned Numbers Authority (IANA), globalizate.

Prezenta comunicare se bazează pe precedenta comunicare a Comisiei Europene privind guvernanța internetului, din 2009, în special în ceea ce privește consolidarea modelului multilateral. Aceasta nu solicită crearea niciunui instrument juridic internațional nou pentru a aborda aspectele legate de guvernanța internetului[9].

Prezenta comunicare se concentrează pe domeniile principale de politică relevante pentru ecosistemul complex al guvernanței internetului. Principalele subiecte ale dezbaterii actuale, și anume dezvoltarea unor principii de guvernanță a internetului, cadrele de cooperare și funcțiile de bază ale Internetului, sunt abordate în secțiunile 2, 3 și 4. Secțiunea 5 conține propuneri concrete privind modul de consolidare a actualului model multilateral. Secțiunile 6, 7 și 8 abordează anumite aspecte importante care trebuie abordate în contextul guvernanței internetului în viitor, și anume interacțiunea puternică dintre normele tehnice și politica în domeniul internetului, principalele obstacole în restabilirea încrederii în acesta și conflictele de jurisdicții și de legi. Multe din problemele prezentate vor face în continuare obiectul unor consultări specifice cu părțile interesate.

2.           O Abordare Bazată pe Principii

Puterea internetului constă în structura sa deschisă și distribuită, bazată pe standardele lipsei de proprietate, care creează bariere permisive la intrare. Uniunea Europeană a susținut întotdeauna ideea unui internet ca spațiu unic nefragmentat, în cadrul căruia toate resursele ar trebui să fie accesibile în același mod, indiferent de locația utilizatorului și a furnizorului. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul în care este vorba de drepturile omului, iar unele state, invocând preocupări care țin de securitate, încearcă să influențeze conectivitatea cetățenilor lor, prin cenzură sau prin alte măsuri restrictive. Blocarea, încetinirea sau discriminarea conținutului, a aplicațiilor și a serviciilor este contrară caracterului deschis al internetului[10]. Chiar și atunci când se confruntă cu probleme politice sau de reglementare complexe, filtrarea traficului la frontieră sau alte abordări strict naționale pot duce la fragmentarea internetului și pot compromite creșterea economică și fluxul liber de informații. Aceasta nu exclude depunerea unor eforturi sporite în vederea diversificării infrastructurii de bază, precum punctele de schimb de internet la nivel local și capacitatea de transmisie, care pot consolida reziliența și robustețea internetului, precum și adoptarea unor măsuri necesare pentru a proteja drepturile fundamentale și pentru a răspunde preocupărilor legate de dezvăluirile cu privire la activități de supraveghere și spionaj la scară largă.

De mai bine de doi ani, Comisia susține o abordare descrisă de acronimul COMPACT[11]: internetul ca spațiu de responsabilitate civică, o resursă nefragmentată guvernată prin intermediul unei abordări multilaterale pentru a promova democrația și drepturile omului, pe baza unei arhitecturi tehnologice solide care conferă încredere și facilitează o guvernanță transparentă a infrastructurii de bază a internetului și a serviciilor care funcționează folosind această infrastructură.

Proiectul COMPACT se bazează pe agenda de la Tunis din 2005. De atunci, s-a înregistrat o proliferare a principiilor de guvernanță a internetului în mai multe foruri, dar în cele mai multe cazuri, fiecare a fost fie susținut de un număr limitat de părți interesate, fie limitat la o anumită o arie geografică[12]. Pentru găsirea unui teren comun, ar fi utilă existența unui proces care să conducă la crearea unui set de principii pentru guvernanța internetului mai coerente și mai amplu susținute.

Comisia sprijină stabilirea, împreună cu toate părțile interesate, a unui set coerent de principii de guvernanță a internetului la nivel mondial care să fie conforme cu drepturile fundamentale și cu valorile democratice. Comisia va facilita discuțiile dintre părțile interesate, prin intermediul unor platforme multilaterale și al Grupului la nivel înalt privind guvernanța internetului[13]. Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să contribuie la conturarea unei poziții europene comune în toate forurile competente.

3.           Un Cadru de Guvernanță bazat pe Cooperare

Dată fiind importanța economică și socială a internetului la nivel mondial, este esențial ca toate părțile interesate să poarte dialoguri, în condiții de respect reciproc, cu privire la evoluția guvernanței internetului la nivel mondial. Forumul pentru guvernanța internetului (FGI) a luat naștere în urma Summitului Mondial privind Societatea Informațională (WSIS) pentru a facilita discuțiile constructive între toate părțile interesate, dintre care multe nu au mai cooperat îndeaproape înainte. Cu toate acestea, este important să se îmbunătățească calitatea și formatul rezultatelor activității FGI pentru a spori impactul acestuia asupra guvernanței și a politicii internetului la nivel mondial.

Ar trebui promovate interacțiuni mai puternice între părțile interesate implicate în guvernanța internetului, prin organizarea de dialoguri tematice, nu prin crearea de noi organisme. Acest lucru ar permite părților interesate să abordeze provocările specifice, dincolo de barierele structurale și organizaționale. Astfel de acorduri ar putea să se inspire din arhitectura distribuită a internetului, care ar trebui să servească drept model pentru o mai bună interacțiune între toate părțile.

Mai mult, un model sustenabil trebuie să definească în mod clar rolurile actorilor în procesul de guvernanță, inclusiv rolul autorităților publice de a-și îndeplini responsabilitățile publice online, în concordanță cu drepturile omului[14]. Pentru acest model de sustenabilitate este nevoie, de asemenea, de angajamentul comun al tuturor părților interesate, pentru crearea unui set coerent de principii de guvernanță a internetului.

Mecanismele de responsabilizare pentru actorii din domeniul internetului sunt esențiale, inclusiv în cazul organizațiilor responsabile pentru sarcinile cheie ale internetului. Mecanisme precum autoevaluarea și evaluarea independentă (inter pares) pot consolida punerea în aplicare și pot conduce la formularea unor recomandări privind ameliorarea acestora.

Asumarea angajamentelor de către Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) și folosirea de către aceasta a unor comitete de evaluare multilaterale ar putea servi drept model pentru alte organizații și procese.

Comisia se va angaja, împreună cu părțile interesate:

- să consolideze Forumul pentru guvernanța internetului, ținând seama de recomandările grupului de lucru privind îmbunătățirea activității FGI[15];

- să definească în mod clar rolul autorităților publice în context multilateral, respectând principiul unui internet deschis și liber;

- să faciliteze stabilirea unui dialog tematic între diversele părți interesate și crearea unui proces decizional dincolo de limitele organizaționale.

4.           Globalizarea Deciziilor de Bază privind Internetul

Internetul a devenit o infrastructură-cheie de dimensiuni mondiale. Acesta funcționează bine fără supravegherea structurală din partea organismelor interguvernamentale internaționale. În același timp, existența unui echilibru internațional mai mare în cadrul structurilor existente poate spori legitimitatea acordurilor actuale privind guvernanța.

În 2005, guvernul Statelor Unite s-a angajat să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a soluționa problemele de politică publică cu privire la gestionarea domeniilor de nivel 1 care cuprind codurile de țară (ccTLD)[16]. Cu toate acestea, aceste angajamente nu au fost încă puse în aplicare pe deplin. În comunicarea sa din 2009[17], Comisia Europeană a atras atenția asupra internaționalizării incomplete a funcțiilor și a organizațiilor de bază ale internetului.

Începând cu 2009, ICANN a luat măsuri în această direcție, în special prin crearea, în 2013, a centrelor operaționale de la Istanbul și din Singapore. Aceste măsuri sunt binevenite. Cu toate acestea, statutul ICANN a rămas același: un organism de drept californian care are o relație contractuală cu o singură țară. Relația exclusivă a ICANN cu un singur guvern, după cum se arată în declarația privind angajamentele, este legată de începuturile internetului și trebuie să devină mai globală în era internetului, deoarece a devenit un element vital pentru societățile și economiile din întreaga lume. În octombrie 2013, liderii organizațiilor responsabile pentru coordonarea infrastructurii tehnice a internetului au solicitat, în declarația Montevideo[18] privind viitorul cooperării în domeniul internetului, accelerarea globalizării funcțiilor ICANN și IANA. În cadrul reuniunii multilaterale mondiale cu privire la viitorul guvernanței internetului, care urmează să aibă loc în Brazilia în aprilie 2014, ar trebui să se identifice măsurile concrete și de atac pentru globalizarea funcțiilor ICANN și IANA[19].

Comisia va coopera cu părțile interesate pentru a:

- identifica mijloace de globalizare a funcțiilor IANA, menținând, în același timp, stabilitatea și securitatea continuă a sistemului de nume de domenii;

- stabili un calendar clar pentru globalizarea ICANN, îndeosebi în ceea ce privește declarația acesteia privind angajamentele.

5.           Procesul Multilateral

Procesele multilaterale din domeniul internetului au luat diverse forme, variind de la simpla creare de rețele la decizii cu impact la nivel mondial, cum ar fi cele luate de către ICANN și procesele Internet Engineering Task Force (IETF) de stabilire a specificațiilor[20]. Cu toate acestea, faptul că un proces este considerat multilateral nu garantează per se că rezultatele vor fi considerate legitime în general. Comisia continuă să susțină o abordare multilaterală veritabilă pentru guvernanța internetului, care poate oferi această legitimitate.

Pentru a consolida în continuare modelul multilateral, Comisia Europeană propune ca procesele multilaterale privind politicile în domeniul internetului să îndeplinească, în afara de compatibilitatea acestora cu drepturile fundamentale, cel puțin următoarele cerințe:

·Transparență: toate părțile interesate trebuie să aibă acces la procesele organizaționale și la procedurile conform cărora funcționează organismul respectiv și informații pertinente în acest sens. Acest lucru ar trebui să împiedice în mod special orice activitate prin procură în contul părților interesate care nu participă la gestionare.

·Incluziune și Echilibru: părțile responsabile de asigurarea unui proces incluziv trebuie să facă tot posibilul pentru a comunica cu toate părțile interesate de un anumit subiect și pentru a oferi oportunități echitabile și accesibile pentru participarea și contribuția la toate etapele importante ale procesului de luare a deciziilor, evitând, în același timp, monopolizarea procesului de către o parte interesată dominantă sau grupuri de interese.

·Responsabilitate: ar trebui să existe angajamente publice clare, pentru a furniza cu regularitate rapoarte celorlalte părți interesate sau organismelor independente de supraveghere și pentru a permite fiecărei părți să solicite despăgubiri prin intermediul unor mecanisme puternice de soluționare a litigiilor.

În plus, în cadrul abordărilor multilaterale ar trebui să se depună eforturile necesare pentru a se combate diferențele semnificative în ceea ce privește capacitatea de a participa în cadrul diverselor grupuri de părți interesate, pentru a asigura o mai bună reprezentare în aceste grupuri, permițându-se din oficiu, de exemplu, participarea la distanță. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că diferite etape ale procesului decizional au propriile cerințe și pot necesita participarea unor diferite grupuri de părți interesate. Comisia salută faptul că unele grupuri de părți interesate lucrează la elaborarea unor orientări pentru procesele multilaterale și le încurajează să facă în continuare eforturi în acest sens. Procesele multilaterale stabile rămân esențiale pentru viitorul guvernanței internetului. În același timp, aceste procese nu ar trebui să afecteze capacitatea autorităților publice, a căror putere și legitimitate se bazează pe procesele democratice, în îndeplinirea responsabilităților de politică publică, în cazul în care acestea sunt compatibile cu drepturile universale ale omului. Acest lucru include dreptul autorităților de a interveni prin reglementări, dacă este cazul.

Comisia Europeană și-a asumat un angajament ferm în favoarea modelului multilateral de guvernanță a internetului. Comisia invită părțile interesate să consolideze durabilitatea modelului, sporind caracterul inclusiv, transparența și responsabilitatea actorilor și a proceselor.

Comisia va colabora cu părțile interesate cu privire la schimbul de bune practici.

Favorizarea unei participări inclusive

Gama largă de domenii de politică referitoare la internet, împreună cu cadrul instituțional complex al acestuia, reprezintă pentru multe părți interesate un obstacol în calea participării efective la procesul de elaborare a politicilor cu privire la internet. Acest lucru poate contribui la un sentiment general de excludere și de privare de drepturi. În acest context, nevoile persoanelor cu handicap trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare[21]. Este necesar să se depună în continuare eforturi pentru a extinde structurile multilaterale în țările ale căror părți interesate nu sunt suficient reprezentate în prezent. Sprijinul acordat de Registrele regionale în domeniul internetului din Europa și America de Nord în vederea creării unui registru regional în Africa este un bun exemplu în acest sens.

O modalitate de abordare a acestei provocări este facilitarea accesului la foruri și informații, prin participarea la distanță la reuniuni ca regulă generală. Mai mult, utilizarea instrumentelor de extragere și de vizualizare a datelor aplicate datelor și informațiilor disponibile publicului cu privire la politica și guvernanța internetului poate stimula o mai amplă participare a părților interesate.

Comisia intenționează să dezvolte o platformă on-line, numită Observatorul mondial al politicii în domeniul internetului (OMPI)[22], prin intermediul căreia astfel de informații să poată fi canalizate și făcute accesibile la nivel larg. OMPI își propune să fie o resursă mondială online care să monitorizeze elaborarea politicilor, a reglementărilor și a tehnologiei în domeniul internetului, pentru a contribui la identificarea legăturilor dintre diferitele forumuri și discuții, cu scopul de a depăși „compartimentarea politicilor” și de a ajuta la contextualizarea informațiilor. Acest sistem ar permite părților interesate cu resurse limitate să urmărească, să înțeleagă și să se implice în guvernanța internetului și să elaboreze politici în domeniu.[23]

Comisia propune începerea dezvoltării tehnice a Observatorului mondial de politică în domeniul internetului (OMPI) în 2014, ca resursă pentru comunitatea internațională.

Comisia invită părțile interesate să se angajeze în procesul de consolidare a capacităților, cu scopul de a stabili și a promova procesele multilaterale în țări și în regiuni în care astfel de procese sunt mai puțin sau deloc dezvoltate.

Comisia, împreună cu beneficiarii, va continua în 2014 să își consolideze programele de asistență pentru dezvoltarea mass-media și a libertății de exprimare, precum și pentru consolidarea capacităților tehnologice, politice și de reglementare referitoare la internet.

Există câteva exemple de modele multilaterale funcționale pentru elaborarea de politici referitoare la internet la nivel național. La nivelul UE, printre exemple se numără: în Franța, Conseil national du numérique și în Regatul Unit, Multistakeholder Advisory Group on Internet Governance. În afara Uniunii, „Brazilian Comitê Gestor da Internet” este un exemplu concludent pentru un proces multilateral, folosit în cadrul consultărilor premergătoare adoptării politicilor referitoare la internet.[24] Mecanisme similare ar putea fi utilizate la nivel european, în vederea minimizării viitoarei fragmentări a politicilor legate de guvernanța internetului, eventual pe baza experienței rețelelor existente.[25] Acest lucru ar răspunde nevoii de a pune la punct un mecanism de consultare prealabilă, adaptat la ritmul rapid al schimbărilor tehnologice și la implicațiile asupra politicilor legate de guvernanța internetului, printr-un dialog continuu cu o gamă largă și complexă de grupuri de părți interesate. Un alt rol important ar putea fi de a ajuta la coordonarea activităților organismelor consultative existente în UE, atunci când este cazul. Comisia trebuie să fie în măsură să colaboreze în mod constructiv cu diversele grupuri de părți interesate din domeniul internetului din Europa, incluzând, de asemenea, inițiativele populare, care fac parte integrantă din ecosistemul internetului.

Comisia va lansa o amplă consultare în rândul societății civile, al comunităților tehnice și academice din industria europeană, precum și al Parlamentului European și al statelor membre, cu privire la modul de asigurare a unei participări adecvate și transparente a mai multor părți interesate în elaborarea viitoarelor politici europene de guvernanță a internetului.

6.           Norme Tehnice de Modelare a Internetului

Detaliile tehnice ale protocoalelor de internet și alte specificații legate de tehnologia informației pot avea implicații importante asupra politicii publice. Conceperea acestora poate avea impact asupra drepturilor omului, cum ar fi drepturile utilizatorilor în materie de protecție a datelor și de securitate, capacitatea acestora de a avea acces la o gamă largă de cunoștințe și informații și libertatea de exprimare pe internet. Acestea afectează, de asemenea, și alte părți interesate, inclusiv întreprinderile care își desfășoară activitatea online, ale căror preocupări legate de securitate trebuie să fie luate în considerare.

Comisia salută eforturile comunității tehnice de a stabili abordări în ceea ce privește stabilirea de specificații, bazate pe aspecte ale politicii publice. Exemplele pozitive cuprind orientările tehnice pentru problemele de confidențialitate în noile protocoale[26], recunoașterea multilingvismului pentru numele de domeniu internaționalizate sau standardele de accesibilitate pentru persoanele cu handicap. Aceste eforturi sunt deosebit de importante, din moment ce tehnologiile bazate pe IP sunt utilizate din ce în ce mai mult în sectoare economice tradiționale, cum ar fi energia, transporturile, finanțele și sănătatea.

Cu toate acestea, chiar și în cazul în care procesul de discuții tehnice este unul deschis, deciziile esențiale sunt adesea luate de către experți tehnici, în absența unei reprezentări ample a părților interesate. O abordare multilaterală efectivă a stabilirii specificațiilor cu privire la internet se va baza pe interacțiuni eficiente între considerațiile tehnice și cele care țin de politica publică[27], astfel încât specificațiile tehnice să țină seama într-un mod mai sistematic de politică publică. Acest lucru este deosebit de important atunci când drepturile juridice ale persoanelor, în special drepturile omului, sunt afectate în mod direct. În același timp, distribuția și administrarea resurselor de internet urmează reguli care sunt create în procese multilaterale.

Implicațiile acestei evoluții a procesului de stabilire a normelor cu privire la internet necesită o dezbatere publică deschisă cu toate părțile implicate.

De asemenea, este important să se acorde sprijin punerii în aplicare a unor standarde deschise de către industria europeană a internetului, precum și participării acestui sector industrial în dezvoltarea unor standarde deschise pentru internet.

Comisia, împreună cu părțile interesate, inclusiv industria europeană a internetului, propune să organizeze o serie de ateliere cu experți internaționali în materie de drept, etică[28], științe sociale, economie, relații internaționale și tehnologie. Se dorește ca în urma acestor ateliere să se elaboreze recomandări concrete și realiste, prin care să se asigure coerența între cadrele normative existente și noi forme de stabilire a normelor, bazate pe internet.

Comisia încurajează toate părțile interesate să consolideze (și, după caz, să creeze) mecanisme structurate pentru a permite, într-o etapă incipientă și în cadrul unui proces periodic și inclusiv, revizuirea, participarea prealabilă și formularea de observații cu privire la deciziile tehnice. Aceste mecanisme structurate ar trebui, de asemenea, să vizeze coerența între deciziile de natură tehnică și drepturile omului.

7.           Consolidarea Încrederii

Încrederea în internet și în guvernanța acestuia reprezintă o condiție necesară pentru valorificarea potențialului acestuia ca motor de creștere economică și inovare. Siguranța, securitatea, stabilitatea și reziliența internetului sunt esențiale pentru menținerea și stimularea avantajelor economice și sociale ale ecosistemului digital.

Comisia abordează aceste provocări în special prin reforma cadrului UE de protecție a datelor[29], prin lupta eficientă împotriva criminalității informatice și printr-o abordare ambițioasă a securității cibernetice, cum ar fi Strategia de securitate cibernetică a UE[30]. Această strategie vizează să transforme mediul online al UE în cel mai sigur din lume, păstrând și promovând în continuare drepturile fundamentale.[31] Un număr din ce în ce mai mare de activități online aduc atingere în mod direct exercitării drepturilor fundamentale.

Criminalitatea informatică, inclusiv abuzurile asupra copiilor pe internet[32], furtul de identitate, atacurile informatice și fraudele legate de mijloacele de plată cu cardul și alte forme de prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal constituie o amenințare serioasă pentru încrederea în utilizarea internetului. Comisia este hotărâtă să reducă în mod drastic criminalitatea informatică.

Rolul comunității tehnice este esențial, inclusiv pentru asigurarea încrederii în comunicațiile bazate pe IP și a rezilienței criptosistemelor, în vederea îmbunătățirii încrederii în acest tip de comunicații. Acest lucru ar sprijini lupta eficientă împotriva criminalității informatice și ar asigura confidențialitatea datelor utilizatorilor.

Activitățile de supraveghere la scară largă și activitățile serviciilor de informații au condus, de asemenea, la pierderea încrederii în internet și în practicile curente de guvernanță ale acestuia. Comisia a abordat unele dintre aceste preocupări, în special în comunicarea sa privind restabilirea încrederii în transferurile internaționale de date cu caracter personal[33]. Trebuie abordate și implicațiile cu privire la guvernanța internetului la nivel mondial.

Comisia va colabora cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea și punerea în aplicare rapidă a legislației esențiale, inclusiv reforma cadrului privind protecția datelor și propunerea de directivă privind securitatea rețelelor și a informațiilor, în vederea consolidării încrederii în mediul online.

Comisia se angajează să colaboreze cu parteneri pentru a reconstrui încrederea în internet, inclusiv prin consolidarea guvernanței mondiale a acestuia, care este o condiție prealabilă esențială pentru un internet deschis durabil.

8.           Conflicte de jurisdicții și de legi

Ca și alte activități transfrontaliere, internetul ridică o serie de provocări în ceea ce privește aplicarea legilor. Deși problemele nu sunt întotdeauna specifice internetului, cantitatea totală a tranzacțiilor transfrontaliere de diferite tipuri care se desfășoară online necesită o reflecție mai aprofundată cu privire la modul în care normele existente se aplică pe internet.

Aplicarea legislației naționale în afara granițelor, bazată adesea pe geografia sistemului de nume de domenii, a condus la o serie de hotărâri judecătorești contradictorii[34]. Aceasta poate duce, de exemplu, la situații în care numele de domenii utilizate într-o jurisdicție sunt revocate pe baza dispozițiilor dintr-o altă jurisdicție, în funcție de localizarea geografică a grefierului sau a registrului.

Din ce în ce mai des, multe activități desfășurate pe internet fac obiectul unor dispoziții contractuale între societățile private și utilizatorii de internet. Obligațiile necontractuale dintre comercianții din sectorul comerțului electronic și intermediari sunt, de asemenea, relevante în acest context. Complexitatea și, în unele cazuri, lipsa de transparență a acestor dispoziții, inclusiv în ceea ce privește jurisdicția și legea aplicabilă, pot duce la un anumit grad de incertitudine juridică.

Din punctul de vedere al dreptului privat, în anumite domenii există norme europene uniforme privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și a normelor conflictuale, în special în ceea ce privește obligațiile contractuale și necontractuale. Aceste norme reglementează astfel de probleme în cadrul Uniunii Europene. La nivel internațional, normele conflictuale nu sunt suficient de dezvoltate, conducând la conflictele de legi nerezolvate în afara Uniunii. Această complexitate la nivel internațional poate fi dăunătoare creșterii, în special pentru serviciile de internet conexe, care sunt transfrontaliere prin natura lor, cum ar fi serviciile de „cloud-computing”.

Pentru a găsi soluții la tensiunea dintre un internet internațional și jurisdicțiile naționale ar trebui să ia în considerare, de asemenea, diversitatea cazurilor care pot face obiectul acestor conflicte, care nu pot fi rezolvate cu ajutorul unui mecanism unic.

Comisia Europeană va lansa o revizuire aprofundată a riscurilor existente la nivel internațional de apariție a conflictelor de legi și jurisdicții pe internet și va evalua toate mecanismele, procesele și instrumentele disponibile și necesare pentru rezolvarea unor astfel de conflicte. Ulterior, toate opțiunile de acțiune la nivelul Uniunii sau la nivel internațional vor fi analizate cu atenție, inclusiv eventualele inițiative legislative sau orientări suplimentare, după caz, sub rezerva unor evaluări adecvate ale impactului. Acțiunile menționate anterior se vor baza pe politicile existente.

9.           Concluzii

Atât Uniunea Europeana, cât și întreaga lume, trebuie să adopte o poziție conștientă cu privire la viitoarea formă și dezvoltare a guvernanței internetului. Comisia Europeană este de părere că instituțiile UE și statele membre au nevoie de o viziune comună asupra viitorului model de guvernanță a internetului. Comisia intenționează să publice, în 2015, un raport intermediar cu privire la principalele elemente prevăzute în prezenta comunicare, în contextul evoluțiilor pe plan mondial în guvernanța internetului.

Internetul ar trebui să rămână o rețea de rețele unică, deschisă, liberă și nefragmentată, care să se supună acelorași legi și norme care se aplică și în alte domenii ale vieții noastre cotidiene. Guvernanța acestuia ar trebui să se bazeze pe un model de guvernanță multilaterală favorabil incluziunii, transparent și responsabil, fără a aduce atingere niciunei intervenții de reglementare care ar putea fi efectuată în vederea atingerii obiectivelor de interes public identificate, cum ar fi asigurarea respectării drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a valorilor democratice, precum și a diversității lingvistice și culturale și luarea în calcul a persoanelor vulnerabile. O arhitectură sigură, securizată, stabilă și rezilientă reprezintă baza încrederii utilizatorilor de Internet. În același timp, trebuie menținută puterea de inovare a internetului, asigurând participarea deplină a sectorului economic european al internetului, bazată pe o piață unică digitală mai puternică și conectată cu restul lumii. Acest lucru necesită o gestionare atentă și fermă.

Uniunea Europeană este bine plasată pentru a-și juca rolul în buna guvernanță a internetului, având în vedere că aceasta continuă să evolueze spre o societate în rețea modernă, cu centre de competențe și de luare a deciziilor distribuite. Comisia invită Consiliul și Parlamentul, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și statele membre să convină asupra unei viziuni comune, după cum se subliniază în prezenta comunicare, pe care să o susțină împreună, cu ocazia viitoarelor dezbateri internaționale.

[1]               A se vedea COM(1998)111, COM(1998)476, COM(2000)202, JO C 293, 14.10.2000, COM(2009)277, Rezoluția PE din 15.6.2010 [2009/2229(INI)].

[2]               Boston Consulting Group: The $4.2 Trillion Opportunity – the Internet Economy in the G­20(„Oportunitatea în valoare de 4,2 bilioane de dolari - economia bazată pe internet în cadrul G-20”), 3/2012.

[3]               McKinsey Global Institute: Internet matters: The Net's sweeping impact on growth, jobs, and prosperity („Internetul contează: vastul impact al rețelei asupra creșterii, ocupării forței de muncă și prosperității”), 2011.

[4]               Join(2013)1, „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, 7.2.2013.

[5]               În conformitate cu agenda de la Tunis, la guvernanța internetului ar trebui să participe guvernele, sectorul privat și societatea civilă (punctul 34), precum și organizațiile interguvernamentale și internaționale [punctul 35 literele (d) și (e)] și ar trebui să ia în considerare contribuțiile comunităților academice și tehnice (punctul 36).

[6]               A se vedea, de exemplu, Introduction to Internet Governance („Introducere în guvernanța internetului”), http://www.diplomacy.edu/IGBook; Proiectul „Mapping Internet Governance” („Strategii pentru guvernanța internetului”) la http://idgovmap.org/;        http://www.icann.org/sites/default/files/assets/governance-2500x1664-21mar13-en.png

[7]               Pentru definiția de lucru a guvernanței internetului, astfel cum a fost aprobată în concluziile Summitului Mondial privind Societatea Informațională (WSIS), a se vedea:          http://www.itu.int/wsis.

[8]                      Înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în Convenția europeană a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

[9]               În plus, acțiunile prevăzute în prezenta comunicare nu necesită un buget suplimentar, ci se înscriu în creditele curente deja prevăzute în actualul cadru financiar multianual.

[10]             COM(2013)627. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat.

[11]             Prezentată cu ocazia reuniunii la nivel înalt a OCDE privind economia bazată pe internet, 28.6.2011, http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/kroes/en/blog/i-propose-a-compact-for-the-internet

[12]             De exemplu, Recomandarea Consiliului OCDE privind principiile de elaborare a politicilor în domeniul internetului (2011); declarația G8 de la Deauville (2011).

[13]             Grupul de experți din cadrul Comisiei, care va asigura coordonarea la nivel european, a acțiunilor subsecvente Summitului Mondial privind Societatea Informațională (WSIS)

[14]                    A se vedea punctele 35 și 36 din agenda de la Tunis și paragraful 2 din COM(2009)277.

[15]             A se vedea http://unctad.org/meetings/en/SessionalDocuments/a67d65_en.pdf

[16]             A se vedea http://www.ntia.doc.gov/other-publication/2005/us-principles-internets-domain-name-and-addressing-system

[17]             COM(2009)277.

[18]             A se vedea http://www.internetsociety.org/news/montevideo-statement-future-internet-cooperation

[19]             Funcțiile IANA includ: (1) coordonarea alocării de parametri tehnici aferenți protocolului pe internet; (2) administrarea anumitor responsabilități legate de gestionarea zonei rădăcină a internetului DNS; (3) alocarea de resurse de numerotare pentru internet; și (4) alte servicii legate de gestionarea domeniilor de nivel 1 ARPA și INT (TLD).

[20]                    A se vedea http://www.ietf.org/about/

[21]             Acesta va reflecta angajamentul asumat de UE la încheierea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, a se vedea          http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml.

[22]             A se vedea http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/commission-plans-guide-through-global-internet-policy-labyrinth.

[23]             Pentru dezvoltarea tehnică a OMPI, o contribuție orientativă din partea Uniunii Europene de 500 000 EUR a fost prevăzută în programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2015.

[24]             Alte exemple relevante includ comitetele consultative în materie de internet ale OCDE, precum și platforma kenyană KIKTAnet.

[25]             De exemplu EuroDIG, http://www.eurodig.org/,

[26]             A se vedea http://tools.ietf.org/html/rfc6973.

[27]             A se vedea Regulamentul 1025/2012 din 25.10.2012 privind standardizarea europeană, Decizia Comisiei din 28.11.2011 de înființare a platformei europene multilaterale privind standardizarea în domeniul TIC, https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/european-multistakeholder-platform-ict-standardisation

[28]             A se vedea, de asemenea, avizul Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/docs/publications/ict_final_22_february-adopted.pdf

[29]             COM(2012)11, 25.1.2012, „Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor)”.

[30]                    JOIN(2013)1, „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, 7.2.2013 și COM(2013)48, „Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune”.

[31]                    Înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

[32]             Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului și COM(2012)196, „Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii”, 2.5.2012.

[33]             Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Restabilirea încrederii în fluxurile de date dintre UE și SUA, COM(2013)846.

[34]             Un inventar util cu exemple este disponibil în cadrul proiectului „Internet și jurisdicție”. A se vedea http://www.internetjurisdiction.net/.

Top