This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0072
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Internet Policy and Governance Europe's role in shaping the future of Internet Governance (Text with EEA relevance)
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Guvernanța și politica în domeniul internetului Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului (Text cu relevanță pentru SEE)
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Guvernanța și politica în domeniul internetului Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului (Text cu relevanță pentru SEE)
/* COM/2014/072 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Guvernanța și politica în domeniul internetului Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului (Text cu relevanță pentru SEE) /* COM/2014/072 final */
1. Introducere De mai bine de 15 ani, UE contribuie la
sprijinirea și dezvoltarea internetului. Fiind un element esențial al
vieții noastre și un pilon de bază al pieței unice
digitale, internetul a favorizat inovarea, creșterea, comerțul,
democrația și drepturile omului[1].
Creșterea legată de economia internetului este prevăzută la
aproape 11 % în UE. Se preconizează o creștere a contribuției
acesteia la PIB de la 3,8 % în 2010 la 5,7 % în 2016 [2]. Întreprinderile mici și
mijlocii care utilizează în mod intensiv internetul înregistrează o
creștere de aproape două ori mai rapidă decât celelalte[3]. Acest potențial
economic trebuie să fie exploatat în continuare, asigurându-se faptul
că persoanele pot avea acces la conținutul, bunurile și
serviciile dorite și că aceștia pot controla datele cu caracter
personal pe care doresc sau nu să le împărtășească. Rețelele
sigure, stabile și rezistente formează baza unei economii a
internetului sigure și înfloritoare[4]. Un
internet deschis și liber, în care toate drepturile și libertățile
de care ne bucurăm offline se aplică și online facilitează
progresul social și democratic la nivel mondial. Guvernanța
durabilă a internetului, cu participarea tuturor părților
interesate[5],
este esențială pentru menținerea acestor beneficii. Guvernanța
internetului implică o gamă largă de organizații[6] și se
referă, în înțelesul său general, la „dezvoltarea și
aplicarea de către guverne, sectorul privat și societatea
civilă, fiecare în exercitarea funcțiilor proprii, a unor principii,
norme, reguli, proceduri decizionale și programe comune care să
influențeze evoluția și utilizarea internetului”[7]. În ultimul timp, s-au înregistrat tot mai
multe păreri contradictorii cu privire la viitorul internetului și la
cea mai durabilă modalitate de a consolida guvernanța
multilaterală a acestuia. În plus, dezvăluirile cu privire la
programe de supraveghere la scară largă și teama de
criminalitate informatică au
afectat încrederea în internet. O scădere în
continuare a încrederii în internet și în guvernanța sa actuală
ar putea încetini inovarea și dezvoltarea întreprinderilor europene din
sectorul internetului. De asemenea, acest lucru ar putea conduce la presiuni
pentru crearea unor noi structuri de guvernanță regională și
națională, care ar putea genera o fragmentare a internetului. Prezenta comunicare pune bazele unei viziuni
europene comune privind guvernanța internetului l
pentru a apăra și a promova drepturile
fundamentale, valorile democratice și structurile de guvernanță
multilaterale care au la bază norme clare de respectare a acestor drepturi
și valori[8],
l
sub forma unei rețele unice nefragmentate,
care se supune acelorași legi și norme care se aplică și în
alte domenii ale vieții noastre cotidiene, în care persoanele pot
beneficia de drepturile lor, precum și de căi de atac, în cazul în
care aceste drepturi le sunt încălcate.
l
guvernate de un model multilateral veritabil, ·
în care discuțiile interguvernamentale
necesare sunt ancorate într-un context multilateral, înțelegându-se pe
deplin că internetul este construit și întreținut de diverse
părți interesate și de guverne; ·
în care deciziile sunt luate pe baza principiilor
bunei guvernanțe, inclusiv pe principiile transparenței,
responsabilității și incluziunii tuturor părților
interesate; l
împreună cu un Forum pentru guvernanța
internetului consolidat și revizuit; l
împreună cu companiile Internet Corporation
for Assigned Names and Numbers (ICANN) și Internet Assigned Numbers
Authority (IANA), globalizate. Prezenta comunicare se bazează pe
precedenta comunicare a Comisiei Europene privind guvernanța internetului,
din 2009, în special în ceea ce privește consolidarea modelului
multilateral. Aceasta nu solicită crearea niciunui instrument juridic
internațional nou pentru a aborda aspectele legate de guvernanța
internetului[9]. Prezenta comunicare se concentrează pe
domeniile principale de politică relevante pentru ecosistemul complex al
guvernanței internetului. Principalele subiecte ale dezbaterii actuale, și
anume dezvoltarea unor principii de guvernanță a internetului,
cadrele de cooperare și funcțiile de bază ale Internetului, sunt
abordate în secțiunile 2, 3 și 4. Secțiunea 5 conține
propuneri concrete privind modul de consolidare a actualului model
multilateral. Secțiunile 6, 7 și 8 abordează anumite aspecte
importante care trebuie abordate în contextul guvernanței internetului în
viitor, și anume interacțiunea puternică dintre normele tehnice și
politica în domeniul internetului, principalele obstacole în restabilirea
încrederii în acesta și conflictele de jurisdicții și de legi.
Multe din problemele prezentate vor face în continuare obiectul unor
consultări specifice cu părțile interesate. 2. O Abordare Bazată pe Principii Puterea internetului constă în structura
sa deschisă și distribuită, bazată pe standardele lipsei de
proprietate, care creează bariere permisive la intrare. Uniunea
Europeană a susținut întotdeauna ideea unui internet ca spațiu
unic nefragmentat, în cadrul căruia toate resursele ar trebui să fie
accesibile în același mod, indiferent de locația utilizatorului și
a furnizorului. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul în care este
vorba de drepturile omului, iar unele state, invocând preocupări care țin
de securitate, încearcă să influențeze conectivitatea cetățenilor
lor, prin cenzură sau prin alte măsuri restrictive. Blocarea,
încetinirea sau discriminarea conținutului, a aplicațiilor și a
serviciilor este contrară caracterului deschis al internetului[10]. Chiar și atunci
când se confruntă cu probleme politice sau de reglementare complexe,
filtrarea traficului la frontieră sau alte abordări strict naționale
pot duce la fragmentarea internetului și pot compromite creșterea
economică și fluxul liber de informații. Aceasta nu exclude
depunerea unor eforturi sporite în vederea diversificării infrastructurii
de bază, precum punctele de schimb de internet la nivel local și
capacitatea de transmisie, care pot consolida reziliența și robustețea
internetului, precum și adoptarea unor măsuri necesare pentru a
proteja drepturile fundamentale și pentru a răspunde
preocupărilor legate de dezvăluirile cu privire la activități
de supraveghere și spionaj la scară largă. De mai bine de doi ani, Comisia susține o
abordare descrisă de acronimul COMPACT[11]: internetul ca
spațiu de responsabilitate civică, o resursă
nefragmentată guvernată prin intermediul unei abordări multilaterale
pentru a promova democrația și drepturile omului, pe baza unei
arhitecturi tehnologice solide care conferă încredere și
facilitează o guvernanță transparentă a
infrastructurii de bază a internetului și a serviciilor care funcționează
folosind această infrastructură. Proiectul COMPACT se bazează pe agenda de
la Tunis din 2005. De atunci, s-a înregistrat o proliferare a principiilor de
guvernanță a internetului în mai multe foruri, dar în cele mai multe
cazuri, fiecare a fost fie susținut de un număr limitat de părți
interesate, fie limitat la o anumită o arie geografică[12]. Pentru găsirea
unui teren comun, ar fi utilă existența unui proces care să
conducă la crearea unui set de principii pentru guvernanța
internetului mai coerente și mai amplu susținute. Comisia
sprijină stabilirea, împreună cu toate părțile interesate,
a unui set coerent de principii de guvernanță a internetului la nivel
mondial care să fie conforme cu drepturile fundamentale și cu
valorile democratice. Comisia va facilita discuțiile dintre părțile
interesate, prin intermediul unor platforme multilaterale și al Grupului
la nivel înalt privind guvernanța internetului[13]. Comisia
invită Consiliul și Parlamentul European să contribuie la
conturarea unei poziții europene comune în toate forurile competente. 3. Un Cadru de Guvernanță
bazat pe Cooperare Dată fiind importanța economică
și socială a internetului la nivel mondial, este esențial ca
toate părțile interesate să poarte dialoguri, în condiții
de respect reciproc, cu privire la evoluția guvernanței internetului
la nivel mondial. Forumul pentru guvernanța internetului (FGI) a luat naștere
în urma Summitului Mondial privind Societatea Informațională (WSIS)
pentru a facilita discuțiile constructive între toate părțile
interesate, dintre care multe nu au mai cooperat îndeaproape înainte. Cu toate
acestea, este important să se îmbunătățească calitatea
și formatul rezultatelor activității FGI pentru a spori impactul
acestuia asupra guvernanței și a politicii internetului la nivel
mondial. Ar trebui promovate interacțiuni mai
puternice între părțile interesate implicate în guvernanța
internetului, prin organizarea de dialoguri tematice, nu prin crearea de noi
organisme. Acest lucru ar permite părților interesate să
abordeze provocările specifice, dincolo de barierele structurale și
organizaționale. Astfel de acorduri ar putea să se inspire din
arhitectura distribuită a internetului, care ar trebui să
servească drept model pentru o mai bună interacțiune între toate
părțile. Mai mult, un model sustenabil trebuie să
definească în mod clar rolurile actorilor în procesul de guvernanță,
inclusiv rolul autorităților publice de a-și îndeplini
responsabilitățile publice online, în concordanță cu
drepturile omului[14].
Pentru acest model de sustenabilitate este nevoie, de asemenea, de angajamentul
comun al tuturor părților interesate, pentru crearea unui set coerent
de principii de guvernanță a internetului. Mecanismele de responsabilizare pentru actorii
din domeniul internetului sunt esențiale, inclusiv în cazul organizațiilor
responsabile pentru sarcinile cheie ale internetului. Mecanisme precum
autoevaluarea și evaluarea independentă (inter pares) pot consolida
punerea în aplicare și pot conduce la formularea unor recomandări
privind ameliorarea acestora. Asumarea angajamentelor de către Internet
Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) și folosirea de
către aceasta a unor comitete de evaluare multilaterale ar putea servi
drept model pentru alte organizații și procese. Comisia se
va angaja, împreună cu părțile interesate: - să
consolideze Forumul pentru guvernanța internetului, ținând seama de
recomandările grupului de lucru privind îmbunătățirea
activității FGI[15];
- să
definească în mod clar rolul autorităților publice în context
multilateral, respectând principiul unui internet deschis și liber; - să
faciliteze stabilirea unui dialog tematic între diversele părți
interesate și crearea unui proces decizional dincolo de limitele organizaționale. 4. Globalizarea Deciziilor de
Bază privind Internetul Internetul a devenit o
infrastructură-cheie de dimensiuni mondiale. Acesta funcționează
bine fără supravegherea structurală din partea organismelor
interguvernamentale internaționale. În același timp, existența
unui echilibru internațional mai mare în cadrul structurilor existente
poate spori legitimitatea acordurilor actuale privind guvernanța. În 2005, guvernul Statelor Unite s-a angajat
să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a soluționa
problemele de politică publică cu privire la gestionarea domeniilor
de nivel 1 care cuprind codurile de țară (ccTLD)[16]. Cu toate
acestea, aceste angajamente nu au fost încă puse în aplicare pe deplin. În
comunicarea sa din 2009[17],
Comisia Europeană a atras atenția asupra internaționalizării
incomplete a funcțiilor și a organizațiilor de bază ale
internetului. Începând cu 2009, ICANN a luat măsuri în
această direcție, în special prin crearea, în 2013, a centrelor operaționale
de la Istanbul și din Singapore. Aceste măsuri sunt binevenite. Cu
toate acestea, statutul ICANN a rămas același: un organism de drept
californian care are o relație contractuală cu o singură țară.
Relația exclusivă a ICANN cu un singur guvern, după cum se
arată în declarația privind angajamentele, este legată de
începuturile internetului și trebuie să devină mai globală
în era internetului, deoarece a devenit un element vital pentru societățile
și economiile din întreaga lume. În octombrie 2013, liderii organizațiilor
responsabile pentru coordonarea infrastructurii tehnice a internetului au
solicitat, în declarația Montevideo[18]
privind viitorul cooperării în domeniul internetului, accelerarea
globalizării funcțiilor ICANN și IANA. În cadrul reuniunii
multilaterale mondiale cu privire la viitorul guvernanței internetului,
care urmează să aibă loc în Brazilia în aprilie 2014, ar trebui
să se identifice măsurile concrete și de atac pentru globalizarea
funcțiilor ICANN și IANA[19]. Comisia va
coopera cu părțile interesate pentru a: - identifica
mijloace de globalizare a funcțiilor IANA, menținând, în același
timp, stabilitatea și securitatea continuă a sistemului de nume de
domenii; - stabili
un calendar clar pentru globalizarea ICANN, îndeosebi în ceea ce privește
declarația acesteia privind angajamentele. 5. Procesul Multilateral Procesele multilaterale din domeniul
internetului au luat diverse forme, variind de la simpla creare de rețele
la decizii cu impact la nivel mondial, cum ar fi cele luate de către ICANN
și procesele Internet Engineering Task Force (IETF) de stabilire a
specificațiilor[20].
Cu toate acestea, faptul că un proces este considerat multilateral nu
garantează per se că rezultatele vor fi considerate legitime
în general. Comisia continuă să susțină o abordare
multilaterală veritabilă pentru guvernanța internetului, care
poate oferi această legitimitate. Pentru a consolida în continuare modelul
multilateral, Comisia Europeană propune ca procesele multilaterale privind
politicile în domeniul internetului să îndeplinească, în afara de
compatibilitatea acestora cu drepturile fundamentale, cel puțin
următoarele cerințe: ·Transparență: toate părțile interesate trebuie să aibă acces la
procesele organizaționale și la procedurile conform cărora funcționează
organismul respectiv și informații pertinente în acest sens. Acest
lucru ar trebui să împiedice în mod special orice activitate prin
procură în contul părților interesate care nu participă la
gestionare. ·Incluziune și
Echilibru: părțile responsabile de
asigurarea unui proces incluziv trebuie să facă tot posibilul pentru
a comunica cu toate părțile interesate de un anumit subiect și
pentru a oferi oportunități echitabile și accesibile pentru
participarea și contribuția la toate etapele importante ale
procesului de luare a deciziilor, evitând, în același timp, monopolizarea
procesului de către o parte interesată dominantă sau grupuri de
interese. ·Responsabilitate: ar trebui să existe angajamente publice clare, pentru a furniza
cu regularitate rapoarte celorlalte părți interesate sau organismelor
independente de supraveghere și pentru a permite fiecărei părți
să solicite despăgubiri prin intermediul unor mecanisme puternice de
soluționare a litigiilor. În plus, în cadrul abordărilor
multilaterale ar trebui să se depună eforturile necesare pentru a se
combate diferențele semnificative în ceea ce privește capacitatea de
a participa în cadrul diverselor grupuri de părți interesate, pentru
a asigura o mai bună reprezentare în aceste grupuri, permițându-se
din oficiu, de exemplu, participarea la distanță. Mai mult, trebuie
avut în vedere faptul că diferite etape ale procesului decizional au
propriile cerințe și pot necesita participarea unor diferite grupuri
de părți interesate. Comisia salută faptul că unele grupuri
de părți interesate lucrează la elaborarea unor orientări
pentru procesele multilaterale și le încurajează să facă în
continuare eforturi în acest sens. Procesele multilaterale stabile rămân
esențiale pentru viitorul guvernanței internetului. În același
timp, aceste procese nu ar trebui să afecteze capacitatea autorităților
publice, a căror putere și legitimitate se bazează pe procesele
democratice, în îndeplinirea responsabilităților de politică
publică, în cazul în care acestea sunt compatibile cu drepturile
universale ale omului. Acest lucru include dreptul autorităților de a
interveni prin reglementări, dacă este cazul. Comisia
Europeană și-a asumat un angajament ferm în favoarea modelului
multilateral de guvernanță a internetului. Comisia invită
părțile interesate să consolideze durabilitatea modelului,
sporind caracterul inclusiv, transparența și responsabilitatea
actorilor și a proceselor. Comisia va
colabora cu părțile interesate cu privire la schimbul de bune
practici. Favorizarea unei participări inclusive Gama largă de domenii de politică
referitoare la internet, împreună cu cadrul instituțional complex al
acestuia, reprezintă pentru multe părți interesate un obstacol
în calea participării efective la procesul de elaborare a politicilor cu
privire la internet. Acest lucru poate contribui la un sentiment general de
excludere și de privare de drepturi. În acest context, nevoile persoanelor
cu handicap trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare[21].
Este necesar să se depună în continuare eforturi pentru a extinde
structurile multilaterale în țările ale căror părți
interesate nu sunt suficient reprezentate în prezent. Sprijinul acordat de
Registrele regionale în domeniul internetului din Europa și America de
Nord în vederea creării unui registru regional în Africa este un bun
exemplu în acest sens. O modalitate de abordare a acestei
provocări este facilitarea accesului la foruri și informații,
prin participarea la distanță la reuniuni ca regulă
generală. Mai mult, utilizarea instrumentelor de extragere și de
vizualizare a datelor aplicate datelor și informațiilor disponibile
publicului cu privire la politica și guvernanța internetului poate
stimula o mai amplă participare a părților interesate. Comisia intenționează să
dezvolte o platformă on-line, numită Observatorul mondial al
politicii în domeniul internetului (OMPI)[22], prin
intermediul căreia astfel de informații să poată fi
canalizate și făcute accesibile la nivel larg. OMPI își propune
să fie o resursă mondială online care să monitorizeze
elaborarea politicilor, a reglementărilor și a tehnologiei în
domeniul internetului, pentru a contribui la identificarea legăturilor
dintre diferitele forumuri și discuții, cu scopul de a depăși
„compartimentarea politicilor” și de a ajuta la contextualizarea informațiilor.
Acest sistem ar permite părților interesate cu resurse limitate
să urmărească, să înțeleagă și să se
implice în guvernanța internetului și să elaboreze politici în
domeniu.[23] Comisia
propune începerea dezvoltării tehnice a Observatorului mondial de
politică în domeniul internetului (OMPI) în 2014, ca resursă pentru
comunitatea internațională. Comisia
invită părțile interesate să se angajeze în procesul de
consolidare a capacităților, cu scopul de a stabili și a promova
procesele multilaterale în țări și în regiuni în care astfel de
procese sunt mai puțin sau deloc dezvoltate. Comisia,
împreună cu beneficiarii, va continua în 2014 să își consolideze
programele de asistență pentru dezvoltarea mass-media și a
libertății de exprimare, precum și pentru consolidarea capacităților
tehnologice, politice și de reglementare referitoare la internet. Există câteva exemple de modele
multilaterale funcționale pentru elaborarea de politici referitoare la
internet la nivel național. La nivelul UE, printre exemple se
numără: în Franța, Conseil national du numérique și
în Regatul Unit, Multistakeholder Advisory Group on Internet Governance.
În afara Uniunii, „Brazilian Comitê Gestor da Internet” este un exemplu
concludent pentru un proces multilateral, folosit în cadrul consultărilor
premergătoare adoptării politicilor referitoare la internet.[24] Mecanisme similare ar
putea fi utilizate la nivel european, în vederea minimizării viitoarei
fragmentări a politicilor legate de guvernanța internetului, eventual
pe baza experienței rețelelor existente.[25] Acest lucru ar
răspunde nevoii de a pune la punct un mecanism de consultare
prealabilă, adaptat la ritmul rapid al schimbărilor tehnologice și
la implicațiile asupra politicilor legate de guvernanța internetului,
printr-un dialog continuu cu o gamă largă și complexă de
grupuri de părți interesate. Un alt rol important ar putea fi de a
ajuta la coordonarea activităților organismelor consultative
existente în UE, atunci când este cazul. Comisia trebuie să fie în
măsură să colaboreze în mod constructiv cu diversele grupuri de
părți interesate din domeniul internetului din Europa, incluzând, de
asemenea, inițiativele populare, care fac parte integrantă din
ecosistemul internetului. Comisia va
lansa o amplă consultare în rândul societății civile, al comunităților
tehnice și academice din industria europeană, precum și al
Parlamentului European și al statelor membre, cu privire la modul de
asigurare a unei participări adecvate și transparente a mai multor
părți interesate în elaborarea viitoarelor politici europene de
guvernanță a internetului. 6. Norme Tehnice de
Modelare a Internetului Detaliile tehnice ale protocoalelor de
internet și alte specificații legate de tehnologia informației
pot avea implicații importante asupra politicii publice. Conceperea acestora
poate avea impact asupra drepturilor omului, cum ar fi drepturile
utilizatorilor în materie de protecție a datelor și de securitate,
capacitatea acestora de a avea acces la o gamă largă de cunoștințe
și informații și libertatea de exprimare pe internet. Acestea
afectează, de asemenea, și alte părți interesate, inclusiv
întreprinderile care își desfășoară activitatea online, ale
căror preocupări legate de securitate trebuie să fie luate în
considerare. Comisia salută eforturile comunității
tehnice de a stabili abordări în ceea ce privește stabilirea de
specificații, bazate pe aspecte ale politicii publice. Exemplele pozitive
cuprind orientările tehnice pentru problemele de confidențialitate în
noile protocoale[26],
recunoașterea multilingvismului pentru numele de domeniu internaționalizate
sau standardele de accesibilitate pentru persoanele cu handicap. Aceste
eforturi sunt deosebit de importante, din moment ce tehnologiile bazate pe IP
sunt utilizate din ce în ce mai mult în sectoare economice tradiționale,
cum ar fi energia, transporturile, finanțele și sănătatea. Cu toate acestea, chiar și în cazul în
care procesul de discuții tehnice este unul deschis, deciziile esențiale
sunt adesea luate de către experți tehnici, în absența unei
reprezentări ample a părților interesate. O abordare
multilaterală efectivă a stabilirii specificațiilor cu privire
la internet se va baza pe interacțiuni eficiente între considerațiile
tehnice și cele care țin de politica publică[27], astfel
încât specificațiile tehnice să țină seama într-un mod mai
sistematic de politică publică. Acest lucru este deosebit de
important atunci când drepturile juridice ale persoanelor, în special
drepturile omului, sunt afectate în mod direct. În același timp, distribuția
și administrarea resurselor de internet urmează reguli care sunt
create în procese multilaterale. Implicațiile acestei evoluții a
procesului de stabilire a normelor cu privire la internet necesită o
dezbatere publică deschisă cu toate părțile implicate. De asemenea, este important să se acorde
sprijin punerii în aplicare a unor standarde deschise de către industria
europeană a internetului, precum și participării acestui sector
industrial în dezvoltarea unor standarde deschise pentru internet. Comisia,
împreună cu părțile interesate, inclusiv industria
europeană a internetului, propune să organizeze o serie de ateliere
cu experți internaționali în materie de drept, etică[28],
științe sociale, economie, relații internaționale și
tehnologie. Se dorește ca în urma acestor ateliere să se elaboreze
recomandări concrete și realiste, prin care să se asigure coerența
între cadrele normative existente și noi forme de stabilire a normelor,
bazate pe internet. Comisia
încurajează toate părțile interesate să consolideze (și,
după caz, să creeze) mecanisme structurate pentru a permite, într-o
etapă incipientă și în cadrul unui proces periodic și
inclusiv, revizuirea, participarea prealabilă și formularea de
observații cu privire la deciziile tehnice. Aceste mecanisme structurate
ar trebui, de asemenea, să vizeze coerența între deciziile de
natură tehnică și drepturile omului. 7. Consolidarea Încrederii Încrederea în internet și în guvernanța
acestuia reprezintă o condiție necesară pentru valorificarea
potențialului acestuia ca motor de creștere economică și
inovare. Siguranța, securitatea, stabilitatea și reziliența
internetului sunt esențiale pentru menținerea și stimularea
avantajelor economice și sociale ale ecosistemului digital. Comisia abordează aceste provocări
în special prin reforma cadrului UE de protecție a datelor[29], prin
lupta eficientă împotriva criminalității informatice și
printr-o abordare ambițioasă a securității cibernetice, cum
ar fi Strategia de securitate cibernetică a UE[30].
Această strategie vizează să transforme mediul online al UE în
cel mai sigur din lume, păstrând și promovând în continuare
drepturile fundamentale.[31]
Un număr din ce în ce mai mare de activități online aduc
atingere în mod direct exercitării drepturilor fundamentale. Criminalitatea informatică, inclusiv
abuzurile asupra copiilor pe internet[32],
furtul de identitate, atacurile informatice și fraudele legate de
mijloacele de plată cu cardul și alte forme de prelucrare
ilegală a datelor cu caracter personal constituie o amenințare
serioasă pentru încrederea în utilizarea internetului. Comisia este
hotărâtă să reducă în mod drastic criminalitatea
informatică. Rolul comunității tehnice este esențial,
inclusiv pentru asigurarea încrederii în comunicațiile bazate pe IP și
a rezilienței criptosistemelor, în vederea îmbunătățirii
încrederii în acest tip de comunicații. Acest lucru ar sprijini lupta
eficientă împotriva criminalității informatice și ar
asigura confidențialitatea datelor utilizatorilor. Activitățile de supraveghere la
scară largă și activitățile serviciilor de informații
au condus, de asemenea, la pierderea încrederii în internet și în
practicile curente de guvernanță ale acestuia. Comisia a abordat
unele dintre aceste preocupări, în special în comunicarea sa privind
restabilirea încrederii în transferurile internaționale de date cu
caracter personal[33].
Trebuie abordate și implicațiile cu privire la guvernanța
internetului la nivel mondial. Comisia va
colabora cu Consiliul și Parlamentul pentru adoptarea și punerea în
aplicare rapidă a legislației esențiale, inclusiv reforma
cadrului privind protecția datelor și propunerea de directivă
privind securitatea rețelelor și a informațiilor, în vederea
consolidării încrederii în mediul online. Comisia se
angajează să colaboreze cu parteneri pentru a reconstrui încrederea
în internet, inclusiv prin consolidarea guvernanței mondiale a acestuia,
care este o condiție prealabilă esențială pentru un
internet deschis durabil. 8. Conflicte de jurisdicții
și de legi Ca și alte activități
transfrontaliere, internetul ridică o serie de provocări în ceea ce
privește aplicarea legilor. Deși problemele nu sunt întotdeauna
specifice internetului, cantitatea totală a tranzacțiilor
transfrontaliere de diferite tipuri care se desfășoară online
necesită o reflecție mai aprofundată cu privire la modul în care
normele existente se aplică pe internet. Aplicarea legislației naționale în
afara granițelor, bazată adesea pe geografia sistemului de nume de
domenii, a condus la o serie de hotărâri judecătorești
contradictorii[34].
Aceasta poate duce, de exemplu, la situații în care numele de domenii
utilizate într-o jurisdicție sunt revocate pe baza dispozițiilor
dintr-o altă jurisdicție, în funcție de localizarea
geografică a grefierului sau a registrului. Din ce în ce mai des,
multe activități desfășurate pe internet fac obiectul unor
dispoziții contractuale între societățile private și
utilizatorii de internet. Obligațiile necontractuale dintre comercianții
din sectorul comerțului electronic și intermediari sunt, de asemenea,
relevante în acest context. Complexitatea și, în unele cazuri, lipsa de
transparență a acestor dispoziții, inclusiv în ceea ce privește
jurisdicția și legea aplicabilă, pot duce la un anumit grad de
incertitudine juridică. Din punctul de vedere al
dreptului privat, în anumite domenii există norme europene uniforme
privind competența judiciară, recunoașterea și executarea
hotărârilor judecătorești și a normelor conflictuale, în
special în ceea ce privește obligațiile contractuale și
necontractuale. Aceste norme reglementează astfel de probleme în cadrul
Uniunii Europene. La nivel internațional, normele conflictuale nu sunt
suficient de dezvoltate, conducând la conflictele de legi nerezolvate în afara
Uniunii. Această complexitate la nivel internațional poate fi
dăunătoare creșterii, în special pentru serviciile de internet
conexe, care sunt transfrontaliere prin natura lor, cum ar fi serviciile de
„cloud-computing”. Pentru a găsi soluții
la tensiunea dintre un internet internațional și jurisdicțiile
naționale ar trebui să ia în considerare, de asemenea, diversitatea
cazurilor care pot face obiectul acestor conflicte, care nu pot fi rezolvate cu
ajutorul unui mecanism unic. Comisia
Europeană va lansa o revizuire aprofundată a riscurilor existente la
nivel internațional de apariție a conflictelor de legi și
jurisdicții pe internet și va evalua toate mecanismele, procesele și
instrumentele disponibile și necesare pentru rezolvarea unor astfel de
conflicte. Ulterior, toate opțiunile de acțiune la nivelul Uniunii
sau la nivel internațional vor fi analizate cu atenție, inclusiv
eventualele inițiative legislative sau orientări suplimentare,
după caz, sub rezerva unor evaluări adecvate ale impactului. Acțiunile
menționate anterior se vor baza pe politicile existente. 9. Concluzii Atât Uniunea Europeana, cât și întreaga
lume, trebuie să adopte o poziție conștientă cu privire la
viitoarea formă și dezvoltare a guvernanței internetului.
Comisia Europeană este de părere că instituțiile UE și
statele membre au nevoie de o viziune comună asupra viitorului model de
guvernanță a internetului. Comisia intenționează să
publice, în 2015, un raport intermediar cu privire la principalele elemente
prevăzute în prezenta comunicare, în contextul evoluțiilor pe plan
mondial în guvernanța internetului. Internetul ar trebui să rămână
o rețea de rețele unică, deschisă, liberă și
nefragmentată, care să se supună acelorași legi și
norme care se aplică și în alte domenii ale vieții noastre
cotidiene. Guvernanța acestuia ar trebui să se bazeze pe un model
de guvernanță multilaterală favorabil incluziunii,
transparent și responsabil, fără a aduce atingere niciunei
intervenții de reglementare care ar putea fi efectuată în vederea
atingerii obiectivelor de interes public identificate, cum ar fi asigurarea
respectării drepturilor omului, a libertăților
fundamentale și a valorilor democratice, precum și a
diversității lingvistice și culturale și luarea în calcul a
persoanelor vulnerabile. O arhitectură sigură, securizată,
stabilă și rezilientă reprezintă baza încrederii
utilizatorilor de Internet. În același timp, trebuie menținută
puterea de inovare a internetului, asigurând participarea deplină a
sectorului economic european al internetului, bazată pe o piață
unică digitală mai puternică și conectată cu restul
lumii. Acest lucru necesită o gestionare atentă și fermă. Uniunea Europeană este bine plasată
pentru a-și juca rolul în buna guvernanță a internetului, având
în vedere că aceasta continuă să evolueze spre o societate în rețea
modernă, cu centre de competențe și de luare a deciziilor
distribuite. Comisia invită Consiliul și Parlamentul, Comitetul
Economic și Social, Comitetul Regiunilor și statele membre să
convină asupra unei viziuni comune, după cum se subliniază în
prezenta comunicare, pe care să o susțină împreună, cu
ocazia viitoarelor dezbateri internaționale. [1] A se vedea COM(1998)111, COM(1998)476, COM(2000)202, JO
C 293, 14.10.2000, COM(2009)277, Rezoluția PE din 15.6.2010 [2009/2229(INI)]. [2] Boston Consulting Group: The $4.2 Trillion
Opportunity – the Internet Economy in the G20(„Oportunitatea în valoare de
4,2 bilioane de dolari - economia bazată pe internet în cadrul G-20”), 3/2012. [3] McKinsey Global Institute: Internet matters: The
Net's sweeping impact on growth, jobs, and prosperity („Internetul
contează: vastul impact al rețelei asupra creșterii,
ocupării forței de muncă și prosperității”), 2011. [4] Join(2013)1, „Strategia de securitate cibernetică a
Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, 7.2.2013. [5] În conformitate cu agenda de la Tunis, la
guvernanța internetului ar trebui să participe guvernele, sectorul
privat și societatea civilă (punctul 34), precum și
organizațiile interguvernamentale și internaționale [punctul 35
literele (d) și (e)] și ar trebui să ia în considerare contribuțiile
comunităților academice și tehnice (punctul 36). [6] A se vedea, de exemplu, Introduction to Internet
Governance („Introducere în guvernanța internetului”), http://www.diplomacy.edu/IGBook;
Proiectul „Mapping Internet Governance” („Strategii pentru guvernanța
internetului”) la http://idgovmap.org/;
http://www.icann.org/sites/default/files/assets/governance-2500x1664-21mar13-en.png [7] Pentru definiția de lucru a guvernanței
internetului, astfel cum a fost aprobată în concluziile Summitului Mondial
privind Societatea Informațională (WSIS), a se vedea:
http://www.itu.int/wsis. [8] Înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în
Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în
Convenția europeană a drepturilor omului și în Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene. [9] În plus, acțiunile prevăzute în prezenta
comunicare nu necesită un buget suplimentar, ci se înscriu în creditele
curente deja prevăzute în actualul cadru financiar multianual. [10] COM(2013)627. Propunere de Regulament al Parlamentului
European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri privind
piața unică europeană a comunicațiilor electronice și
de realizare a unui continent conectat. [11] Prezentată cu ocazia reuniunii la nivel înalt a OCDE
privind economia bazată pe internet, 28.6.2011, http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/kroes/en/blog/i-propose-a-compact-for-the-internet [12] De exemplu, Recomandarea Consiliului OCDE privind
principiile de elaborare a politicilor în domeniul internetului (2011);
declarația G8 de la Deauville (2011). [13] Grupul de experți din cadrul Comisiei, care va
asigura coordonarea la nivel european, a acțiunilor subsecvente Summitului
Mondial privind Societatea Informațională (WSIS) [14] A se vedea punctele 35 și 36 din agenda de la Tunis și
paragraful 2 din COM(2009)277. [15] A se vedea http://unctad.org/meetings/en/SessionalDocuments/a67d65_en.pdf
[16] A se vedea http://www.ntia.doc.gov/other-publication/2005/us-principles-internets-domain-name-and-addressing-system
[17] COM(2009)277. [18] A se vedea http://www.internetsociety.org/news/montevideo-statement-future-internet-cooperation [19] Funcțiile IANA includ: (1) coordonarea alocării
de parametri tehnici aferenți protocolului pe internet; (2) administrarea
anumitor responsabilități legate de gestionarea zonei
rădăcină a internetului DNS; (3) alocarea de resurse de
numerotare pentru internet; și (4) alte servicii legate de gestionarea
domeniilor de nivel 1 ARPA și INT (TLD). [20] A se vedea http://www.ietf.org/about/ [21] Acesta va reflecta angajamentul asumat de UE la încheierea
Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
handicap, a se vedea http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml. [22] A se vedea http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/commission-plans-guide-through-global-internet-policy-labyrinth.
[23] Pentru dezvoltarea tehnică a OMPI, o contribuție
orientativă din partea Uniunii Europene de 500 000 EUR a fost
prevăzută în programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2015. [24] Alte exemple relevante includ comitetele consultative în
materie de internet ale OCDE, precum și platforma kenyană KIKTAnet. [25] De exemplu EuroDIG, http://www.eurodig.org/, [26] A se vedea http://tools.ietf.org/html/rfc6973. [27] A se vedea Regulamentul 1025/2012 din 25.10.2012 privind
standardizarea europeană, Decizia Comisiei din 28.11.2011 de
înființare a platformei europene multilaterale privind standardizarea în
domeniul TIC, https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/european-multistakeholder-platform-ict-standardisation
[28] A se vedea, de asemenea, avizul Grupului european pentru
etică în domeniul științei și al noilor tehnologii,
http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/docs/publications/ict_final_22_february-adopted.pdf [29] COM(2012)11, 25.1.2012, „Propunere de Regulament al
Parlamentului European și al Consiliului privind protecția
persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal
și libera circulație a acestor date (Regulament general privind
protecția datelor)”. [30] JOIN(2013)1, „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii
Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, 7.2.2013
și COM(2013)48, „Propunere de Directivă a Parlamentului European
și a Consiliului privind măsuri de asigurare a unui nivel comun
ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune”. [31] Înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului,
Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,
Convenția europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale
a Uniunii Europene. [32] Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind
combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a
copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru
2004/68/JAI a Consiliului și COM(2012)196, „Strategia europeană
pentru un internet mai bun pentru copii”, 2.5.2012. [33] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European
și Consiliu: Restabilirea încrederii în fluxurile de date dintre UE
și SUA, COM(2013)846. [34] Un inventar util cu exemple este disponibil în cadrul
proiectului „Internet și jurisdicție”. A se vedea
http://www.internetjurisdiction.net/.