12.6.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/1

1.

subliniază rolul fundamental al reprezentanților de la nivelurile local și regional în procesul de extindere și încurajează țările vizate de acest proces (Muntenegru, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (1), Turcia și Islanda) să-și continue eforturile de descentralizare și regionalizare; consideră că respectul pentru principiul subsidiarității este esențial;

2.

observă și sprijină avizul Comisiei Europene cu privire la necesitatea unei perioade de consolidare; subliniază însă că această poziție nu trebuie să ducă la sistarea progreselor. Perioada de cinci ani trebuie înțeleasă drept o etapă de pregătire intensă și de adoptare a politicilor necesare pentru întrunirea criteriilor de aderare la UE;

3.

subliniază că este important ca țărilor candidate și potențial candidate să li se ofere o perspectivă realistă în ceea ce privește aderarea la UE, ca factor fundamental de stabilizare și ca stimulent important pentru implementarea reformelor politice și economice necesare;

4.

își reiterează recomandarea adresată Comisiei de a preciza în mai mare detaliu în viitoarele rapoarte privind strategia de extindere care este situația autonomiei locale și regionale și atrage atenția asupra necesității mai multor reforme în vederea regionalizării și descentralizării în țările care fac obiectul extinderii, acestea fiind încurajate să adapteze și să implementeze pe deplin un cadru juridic cuprinzător care să creeze niveluri de guvernare subnaționale puternice; observă că atribuțiile delegate ar trebui să reflecte nivelul de responsabilități care trebuie asumate la introducerea acquis-ului comunitar la nivel local și regional;

5.

propune o cooperare mai strânsă și care să evite suprapunerile cu Consiliul Europei și în special cu Congresul Autorităților Locale și Regionale, care monitorizează sistematic respectarea de către toate statele membre ale Consiliului Europei a Cartei Europene a autonomiei locale; concluziile și recomandările desprinse din rapoartele de monitorizare ale Congresului ar trebui să fie luate în considerare la stabilirea poziției UE cu privire la țările avute în vedere;

6.

salută lansarea noului instrument de asistență pentru preaderare, care pune la dispoziție pentru perioada 2014-2020 11,7 miliarde EUR pentru sprijinirea țărilor candidate și potențial candidate în pregătirile lor pentru aderare, precum și pentru cooperarea regională și transfrontalieră;

7.

recunoscând rolul de orientare și coordonare pe care îl are Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR), își exprimă speranța că, în ceea ce privește țările candidate vizate de aceasta (Muntenegru, Serbia și Albania) și cele potențial candidate (Bosnia și Herțegovina), o astfel de strategie va sprijini o convergență mai rapidă în contextul proceselor de aderare, mai ales sub aspectul capacității administrative și în sectoarele delimitate de fiecare pilon. Totodată, coordonarea de către aceste țări a câte unui pilon, în colaborare cu un stat membru, oferă posibilitatea unui schimb de cunoștințe și a familiarizării cu modul de gestionare a proiectelor și de folosire a fondurilor europene;

8.

solicită implicarea corespunzătoare a autorităţilor locale şi regionale din țările candidate și potențial candidate în procesul de preaderare;

9.

recunoaște că administrația publică de la toate nivelurile rămâne slabă în majoritatea țărilor vizate de extindere, cu o capacitate administrativă limitată, un nivel de politizare și corupție ridicat și caracterizată de lipsa de transparență. Politizarea, atât la nivel central, cât și local, rămâne o problemă gravă în majoritatea țărilor în proces de aderare, iar lipsa unei demarcații clare între stat și partidele aflate la guvernare trebuie soluționată, deoarece generează preocupări care erodează încrederea în instituțiile publice;

10.

subliniază necesitatea consolidării instituțiilor democratice și respectării drepturilor fundamentale și a statului de drept, cu includerea unor procese electorale corecte și o funcționare corespunzătoare a parlamentelor, adunărilor regionale și consiliilor locale, precum și cu un dialog constructiv și sustenabil în cadrul întregului spectru politic. Trebuie făcute mai multe eforturi pentru a promova implicarea societății civile;

11.

crede cu fermitate în necesitatea respectării principiului relațiilor de bună vecinătate dintre statele membre UE, statele candidate și precandidate, precum și în rolul și importanța dezvoltării cooperării transfrontaliere și interregionale dintre aceste țări;

12.

ia notă cu regret de hotărârea guvernului Islandei de a-și retrage candidatura de aderare la Uniunea Europeană;

13.

salută menținerea angajamentului Turciei față de aderarea la UE, dovedită de adoptarea de către Turcia a unei Strategii UE în septembrie 2014, care are ca obiectiv revigorarea procesului de aderare al Turciei, și faptul că 2014 a fost declarat „Anul Uniunii Europene”;

14.

salută deschiderea, în luna noiembrie 2013, a negocierilor privind Capitolul 22, Politică regională și coordonare a instrumentelor structurale și solicită continuarea eforturilor pentru a finaliza Strategia națională pentru dezvoltare regională; în acest cadru, reamintește concluziile Consiliului Afaceri generale din decembrie 2014 și solicită Turciei să continue implementarea reformelor necesare, ceea ce va aduce beneficii și la nivel local; invită insistent Turcia să își respecte integral angajamentele care decurg din protocolul adițional la acordul de asociere și invită totodată Turcia să recunoască Republica Cipru;

15.

este satisfăcut că alegerile locale din 2014 au fost în general bine organizate și s-au desfășurat în mare în circumstanțe pașnice – inclusiv în sud-estul țării. Subliniază însă că a fost o campanie polarizată și tensionată și observă că acuzațiile de fraudă au stârnit proteste în mai multe orașe;

16.

observă că după alegerile locale din 2014, numărul administrațiilor metropolitane a crescut și teritoriile aferente acestora au fost extinse; subliniază că acest lucru va avea consecințe pentru competențele de la nivel subnațional, în special în ce privește mediul;

17.

sprijină luarea unor măsuri suplimentare pentru sporirea transparenței și încurajează continuarea acțiunilor împotriva corupției, în special la nivelul autorităților locale;

18.

regretă că nu s-au făcut progrese în ce privește transferarea de atribuții administrațiilor locale, precum și că descentralizarea bugetară a rămas foarte limitată;

19.

solicită continuarea eforturilor privind transformarea Grupului de lucru cu Turcia într-un Comitet consultativ mixt;

20.

observă cu regret că în 2013, autorităţile locale au beneficiat de mai puţin de 10 % din totalul veniturilor și cheltuielilor de stat;

21.

salută faptul că instituțiile implicate în punerea în aplicare a asistenței pentru preaderare (IPA) au fost consolidate prin organizarea de acțiuni de formare și asigurarea asistenței tehnice și recomandă să se depună eforturi suplimentare pentru creșterea capacității administrative a autorităților locale;

22.

arată că criza din Siria a generat o creștere semnificativă a numărului de refugiați sirieni din Turcia, estimat la un total de peste 1 6 00  000; felicită Turcia pentru sprijinul neprețuit pe care l–a acordat refugiaților din Siria, care constituie o presiune substanțială asupra capacităților și resurselor autorităților locale; subliniază rolul esențial al autorităților locale, care au urgent nevoie de sprijin din partea guvernului central și din partea organizațiilor umanitare din afară;

23.

observă că, în contextul IPA II, Turcia va continua să beneficieze de asistență de preaderare în perioada 2014-2020, nivelul estimat de finanțare fiind de peste 620 de milioane EUR anual; subliniază că, în cadrul IPA II, asistența se va concentra asupra sprijinirii eforturilor de reformă din domeniul statului de drept, al administrației, al guvernanței democratice și economice, al competitivității și al creșterii. Trebuie însă ameliorată capacitatea de cofinanțare a proiectelor din fonduri UE la nivel local;

24.

observă că este nevoie de mai multe resurse pentru finalizarea procesului de descentralizare guvernamentală și pentru sprijinirea dezvoltării locale;

25.

observă că a doua etapă a descentralizării bugetare nu a fost încă încheiată în toate localitățile și subliniază faptul că localitățile au nevoie de sustenabilitate financiară pentru a-și pune în practică responsabilitățile care le sunt transferate;

26.

regretă că legislația relevantă privind dezvoltarea regională nu a fost implementată pe deplin și că organismele răspunzătoare cu dezvoltarea economică regională nu dispun de resurse suficiente;

27.

speră că Turcia va sprijini activ eforturile ONU de a găsi o soluție echitabilă, cuprinzătoare și de durată a problemei Ciprului; solicită Turciei să înceapă retragerea forțelor sale de pe insulă și transferul zonei închise din Famagusta către ONU, în conformitate cu Rezoluția 550(1984) a CSONU, subliniind că o astfel de evoluție ar constitui o măsură de construire a încrederii, precum și o opțiune reală de pace și creștere economică, socială și regională pentru ambele comunități;

28.

solicită Turciei menținerea de bune relații de vecinătate cu toți vecinii săi, ca o condiție prealabilă a procesului de aderare, în special în ceea ce privește retragerea amenințării de casus belli împotriva Greciei și, de asemenea, în ceea ce privește problema Ciprului; salută faptul că autoritățile locale și regionale turce fac dovada unei mari deschideri către Uniunea Europeană în cadrul Grupului de lucru Turcia-UE al Comitetului Regiunilor; CoR reiterează concluziile Consiliului UE din 24 octombrie și 16 decembrie 2014 și sprijină ferm Rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului [P8_TA(2014) 0052];

29.

salută modificările cadrului juridic privind partidele politice și campaniile electorale; reamintește importanța reducerii pragului electoral de 10 %, ceea ce ar oferi tuturor grupurilor sociale din Turcia șansa de a lua parte la viața politică a țării, în conformitate cu criteriile politice de la Copenhaga;

30.

subliniază importanța majoră a dialogului interreligios și dialogului între culturi la toate nivelurile, pentru consolidarea societății civile și a parteneriatelor internaționale; subliniază faptul că un astfel de actor important este Patriarhia Ecumenică; solicită Turciei să depună toate eforturile necesare pentru sprijinirea rolului acesteia, permițând utilizarea publică a titlului său ecleziastic, recunoscându-i personalitatea juridică și permițând redeschiderea Seminarului de la Halki;

31.

regretă creșterea simțitoare a corupției din Turcia în ultimul an; subliniază necesitatea unui cadru juridic adecvat pentru combaterea corupției; regretă totodată nerespectarea libertății de exprimare, de gândire, a presei, de conștiință și de religie, precum și a libertății de întrunire și de asociere;

32.

ia în considerare recomandările adresate Consiliului de către Comisie și de Parlamentul European privind deschiderea negocierilor de aderare în baza Raportului din 2013 privind progresele înregistrate de fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în care se conchide că această țară întrunește criteriile politice; observă cu mare îngrijorare că politizarea crește în ultima perioadă, atât la nivel central, cât și la nivel local, precum și problema liniei neclare de demarcație dintre stat și partidele aflate la guvernare, ceea ce duce la erodarea încrederii în instituțiile publice de la toate nivelurile;

33.

subliniază că bunele relații de vecinătate, inclusiv identificarea unei soluții negociate și reciproc acceptabile cu privire la problema numelui, sub auspiciile ONU, rămân esențiale, și că autoritățile locale și regionale vor juca un rol constructiv în acest sens prin abținerea de la acțiuni și declarații care subminează bunele relații de vecinătate cu statele membre UE;

34.

constată cu tristețe și indignare recentul scandal legat de șantaj și de interceptarea apelurilor telefonice și speră că guvernul va reuși clarificarea rapidă a acestuia, întrucât un astfel de eveniment ar putea avea influențe negative asupra procesului de aderare a FYROM;

35.

este îngrijorat cu privire la frustrarea tot mai accentuată în rândul cetățenilor fostei Republici iugoslave a Macedoniei și la interesul scăzut pentru integrarea europeană, în pofida influenței semnificative a aderării asupra scenei politice locale, la toate nivelurile;

36.

susține posibilitatea de includere a fostei Republici iugoslave a Macedoniei în Inițiativa pentru macroregiunea adriatico-ionică;

37.

salută activitatea desfășurată de ZELS, Asociația unităților autonome locale, de reprezentare a nivelului subnațional în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei;

38.

dorește să sprijine eforturile Comitetului consultativ mixt din care face parte Comitetul Regiunilor de a consolida capacitatea administrativă la nivel local, mai cu seamă în domeniile legislației de mediu, educației, drepturilor fundamentale, anticorupției, drepturilor minorităților, drepturilor culturale și descentralizării;

39.

salută reforma administrației publice în curs și activitatea Grupului special pentru reforma administrației publice; intenționează să contribuie la eforturile de îmbunătățire a capacității administrative la nivel local, care vizează descentralizarea guvernanței, un element-cheie din Acordul-cadru de la Ohrid;

40.

regretă că legislația relevantă privind dezvoltarea regională nu a fost încă implementată pe deplin și că organismele răspunzătoare cu dezvoltarea economică regională nu dispun de resurse suficiente;

41.

solicită mai multe eforturi pentru a asigura distribuția transparentă a resurselor de capital către autoritățile locale;

42.

regretă refuzul opoziției de a lua parte la activitățile parlamentare uzuale, ceea ce afectează negativ structura instituțională democratică de la nivel local;

43.

este preocupat de faptul că, în pofida progreselor legislative, administrația rămâne fragmentată și supusă influențelor politice; îndeamnă ferm la consolidarea profesionalismului și independenței la toate nivelurile și la garantarea respectului față de principiile transparenței, meritului și reprezentării echitabile; face apel la guvern să adopte un program de reformă a gestiunii fondurilor publice;

44.

salută amendamentele introduse la legea privind organizarea teritorială a Muntenegrului și modificarea legii privind autonomia; arată că printre criteriile pentru crearea unor noi administrații locale ar trebui să se numere sustenabilitatea financiară și administrativă;

45.

salută adoptarea planului de acțiune pe 2014 pentru reforma autonomiei locale; este satisfăcut de faptul că Muntenegru dispune de un cadru strategic cuprinzător pentru reforma administrației publice. Strategia privind reforma administrației publice 2011-2016 vizează administrația de stat și cea locală; încurajează implementarea rapidă a acesteia;

46.

salută faptul că legislația electorală a fost îmbunătățită și salută adoptarea, în cele din urmă, a legii privind alegerea consilierilor locali, dar regretă că adoptarea nu a inclus și subiectul finanțării campaniilor electorale pentru primari și președinții de consilii locale; subliniază totodată necesitatea de a se implementa recomandările OSCE/ODIHR cu privire la normele electorale, în conformitate cu standardele și cele mai bune practici europene, inclusiv în ce privește dreptul de a candida independent, finanțarea publică proporțională pentru promovarea unor condiții echitabile pentru toți candidații și auditarea partidelor politice;

47.

observă că legea privind autonomia locală trebuie armonizată cu noile norme privind gestionarea serviciilor publice;

48.

subliniază că Muntenegru are nevoie de consolidarea capacității administrative a structurilor IPA existente și de pregătirea adecvată a acestora în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor de preaderare;

49.

arată că trebuie instituită o administrație locală transparentă, eficientă și responsabilă și că printre criteriile pentru crearea unor noi administrații locale ar trebui să se numere sustenabilitatea financiară și administrativă;

50.

salută faptul că parlamentul a adoptat în unanimitate o rezoluție privind calea Muntenegrului către integrare europeană și că Comisia parlamentară pentru integrare europeană a desfășurat audieri consultative, a discutat pozițiile de negociere elaborate de guvern și a desfășurat dezbateri publice pe teme legate de UE;

51.

salută faptul că guvernul îşi menţine angajamentul privind obiectivul aderării la UE, adoptând mai multe documente strategice în contextul procesului de integrare în UE;

52.

salută faptul că reprezentanții organizațiilor societății civile (OSC) sunt în continuare implicaţi în activitățile statului și ale administrației locale, inclusiv în grupuri de lucru privind capitolele negocierilor pentru aderarea la UE;

53.

subliniază că Muntenegru a continuat să contribuie activ la stabilitatea regională;

54.

salută continuarea reuniunilor deosebit de reușite ale Comitetului consultativ mixt dintre Comitetul Regiunilor și Muntenegru (CCM) și speră că în anii care urmează va fi instituită o colaborare reciproc avantajoasă cu autoritățile muntenegrene de la nivel subnațional;

55.

salută adoptarea unui raport comun pe tema „Creșterea capacității de absorbție a fondurilor UE pentru preaderare și îmbunătățirea capacității administrative la nivel local în Muntenegru” (2) în cadrul CCM;

56.

este mulțumit că CCM s-a reunit pentru a patra oară la 27 octombrie 2014, la Kotor, Muntenegru, pentru a discuta Planul de acțiune pentru reforma autonomiei locale 2014 și implicarea autorităților locale și regionale în agricultură și dezvoltarea rurală și în serviciile de interes economic general;

57.

este satisfăcut de faptul că guvernul face mari eforturi privind noua lege a autonomiei locale, așa cum s-a subliniat în ultima reuniune a CCM UE-Muntenegru din 27 octombrie 2014, de la Kotor;

58.

regretă că polarizarea intensă a mediului politic intern a dus la boicotarea lucrărilor parlamentare de către opoziție, ceea ce afectează progresele privind eforturile de reformă; îndeamnă toate partidele politice, atât de la guvernare, cât și din opoziție, să se concentreze asupra agendei vizând integrarea în UE, prin dialog sustenabil și cooperare constructivă la toate nivelurile;

59.

este mulțumit că au fost demarate oficial la 21 ianuarie 2014 tratativele de preaderare; salută pregătirea și angajamentul de care a dat dovadă Serbia la prima CIG UE-Serbia, precum și înaltul nivel de pregătire și angajament în cadrul procesului de examinare analitică a acquis-ului UE de care a dat dovadă guvernul Serbiei;

60.

recomandă guvernului sârb să implice de la bun început în procedura de aderare reprezentanți ai nivelului local și reprezentanți ai Provinciei Autonome Voivodina;

61.

salută faptul că noul guvern este în continuare pe deplin angajat față de continuarea dialogului cu Pristina, facilitat de UE, și încurajează continuarea reformelor privind statul de drept, sistemul juridic și combaterea corupției și a crimei organizate la toate nivelurile;

62.

salută înființarea noului Minister al administrației publice și guvernării locale, care reprezintă primul pas către o administraţie publică mai eficientă la nivel local;

63.

salută adoptarea, în ianuarie 2014, a unei noi strategii de reformă a administrației publice, care cuprinde politica organizațională la nivel central și local, inclusiv descentralizarea; îndeamnă noul Minister al administrației publice și guvernării locale să implice toate părțile interesate în identificarea activităților de desfășurat, în cadrul unui plan de acțiune;

64.

este mulțumit de instituirea unui grup special privind reforma administrației publice (RAP), spre a funcționa ca forum pentru dialog politic între Comisia Europeană și Serbia, și solicită organizarea de activități RAP la nivel subnațional;

65.

regretă că încă nu au fost adoptate legile care reglementează statutul angajaților administrației locale și salariile acestora, precum și strategia de formare pentru administrația locală;

66.

subliniază că este necesar să se acorde mai multă atenție corupției din administrația locală și că amenințările și violența împotriva jurnaliștilor la nivel local reprezintă în continuare o preocupare;

67.

subliniază că, în contextul IPA II, Serbia va urma să primească asistență pentru preaderare pe perioada 2014-2020 în valoare estimată de 1,5 miliarde EUR; speră că o proporție adecvată a fondurilor de preaderare va urma să fie folosită la nivel subnațional;

68.

observă că în mai a fost proclamat un nou statut revizuit pentru Voivodina, în urma procesului desfășurat în comun de parlament și de adunarea provinciei, ca reacție la hotărârea din decembrie a Curții constituționale; regretă însă că autonomia Provinciei autonome Voivodina a fost redusă în raport cu structura anterioară;

69.

regretă că chestiunea finanţării Provinciei autonome Voivodina din bugetul național al Serbiei nu a fost tratată în măsură suficientă;

70.

salută faptul că Provincia autonomă Voivodina asigură în continuare un nivel ridicat de protecție pentru minorități și că situația interetnică rămâne, în general, bună;

71.

observă cu îngrijorare că, deocamdată, capacitatea administrativă și de gestiune de la nivel local rămâne slabă, că se mențin disparități semnificative între localități și că Consiliul național pentru descentralizare și Comisia interministerială pentru finanțarea administrațiilor locale rămân inactive;

72.

salută înființarea unui Comitet consultativ mixt cu Serbia începând din 2015, care va însoți procesul de aderare și va coopera cu reprezentanții locali și regionali ai Serbiei; așteaptă cu interes să colaboreze cu autoritățile locale și regionale din Serbia;

73.

salută înființarea unei Convenții naționale privind Uniunea Europeană ca platformă pentru cooperarea cu societatea civilă în procesul negocierii condițiilor de aderare; solicită desfășurarea unor consultări mai ample, cu calendare mai bine concepute;

74.

solicită autorităților albaneze să asigure efectiv independența organelor de administrare a alegerilor, cu suficient timp înainte de alegerile locale din 2015;

75.

observă că, în continuarea progreselor făcute în alegerile parlamentare din 2013, Albania trebuie să implementeze recomandările misiunii de observare a alegerilor OSCE/ODIHR, mai ales în ceea ce privește consolidarea independenței organismelor de administrare a alegerilor, cu suficient timp înainte de alegerile locale din 2015;

76.

salută numirea unui nou ministru pentru afaceri locale;

77.

este mulțumit că reformele vizând descentralizarea au progresat și că au început lucrările privind clarificarea funcțiilor unităților de administrație locală în noua structură administrativă;

78.

solicită să se facă eforturi mai mari pentru a se avansa reforma administrativă și a se consolida capacitatea administrativă a unităților de guvernare locală în mod sustenabil din punct de vedere financiar; observă că acordarea statutului de țară candidată Albaniei reprezintă o oportunitate pentru intensificarea reformelor în domeniile administrației publice, independenței judiciare, luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, precum și al protecției drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților;

79.

recunoaşte că estimarea cheltuielilor totale din administrația locală în 2013 a fost de 2,2 % din PIB, în timp ce veniturile au rămas la 0,8 % din PIB, iar taxele locale au continuat să fie principalul factor de venit al administrațiilor locale;

80.

subliniază că unitățile de guvernare locală existente nu au lansat încă pe deplin implementarea noii legi privind funcția publică;

81.

regretă că gradul ridicat de politizare încă afectează negativ relațiile dintre autoritățile centrale și cele locale, limitează rolul asociațiilor de autorități locale și influențează cooperarea dintre aceste asociații;

82.

încurajează autoritățile locale să dezvolte un dialog incluziv cu societatea civilă și comunitățile locale;

83.

observă cu regret că legea privind reforma administrativă și teritorială adoptată în iulie a redus radical numărul unităților de administrație locală de la 373 la 61, a eliminat nivelul comunelor și a păstrat cele 12 regiuni existente fără a lua în considerare preocupările minorităților; subliniază necesitatea menținerii identității locale și a proximității față de public;

84.

regretă că gestionarea resurselor umane și controlul financiar al administrației locale sunt încă slabe;

85.

salută angajamentul scris adoptat de Președinția BiH, semnat de liderii politici și aprobat de Parlamentul BiH, privind măsurile de stabilire a funcționalității și eficienței instituționale, de lansare de reforme la toate nivelurile de guvernanță, precum și măsurile de accelerare a procesului de reconciliere și de consolidare a capacității administrative. Subliniază faptul că intrarea în vigoare a ASA devine posibilă în prezent și invită noii lideri să convină împreună cu UE asupra unei foi de parcurs pentru o agendă de reformă amplă și favorabilă incluziunii pentru a contribui la progresul țării;

86.

subliniază că sectorul public supradimensionat și ineficient, cu multiple suprapuneri de competențe între nivelul statului, al entităților, cel municipal și cel cantonal (mai ales în cadrul Federației) continuă să pună în pericol sustenabilitatea bugetară;

87.

subliniază că actuala situaţie politică din Bosnia şi Herţegovina afectează negativ capacitatea ţării de a avea un punct de vedere unic asupra chestiunilor europene. Este important să fie instituit un mecanism de coordonare privind chestiunile UE între diferite niveluri de guvernare;

88.

observă că legislația entităților este în general conformă Cartei europene privind autonomia locală, însă persistă neclarități cu privire la distribuția responsabilităților între entități, cantoane și localități, cel din urmă dintre aceste niveluri beneficiind de un nivel scăzut de autonomie financiară;

89.

regretă că, în ansamblu, Bosnia și Herțegovina nu a înregistrat progrese către îmbunătățirea funcționalității și a eficienței tuturor nivelurilor de guvernare, și că nu a obținut egalitatea în drepturi între cele trei etnii constituente, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea funcționării instituțiilor și a Statului;

90.

observă cu regret că ritmul general al reformelor de la toate nivelurile statului a rămas lent, dacă nu chiar staționar, și că autoritățile țării nu au făcut progrese în direcția înființării structurilor necesare pentru gestionarea indirectă a fondurilor UE;

91.

respinge utilizarea continuă a unei retorici generatoare de diviziune de către anumiți reprezentanți politici de la toate nivelurile statului și punerea sub semnul întrebării a capacității Bosniei și Herțegovinei de a funcționa ca țară;

92.

regretă că alegerile din 12 octombrie 2014 nu s-au desfășurat cu respectarea deciziei Sejdic-Finci, ceea ce împiedică în bună măsură armonizarea în continuare între UE și Bosnia și Herțegovina;

93.

salută participarea activă a districtului Brčko la pregătirile de preaderare, angajamentul ferm al acestuia și progresele sale semnificative în ce privește implementarea reformelor, progrese considerabil mai accentuate decât cele ale altor unități administrative ale țării.

94.

salută lansarea Acordului de Stabilitate şi Asociere dintre UE și Kosovo;

95.

este mulțumit că Kosovo și Serbia au participat activ și constructiv la un dialog facilitat de UE;

96.

observă că în Kosovo s-au desfășurat cu succes alegeri pentru primari și consiliile locale în toamna lui 2013 și alegeri parlamentare anticipate la 8 iunie 2014;

97.

subliniază că au continuat eforturile de a consolida capacitatea administrației locale și că Ministerul administrației locale și-a îmbunătățit orientările destinate localităților;

98.

subliniază că interferenţele politice în administrația publică persistă și la nivel central, și la nivel local, și că este nevoie de eforturi suplimentare pentru aplicarea deplină a dispozițiilor relevante privind preîntâmpinarea corupției și promovarea integrității în funcția publică;

99.

subliniază că autoritățile din Kosovo, mai ales la nivel local, trebuie să dea dovadă de un angajament mai ferm față de protecția patrimoniului cultural și religios;

100.

salută faptul că, pentru prima oară, autoritățile locale din nordul Kosovo au fost inaugurate conform legislației statului Kosovo;

101.

arată că eforturile autorităților locale de a spori transparența în procesele decizionale, implementarea descentralizării și eforturile de a asigura un sprijin și resurse corespunzătoare pentru autoritățile locale trebuie să continue;

102.

așteaptă clarificări rapide cu privire la acuzațiile recente de corupție formulate la adresa reprezentanților EULEX, pentru a se evita subminarea încrederii în instituțiile UE;

103.

este îngrijorat de absența unor progrese semnificative în combaterea corupției și a crimei organizate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a statului Kosovo;

104.

este mulțumit că s-au făcut unele progrese, mai ales alegerea primarilor prin intermediul unui scrutin pe întreg teritoriul Kosovo și numărul mai mare de proiecte finanțate de UE în regiunea de nord; subliniază însă nevoia de a se demara constituirea unei Asociații a localităților sârbe, eliminând necesitatea unor structuri paralele; în același timp, observă că va fi în continuare nevoie de eforturi constante pentru a apropia în mai mare măsură comunitățile albaneză și sârbă;

105.

recomandă includerea Kosovo în toate forumurile de cooperare regională din Balcanii de Vest și mai ales în cele referitoare la administrația locală; recomandă totodată includerea Kosovo și a localităților kosovare în organismele europene de guvernanță locală, precum Consiliul localităților și regiunilor europene sau Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale; sprijină participarea Kosovo la programe UE care i-ar permite să beneficieze și la nivel local de contribuții financiare substanțiale;

106.

salută numirea unor funcționari locali pentru integrare europeană în 35 de localități.