52013SC0532

1.           Definirea problemei

1.1.        Contextul în materie de politică

Poluarea atmosferică are efecte grave asupra mediului și a sănătății. În anul 2010 s-au înregistrat peste 400 000 de decese premature, iar fenomenul de eutrofizare a afectat 62 % din suprafața UE, inclusiv 71 % dintre ecosistemele incluse în rețeaua Natura 2000. Costurile externe totale ale efectelor asupra sănătății au o valoare cuprinsă între 330 și 940 de miliarde EUR. Pagubele economice directe includ 15 miliarde EUR suportate pentru zilele lucrătoare pierdute, 4 miliarde EUR aferente costurilor cu asistența medicală, 3 miliarde EUR ca urmare a scăderii randamentelor recoltelor și 1 miliard EUR reprezentând daune provocate clădirilor.

În vederea rezolvării acestor probleme s-au elaborat dispoziții în materie de politică în domeniul poluării atmosferice, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. S-a efectuat o evaluare ex-post a principalelor elemente ale politicii UE, și anume: Strategia tematică din 2005 privind poluarea atmosferică, directivele privind calitatea aerului înconjurător[1], Directiva privind plafoanele naționale de emisie[2] (Directiva PNE), precum și o serie de acte legislative de control al poluării la sursă.

Această politică a condus la o reducere substanțială a emisiilor în perioada 1990-2010, ceea ce a rezolvat, în linii mari, problema ploilor acide (acidifierii) la nivelul UE[3]. Principalele efecte ale pulberilor în suspensie asupra sănătății s-au redus cu aproximativ 20 % în perioada 2000­2010[4].

Structura globală a politicii privind calitatea aerului este coerentă, însă pentru a obține conformitatea efectivă trebuie să se asigure o mai mare concordanță între mecanismele de control la sursă, plafoanele și standardele privind calitatea aerului înconjurător.

1.2.        Principalele probleme nerezolvate

În pofida acestor progrese, persistă o serie de alte efecte semnificative. Poluarea atmosferică este principalul factor de mediu cauzator de mortalitate în UE, provocând de zece ori mai multe decese premature decât accidentele de circulație rutieră[5], având, totodată, efecte importante asupra sănătății, ceea ce are drept consecință pierderi de productivitate.

În ceea ce privește ecosistemele, principala problemă nerezolvată este eutrofizarea. Trei sferturi dintre cele mai valoroase ecosisteme ale UE sunt amenințate, ceea ce pune în pericol beneficiile anuale în valoare de 200-300 de miliarde EUR pe care le generează rețeaua Natura 2000.

În legătură cu aceste aspecte există două probleme specifice. În primul rând, există încălcări grave ale standardelor privind calitatea aerului, o treime dintre zonele de gestionare a calității aerului din UE depășind valorile-limită pentru pulberile în suspensie (PM10), iar un sfert dintre acestea depășind nivelul dioxidului de azot (NO2).

În al doilea rând, nici în eventualitatea unei depline conformități cu legislația în vigoare a UE, aceasta din urmă nu se află pe calea realizării obiectivului său pe termen lung. Estimările arată că în 2020 se vor înregistra în continuare 340 000 de decese premature cauzate de PM2,5 și de ozonul troposferic.

1.3.        Factorii determinanți

Depășirea valorilor-limită prevăzute de standardele privind calitatea aerului

Emisiile motoarelor diesel sunt principalul factor responsabil de depășirea valorilor-limită prevăzute pentru NO2 și NOx

Cu toate că valorile-limită ale emisiilor de NOx pentru autoturismele cu motoare diesel s-au micșorat de 4 ori între 1993 și 2009 (de la Euro 1 la Euro 5), se estimează că emisiile medii de NOx în condiții reale de conducere au înregistrat o ușoară creștere. Acesta este cel mai important factor determinant al situației actuale de neconformitate.

Instalațiile de ardere de capacitate mică și poluarea concentrată la nivel local reprezintă sursa celor mai grave probleme de conformitate în materie de pulberi în suspensie

Arderea combustibilului solid în gospodării constituie principalul factor poluant care determină depășirea valorilor-limită la nivel local, în timp ce în anumite zone geografice concentrarea ridicată a surselor de emisii este asociată unei topografii care împiedică dispersarea eficientă a acestora[6].

Din cauza coordonării defectuoase între acțiunile naționale și cele locale, precum și a lipsei de capacitate la nivel regional și local, conformitatea cu standardele a devenit mai dificilă și mai costisitoare

Adesea, autoritățile publice au acționat cu întârziere pentru reducerea gradului de poluare atmosferică. O parte a problemei este cauzată de lipsa capacității de dezvoltare, de punere în aplicare și de monitorizare a planurilor de reducere a poluării. Coordonarea între programele naționale prevăzute de Directiva PNE și planurile de acțiune prevăzute de directivele privind calitatea aerului înconjurător ar putea fi îmbunătățită.

UE nu este pe cale să își atingă obiectivul pe termen lung privind calitatea aerului

Efectele asupra sănătății care vor persista după anul 2020 sunt cauzate de mai multe sectoare

Toate sectoarele principale de activitate contribuie la concentrarea pulberilor în suspensie sau la concentrarea ozonului și toate trebuie să fie luate în considerare. Cea mai eficientă reducere din punct de vedere al costurilor se poate obține în sectoarele care au înregistrat cea mai mică reducere a emisiilor (de exemplu, agricultura, instalațiile de ardere de capacitate medie, echipamentele mobile fără destinație rutieră și sectorul transportului maritim internațional)[7].

Efectele asupra mediului care vor persista sunt cauzate de emisiile de amoniac din sectorul agricol

Agricultura generează 90 % din emisiile de amoniac și constituie principalul factor determinat al eutrofizării. Agricultura prezintă un mare potențial neexploatat de reducere a emisiilor într­un mod eficient din punct de vedere al costurilor, iar o mare parte dintre aceste reduceri ar aduce beneficii fermierilor.

Poluarea de fond persistentă face ca acțiunile întreprinse doar la nivel local să nu poată reduce cu eficacitate aceste efecte

Principalele probleme cuprind și o componentă de fond[8] semnificativă, care este în afara controlului autorităților locale competente. Unele aspecte au un caracter național și pot să fie remediate la acest nivel, însă componenta transfrontalieră a poluării are o pondere importantă (peste 50 % pentru PM2,5 și peste 60 % pentru NH3)[9].

1.4.        Evoluția problemei în viitor

Conformitatea cu standardele referitoare la PM10 și NO2 se va îmbunătăți substanțial până în 2020. Problemele vor persista în principal în punctele sensibile (de exemplu, Roma, Lisabona) și în zonele în care utilizarea cărbunelui pentru încălzirea gospodăriilor constituie încă un fapt obișnuit (de exemplu, PL, BG, CZ, SK), unde densitatea ridicată a locuitorilor are drept consecință expunerea la emisii a unei mari părți a populației. Se preconizează că până în 2020 toate statele membre vor respecta plafoanele prevăzute de Directiva PNE.

Scenariul de referință pornește de la premisa că introducerea Euro 6 va asigura controlul deplin al emisiilor reale de NOx generate de autovehiculele ușoare cu motoare diesel, începând din 2017[10]. Acest fapt este esențial pentru realizarea conformității până în 2020.

Chiar și în condițiile unei depline conformități cu standardele, efectele asupra sănătății se vor reduce cu numai aproximativ o cincime până în 2025, în timp ce reducerea gradului de eutrofizare va fi nesemnificativă.

2.           Analiza subsidiarității

Temeiul juridic este articolul 192 alineatul (1) din tratat. Adoptarea de măsuri la nivelul UE este în continuare necesară ca urmare a naturii transfrontaliere persistente a poluării atmosferice și a contribuției unor produse care trebuie să fie controlate la nivelul UE din motive care țin de piața internă.

În vederea asigurării caracterului proporțional al măsurilor, beneficiile pentru sănătate și pentru mediu ale reducerii poluării sunt analizate în raport cu costurile. De asemenea, se analizează modalitatea în care sarcina reducerii emisiilor poate să fie împărțită în mod optim între statele membre și UE.

3.           Obiective

Obiectivul strategic pe termen lung constă în atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu conducă la efecte negative semnificative sau la riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Există două obiective generale:

· asigurarea conformității cu politicile actuale privind calitatea aerului și a coerenței cu angajamentele internaționale până cel târziu în 2020;

· reducerea substanțială suplimentară a efectelor asupra sănătății și a mediului până în 2030.

4.           Opțiuni de politică, evaluarea impactului și compararea opțiunilor pentru primul obiectiv (2020)

4.1.        Opțiuni analizate

Conform scenariului de referință, se vor atinge reducerile de emisii prevăzute de versiunea revizuită a Protocolului de la Göteborg. Pentru soluționarea problemelor de conformitate au fost examinate cinci opțiuni suplimentare: adoptarea de către UE a unor noi acte legislative privind sursele emisiilor, reducerea plafoanelor naționale de emisie (care să fie mai stricte decât cele prevăzute de Protocolul de la Göteborg), intensificarea sprijinului acordat de UE pentru acțiunile statelor membre, promovarea unor controale internaționale mai stricte și modificarea directivelor privind calitatea aerului înconjurător.

4.2.        Evaluarea impactului

Scenariul de referință va asigura, în linii mari, conformitatea cu standardele privind calitatea aerului, cu condiția ca problema emisiilor reale provenite de la autovehiculele ușoare cu motoare diesel să fie rezolvată prin introducerea Euro 6. În ceea ce privește problemele de conformitate nerezolvate, 13-19 % din zone depășesc cu 5µg/m3 valoarea-limită și numai 6­8 % înregistrează depășiri mai mari (în funcție de poluant). Viitoarele măsuri pe care le vor lua statele membre pentru reducerea poluării atmosferice la nivel local ar trebui să conducă la rezolvarea cu ușurință a primei categorii de probleme. În ceea ce privește cea de a doua categorie, arderea de combustibil în gospodării (principala problemă legată de pulberile în suspensie) poate să fie reglementată prin restricționarea arderii de combustibil solid, însoțită de acordarea de sprijin pentru schimbarea tipului de combustibil utilizat (de exemplu, prin intermediul fondurilor structurale), în timp ce poluarea cu NO2 poate să fie redusă prin impunerea unor restricții de acces pentru autovehiculele cu motoare diesel. Adoptarea unor noi acte legislative cu privire la sursele emisiilor și reducerea în continuare a plafoanelor naționale de emisie nu ar viza în mod eficient sursele locale de poluare, din cauza cărora se înregistrează cazurile reziduale de neconformitate. În consecință, aceste opțiuni sunt luate în considerare în cadrul analizei privind perioada 2025-2030.

4.3.        Compararea opțiunilor

Scenariul de referință asigură un nivel ridicat de conformitate, problemele care persistă până în 2020 fiind cauzate de surse de poluare locale. Acestea pot să fie soluționate cu eficacitate prin luarea unor măsuri la nivel local, care să fie sprijinite la nivelul UE prin consolidarea capacității și prin acordarea de finanțare pentru schimbările structurale, cum ar fi schimbarea tipului de combustibil utilizat. Nu există niciun motiv pentru relaxarea dispozițiilor prevăzute de directivele privind calitatea aerului înconjurător, având în vedere faptul că se poate realiza conformitatea cu dispozițiile acestora.

5.           Opțiuni de politică, evaluarea impactului și compararea opțiunilor pentru al doilea obiectiv (2025-2030)

5.1.        Opțiuni analizate

În paralel cu scenariul de referință au fost examinate cinci opțiuni, prezentate în tabelul 1 de mai jos.

Tabelul 1: Opțiuni de politică analizate pentru perioada 2025-2030

Opțiunea 1 || Opțiunea 6A || Opțiunea 6B || Opțiunea 6C || Opțiunea 6D || Opțiunea 6E

Scenariul de referință || Reducerea cu 25 % a decalajului dintre scenariul de referință și reducerea maximă a PM2,5 fezabilă din punct de vedere tehnic || Reducerea cu 50 % a decalajului dintre scenariul de referință și reducerea maximă a PM2,5 fezabilă din punct de vedere tehnic || Reducerea cu 75 % a decalajului dintre scenariul de referință și reducerea maximă a PM2,5 fezabilă din punct de vedere tehnic || Reducerea cu 100 % a decalajului dintre scenariul de referință și reducerea maximă a PM2,5 fezabilă din punct de vedere tehnic || Respectarea valorilor orientative stabilite de OMS (reducere > 100 % a decalajului pentru PM2,5)

Se pune accentul pe efectele pulberilor în suspensie asupra sănătății deoarece acestea sunt cele mai dăunătoare și pot fi exprimate în valoare monetară pentru a fi comparate cu ușurință cu costurile. Pe de altă parte, controlul nivelului pulberilor în suspensie are efect și asupra poluanților care generează ozon, eutrofizare și acidifiere; prin urmare, opțiunile vor avea ca rezultat și reduceri ale nivelului acestora.

Realizarea opțiunii 6E, respectarea valorilor orientative stabilite de OMS, nu ar fi posibilă până în 2030 fără realizarea unor schimbări structurale și tehnice. Potențialul de realizare a acestei opțiuni pe termen lung va fi analizat într-un stadiu ulterior.

5.2.        Evaluarea impactului

Evaluarea completă a impactului prezintă o analiză atât pentru 2025, cât și pentru 2030; pentru mai multă concizie, în prezentul document sunt prezentate numai rezultatele pentru 2025.

5.2.1.     Efecte asupra sănătății și a mediului

Reducerile efectelor asupra sănătății și a mediului față de 2005 sunt prezentate procentual în tabelul 2 de mai jos:

Tabelul 2: Reducerea procentuală a efectelor asupra sănătății și a mediului față de 2005

|| 2005 || Opțiunea 1 || 6A || 6B || 6C || 6D

Decese premature ca urmare a unor boli cronice cauzate de PM2,5 || 494 000 || - 38 % || - 42 % || - 46 % || - 50 % || - 54 %

Decese premature ca urmare a unor afecțiuni acute cauzate de nivelul de ozon || 24 600 || - 28 % || - 29 % || - 30 % || - 33 % || - 39 %

Eutrofizare, zonă neprotejată – mii km² || 1 125 || - 21 % || - 24 % || - 28 % || - 34 % || - 40 %

Acidifiere, zonă neprotejată – mii km² || 161 || - 71 % || - 77 % || - 81 % || - 85 % || - 87 %

Opțiunea 6C reduce efectele PM2,5 asupra sănătății cu încă o treime peste nivelul prevăzut de scenariul de referință (reducere de 50 % față de 38 %), în timp ce efectele eutrofizării se reduc cu mai mult de jumătate peste nivelul prevăzut de scenariul de referință (34 % reducere față de 21 %).

5.2.2.     Efecte economice

Efectele economice sunt prezentate în tabelul 3 de mai jos, în milioane EUR [costuri suplimentare față de opțiunea 1 (scenariul de referință) și creștere procentuală comparativ cu scenariul de referință]:

Tabelul 3: Efectele economice ale opțiunilor

|| Opțiunea 1 || Opțiunea 6A || Opțiunea 6B || Opțiunea 6C || Opțiunea 6D

UE-28, în 2025 || 87 171 || - || 221 || 0,25 % || 1 202 || 1,38 % || 4 629 || 5,31 % || 47 007 || 53,9 %

În tabelul 4 de mai jos sunt prezentate eforturile necesare pe sectoare SNAP[11], exprimate în milioane EUR și în creștere procentuală comparativ cu opțiunea 1:

Tabelul 4: Eforturile necesare pentru fiecare sector SNAP

|| Opțiunea 1 || Opțiunea 6A || Opțiunea 6B || Opțiunea 6C || Opțiunea 6D

Producția de energie electrică || 9 561 || 44 || 0,46% || 125 || 1,31 % || 470 || 4,92 % || 3 519 || 37 %

Arderea de combustibil în gospodării || 9 405 || 74 || 0,78 % || 497 || 5,29 % || 1 680 || 18 % || 17 791 || 189%

Emisiile industriale || 2 513 || 19 || 0,75 % || 156 || 6,20 % || 641 || 25 % || 1 811 || 71 %

Procesele industriale || 5 017 || 17 || 0,34 % || 125 || 2,49 % || 331 || 6,61 % || 3 964 || 79 %

Extracția de combustibil || 695 || 0 || 0,00 % || 0 || 0,00 % || 6 || 0,81 % || 583 || 84 %

Utilizarea solvenților || 1 176 || 1 || 0,08 % || 2 || 0,15 % || 56 || 4,76 % || 12 204 || 1 038 %

Transportul rutier || 48 259 || 0 || 0,00 % || 0 || 0,00 % || 0 || 0 % || 0 || 0 %

Echipamente fără destinație rutieră || 8 760 || 1 || 0,01 % || 5 || 0,06 % || 145 || 1,66 % || 1 451 || 17 %

Deșeuri || 1 || 6 || 786 % || 7 || 941 % || 9 || 1 154 % || 9 || 1 203 %

Agricultură || 1 783 || 59 || 3,33 % || 285 || 16 % || 1 292 || 72 % || 5 675 || 318 %

Total || 87 171 || 221 || 0,25 % || 1 202 || 1,38 % || 4 629 || 5,31 % || 47 007 || 54 %

Sectoarele SNAP reprezintă tipuri de activități (de exemplu, ardere sau utilizarea solvenților) care pot avea loc în diferite sectoare economice (industria chimică, rafinării etc.). Pe sectoare economice, opțiunea 6C necesită cheltuieli suplimentare de 0,22 % din producția sectorială în agricultură, de 0,1 % pentru rafinării și de mult mai puțin pentru toate celelalte sectoare industriale.

Tabelul 5 prezintă beneficiile economice directe și costurile externe totale. Prin acțiuni suplimentare, costurile externe s-ar putea reduce cu 60-200 miliarde EUR/an peste nivelul de referință, dintre care peste 4,5 miliarde EUR ar putea reprezenta economii directe.

Tabelul 5: Beneficii economice rezultate din reducerea poluării atmosferice

UE-28, anul 2025 || Opțiunea 6A || Opțiunea 6B || Opțiunea 6C || Opțiunea 6D

Zile lucrătoare pierdute – beneficii economice directe față de scenariul de referință, în milioane EUR || 726 || 1 421 || 2 137 || 2 831

Deteriorarea mediului construit – beneficii economice directe față de scenariul de referință, în milioane EUR || 53 || 106 || 145 || 162

Valoarea pierderilor înregistrate în ceea ce privește culturile – beneficii economice directe față de scenariul de referință, în milioane EUR || 61 || 101 || 278 || 630

Costuri totale cu asistența medicală – beneficii economice directe față de scenariul de referință (în cazul în care sunt disponibile date) || 219 || 437 || 657 || 886

Total beneficii directe față de scenariul de referință || 1 059 || 2 065 || 3 237 || 4 509

Reducerea totală a costurilor externe ale poluării atmosferice față de scenariul de referință (evaluare pesimistă) || 14 997 || 29 767 || 44 686 || 59 642

Reducerea totală a costurilor externe ale poluării atmosferice față de scenariul de referință (evaluare optimistă) || 50 317 || 100 937 || 150 853 || 200 074

Impactul total asupra PIB-ului este foarte mic chiar și în cazul opțiunii 6C (- 0,025 %). Includerea beneficiilor în materie de productivitate în analiza macroeconomică compensează pe deplin impactul asupra PIB-ului, iar beneficiile directe suplimentare (în materie de asistență medicală, culturi și clădiri) oferă un beneficiu economic net de 0,007 % din PIB.

5.2.3.     Efecte sociale

În toate cazurile, efectul opțiunilor asupra ocupării forței de muncă este redus (în cazul opțiunii 6C există o creștere cu 2 000 de locuri de muncă, care se încadrează în marja de incertitudine), chiar și atunci când nu sunt luate în considerare beneficiile generate de creșterea productivității muncii. Atunci când aceste beneficii sunt luate în considerare, se observă un efect evident de creare de locuri de muncă (37 000-112 000 de locuri de muncă).

5.2.4.     Efecte asupra competitivității și a IMM-urilor

Sectoarele cele mai afectate sunt agricultura și rafinarea petrolului. În toate cazurile, efectul ar fi sub sau în jurul pragului de 1 % din valoarea adăugată brută, ceea ce indică existența unei marje pentru absorbirea costurilor suplimentare. Efectele asupra IMM-urilor sunt semnificative în cazul măsurilor agricole și al măsurilor referitoare la instalațiile medii de ardere. În cazul instalațiilor medii de ardere, efectele pot să fie reduse, ajungând la mai puțin de 2,4 % din excedentul brut de exploatare (a se vedea mai jos). În cazul agriculturii, măsurile pot să vizeze instalațiile mai mari care asigură cea mai mare parte a capacității, iar efectele reziduale pot să fie abordate printr-un sprijin adecvat, acordat prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

5.2.5.     Traiectoria pentru realizarea obiectivului pe termen lung până în 2050

În principiu, concentrațiile de fond de PM2,5 ar putea să ajungă oriunde în UE sub valoarea­limită de 10 mg/m3 care a fost stabilită de OMS (99,5 % din teritoriu și 99 % din populația expusă), cu condiția asumării unor schimbări structurale și a unei evoluții tehnologice suplimentare. În tabelul 6 se prezintă o traiectorie indicativă pentru obținerea reducerilor necesare.

Tabelul 6: Traiectoria reducerii emisiilor în vederea atingerii în 2050 a valorilor orientative stabilite de OMS; emisii în kilotone, reduceri în raport cu emisiile din 2005

UE-28 || 2005 || 2025 || 2030 || 2040 || 2050

SO2 || 8 172 || - 79 % || - 82 % || - 87 % || - 91 %

NOx || 11 538 || - 65 % || - 70 % || - 78 % || - 83 %

PM2,5 || 1 647 || - 48 % || - 54 % || - 64 % || - 72 %

NH3 || 3 928 || - 30 % || - 38 % || - 42 % || - 48 %

COV || 9 259 || - 50 % || - 55 % || - 64 % || - 71 %

5.3.        Compararea opțiunilor

Tabelul 7 prezintă o comparație între impactul opțiunilor și scenariul de referință:

Tabelul 7: Comparație a impactului opțiunilor față de scenariul de referință

UE-28, anul 2025 || Opțiunea 6A || Opțiunea 6B || Opțiunea 6C || Opțiunea 6D

Costuri comparativ cu scenariul de referință, milioane EUR || 221 || 1 202 || 4 629 || 47 007

Reducere suplimentară a efectelor asupra sănătății față de scenariul de referință (anul de referință 2005) || 10 % || 21 % || 32 % || 43 %

Reducere suplimentară a efectelor asupra eutrofizării față de scenariul de referință (anul de referință 2005) || 16 % || 33 % || 62 % || 90 %

Impactul asupra PIB-ului, luând în considerare câștigurile de productivitate || 0,007 % || 0,009 % || 0,000 % || -

Alte beneficii directe || 333 || 644 || 1 080 || 1 678

Reducerea totală a costurilor externe ale poluării atmosferice față de scenariul de referință (evaluare pesimistă) || 14 997 || 29 767 || 44 686 || 59 642

Reducerea totală a costurilor externe ale poluării atmosferice față de scenariul de referință (evaluare optimistă) || 50 317 || 100 937 || 150 853 || 200 074

În cazul opțiunii 6C, beneficiile depășesc costurile, în timp ce măsurile suplimentare introduse de opțiunea 6D sunt mai costisitoare decât beneficiile pe care le generează. Din acest motiv, opțiunea 6C este preferabilă.

5.3.1.     Analiza de sensibilitate

O amplă analiză de sensibilitate efectuată pentru opțiunea 6C a condus la următoarele concluzii:

· politica în domeniul climei va avea efecte pozitive asupra calității aerului, dar nu va fi suficientă pentru atingerea până în 2050 a obiectivului pe termen lung privind calitatea aerului;

· există și alte posibilități de reducere a efectelor generate de eutrofizare și de ozon asupra sănătății față de cele oferite de opțiunea 6C, la un cost moderat (o creștere a costurilor de conformitate cu 1 %);

· există potențialul de a stabili un obiectiv-țintă de reducere a nivelului de metan în UE cu costuri scăzute sau egale cu zero[12];

· obiectivele în materie de politică pot să fie realizate și în cadrul unor scenarii viitoare alternative.

5.4.        Instrumente de punere în aplicare a opțiunii preferate

Principalul instrument de punere în aplicare a politicii generale este Directiva PNE, care poate să includă și măsuri de îmbunătățire a programelor naționale de reducere a emisiilor, a inventarelor și a estimărilor de emisii, precum și a monitorizării ecosistemului, la costuri administrative reduse (inițial 6,9 milioane EUR, iar ulterior 2,5 milioane EUR/an).

Legislația în vigoare și cea prevăzută a fi adoptată la nivelul UE va asigura realizarea a 52­75 % din reducerile necesare ale tuturor poluanților, cu excepția amoniacului, în cazul căruia reducerea este de numai 25 % (conform Directivei privind emisiile industriale).

Controalele la nivelul UE care să vizeze instalațiile medii de ardere (1-50 MW putere termică nominală) ar fi eficiente din punct de vedere al costurilor:

· se pot realiza reduceri semnificative și eficiente din punct de vedere al costurilor ale emisiilor de PM, NOx și SOx;

· costurile anualizate totale pentru operatori pot fi limitate la 400 de milioane EUR în cazul în care controlul secundar al NOx se aplică numai unora dintre instalațiile noi;

· costurile administrative pot să fie reduse la minimum dacă se impune numai obligația de înregistrare a instalațiilor.

Opțiunea de politică preferată este aceea de reducere a emisiilor în conformitate cu Protocolul de la Göteborg, împreună cu obligația de înregistrare a tuturor instalațiilor. Aceasta reduce impactul asupra IMM-urilor la 0,1-2,4 % din excedentul brut de exploatare.

6.           Monitorizare și evaluare

Există un set amplu de indicatori și de mecanisme de monitorizare și evaluare a punerii în aplicare a politicii UE privind calitatea aerului (de exemplu, rapoartele Agenției Europene de Mediu și Programul concertat de supraveghere și de evaluare a transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa). Acestea vor fi utilizate pentru a evalua realizarea obiectivelor revizuite de reducere a efectelor. Noile angajamente de reducere a emisiilor în temeiul Directivei PNE vor fi monitorizate prin intermediul unor dispoziții consolidate privind inventarele și estimările. Politica va fi evaluată o dată la cinci ani, prima evaluare fiind programată să aibă loc până în 2020.

[1]               Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE.

[2]               Directiva 2001/81/CE.

[3]               Reducerile de emisii se datorează legislației UE privind emisiile de sulf care provin de la instalații de ardere de mare capacitate, precum și cerințelor referitoare la utilizarea de carburanți cu un conținut scăzut de sulf pentru transportul rutier, ceea ce a permis, de asemenea, utilizarea convertizoarelor catalitice începând cu intrarea în vigoare a Euro 4.

[4]               În 2010 s-au înregistrat 379 420 de decese premature cauzate de poluarea cu pulberi în suspensie și 26 500 de decese premature provocate de poluarea cu ozon.

[5]               Conform statisticilor EUROSTAT, în 2010 s-au înregistrat aproximativ 35 000 de accidente rutiere mortale în UE-27.

[6]               De exemplu, unele dintre principalele aglomerări urbane ale Europei se află în continuare într-o situație de neconformitate: Milano, Madrid, Barcelona, Londra și altele.

[7]               În special în țările care nu au declarat încă zone de control al emisiilor de sulf și/sau de NOx.

[8]               Nivelurile de poluare măsurate reprezintă suma dintre contribuțiile provenite din surse locale specifice (cum ar fi zonele industriale sau traficul urban) și poluarea de fond, care, la rândul său, este alcătuită atât din surse regionale, cât și din surse aflate la distanță mare.

[9]               Estimări prevăzute de Programul european de monitorizare și evaluare.

[10]             Conformitatea cu Euro 6 este inclusă în scenariul de referință deoarece acesta este obiectivul prevăzut în legislația adoptată; punerea în aplicare se va realiza printr-un mecanism tehnic.

[11]             Nomenclatura selectată pentru poluarea atmosferică (Selected Nomenclature for Air Pollution - SNAP).

[12]             Metanul nu este luat în considerare în optimizarea de ansamblu deoarece acesta are o durată de viață diferită (și, prin urmare, efectele sale asupra ozonului se manifestă într-un interval de timp diferit) în comparație cu ceilalți precursori ai ozonului.