EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Cerințele în materie de securitate ocupă un loc esențial în conceperea, implementarea și operarea infrastructurilor care țin de programele Galileo și EGNOS, a căror utilizare poate afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Într-adevăr, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. În plus, având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze pagube importante în societățile contemporane.

Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[1] prevede că toate aspectele referitoare la securitatea celor două sisteme care țin de programele Galileo și EGNOS sunt gestionate de către Comisie. Cu toate acestea, însăși securitatea sistemelor face obiectul unor activități de acreditare care constau în verificarea conformității sistemelor cu cerințele definite privind securitatea și în asigurarea respectării regulilor relevante în materie de securitate, aplicabile Consiliului și Comisiei. Ca orice activitate de acreditare, acreditarea securității celor două sisteme de radionavigație prin satelit europene trebuie să fie efectuată în mod independent, în special față de toți actorii implicați în conceperea, construirea și operarea lor.

Agenția GNSS European este responsabilă cu această activitate de acreditare în temeiul dispozițiilor combinate ale Regulamentului (CE) nr. 683/2008 și ale Regulamentului (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor de radionavigație prin satelit europene și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[2]. Acesta din urmă precizează condițiile de executare a misiunii de acreditare încredințate agenției și prevede mai ales că deciziile de acreditare în materie de securitate se iau în mod independent față de Comisie și de entitățile responsabile cu punerea în aplicare a programelor. Obligația de independență trebuie, de asemenea, să se aplice și în cazul celorlalte sarcini atribuite agenției.

În vederea garantării faptului că activitățile de acreditare în materie de securitate se desfășoară în mod independent, inclusiv într-o mare măsură față de celelalte activități încredințate Agenției GNSS European, Regulamentul (UE) nr. 912/2010 pune la dispoziția agenției un organ autonom, consiliul de acreditare de securitate, care împreună cu directorul executiv și consiliul de administrație, constituie unul dintre cele trei organe ale agenției. Consiliul de acreditare de securitate se situează pe același plan ca și consiliul de administrație și este singurul organ competent pentru a lua decizii privind acreditarea. Cu toate acestea, deciziile respective sunt luate în numele agenției, la fel ca deciziile consiliului de administrație, și angajează agenția care, pe plan juridic, este singura care deține personalitate juridică.

Agenția GNSS European apare, astfel, ca o structură a cărei organizare este deosebită, având în vedere faptul că există, în interiorul agenției, o separare a activităților privind acreditarea securității sistemelor de celelalte activități ale agenției, și anume gestionarea centrului de securitate, contribuția la pregătirea comercializării sistemelor și toate activitățile pe care Comisia le poate delega agenției.

La 30 noiembrie 2011, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor de radionavigație prin satelit europene[3]. Acest viitor regulament privind GNSS are ca scop înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 de la 1 ianuarie 2014 și fixarea cadrului de guvernanță al programelor în perioada 2014-2020. El prevede, în special, că cea mai mare parte a sarcinilor legate de operarea celor două sisteme Galileo și EGNOS vor fi încredințate Agenției GNSS European. Dorința exprimată de către Comisie în propunerea sa de a delega aceste sarcini agenției este împărtășită și de către Parlamentul European și Consiliu care au examinat textul de la începutul anului 2012. La 7 iunie 2012, Consiliul a adoptat o abordare generală parțială (documentul 11105/12 din 11 iunie 2012) care confirmă această orientare.

Dacă Agenția GNSS European va ajunge sau nu în situația de a gestiona operarea celor două sisteme după anul 2013 depinde, totuși, de viitorul activităților de acreditare din cadrul agenției. Într-adevăr, din motive legate de riscurile de producere a unor conflicte de interese și de faptul că o entitate nu poate fi, în același timp, judecător și parte implicată, nevoia de independență a deciziilor privind acreditarea în materie de securitate nu pare a fi ușor de conciliat cu ideea ca astfel de decizii să fie luate în cadrul unei entități responsabile și cu operarea; chiar dacă, după cum s-a explicat mai sus, Regulamentul (UE) nr. 912/2010 prevede condițiile unei anumite independențe a consiliului de acreditare de securitate. În propunerea sa referitoare la viitorul regulament GNSS, Comisia, conștientă de această dificultate, a prevăzut, de asemenea, că acreditarea securității sistemelor va constitui una dintre sarcinile agenției „cel târziu până la 30 iunie 2016”, dată la care activitățile de operare vor lua amploare maximă. Astfel, chestiunea referitoare la viitorul activităților de acreditare după această dată a rămas deschisă, urmând să facă obiectul unei propuneri ulterioare.

Atunci când textul propunerii a fost examinat de către deputații din diferitele comisii parlamentare, abordarea Comisiei în ceea ce privește data de 30 iunie 2016 s-a bucurat de o largă susținere. În cadrul Consiliului, statele membre au insistat asupra necesității de a duce la bun sfârșit activitățile de acreditare în mod independent și și-au exprimat dorința ca aspectele referitoare la viitorul acreditării securității sistemelor după 1 ianuarie 2014 să fie rezolvate cât mai repede posibil. Pe de altă parte, la 7 iunie 2012, Consiliul a adoptat o declarație (documentul 11279/12 ADD 1) în care consideră că activitățile de acreditare trebuie să fie efectuate în mod strict independent față de celelalte sarcini atribuite Agenției GNSS European, că, în acest scop, până la 1 ianuarie 2014 cel târziu ar trebui să se realizeze în cadrul agenției o diviziune structurală și eficientă între diferitele activități ale acesteia și că președintele consiliului de acreditare de securitate ar trebui să fie singura persoană responsabilă din cadrul agenției în ceea ce privește activitățile de acreditare. Prin urmare, Consiliul a invitat Comisia să prezinte în timp util o propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 în acest sens.

Este cu adevărat important să se rezolve chestiunea privind viitorul acreditării securității sistemelor de radionavigație prin satelit europene pentru viitorul cadru financiar 2014-2020. Acest lucru implică modificarea Regulamentului (UE) nr. 912/2010.

Modificarea în acest sens a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 reprezintă, de asemenea, o ocazie de a introduce în textul regulamentului modificări care să permită punerea Regulamentului (UE) nr. 912/2010 în conformitate cu principiile enunțate în abordarea comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate, aprobată de Comisie la 12 iunie 2012.

În sfârșit, propunerea referitoare la viitorul regulament GNSS menționată mai sus și adoptată de către Comisie la 30 noiembrie 2011, care prevede posibilitatea de a extinde misiunile Agenției GNSS European și de a-i încredința sarcini în materie de operare, afectează în mod sensibil nevoile de personal ale agenției și, astfel, are consecințe asupra viitorului buget al acesteia. Prin urmare, este important să se modifice fișa financiară legislativă asociată Regulamentului (UE) nr. 912/2010.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Propunerea Comisiei nu a făcut obiectul unei evaluări a impactului și nu vine în urma unor consultări formale cu părțile interesate.

În ceea ce privește modificările care urmăresc armonizarea dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 912/2010 cu principiile abordării interinstituționale privind agențiile descentralizate, o evaluare a impactului și consultări formale cu părțile interesate nu erau necesare întrucât respectiva abordare reprezenta tocmai rezultatul unor consultări între Comisie, Consiliu și Parlamentul European.

În ceea ce privește modificările referitoare la acreditarea securității sistemelor de radionavigație prin satelit europene, este important să se remarce faptul că statele membre, care sunt foarte implicate în toate aspectele legate de securitate, constituie, în cazul de față, în afară de instituțiile Uniunii și Agenția GNSS European, principalele, chiar singurele, părți interesate. Statele membre au fost în mare măsură consultate cu privire la acest aspect în timpul discuțiilor referitoare la viitorul regulament GNSS din cadrul Consiliului, care și-a exprimat poziția în declarația menționată anterior din 7 iunie 2012. În plus, aranjamentele referitoare la schema reținută în cele din urmă au fost în centrul unor discuții aprofundate cu Agenția GNSS European. În ceea ce privește Parlamentul European, acesta a primit propunerea de viitor regulament privind GNSS european însă nu a emis, până în prezent, niciun aviz specific cu privire la acest aspect.

Diferitele soluții avute în vedere în mod teoretic pentru acreditarea securității sistemelor după anul 2013 au făcut, de asemenea, obiectul unei examinări. Aceste soluții sunt în număr de șase.

1) Încredințarea sarcinii de acreditare sectorului privat:

Acreditarea securității sistemelor de radionavigație prin satelit europene afectează în mod direct securitatea Uniunii și a statelor membre ale acesteia care doresc să fie puternic implicate în activitățile și deciziile de acreditare. În consecință, încredințarea unei astfel de sarcini de acreditare sectorului privat nu reprezintă o opțiune serioasă.

2) Înființarea unei noi agenții de reglementare care să se ocupe cu acreditarea:

Înființarea unei agenții de reglementare care să se ocupe cu acreditarea securității sistemelor GNSS europene poate părea o idee judicioasă însă nu este compatibilă cu dorința comună exprimată în urmă cu mai mulți ani de instituțiile Uniunii de a nu mai înființa noi agenții de reglementare. În plus, această soluție ar avea un cost deloc neglijabil, chiar disproporționat față de nevoile reale în domeniu. Personalul permanent responsabil cu acreditarea securității sistemelor este reprezentat de aproximativ zece persoane.

3) Încredințarea sarcinii de acreditare altei agenții de reglementare existente:

O alternativă la înființarea unei noi agenții ar fi încredințarea sarcinii de acreditare a securității altei agenții de reglementare existente. Printre diferitele agenții ale Uniunii, numai Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) și, într-o măsură mai mică, Agenția Europeană de Apărare par, în principiu, în măsură să asigure acreditarea securității unor sisteme complexe precum Galileo și EGNOS.

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că o astfel de sarcină de acreditare nu face parte din misiunile actuale ale acestor agenții. În ceea ce privește, în special, AESA care ar trebui, în cele din urmă, să se ocupe cu certificarea EGNOS, există un risc serios de conflict de interese între această viitoare misiune de certificare și o eventuală sarcină de acreditare a securității. În ceea ce privește Agenția Europeană de Apărare, care se ocupă mai ales de promovarea cooperării între statele membre în materie de armamente și industrii ale apărării, încredințarea sarcinii de acreditare a securității Galileo și EGNOS ar putea părea în contradicție cu afirmația potrivit căreia aceste două sisteme sunt sisteme civile aflate sub control civil.

4) Încredințarea sarcinii de acreditare Comisiei:

Încredințarea sarcinii de acreditare a securității celor două sisteme de radionavigație prin satelit Comisiei a fost avută în vedere în 2007 în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru redactarea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 care a reformat guvernanța programelor. Această soluție a fost abandonată atunci deoarece părea incompatibilă cu obligația de independență, Comisia gestionând, în temeiul respectivului regulament, „toate chestiunile referitoare la securitatea sistemelor”. Aceeași dificultate se menține și în prezent întrucât viitorul regulament GNSS, care are ca scop înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 de la 1 ianuarie 2014, prevede, de asemenea, asigurarea de către Comisie a securității programelor, inclusiv a securității sistemelor. În plus, statele membre sunt foarte atașate de structura consiliului de acreditare așa cum este ea în momentul de față în cadrul Agenției GNSS European și ar fi dificil, pe plan administrativ, să se anexeze un astfel de organ la serviciile Comisiei.

5) Încredințarea sarcinii de acreditare Consiliului:

Încredințarea sarcinii de acreditare a securității sistemelor GNSS europene Consiliului prezintă mai multe avantaje. Mai întâi, Consiliul nu este implicat în gestionarea programelor și independența sa nu ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Apoi, Consiliul dispune de o oarecare expertiză în materie de acreditare a sistemelor complexe întrucât a acreditat deja aproximativ 50 de sisteme pentru propriile sale nevoi. În plus, Consiliul reprezintă entitatea cea mai capabilă să-și asume consecințele politice ale deciziilor luate în materie de acreditare, care pot avea repercusiuni importante asupra desfășurării programelor în ceea ce privește costurile și calendarul. În sfârșit, statele membre, care doresc să fie asociate foarte strâns cu procesul de acreditare, sunt în mod firesc mult mai bine reprezentate în cadrul Consiliului decât în cadrul oricărui alt organ al Uniunii.

Inconvenientele asociate punerii în aplicare a acestei soluții sunt mai importante, totuși, decât avantajele. Într-adevăr, Consiliul nu este o administrație de gestiune și, deși dispune de experiență în materie de acreditare a mai multor sisteme, până acum, nu a acreditat decât sisteme din cadrul Consiliului, concepute pentru asigurarea propriei sale funcționări. În plus, transferarea și anexarea direct în interiorul administrației Secretariatului General al Consiliului a structurii alcătuite din consiliul de acreditare și organele sale subordonate, așa cum este ea în prezent, împreună cu personalul aferent alcătuit din agenți permanenți, pun pe plan administrativ aceleași dificultăți ca un transfer în cadrul Comisiei.

6) Consolidarea separării activităților în cadrul Agenției GNSS European:

Aceasta implică modificarea organizării interne a agenției astfel încât să nu mai existe îndoieli cu privire la independența activităților de acreditare față de celelalte activități efectuate în cadrul agenției.

Această soluție, și anume accentuarea separării activităților Agenției GNSS European și consolidarea autonomiei celor două entități diferite sub același acoperiș juridic și instituțional, permite asigurarea unui grad de independență potrivit pentru efectuarea activităților de acreditare și, în cele din urmă, a fost identificată ca fiind acțiunea cea mai puțin costisitoare, cea mai simplă și cel mai ușor de pus în aplicare. De altfel, ea a fost recomandată și de către Consiliu în declarația sa din 7 iunie 2012.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

În ceea ce privește nevoia de asigurare a independenței exercitării activităților legate de acreditarea sistemelor și de consolidare, în acest sens, a separării acestor activități de celelalte activități ale Agenției GNSS European, propunerea prevede, mai ales, sporirea competențelor consiliului de acreditare de securitate și a competențelor președintelui consiliului de acreditare de securitate prin alinierea parțială a acestora la competențele consiliului de administrație și, respectiv, la competențele directorului executiv.

Se prevede, astfel, că respectivul consiliu de acreditare de securitate pregătește și aprobă acea parte a programelor de lucru ale agenției care se referă la activitățile operaționale legate de acreditarea în materie de securitate a sistemelor, precum și acea parte a raportului anual privind activitățile și perspectivele agenției legată de activitățile de acreditare în materie de securitate a sistemelor și le transmite în timp util consiliului de administrație pentru a fi integrate în programul de lucru și în raportul anual al agenției. Consiliul trebuie, de asemenea, să exercite autoritate disciplinară asupra președintelui său.

În ceea ce privește președintele consiliului de acreditare de securitate, acestuia i se atribuie, referitor la activitățile de acreditare în materie de securitate, un rol comparabil celui îndeplinit de directorul executiv în legătură cu celelalte activități ale agenției. În afară de funcția de reprezentare a agenției, deja prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 912/2010 în versiunea actuală, acesta gestionează începând de acum activitățile de acreditare în materie de securitate sub conducerea consiliului de acreditare de securitate și asigură punerea în aplicare a acelei părți a programelor de lucru ale agenției, legată de acreditare. De asemenea, la invitația Parlamentului European și a Consiliului, el poate să prezinte un raport privind îndeplinirea misiunilor sale și să facă o declarație în fața acestor instituții.

În ceea ce privește punerea în aplicare a abordării interinstituționale privind agențiile descentralizate, alinierea la principiile definite în această abordare afectează, în special, regulile de adoptare a deciziilor consiliului de administrație, durata mandatului membrilor consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate, precum și durata mandatului președinților acestora, existența unui program de lucru multianual, competențele consiliului de administrație în materie de gestiunea personalului, evaluarea și revizuirea regulamentului, prevenirea conflictelor de interese și prelucrarea informațiilor sensibile neclasificate.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Elementele juridice ale propunerii menționate la punctul 3 de mai sus nu au, în sine, nicio implicație bugetară.

În schimb, fișa financiară legislativă asociată Regulamentului (UE) nr. 912/2010 care însoțește propunerea și care cuprinde noile nevoi în materie de personal ale agenției asociate cu noile sarcini care îi pot fi atribuite, cum ar fi operarea sistemelor GNSS europene, reflectă aceste cerințe pe plan financiar. Din punct de vedere bugetar, sumele necesare sunt deja incluse în propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar 2014-2020. Acestea vor fi finanțate prin realocare în cadrul liniilor bugetare ale programelor GNSS în același fel ca nevoile suplimentare pentru anul 2013. Trebuie remarcat faptul că acele cheltuieli legate de noile nevoi ale agenției în materie de personal vor fi parțial compensate de o reducere de 30 de posturi în schema de personal a Comisiei în cursul aceleiași perioade 2014-2020. Detaliile de natură bugetară apar în fișa financiară legislativă din anexă.

În orice caz, este necesar să se reamintească faptul că cifrele menționate în fișa financiară legislativă sunt subordonate, pe de o parte, adoptării cadrului financiar 2014-2020 de către autoritatea bugetară și, pe de altă parte, adoptării viitorului regulament GNSS.

2013/0022 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[4],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[5],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Din dispozițiile combinate ale articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[6] cu cele ale articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[7], rezultă că Agenția GNSS European (denumită în continuare „agenția”) asigură acreditarea sistemelor de radionavigație pin satelit europene (denumite în continuare „sistemele”) în materie de securitate și că, în acest scop, inițiază și supraveghează punerea în aplicare a procedurilor de securitate și realizează audituri privind securitatea.

(2)       Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 912/2010, în special cele de la capitolul III, explicitează condițiile în care agenția își îndeplinește misiunea în ceea ce privește acreditarea în materie de securitate a sistemelor. În principiu, acestea prevăd, în special, că deciziile de acreditare în materie de securitate se iau în mod independent față de Comisie și de entitățile responsabile cu punerea în aplicare a programelor de radionavigație prin satelit europene (denumite în continuare „programele”) și că autoritatea de acreditare în materie de securitate a sistemelor constituie, așadar, în cadrul agenției, un organ autonom care ia decizii în mod independent.

(3)       În conformitate cu acest principiu, Regulamentul (UE) nr. 912/2010 instituie consiliul de acreditare de securitate pentru sistemele GNSS europene (denumit în continuare „consiliul de acreditare de securitate”) care, alături de consiliul de administrație și de directorul executiv, constituie unul dintre cele trei organe ale agenției. Acest organ execută sarcinile încredințate agenției în ceea ce privește acreditarea în materie de securitate și este împuternicit să ia, în numele agenției, deciziile referitoare la acreditarea în materie de securitate. El adoptă propriul său regulament interior și își numește președintele.

(4)       Regulamentul (UE) nr. xxx/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit[8], care înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, definește schema de guvernanță publică a programelor în cursul perioadei 2014-2020. Acesta extinde misiunile atribuite agenției și prevede, în special, că agenția poate juca un rol major în operarea sistemelor.

(5)       În acest nou context, este esențial să se asigure faptul că acel consiliu de acreditare de securitate poate executa în mod independent misiunea care îi este încredințată, în special față de celelalte organe și activități ale agenției. Prin urmare, este foarte important să se accentueze separarea, chiar în interiorul agenției, a activităților legate de acreditare de celelalte activități ale acesteia, cum ar fi gestionarea centrului de securitate, contribuția la comercializarea sistemelor și toate activitățile pe care Comisia le poate delega agenției, în special cele legate de operarea sistemelor. În acest scop, până la 1 ianuarie 2014 cel târziu, ar trebui să se realizeze în cadrul agenției o diviziune structurală tangibilă și eficientă între diferitele activități ale acesteia.

(6)       Este important, în acest sens, să se modifice Regulamentul (UE) nr. 912/2010 în vederea consolidării, în principal, a autonomiei și a competențelor consiliului de acreditare de securitate, precum și ale președintelui său și a alinierii în mare parte a acestora la cele ale consiliului de administrație și, respectiv, ale directorului executiv al agenției, prin prevederea unei obligații de cooperare între diferitele organe ale agenției.

(7)       În ceea ce privește consiliul de acreditare de securitate, ar trebui ca acesta, și nu consiliul de administrație, să pregătească și să aprobe acea parte a programelor de lucru ale agenției care se referă la activitățile operaționale legate de acreditarea în materie de securitate a sistemelor, precum și acea parte a raportului anual privind activitățile și perspectivele agenției legată de activitățile de acreditare în materie de securitate a sistemelor și să le transmită în timp util consiliului de administrație pentru a fi integrate în programul de lucru și în raportul anual al agenției. El ar trebui, de asemenea, să exercite autoritate disciplinară asupra președintelui său.

(8)       În ceea ce privește președintele consiliului de acreditare de securitate, ar fi oportun ca acestuia i se atribuie, referitor la activitățile de acreditare în materie de securitate, un rol comparabil celui îndeplinit de directorul executiv în legătură cu celelalte activități ale agenției. Astfel, în afară de funcția de reprezentare a agenției, deja prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 912/2010 în versiunea din 22 septembrie 2010, președintele consiliului de acreditare de securitate ar trebui să gestioneze activitățile de acreditare în materie de securitate sub conducerea consiliului de acreditare de securitate și să asigure punerea în aplicare a acelei părți a programelor de lucru ale agenției, legată de acreditare. De asemenea, la invitația Parlamentului European și a Consiliului, el ar trebui să fie în măsură să prezinte un raport privind îndeplinirea misiunilor sale și să facă o declarație în fața acestor instituții.

(9)       În plus, tot în scopul menținerii autonomiei consiliului de acreditare de securitate și pentru a evita orice conflict de interese, ar fi la fel de util ca, pe de o parte, consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia să efectueze lucrările într-un loc care garantează autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de operarea sistemelor și, pe de altă parte, ca regulile interne ale agenției în materie de personal să asigure autonomia și independența personalului care efectuează activitățile de acreditare de securitate față de personalul care efectuează celelalte activități ale agenției.

(10)     De asemenea, având în vedere implicarea anumitor țări terțe în programele GNSS europene, inclusiv în materie de securitate, este necesar să se prevadă, în mod explicit, că reprezentanți ai țărilor terțe pot participa, în condiții care urmează a fi definite, la lucrările consiliului de acreditare de securitate.

(11)     În plus, este necesar ca Regulamentul (UE) nr. 912/2010 să fie pus în conformitate cu principiile menționate în abordarea comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate, adoptată de aceste trei instituții la 5 iulie, 26 iunie și, respectiv, 12 iunie 2012, în special în ceea ce privește regulile de adoptare a deciziilor consiliului de administrație, durata mandatului membrilor consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate, precum și durata mandatului președinților acestora, existența unui program de lucru multianual, competențele consiliului de administrație în materie de gestiunea personalului, evaluarea și revizuirea regulamentului, prevenirea conflictelor de interese și prelucrarea informațiilor sensibile neclasificate.

(12)     Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, în special prin prevenirea și depistarea neregulilor, prin efectuarea de investigații, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni.

(13)     În final, având în vedere că articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. xxx/2013 [viitorul regulament GNSS] prevede posibilitatea pentru statele membre de a furniza fonduri suplimentare pentru a finanța anumite elemente ale programelor, ar trebui să i se permită agenției să încheie contracte comune cu statele membre atunci când acest lucru se dovedește a fi necesar pentru îndeplinirea misiunilor sale.

(14)     Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 912/2010 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Organe

1.           Organele agenției sunt:

a) consiliul de administrație,

b) directorul executiv,

c) consiliul de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene.

2.           Organele agenției își îndeplinesc misiunile, astfel cum au fost definite la articolele 6, 8 și, respectiv, 11, în conformitate cu orientările formulate de Comisie, conform prevederilor de la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008.

3.           Consiliul de administrație și directorul executiv, pe de o parte, consiliul de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene și președintele acestuia, pe de altă parte, cooperează pentru a asigura funcționarea agenției conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, precum regulamentul de procedură internă al consiliului de administrație, regulamentul de procedură internă al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statutului personalului și normele privind accesul la documente.”

(2) Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Statutul juridic, birourile locale

1.           Agenția reprezintă un organism al Uniunii. Ea are personalitate juridică.

2.           În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai largă capacitate juridică acordată persoanelor juridice, în baza legislației statului membru respectiv. Agenția poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în procedurile judiciare.

3.           Agenția poate decide să înființeze birouri locale în statele membre, sub rezerva acordului acestora, sau în țările terțe care participă la activitatea agenției în conformitate cu articolul 23.

Dispozițiile referitoare la instalarea și funcționarea agenției în statele membre și în țările terțe gazdă, precum și la avantajele aprobate de acestea din urmă pentru directorul executiv, membrii consiliului de administrație, personalul agenției și membrii familiilor acestora fac obiectul unor acorduri speciale încheiate între agenție și statele membre și țările terțe respective. Acordurile speciale sunt aprobate de către consiliul de administrație.

Statele membre și țările terțe gazdă oferă un cadru optim pentru buna desfășurare a activităților agenției, în special în ceea ce privește:

a)       accesibilitatea spațiilor de lucru,

b)       existența unor infrastructuri de învățământ adecvate pentru copiii membrilor personalului și pentru cei ai experților naționali detașați,

c)       accesul la piața muncii, la sistemul de securitate socială și la asistență medicală pentru familiile membrilor personalului și pentru cele ale experților naționali detașați.

4.           Agenția este reprezentată de către directorul său executiv, sub rezerva articolului 11a alineatul (1) litera d).”

(3) Articolul 5 se modifică după cum urmează:

a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Consiliul de administrație este format din:

a)          câte un reprezentant numit de fiecare stat membru,

b)         cinci reprezentanți numiți de către Comisie,

c)          un reprezentant fără drept de vot numit de Parlamentul European.

Mandatul membrilor consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit.

Un reprezentant al consiliului de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene, un reprezentant al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „ÎR”) și un reprezentant al Agenției Spațiale Europene (denumită în continuare „ASE”) sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori.”

b) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„4. Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte dintre membrii săi. Vicepreședintele ia automat locul președintelui în cazul în care acesta nu este în măsură să își îndeplinească atribuțiile. Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani, putând fi reînnoit o dată, și expiră atunci când aceștia își pierd calitatea de membri ai consiliului de administrație.”

c) alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„6. Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în prezentul regulament, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea absolută a membrilor săi cu drept de vot.

O majoritate de două treimi din toți membrii care au drept de vot este necesară pentru alegerea președintelui consiliului de administrație și a vicepreședintelui acestuia, pentru adoptarea bugetului și a programelor de lucru.”

(4) Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Atribuțiile consiliului de administrație

1.           Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest sens, fără a aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute în capitolul III.

2.           Consiliul de administrație efectuează, în plus, următoarele sarcini:

a) adoptă, până la data de 30 iunie a primului an al cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul de lucru multianual al agenției pentru perioada acoperită de cadrul financiar multianual după integrarea părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera b), și după primirea avizului Comisiei;

b) adoptă, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an și după primirea avizului Comisiei, programul de lucru al agenției pentru anul care urmează după integrarea părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera c);

c) își îndeplinește îndatoririle în legătură cu bugetul agenției prevăzute la articolul 13 alineatele (5), (6), (10) și (11) și la articolul 14 alineatul (5);

d) supraveghează funcționarea centrului de securitate Galileo (denumit în continuare „Centrul de monitorizare a securității Galileo” sau „GSMC”) menționat la articolul 16 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 683/2008;

e) adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (*), în conformitate cu articolul 21;

f) adoptă raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției după integrarea părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) litera d), și îl transmite, până la 1 iulie, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi;

g) dă curs în mod corespunzător concluziilor și recomandărilor evaluărilor menționate la articolul 26, precum și celor care rezultă din anchetele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și tuturor rapoartelor de audit intern sau extern și transmite autorității bugetare orice informație relevantă cu privire la rezultatele procedurilor de evaluare;

h) este consultat de directorul executiv cu privire la convențiile de delegare încheiate între Comisie și agenție în temeiul articolului [15 alineatul (1) litera d)] din regulamentul [viitorul regulament privind GNSS] înainte de semnarea acestora;

i) adoptă regulamentul său de procedură.

3.           În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Statutul funcționarilor Uniunii Europene și, respectiv, de Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene („competențele de autoritate împuternicită să facă numiri”).

Consiliul de administrație adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil altor agenți, prin care deleagă directorului executiv competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri și definește condițiile în care această delegare de competențe poate fi suspendată. Directorul executiv este autorizat să subdelege aceste competențe.

În aplicarea paragrafului precedent, în cazul în care circumstanțe foarte ieșite din comun impun acest lucru, consiliul de administrație poate, printr-o decizie, să suspende temporar delegarea către directorul executiv a competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri și competențele subdelegate de către acesta și să le exercite el însuși sau să le delege unuia dintre membrii săi sau unui membru al personalului, altul decât directorul executiv.

Cu toate acestea, prin derogare de la al doilea paragraf, consiliul de administrație trebuie să delege președintelui consiliului de acreditare de securitate competențele prevăzute la primul paragraf în ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute în capitolul III, precum și măsurile disciplinare de luat în ceea ce privește personalul menționat mai sus.

Consiliul de administrație adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și, respectiv, a Regimului aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 110 din statut În ceea ce privește recrutarea, evaluarea și reclasificarea personalului implicat în activitățile prevăzute în capitolul III, precum și măsurile disciplinare relevante, consiliul de administrație consultă în prealabil consiliul de acreditare de securitate și ținând cont de observațiile acestuia în mod corespunzător.

El adoptă, de asemenea, măsurile referitoare la detașarea experților naționali detașați menționate la articolul 15c, după consultarea consiliului de acreditare de securitate și ținând cont de observațiile acestuia în mod corespunzător.

4.           Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în conformitate cu articolul 15c alineatul (4). El exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv.

_________________

(*)     JO L 145, 31.05.2001, p. 43.”

(5) Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Directorul executiv

Agenția este gestionată de către directorul său executiv, care își exercită funcțiile sub conducerea consiliului de administrație, fără a aduce atingere competențelor conferite de articolele 11 și 11a consiliului de acreditare de securitate și, respectiv, președintelui consiliului de acreditare de securitate.”

(6) Articolul 8 se modifică după cum urmează:

„Articolul 8

Atribuțiile directorului executiv

Directorul executiv are următoarele atribuții:

(1) asigură reprezentarea agenției, cu excepția activităților desfășurate și a deciziilor luate în conformitate cu capitolele II și III, și are ca sarcină gestionarea acesteia; semnează convențiile de delegare încheiate între Comisie și agenție în temeiul articolului [15 alineatul (1) litera d)] din regulamentul [viitorul regulament privind GNSS];

(2) pregătește lucrările consiliului de administrație și participă, fără a avea drept de vot, la lucrările consiliului de administrație;

(3) asigură punerea în aplicare a programelor de lucru ale agenției sub controlul consiliului de administrație, cu excepția acelei părți a programelor menționată în capitolul III;

(4) ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea instrucțiunilor administrative interne și publicarea înștiințărilor, pentru a asigura funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament;

(5) întocmește un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției în conformitate cu articolul 13 și execută bugetul în conformitate cu articolul 14;

(6) elaborează în fiecare an un proiect de raport general pe care îl transmite consiliului de administrație, ținând cont în mod corespunzător de observațiile președintelui consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește activitățile prevăzute în capitolul III;

(7) se asigură că agenția, în calitate de operator al GSMC, este în măsură să respecte instrucțiunile formulate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC;

(8) definește structura organizațională a agenției și o înaintează spre aprobare consiliului de administrație;

(9) exercită, în ceea ce privește personalul agenției, competențele prevăzute la articolul 6 alineatul (3) primul paragraf, în măsura în care competențele respective îi sunt delegate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) al doilea paragraf;

(10) poate adopta, cu acordul consiliului de administrație, măsurile necesare pentru a crea birouri locale în statele membre în conformitate cu articolul 4;

(11) se asigură că consiliul de acreditare de securitate și organismele menționate la articolul 11 alineatul (11) dispun de un secretariat și de toate resursele necesare unei bune funcționări;

(12) pregătește un plan de acțiune pentru a se asigura că vor fi transpuse în practică concluziile și recomandările evaluărilor anterioare și prezintă Comisiei un raport semestrial privind progresele realizate;

(13) ia următoarele măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii:

i) ia măsuri de prevenire a fraudei, corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de control eficiente;

ii) atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficiente, proporționale și descurajante;

(14) elaborează o strategie antifraudă pentru agenție și o transmite spre aprobare consiliului de administrație.”

(7) Se introduce următorul articol 8a:

„Articolul 8a

Programele de lucru și raportul anual

1.           Programul multianual al agenției menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a) prevede acțiunile care trebuie îndeplinite de agenție în cursul perioadei acoperite de cadrul financiar multianual prevăzut la articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv acțiunile legate de relațiile internaționale și de comunicare pentru care este responsabilă. Acest program determină resursele umane și financiare alocate fiecărei activități. El ține cont de rezultatul evaluărilor prevăzute la articolul 26.

2.           Pe baza programului de lucru multianual, programul de lucru anual prevăzut la articolul 6 alineatul (2) litera (b) prevede acțiunile care trebuie îndeplinite de agenție în cursul anului următor, inclusiv acțiunile legate de relațiile internaționale și de comunicare pentru care este responsabilă. Acest program determină resursele umane și financiare alocate fiecărei activități. El include, cu titlu informativ, sarcinile pe care Comisia, după caz, le-a delegat agenției în temeiul articolului [15 alineatul (1) litera d)] din regulament (viitorul regulament privind GNSS).

3.           Raportul general anual prevăzut la articolul 8 litera (f) relatează punerea în aplicare a programelor de lucru ale agenției.”

(8) La articolul 10, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„g) autoritatea de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene constituie, în cadrul agenției, un organ autonom, care ia decizii în mod strict independent, inclusiv față de Comisie și de celelalte entități responsabile cu punerea în aplicare a programelor, precum și față de directorul executiv și de consiliul de administrație al agenției;”

(9) Articolul 11 se modifică după cum urmează:

a) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:

a)       efectuează lucrări de acreditare de securitate a sistemelor care constau în verificarea conformității sistemelor cu cerințele de securitate menționate la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și respectarea normelor de securitate relevante aplicabile Consiliului și Comisiei;

b)      pregătește și aprobă acea parte a programului de lucru multianual menționat la articolul 8a alineatul (1) referitoare la activitățile operaționale prevăzute în prezentul capitol și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea lor, și o transmite în timp util consiliului de administrație pentru a fi integrată în programul de lucru multianual menționat mai sus.

c)       pregătește și aprobă acea parte a programului de lucru anual menționat la articolul 8a alineatul (2) referitoare la activitățile operaționale prevăzute în prezentul capitol și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea lor, și o transmite în timp util consiliului de administrație pentru a fi integrată în programul de lucru multianual menționat mai sus.

d)      pregătește și aprobă acea parte a raportului anual menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (f) referitoare la activitățile și perspectivele agenției prevăzute în prezentul capitol, precum și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea lor, și o transmite în timp util consiliului de administrație pentru a fi integrată în raportul menționat mai sus;

e)       exercită autoritate disciplinară asupra președintelui său;

f)       adoptă propriul regulament de procedură internă.”

b) alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„7. Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al ÎR. Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate are o durată de patru ani și poate fi reînnoit. Un reprezentant al ESA este invitat să asiste la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observator. După caz, participarea reprezentaților țărilor terțe și condițiile acestei participări se stabilesc în acordurile prevăzute la articolul 23.

8. Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte dintre membrii săi cu o majoritate de două treimi din toți membrii care dețin drept de vot. Vicepreședintele ia automat locul președintelui în cazul în care acesta nu-și poate îndeplini atribuțiile.

Consiliul de acreditare de securitate are competența de a revoca președintele și vicepreședintele. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.

Mandatul președintelui și vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o dată. Mandatul se încheie atunci când președintele sau vicepreședintele își pierde calitatea de membru al consiliului de acreditare de securitate.”

c) alineatul (9) se elimină;

d) alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„10. Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a îndeplini funcții corespunzătoare de sprijin administrativ și pentru a-i permite, împreună cu organele menționate la alineatul (11), să își îndeplinească atribuțiile în mod independent, în special în ceea ce privește gestionarea dosarelor, inițierea și monitorizarea punerii în aplicare a procedurilor de securitate și realizarea auditurilor în materie de securitate a sistemelor, pregătirea deciziilor și organizarea reuniunilor sale. Acesta are, de asemenea, acces la orice informație utilă pentru îndeplinirea sarcinilor de care dispune agenția, fără a aduce atingere principiilor de autonomie și independență menționate la articolul 10 litera g).”

e) se adaugă următorul alineat (17):

„17. Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își efectuează activitățile într-un mod care garantează autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de operarea sistemelor.”

(10) următorul articol 11a se inserează după articolul 11:

„Articolul 11a

Atribuțiile președintelui consiliului de acreditare de securitate

1.           Președintele consiliului de acreditare de securitate are următoarele atribuții:

a)       gestionează activitățile de acreditare de securitate sub conducerea consiliului de acreditare de securitate;

b)      asigură punerea în aplicare a acelei părți a programelor de lucru ale agenției prevăzute în prezentul capitol sub controlul consiliului de acreditare de securitate;

c)       cooperează cu directorul executiv pentru a îl ajuta să stabilească proiectul de schemă de personal menționat la articolul 13 alineatul (3);

d)      asigură reprezentarea agenției pentru activitățile și deciziile prevăzute în prezentul capitol;

e)       exercită, în ceea ce privește personalul agenției implicat în activitățile care țin de prezentul capitol, competențele prevăzute la articolul 6 alineatul (3) primul paragraf care îi sunt delegate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) al patrulea paragraf.

2.           Președintele consiliului de acreditare de securitate poate fi invitat de către Parlamentul European sau Consiliu să prezinte un raport privind îndeplinirea misiunilor sale și să facă o declarație în fața acestor instituții.”

(11) Articolul 13 se modifică după cum urmează:

a) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Directorul executiv întocmește, în strânsă cooperare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute în capitolul III, un proiect de estimare a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru anul care urmează și îl prezintă consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.”

b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„5. În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de estimare a veniturilor și cheltuielilor și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute în capitolul III, o estimare a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru anul financiar care urmează.”

(12) La articolul 14, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„Până la data de 30 aprilie a anului N + 2, la recomandarea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, Parlamentul European acordă directorului executiv descărcare de gestiune în ceea ce privește execuția bugetului pentru anul N; cu excepția părții din execuția bugetului care ține de sarcinile încredințate, după caz, agenției în temeiul articolului [15 alineatul (1) litera d)] din regulament [viitorul regulament privind GNSS], în cazul căreia se aplică procedura menționată la articolele 164 și 165 din Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului.

_________________

(*)     JO L 298, 26.10.2012, p. 1.”

(13) Se introduce următorul capitol IVa după capitolul IV:

„CAPITOLUL IVa

RESURSE UMANE

Articolul 15a

Personalul

1.           Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor Uniunii Europene, Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării statutului și a regimului mai sus menționate.

2.           Regulile interne ale agenției, precum regulamentul de procedură internă al consiliului de administrație, regulamentul de procedură internă al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a statului personalului și normele privind accesul la documente garantează autonomia și independența personalului care efectuează activități de acreditare în materie de securitate față de personalul care efectuează celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 10 litera g).

Articolul 15b

Numirea și mandatul directorului executiv

1.           Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.

2.           Directorul executiv este numit de către consiliul de administrație în funcție de meritele și capacitățile sale atestate în domeniul administrației și gestiunii, precum și de competențele și experiența sa în domeniile relevante, pe baza unei liste de candidați propuși de Comisie în urma unei competiții deschise și transparente, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în alte publicații.

Președintele consiliului de administrație reprezintă agenția în scopul încheierii contractului cu directorul executiv.

Consiliul de administrație adoptă decizia de numire a directorului executiv cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

3.           Durata mandatului directorului executiv este de cinci ani. La sfârșitul mandatului acestuia, Comisia procedează la o evaluare care ține seama de performanțele directorului executiv, precum și de viitoarele misiuni și provocări ale agenției.

La propunerea Comisiei, care ține cont de evaluarea menționată în primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată pentru o perioadă mai mică sau egală cu cinci ani.

Decizia de prelungire a mandatului directorului executiv este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

Un director executiv al cărui mandat a fost prelungit nu poate participa la o procedură de selecție pentru același post după încheierea perioadei cu care i-a fost prelungit mandatul.

4.           Consiliul de administrație poate revoca directorul executiv în urma propunerii Comisiei prin intermediul unei decizii adoptate cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

5.           Parlamentul European sau Consiliul poate invita directorul executiv să prezinte un raport privind îndeplinirea misiunilor sale și să facă o declarație în fața acestor instituții.

Articolul 15c

Experții naționali detașați

Agenția poate recurge, de asemenea, la experți naționali. Aceștia dețin autorizările de securitate adecvate.”

(14) Articolul 16 se modifică după cum urmează:

„Articolul 16

Lupta Antifraudă

1.           Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, se aplică fără restricții dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (*). În acest sens, agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (**) și adoptă dispozițiile corespunzătoare aplicabile personalului agenției și experților naționali detașați, recurgând la modelul de decizie care figurează în anexa la acordul respectiv.

2.           Curtea de Conturi are puterea de a controla beneficiarii creditelor acordate de agenție, precum și contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii prin intermediul agenției, pe baza documentelor care îi sunt furnizate sau a unor inspecții efectuate la fața locului.

3.           În temeiul subvențiilor finanțate sau al contractelor încheiate de agenție, OLAF poate efectua anchete, inclusiv controale și verificări la fața locului, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 și ale Regulamentului (EURATOM, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (***) pentru a combate frauda, corupția sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

4.           Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3) de la prezentul articol, acordurile de cooperare încheiate de agenție cu țări terțe sau cu organizații internaționale, contractele și acordurile de grant încheiate de agenție cu terți, precum și orice decizie de finanțare luată de agenție autorizează în mod expres Curtea de Conturi și OLAF să efectueze controale și anchete în conformitate cu competențele lor.

_________________

(*)     JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(**)   JO L 136, 31.5.1999, p. 15.

(***) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.”

(15) Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 17

Privilegii și imunități

Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică agenției și personalului acesteia.”

(16) Articolul 18 se elimină;

(17) Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 22

Norme de securitate privind protecția informațiilor clasificate sau a informațiilor cu caracter sensibil

Agenția aplică normele în materie de securitate ale Comisiei referitoare la protecția informațiilor clasificate ale Uniunii, astfel cum au fost stabilite în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (*). Agenția aplică aceste norme și în cazul informațiilor cu caracter sensibil neclasificate. Sunt vizate, în special, dispozițiile privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective.

_________________

(*)     JO L 317, 3.12.2001, p. 1.”

(18) După articolul 22 se inserează următorul articol 22a:

„Articolul 22a

Conflictul de interese

1.           Directorul executiv, precum și funcționarii detașați temporar din partea statelor membre și din partea Comisiei fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Declarațiile respective se fac în scris în momentul intrării în funcție și se reînnoiesc în cazul în care situația lor personală se schimbă.

2.           Experții externi care participă la grupurile de lucru ad hoc declară în scris, înainte de fiecare reuniune la care participă, interesele despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor având în vedere subiectele înscrise pe ordinea de zi.

3.           Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate instituie o politică ce permite evitarea conflictelor de interese.”

(19) După articolul 23 se inserează următorul articol 23a:

„Articolul 23a

Atribuirea contractelor de achiziții publice în comun cu statele membre

În vederea îndeplinirii misiunilor sale, agenția este autorizată să încheie contracte comune cu statele membre în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (*).

_________________

(*)     JO L 362, 31.12.2012, p. 1.”

(20) Articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 26

Evaluarea și revizuirea prezentului regulament

1.           Cel târziu în 2016, și, ulterior, la intervale de cinci ani, Comisia procedează la evaluarea agenției în ceea ce privește, mai ales, impactul său, eficacitatea sa, buna sa funcționare, metodele sale de lucru, necesitățile sale și utilizarea resurselor care îi sunt încredințate. Această evaluare cuprinde, în special, examinarea unei eventuale modificări a misiunilor agenției și a impactului financiar al unei astfel de modificări.

2.           Comisia transmite raportul de evaluare, precum și propriile sale concluzii privind conținutul raportului respectiv, Parlamentului European, Consiliului, consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate al agenției. Rezultatele evaluării sunt făcute publice.

3.           O evaluare din două cuprinde o analiză a bilanțului agenției cu privire la obiectivele și misiunile sale. În cazul în care Comisia consideră că nu se mai justifică menținerea agenției în ceea ce privește obiectivele și misiunile care i-au fost atribuite, Comisia poate propune abrogarea prezentului regulament.”

Articolul 2

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

              3.2.3. Impactul estimat asupra resurselor umane ale [organismului]

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

              3.4.    Impactul estimat asupra resurselor umane ale Comisiei

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European – modificare adusă fișei financiare

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[9]

Domeniul (domeniile) de politică în cauză: Întreprinderi și industrie

Capitolul 02 05: PROGRAMUL DE RADIONAVIGAȚIE PRIN SATELIT (GALILEO ȘI EGNOS)

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativa care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[10]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

þ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiectiv(e)

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Susținerea prezenței europene în spațiu și dezvoltarea serviciilor legate de sateliți

Programele de radionavigație prin satelit (denumite în continuare „programele”) constituie proiecte pilot ale Uniunii. Ele vizează furnizarea de servicii de radionavigație și vor fi generatoare de evoluții semnificative în numeroase sectoare de activitate, factori de inovare tehnologică și de creștere a competitivității economiei europene, precum și sursă de noi locuri de muncă, de venituri comerciale și de beneficii socio-economice. Ele se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020 și al politicilor de dezvoltare durabilă.

Mai exact, programul Galileo își propune să stabilească sistemul global de navigație prin satelit al Europei (denumit în continuare „GNSS”). Acesta va permite furnizarea către utilizatorii din întreaga lume de servicii de poziționare, sincronizare și navigație pentru o gamă largă de aplicații, de la transport până la lichidarea de valori mobiliare, incluzând alimentarea cu energie electrică, prognoza meteo și taxele de drum.

EGNOS este un sistem european conceput pentru a îmbunătăți performanțele GPS-ului american în zona europeană. El permite utilizarea serviciilor existente de navigație prin satelit pentru aplicații de importanță critică pe planul securității, cum ar fi pilotarea și aterizarea unui avion sau traversarea unui șenal de către o navă, pentru a enumera doar câteva dintre exemplele din domeniul transportului aerian sau maritim.

Pe baza structurii de guvernanță prezentată de Comisie în propunerea sa de regulament referitor la implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit[11], precum și pe baza structurii de guvernanță promovată de Parlamentul European și de Consiliu, în orientarea sa generală parțială adoptată în data de 7 iunie 2012, Agenția GNSS European (denumită în continuare „agenția”) va juca un rol esențial în faza de operare a sistemelor.

În același timp, dat fiind că regulamentul de implementare și operare a sistemelor europene de radionavigație prin satelit (denumit în continuare „regulamentul GNSS”) face în prezent obiectul discuțiilor dintre colegislatori, nefiind încă adoptat, și că el este subordonat deciziei finale referitoare la următorul cadru financiar multianual, anumite ipoteze luate în considerare pentru întocmirea prezentei fișe financiare ar putea suferi modificări.

1.4.2.     Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Dată fiind implicarea importantă a agenției în faza de operare a programelor, prezenta propunere vizează consolidarea independenței consiliului de acreditare de securitate (unul dintre cele trei organe ale agenției) și garantarea punerii la dispoziție a resurselor umane și financiare adecvate, astfel încât agenția să se poată achita de sarcinile care i-au fost încredințate.

1. Acreditarea de securitate:

Având în vedere importanța lor strategică, sistemele europene de radionavigație prin satelit sunt considerate infrastructuri de importanță critică. Ele ar putea fi utilizate în mod abuziv, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Mai mult, orice întrerupere a serviciilor prestate ar putea antrena pierderi importante pentru economia europeană, dat fiind că un număr tot mai mare de sectoare economice sunt tributare radionavigației prin satelit.

Pentru a garanta securitatea sistemelor, trebuie să se recurgă la o acreditare de securitate independentă, acest lucru fiind un aspect de importanță capitală pentru sistemele în cauză. O astfel de acreditare garantează că măsurile de securitate sunt suficiente pentru a proteja sistemul împotriva amenințărilor și vulnerabilităților, că sistemul însuși nu se confruntă cu riscuri inacceptabile pe durata sa de viață și că poate procesa, stoca și transfera informații sensibile sau confidențiale fără riscuri inacceptabile, în conformitate cu condițiile specifice definite.

Având în vedere că agenția se va implica și mai mult în implementarea programelor în cadrul noii structuri de guvernanță, trebuie intensificată separarea dintre activitățile legate de acreditarea de securitate și celelalte activități, pentru a se evita un conflict de interese între cele două tipuri de activități și pentru a menține independența acreditării de securitate.

2. Dezvoltarea pieței și a aplicațiilor:

Agenția ar trebui să contribuie la comercializarea serviciilor Galileo și EGNOS, pentru a favoriza adoptarea lor de către piață. În ceea ce privește comercializarea serviciilor, acest ultim aspect este foarte important pentru maximizarea beneficiilor socio-economice așteptate de la aceste sisteme.

3. Operarea Centrelor de monitorizare a securității Galileo și dezvoltarea de aplicații SPR:

Agenția va fi responsabilă cu operarea GSMC (Galileo Security Monitoring Centre).

GSMC este considerat ca fiind „creierul” sistemului Galileo în ceea ce privește securitatea sa globală. Este vorba de un centru operațional de importanță critică pentru sistem. Acesta va avea capacitatea de a analiza și de a combate diverse amenințări și atacuri. El va trebui așadar să fie operațional înainte ca serviciile Galileo să fie implementate și operaționale; centrul va funcționa 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu experți calificați. GSMC va avea două sedii, unul în Franța, la Saint-Germain-en-Laye, și unul în Regatul Unit, la Swanwick.

4. Operarea sistemelor:

Obiectivul operării sistemelor este de a furniza servicii de înaltă calitate, pentru a răspunde astfel nevoilor utilizatorilor, precum și de a lua toate măsurile pentru ca adoptarea acestor servicii să se facă la scara cea mai largă și cât mai rapid cu putință. O structurare adecvată a operării este indispensabilă pentru a asigura funcționarea pe termen lung a sistemelor și maximizarea beneficiilor socio-economice.

Cadrul de guvernanță trebuie adaptat la diversele programe (Galileo și EGNOS), în măsura în care acestea din urmă se află în stadii diferite de dezvoltare. De asemenea, el trebuie adaptat la fazele programului, pentru a evita riscurile unei întreruperi a furnizării de servicii. În timp ce EGNOS este deja operațional și se află în faza de operare, Galileo va intra în curând într-o etapă crucială a dezvoltării sale odată cu furnizarea de servicii, fapt care va marca începutul fazei de operare.

În ceea ce privește EGNOS,

- faza sa de operare a început în octombrie 2009;

- Comisia este responsabilă în prezent de gestionarea operării EGNOS. Această responsabilitate îi va fi transferată agenției la 1 ianuarie 2014, cu o introducere progresivă prevăzută pentru 2012;

- în temeiul noului cadru de guvernanță propus (începând cu 2014), agenția va gestiona toate activitățile legate de operarea EGNOS și va delega anumite sarcini operaționale altor entități, în special operatorului sistemului EGNOS.

În ceea ce privește Galileo,

- diferite faze ale programului se vor suprapune în cursul următorilor ani;

- în cursul fazei de desfășurare a programului, actualmente în curs, se va menține organizarea actuală, pentru a asigura astfel continuitatea și coerența fazei respective. Prin urmare, Comisia va rămâne responsabilă cu realizarea infrastructurii programului Galileo;

- în cursul fazei de operare, care ar trebui să înceapă în 2014 cu furnizarea primelor servicii, agenția se va vedea obligată să delege progresiv gestionarea activităților legate de această fază, ca parte a unei convenții de delegare încheiată cu Comisia. Agenția va fi responsabilă cu coordonarea tuturor sarcinilor legate de operarea sistemului, cum ar fi întreținerea, sarcinile necesare pentru asigurarea bunei funcționări a sistemului, furnizarea de servicii și punerea în aplicare a viitoarelor generații de sisteme. Totodată, agenția va trebui să contribuie la definirea cerințelor specifice viitoarelor sisteme, prin furnizarea unui feedback cu privire la evoluția nevoilor operaționale și a nevoilor utilizatorilor. Această fază de operare constituie o nouă fază pentru program și gestionarea sa se va face prin transferul responsabilității de gestionare a programului de la Comisie către agenție.

Pentru a-și asuma sarcinile legate de operarea sistemelor, agenția va trebui să dispună de personal suficient. Pentru a asigura continuitatea serviciilor și o bună demarare a fazei de operare a programului Galileo în 2014, este esențial să se pună în aplicare perioadele de tranziție necesare înainte de 2014.

Obiectivul specific

Dezvoltarea și asigurarea infrastructurii și a serviciilor bazate pe radionavigația prin satelit (Galileo).

Activitatea (activitățile) AMB/ABB în cauză

02 05 PROGRAM DE RADIONAVIGAȚIE PRIN SATELIT (GALILEO ȘI EGNOS)

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Programele europene de radionavigație prin satelit au fost lansate cu mai mult de un deceniu în urmă, cu ambiția politică de a dezvolta și de a opera un sistem care să acopere lumea întreagă și care să aducă Uniunii Europene o serie de avantaje strategice și economice și să furnizeze servicii de radionavigație prin satelit perfect adaptate utilizărilor civile.

Programele Galileo și EGNOS vor aduce beneficii socio-economice importante Uniunii Europene, datorită:

i) beneficiilor directe rezultate din creșterea pieței din aval a GNSS (receptoare și aplicații). De exemplu, dacă mai multe avioane sunt echipate cu receptoare GNSS, producătorii acestor receptoare vor beneficia de venituri suplimentare;

ii) beneficiilor indirecte rezultate din apariția unor noi aplicații. Dacă se reduce durata zborurilor ca urmare a unei navigații îmbunătățite, avioanele vor polua mai puțin și pasagerii vor economisi timp prețios. În plus, mijloacele de transport mai sigure și serviciile de urgență mai eficiente vor permite salvarea mai multor vieți;

iii) beneficiilor directe rezultate din creșterea pieței din amonte și repercusiunilor tehnologice asupra altor sectoare. Industria va profita de investițiile realizate în segmentul GNSS din amonte. Cu toate acestea, și alte sectoare vor profita de noile evoluții din sectorul spațial. De exemplu, instrumentele concepute pentru evaluarea și monitorizarea stării structurale a lansatoarelor sau rezervoarelor pot fi utilizate în întreprinderile din sectorul automobilelor, construcțiilor și energiei, precum și în întreprinderile de utilitate publică.

Deși sistemul instituit prin programul Galileo va fi autonom, serviciile sale vor fi optimizate datorită interoperabilității cu alte sisteme, cum ar fi GPS-ul american sau GLONASS-ul rus. Prin urmare, cooperarea cu alte țări care furnizează servicii de navigație prin satelit va permite optimizarea beneficiilor pentru utilizatori, cetățeni sau economie în general.

Prin gestionarea operării sistemelor și a acreditării de securitate, agenția va reprezenta cheia de boltă a furnizării de servicii. Ea va juca totodată un rol esențial în încurajarea dezvoltării unei piețe în aval. Așadar, performanța agenției va avea un impact direct asupra beneficiilor socio-economice așteptate de la aceste sisteme.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatorii care permit monitorizarea performanței agenției vor fi stabiliți în funcție de tipul activității, astfel cum se precizează mai jos:

1. Acreditarea de securitate:

Agenția trebuie să garanteze că activitățile de acreditare de securitate sunt efectuate în mod optim și la timp în cazul fiecărei faze a programului Galileo (de exemplu, pentru a permite fiecare lansare de sateliți). Implementarea va fi evaluată pe baza contribuției sale la reușita desfășurării infrastructurii și a numărului de verificări/controale de securitate efectuate în fiecare an.

Aceste verificări și controale constau dintr-o evaluare tehnică detaliată efectuată în numele sau de către autoritatea competentă sau de către reprezentanții competenți desemnați, a aspectelor referitoare la securitatea sistemelor, a unui produs criptografic sau a sistemelor informatice legate de securitate. Evaluarea confirmă prezența funcționalităților de securitate necesare și evaluează incoruptibilitatea acestora. Evaluarea determină măsura în care cerințele în materie de securitate ale sistemului au fost satisfăcute și stabilește gradul de fiabilitate al sistemului.

Numărul verificărilor/controalelor efectuate depinde de activitate și de desfășurările de stații terestre.

Se estimează că în perioada 2013-2015 se vor realiza anual aproximativ 10 verificări/controale, iar în perioada 2016-2020 numărul acestora se va reduce la 5.

2. Dezvoltarea pieței și a aplicațiilor:

Activitățile agenției în raport cu comercializarea serviciilor vor fi evaluate pe baza adoptării de către piață a unor servicii furnizate de EGNOS și Galileo cu ajutorul unor indicatori specifici care urmează să fie dezvoltați pentru servicii odată ce vor fi devenit operaționale, cum ar fi numărul aeroporturilor care dispun de proceduri de apropiere bazate pe EGNOS, numărul tractoarelor echipate cu receptoare EGNOS sau estimarea beneficiilor socio-economice totale rezultate din sisteme.

Până în prezent, 82 de aeroporturi au dezvoltat proceduri de apropiere pe baza sistemului EGNOS. Obiectivul pentru 2020 este ca 50% dintre aeroporturile adaptate și pentru care utilizarea EGNOS este pertinentă să dezvolte astfel de proceduri.

3. Operarea Centrelor de monitorizare a securității Galileo și dezvoltarea de aplicații SPR:

Gradul de desfășurare a acestor activități poate fi măsurat cu ajutorul numărului de proceduri operaționale în vigoare. Obiectivul este ca, până în 2016, să existe 500 de proceduri. În prezent, dat fiind că centrele nu sunt operaționale, aceste proceduri nu au fost încă puse în aplicare.

4. Operarea sistemelor:

Conform propunerii de regulament referitor la implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, activitățile legate de operarea sistemelor se vor baza pe o convenție de delegare încheiată între Comisie și agenție. Această convenție de delegare va prezenta în detaliu indicatorii operaționali, pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestor activități, astfel cum este cazul actualmente cu EGNOS.

1.5.        Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Ținând seama de cifrele actuale referitoare la dezvoltarea agenției, nu este posibil să se îndeplinească noile sarcini prevăzute în propunerea de regulament referitoare la implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, în special în ceea ce privește operarea. Este necesar, așadar, să se revizuiască fișa financiară inițială, în vederea adaptării acesteia la nevoile reale de personal ale agenției.

Mai mult, trebuie remarcat faptul că punerea în aplicare a modelului de guvernanță propus impune ca agenția să dispună de personalul tehnic și operațional adecvat caracterizat de un nivel ridicat de experiență într-un domeniu foarte specializat. Structura organizațională a agenției ar trebui, de asemenea, elaborată pe baza caracteristicilor specifice ale activităților care trebuie efectuate.

Chiar dacă agenția nu va efectua toate activitățile la nivel intern și dacă ea va externaliza un număr mare de sarcini legate de furnizarea de servicii și de dezvoltarea de modificări majore și de noi generații de sisteme, ea va trebui să dispună de experți tehnici competenți pentru a gestiona achizițiile publice necesare, să controleze activitățile externalizate și să pregătească rapoarte de înaltă calitate pentru Comisie. Dată fiind complexitatea programelor, este totodată important să se evite orice „risc intelectual” susceptibil să împiedice achiziționarea în bune condiții, comunicarea, operarea și aplicarea informațiilor esențiale pentru reușita operațiunilor și care ar putea periclita funcționarea armonioasă, rațională și eficace a programelor.

Finanțarea acestui personal suplimentar va fi asigurată printr-o realocare în cadrul liniilor bugetare ale programelor GNSS.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Dreptul UE de a acționa are la bază articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și regulamentul GNSS.

Sistemele instituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri create ca și rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul infrastructurilor de transport, al telecomunicațiilor și al energiei.

Un singur stat membru nu poate să instituie sisteme de navigație prin satelit, deoarece acest demers depășește capacitățile sale financiare și tehnice. Prin urmare, acest lucru se poate realiza numai printr-o acțiune la nivelul UE.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele similare

Nu se aplică.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Sunt posibile o serie de sinergii cu alte programe spațiale existente sau viitoare, de exemplu pentru expansiunea segmentelor de utilizatori (aplicații pentru piața în aval).

De asemenea, trebuie să se identifice sinergii cu alte direcții ale Comisiei Europene în materie de cercetare și inovare. Aplicațiile și tehnologiile care utilizează sistemele de navigație prin satelit pot avea efecte asupra unei diversități de sectoare din economie și societate, cum ar fi transporturile, energia, serviciile de localizare, serviciile bancare, agricultura etc. Este important să se garanteze că programele de cercetare și inovare sunt coordonate la nivel de Comisie, pentru a maximiza beneficiile socio-economice așteptate ca urmare a programelor inițiate în aceste sectoare de activitate.

Mai mult, trebuie intensificată cooperarea cu Centrul Comun de Cercetare. Programele ar putea profita de experiența științifică și tehnică, precum și de instalațiile de încercare și de măsurare ultramoderne pentru activitățile privind securitatea sistemelor GNSS și dezvoltarea aplicațiilor GNSS.

1.6.        Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

¨ Propunere/inițiativă pe durată determinată

– ¨  Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

þ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2014 până în 2016,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.        Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[12]

þ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– þ  organismelor instituite de Uniunea Europeană[13]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Cadrul de guvernanță actual a fost creat pentru faza de proiectare și de desfășurare a programului Galileo, precum și pentru operarea inițială a EGNOS, și anume pentru perioada 2008-2013. Acest cadru trebuie revizuit, având în vedere că faza de desfășurare a Galileo se va extinde după 2013 și că o nouă fază a programului va începe în 2014, cu furnizarea serviciilor inițiale. De asemenea, ar trebui să se definească guvernanța EGNOS, întrucât sistemul a intrat în faza sa operațională. Propunerea de regulament GNSS, care face actualmente obiectul unor discuții în cadrul Parlamentului European și al Consiliului, are drept obiectiv definirea cadrului de guvernanță al programelor în acest nou context.

Astfel cum s-a menționat în propunerea de regulament GNSS, este necesar să se definească un cadru de guvernanță stabil, durabil și pe termen lung. Acesta va optimiza și va raționaliza utilizarea structurilor existente și va asigura o tranziție treptată între faza de desfășurare și cea de operare, asigurând continuitatea serviciilor.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile acestor dispoziții.

Ca parte a sarcinilor proprii, agenția va aplica dispozițiile în materie de monitorizare și raportare definite în abordarea comună privind agențiile descentralizate, adoptată de Comisie, Parlamentul European și Consiliu. În consecință, agenția va propune:

- un cadru strategic (program de lucru multianual), care să conțină principalele acțiuni, un buget estimativ și un calendar necesare pentru realizarea obiectivelor sale cel târziu la 30 iunie 2014;

- un program de lucru anual care să transpună cadrul strategic în măsuri și indicatori detaliați ce vor trebui propuși cel târziu la 15 noiembrie a anului precedent;

- un raport anual care să evalueze realizarea programului de lucru anual.

Mai mult, la fiecare cinci ani, performanța agenției va fi evaluată în raport cu obiectivele și misiunea sa. Legitimitatea sa va fi, de asemenea, reevaluată la fiecare zece ani.

Dincolo de aceste măsuri standard, în privința sarcinilor pe care Comisia i le-a delegat, agenția ar trebui să se asigure că toate contractele și toate convențiile încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS prevăd monitorizarea și controlul financiar. În cadrul tuturor mecanismelor de monitorizare și evaluare, se va acorda o atenție deosebită controlului costurilor programelor, prin furnizarea de servicii conform calendarului stabilit.

Mai mult, Comisia, prin exercitarea puterilor sale de supervizare politică a programelor Galileo și EGNOS, va consolida mecanismele de monitorizare și evaluare, solicitând planuri de gestionare anuale detaliate și rapoarte privind implementarea, precum și organizând reuniuni periodice cu privire la progresele făcute de programe și efectuând audituri financiare și tehnologice.

În fine, în cadrul gestionării cotidiene, Comisia va pune în aplicare un mecanism de gestionare a riscurilor și va utiliza instrumente de gestionare adecvate, în vederea menținerii controlului asupra costurilor asociate programelor pe baza unei mai bune estimări a costurilor, făcând bilanțul experienței anterioare și al punerii efective în funcțiune a sistemului.

2.2.        Sistemul de gestiune și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Agenția va fi responsabilă cu activitățile esențiale pentru sisteme, cu securitatea și adoptarea lor de către piață.

Dacă nu va dispune de structura organizațională și de personalul adecvat pentru desfășurarea acestor activități, programele în ansamblul lor vor fi puse în pericol.

Principalele riscuri identificate sunt următoarele:

• Riscuri de piață: adoptarea de către piață a unor servicii propuse de sistemele europene de radionavigație prin satelit depinde de doi mari factori: calitatea serviciilor oferite și tendința pieței de a adopta aceste noi servicii. Performanțele tehnice inferioare celor promise sau o întrerupere a serviciilor vor avea un efect negativ asupra utilizatorilor din lumea întreagă și vor face astfel încât infrastructurile să nu poată fi utilizate. Prin urmare, este esențial ca operarea sistemelor să se facă într-un mod eficient. Mai mult, este necesar să se garanteze disponibilitatea unor receptoare fiabile pentru toate serviciile care urmează să fie propuse de Galileo, în special pentru „serviciul public reglementat” (SPR), precum și să se realizeze acțiuni de informare a utilizatorilor serviciilor furnizate de Galileo și EGNOS, pentru a maximiza adoptarea de către piață și, în consecință, beneficiile socio-economice așteptate de la aceste sisteme.

• Riscuri tehnologice: radionavigația prin satelit apelează, într-adevăr, la tehnologii de vârf care trebuie însă validate și ale căror specificații evoluează în permanență. Este necesar să se implementeze o serie de procese eficace, pentru a se garanta astfel că evoluția și noile generații de sisteme se bazează pe cele mai recente nevoi ale utilizatorilor și pe tehnologiile cele mai performante. Agenția trebuie să dispună de resursele adecvate pentru a pune în practică acest proces și să furnizeze informațiile necesare Comisiei, pentru ca aceasta să poată stabili prioritățile în ceea ce privește evoluția misiunii.

• Riscuri industriale: punerea în practică a infrastructurii implică participarea a numeroase părți interesate din mai multe țări; lucrările trebuie coordonate într-un mod eficace pentru a se ajunge la sisteme fiabile și perfect integrate, îndeosebi în ceea ce privește securitatea. În absența unei coordonări eficace a programelor, penuria de resurse din cadrul agenției ar putea antrena întârzieri și costuri suplimentare.

• Riscuri legate de securitate: agenția trebuie să se asigure că securitatea sistemelor este garantată în mod eficace, asigurându-se astfel și securitatea Uniunii și a statelor sale membre.

• Riscuri legate de guvernanță: guvernanța programelor implică conlucrarea diverselor entități; este important, prin urmare, să se garanteze o stabilitate și o organizare adecvate. Agenția va juca un rol important în operarea programelor și, din această cauză, incapacitatea sa de a opera în mod eficace ar reprezenta un risc de guvernanță major.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Conturile agenției sunt supuse aprobării Curții de Conturi și fac obiectul procedurii de descărcare de gestiune. Serviciul de audit intern al Comisiei va îndeplini funcția de auditor intern al agenției. Mai mult, agenția depune eforturi pentru obținerea unei certificări în materie de calitate și securitate pentru procesele sale esențiale care trebuie să se aplice începând cu 2014.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Agenția se supune controlului Oficiului de Luptă Antifraudă.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere…...…………………] || Dif./Nedif. ([14]) || Țări AELS[15] || Țări candidate[16] || Țări terțe || In sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1 || 02.0502.01 Agenția GNSS European (GSA) – Titlurile 1 și 2 02.0502.02 Agenția GNSS European (GSA) – Titlul 3 || Dif. || DA || NU || NU || NU

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere…...………………………………] || Dif./Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

|| Nu se solicită linii bugetare noi. || || || || ||

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

Înainte de a intra în detaliu în ceea ce privește descrierea impactului estimat al prezentei propuneri, este important să se precizeze că, în acest stadiu, estimarea în cauză este provizorie, deoarece ea depinde de adoptarea următorului cadru financiar multianual 2014-2020[17] de către autoritatea bugetară.

Mai mult, anumite ipoteze formulate pe parcursul pregătirii prezentei fișe financiare legislative ar putea suferi modificări. Cadrul guvernanței programelor și sarcinile agenției care decurg din acesta nu sunt definite în prezenta propunere legislativă, ci în regulamentul GNSS, care face obiectul discuțiilor din Parlamentul European și din Consiliu. Nevoia suplimentară de personal a agenției decurge din noile sarcini alocate acesteia în propunerea de regulament GNSS.

Astfel, Comisia își rezervă dreptul de a-și modifica propunerea în cazul în care vor surveni modificări importante în ceea ce privește finanțarea sau cadrul de guvernanță propus în textul viitorului regulament GNSS. În consecință, dacă autoritatea bugetară decide reducerea drastică a bugetului alocat programelor, sarcinile și personalul alocate agenției vor trebui reexaminate. În mod similar, dacă autoritatea bugetară decide alocarea unor sarcini suplimentare agenției, necesarul de personal va trebui reexaminat. Prin urmare, de exemplu, proiectul de raport al Parlamentului European referitor la regulamentul privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit[18] (raportor: dl Marinescu) prevede că agenția va fi responsabilă cu administrarea „centrelor de excelență” care vizează promovarea dezvoltării și adoptarea aplicațiilor GNSS, în plus față de activitățile pe care i le-a alocat Comisia în propunerea sa de regulament GNSS.

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || Rubrica 1- Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

[Organismul]: <…….> || || || 2013[19][20] || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Linia bugetară 02.050201 Agenția GNSS European (GSA) – Titlurile 1 și 2 || Angajamente || (1) || 11,087[21] || 18,632 || 21,495 || 22,710 || 22,272 || 24,623 || 24,497 || 25,239 || 159,468

Plăți || (2) || 11,087 || 18,632 || 21,495 || 22,710 || 22,272 || 24,623 || 24,497 || 25,239 || 159,468

Linia bugetară 02.050202 Agenția GNSS European (GSA) – Titlul 3 || Angajamente || (1a) || 2,363 || 6,550 || 6,150 || 6,100 || 6,150 || 6,800 || 6,800 || 6,300 || 44,85

Plăți || (2a) || 2,363 || 6,550 || 6,150 || 6,100 || 6,150 || 6,800 || 6,800 || 6,300 || 44,85

|| || || || || || || || || || ||

|| || || || || || || || || || ||

TOTAL credite pentru GSA || Angajamente || =1+1a -3a || 13,450 || 25,182 || 27,645 || 28,810 || 28,422 || 31,423 || 31,297 || 31,539 || 204,318

Plăți || =2+2a -3b || 13,450 || 25,182 || 27,645 || 28,810 || 28,422 || 31,423 || 31,297 || 31,539 || 204,318

Bugetul agenției pentru perioada 2014-2020 a fost deja inclus în propunerea Comisiei referitoare la un nou CFM 2014-2020. Noile sarcini și costurile asociate vor fi finanțate ca urmare a unei realocări în cadrul programului GNSS, astfel cum s-a prevăzut inițial pentru perioada 2013-2020. Impactul se va ridica la 117,1 milioane de EUR și va fi după cum urmează.

Linia bugetară 02.0501 Programe europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || Angajamente || (3a) || -1,750 || -13,482 || -15,645 || -16,610 || -16,022 || -18,723 || -18,297 || -18,339 || -117,118

|| Plăți || (3b) || -1,750 || -13,482 || -15,645 || -16,610 || -16,022 || -18,723 || -18,297 || -18,339 || -117,118

TOTAL credite pentru GSA în cadrul CFM actual || Angajamente || =1+1a +3a || || 11,700 || 12,000 || 12,200 || 12,400 || 12,700 || 13,000 || 13,200 || 87,200

Plăți || =2+2a +3b || || 11,700 || 12,000 || 12,200 || 12,400 || 12,700 || 13,000 || 13,200 || 87,200

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6) || TOTAL

DG: <…….> ||

Ÿ Resurse umane || || || || || || || || 0

Ÿ Alte cheltuieli administrative || || || || || || || || 0

TOTAL DG <…….> || Credite || || || || || || || || 0

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || || || || || || || ||

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[22] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6) || TOTAL

TOTAL credite pentru RUBRICILE 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || || 0

Plăți || || || || || || || || 0

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor agenției GSA – defalcare pe obiective și titluri

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| A se indica obiectivele și realizările ò || || || Anul 2013 || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || || Anul 2020

|| REALIZĂRI

|| Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale || Numărul de realizări || Costuri totale

|| Obiectivul nr. 1 – Acreditarea de securitate GNSS || ||

Titlurile 1 și 2 || || || || 2,123 || || 2,749 || || 2,804 || || 2,762 || || 2,637 || || 2,878 || || 2,845 || || 2,912 ||

Titlul 3 || || || || 1,043 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 || || 1,400 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || 3,166 || || 4,149 || || 4,204 || || 4,162 || || 4,037 || || 4,278 || || 4,245 || || 4,312 ||

Obiectivul nr. 2 – Dezvoltarea pieței și a aplicațiilor, inclusiv certificarea de calitate și comunicarea privind GNSS || ||

Titlurile 1 și 2 || || || || 1,415 || || 1,833 || || 1,869 || || 1,688 || || 1,612 || || 1,759 || || 1,739 || || 1,780 ||

Titlul 3 || || || || 664 || || 3,750 || || 3,250 || || 3,200 || || 3,250 || || 3,750 || || 3,750 || || 3,250 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2 || || 2,079 || || 5,583 || || 5,119 || || 4,888 || || 4,862 || || 5,509 || || 5,489 || || 5,030 ||

Obiectivul nr. 3 - Operarea Centrelor de monitorizare a securității Galileo și dezvoltarea de aplicații SPR || ||

Titlurile 1 și 2 || || 3,303 || || 5,193 || || 5,763 || || 6,138 || || 5,861 || || 6,396 || || 6,322 || || 6,472 ||

Titlul 3 || || 656 || || 1,400 || || 1,500 || || 1,500 || || 1,500 || || 1,650 || || 1,650 || || 1,650 ||

Subtotal obiectivul specific nr. 3 || || 3,959 || || 6,593 || || 7,263 || || 7,638 || || 7,361 || || 8,046 || || 7,972 || || 8,122 ||

Obiectivul nr. 4 – Operarea sistemelor GNSS || ||

Titlurile 1 și 2 || || 1,750 || || 6,567 || || 8,878 || || 9,974 || || 10,110 || || 11,352 || || 11,379 || || 11,811 ||

Asistență (achiziții publice, finanțe, resurse umane, gestionarea și controlul proiectului, afaceri juridice, comunicare) || ||

Titlurile 1 și 2 || || 2,496 || || 2,291 || || 2,181 || || 2,148 || || 2,051 || || 2,238 || || 2,213 || || 2,265 ||

TOTAL COSTURI GSA || || 13,450 || || 25,182 || || 27,645 || || 28,810 || || 28,422 || || 31,423 || || 31,297 || || 31,539 ||

Ipotezele pe baza cărora se calculează bugetul agenției pentru perioada 2013 - 2020 sunt următoarele:

– noul regulament GNSS, care face în prezent obiectul discuțiilor dintre Parlamentul European și Consiliu, ar trebui adoptat conform termenilor propuși de Comisie. În acest caz, gestionarea fazei de operare a EGNOS ar trebui transferată agenției, iar gestionarea fazei de operare a programului Galileo ar trebui transferată agenției începând cu 1 ianuarie 2014. Pentru a reuși să se achite de această misiune, agenția va trebui să dispună de personalul și de resursele bugetare adecvate pentru a duce la bun sfârșit diversele faze ale programului. Cerințele programelor GNSS și evoluția lor ar trebui să antreneze extinderea agenției, care ar trebui să fie deosebit de rapidă până în 2016 și să crească ușor ulterior;

– în Franța și Regatul Unit, este în curs instituirea Centrelor de monitorizare a securității Galileo (Galileo Security Monitoring Centres). Instituirea lor deplină ar trebui să se realizeze între 2013 și 2014, iar testele operaționale de validare cu durata de 24 de luni vor începe între timp, ceea ce explică necesitatea de a prevedea personal suplimentar și anumite costuri punctuale în 2014. Necesitatea acestui centru a fost subliniată în special odată cu lucrările detaliate de pregătire a serviciilor. Acest centru va trebui să fie dotat cu operatori calificați care să opereze sistemele software și echipamentele având cunoștințe aprofundate despre aspectele de securitate ale sistemului și care vor trebui să fie formați în faza de desfășurare și de furnizare progresivă a serviciilor. În special, ei vor trebui să satisfacă necesitatea de acces la PRS (Public regulated service) al utilizatorilor PRS. De asemenea, ei vor trebui să întocmească procedurile operaționale și să asigure urmărirea și gestionarea incidentelor de securitate în întregul sistem;

– până în iunie 2017, instalarea agenției la Praga nu va prilejui plata de cheltuieli de închiriere. După această dată, agenția va trebui să plătească autorităților cehe cheltuielile de închiriere, respectiv 25% din valoarea comercială a sediilor ocupate. Estimarea a fost realizată pornind de la prețurile practicate în Praga. În plus, agenția va trebui să suporte alte cheltuieli de închiriere pentru celelalte locații unde agenția își va desfășura activitatea, cum ar fi în Franța (Saint-Germain-en-Laye, Toulouse), în Regatul Unit (Swanwick) și în Țările de Jos (ESTEC, Agenția Spațială Europeană);

– cheltuielile de personal ale agenției se calculează pe baza costurilor medii ale Comisiei. Ele prevăd o rotație relativ slabă a personalului și o intrare în serviciu a noului personal, în medie, în luna aprilie a fiecărui an. De asemenea, sunt luați în considerare și coeficienții corectori care țin cont de costul vieții (Praga se situează cu 15% sub coeficientul pentru Bruxelles, care, la rândul său, este mai mic cu 16% față de coeficientul pentru Franța);

– costurile care fac obiectul unei inflații anuale estimate de 3% sunt reprezentate de salarii, cheltuielile de închiriere, cheltuielile legate de tehnologiile informaționale și serviciile furnizate de Comisie, precum și de serviciile de francare și de telecomunicații. Celelalte costuri calculate nu au fost afectate de inflație, ceea ce reprezintă, de fapt, o reducere a costurilor reale pentru agenție;

– costurile administrative actuale au fost calculate pe baza costurilor reale suportate în 2011 și 2012, fără o majorare cauzată de inflație;

– în cursul anilor 2012 și 2013, rețelele și echipamentele informatice ale agenției vor fi renovate integral, dată fiind mutarea sediului agenției la Praga în septembrie 2012. Având în vedere deprecierea și gradul lor de uzură, aceste echipamente ar trebui reînnoite în 2018, atât cele de la sediul agenției, cât și cele din Centrele de monitorizare a securității Galileo;

– în perioada 2014-2020, urmează să aibă loc o parte dintre cele mai importante activități de comunicare: lansarea serviciilor inițiale ale Galileo în 2014-2015, lansarea fazei de operare deplină a Galileo în 2018-2019. Aceste evenimente majore vor necesita, de asemenea, includerea unor segmente de piață suplimentare în campaniile globale de comunicare ale agenției și restructurarea site-urilor internet și a instrumentelor de comunicare existente (inclusiv ameliorarea serviciilor de conținut în timp real);

– costurile se calculează plecând de la ipoteza că intensificarea separării dintre activitățile legate de acreditarea de securitate și celelalte activități ale agenției nu va antrena o dublare a serviciilor administrative centrale.

Tabelul următor prezintă bugetul detaliat al agenției pentru perioada 2013-2020.

3.2.3.     Impactul estimat asupra resurselor umane și bugetare ale agenției

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Funcționari (grad AD) || || || || || || || || ||

Funcționari (grad AST) || || || || || || || || ||

Agenți contractuali || || 1,125 || 1,276 || 1,376 || 1,393 || 1,435 || 1,478 || 1,522 || 9,606

Agenți temporari || || 9,768 || 11,081 || 13,071 || 12,960 || 13,550 || 14,061 || 14,599 || 89,090

Experți naționali detașați || || || || || || || || ||

TOTAL || || 10,893 || 12,357 || 14,447 || 14,353 || 14,985 || 15,539 || 16,122 || 98,696

Costurile privind personalul se calculează pe baza principalelor următoare ipoteze:

- rată agenți temporari (AT) = rată medie a Comisiei (95 000 EUR + inflație);

- rată agenți contractuali (AC) = rată medie a Comisiei (total FGIII și FGIV = 40 000 EUR + inflație);

- inflație de 3% pe an;

- reducere cu 3% a costurilor privind personalul ca urmare a rotației;

- reducere cu 25% a costurilor asociate recrutării de personal nou – intrare în serviciu, în medie, la 1 aprilie;

- cheltuieli de instalare în conformitate cu statutul personalului: indemnizație de instalare, indemnizație zilnică (doar timp de trei luni), cheltuieli de mutare, cheltuieli de deplasare.

Personalul agenției necesar în perioada 2013-2020 (în număr de persoane)

|| 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Agenți temporari || 77 || 97 || 109 || 117 || 121 || 123 || 124 || 125

Experți naționali detașați (END)/agenți contractuali (AC) || 17 || 25 || 29 || 31 || 31 || 31 || 31 || 31

TOTAL || 94 || 122 || 138 || 148 || 152 || 154 || 155 || 156

Personalul agenției per activitate (în număr de persoane)

|| 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Personal desemnat în mod direct să se ocupe de operarea sistemelor GNSS || 20 || 43 || 57 || 65 || 69 || 71 || 72 || 73

Personal desemnat în mod direct să se ocupe de GSMC || 28 || 34 || 37 || 40 || 40 || 40 || 40 || 40

Personal desemnat să se ocupe de îndeplinirea sarcinilor proprii ale GSA (sarcini existente) || 46 || 45 || 44 || 43 || 43 || 43 || 43 || 43

TOTAL || 94 || 122 || 138 || 148 || 152 || 154 || 155 || 156

Personalul agenției per activitate (% din total)

|| 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Procent din personalul GSA desemnat să se ocupe de operare || 21 % || 35 % || 41 % || 44 % || 45 % || 46 % || 46 % || 47 %

Procent din personalul GSA desemnat să se ocupe de GSMC || 30 % || 29 % || 27 % || 26 % || 26 % || 26 % || 26 % || 26 %

Procent din personalul GSA desemnat să se ocupe de îndeplinirea sarcinilor proprii ale GSA (sarcini existente) || 49 % || 36 % || 32 % || 30 % || 29 % || 28 % || 28 % || 27 %

TOTAL || 100% || 100% || 100% || 100% || 100% || 100% || 100% || 100%

Astfel cum s-a indicat anterior, agenția va fi responsabilă cu îndeplinirea diverselor sarcini, dintre care unele sunt noi, iar altele nu sunt decât prelungirea activităților actuale. Reducerea cu 5% a personalului desemnat să îndeplinească sarcinile actuale ale agenției a fost pusă în practică și a antrenat suprimarea a 3 ENI pentru îndeplinirea acestor sarcini. Acest lucru se explică prin reducerea cu 1 ENI pentru fiecare dintre anii 2014, 2015 și 2016.

Nevoile agenției în materie de personal au fost evaluate de Comisie după consultarea agenției și pe baza unui studiu care prezintă în detaliu toate activitățile ce urmează să fie puse în aplicare în cadrul operării programelor[23].

Descrierea sarcinilor care trebuie îndeplinite:

Funcționari și agenți temporari || 1. Acreditarea de securitate a sistemelor GNSS (sarcină proprie a agenției) 2. Administrarea Centrelor de monitorizare a securității Galileo (sarcină proprie a agenției, care va fi intensificată suplimentar, în principal în 2014, după primele posturi din 2012 și 2013) 3. Dezvoltarea pieței și a aplicațiilor GNSS, inclusiv a tehnologiilor destinate utilizatorilor SPR (sarcină proprie a agenției, completată eventual de sarcini delegate suplimentare) 4. Comunicări legate de GNSS: (sarcină proprie a agenției) 5. Operarea sistemelor GNSS (nouă sarcină delegată de Comisie – operarea EGNOS reprezintă un transfer de competență de la Comisie către agenție, în timp ce operarea sistemului rezultat ca urmare a programului Galileo reprezintă o sarcină de gestionare a programului delegată agenției de către Comisie) Activitățile care trebuie efectuate în cursul fazei de operare a programelor au fost identificate și structurate sub forma unei scheme de defalcare a sarcinilor. Agenția va trebui să delege responsabilitatea tuturor activităților de operare și va trebui să asigure coordonarea acestora, dar nu neapărat execuția. Este de remarcat faptul că majoritatea acestor activități decurg din necesitatea de a asigura operațiunile de furnizare de servicii și că aceste activități nu sunt în prezent abordate în organizarea existentă a programelor. În cadrul schemei de defalcare a sarcinilor, toate activitățile legate de operare pot fi repartizate în cinci axe, după cum urmează: -           Gestionarea executării programelor, constând în principal în: o          prezentarea în detaliu a obiectivelor de nivel înalt fixate de Comisie, a acordurilor internaționale și inter-guvernamentale, precum și a cerințelor în materie de securitate a sistemului în cadrul unui „Mission Requirement Document” (document cu cerințele misiunii); o          controlarea planificării, a costurilor și a riscurilor aferente programelor; o          asigurarea încheierii și respectării convențiilor și contractelor necesare operării programelor. -           Asistența tehnică a programelor, care constă în anticiparea evoluțiilor viitoare în conformitate cu documentul cu cerințe al misiunii, coordonarea proceselor de standardizare a sistemului, dezvoltarea și validarea de noi infrastructuri (inclusiv software), asigurarea asistenței pentru misiune și evaluarea performanței sistemului. -           Partea referitoare la infrastructuri, care acoperă activitățile constând în gestionarea proiectului de infrastructuri, asigurarea asistenței tehnice pentru sistem, construirea infrastructurilor spațiale și terestre și desfășurarea actualizărilor sistemului. -           Operarea și furnizarea de servicii care constau în gestionarea activităților de prestare de servicii, exploatarea infrastructurilor și controlarea bunei execuții a operațiunilor. -           Utilizarea serviciilor, prin definirea și menținerea unei strategii comerciale, prin promovarea utilizării și adoptării serviciilor și prin sprijinirea conceperii și dezvoltării de noi aplicații.

Personal extern || Este vorba, în principal, de sarcini de sprijin/administrative menite să asigure buna derulare a operațiunilor. Începând cu 2015, personalul de sprijin va reprezenta 16% din totalul personalului agenției și se va situa astfel la un nivel modest în raport cu normele agențiilor și ale Uniunii în materie (într-adevăr, această rată este estimată la 25% pentru agențiile Uniunii care au atins viteza maximă de croazieră, fiind și mai ridicat în cadrul Comisiei).

Tabelul următor prezintă bugetul detaliat al agenției pentru perioada 2013-2020:

Personalul suplimentar necesar operării sistemelor ocupă în principal posturi AD, dintre care mai puțin de 10% sunt alocate unor sarcini de conducere (gradele AD10 – AD12). Majoritatea celorlalte posturi vor fi prevăzute spre recrutare în cadrul gradelor AD6 - AD9, dată fiind dificultatea de a recruta personal experimentat dotat cu competențe tehnice extrem de specializate.

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul tutelar

– þ  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

Propunerea nu implică utilizarea de resurse umane în afara celor ale Comisiei, dimpotrivă, se au în vedere reduceri și acestea au fost prezentate în detaliu și la punctul 3.4.

– ¨  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– þ  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent pentru anul 2013 și, în ceea ce privește anii următori – cu propunerea Comisiei privind cadrul financiar 2014-2020.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[24].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– þ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– þ  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨            asupra resurselor proprii

– ¨            asupra diverselor venituri

3.4.        Impactul estimat asupra resurselor umane ale Comisiei

Cu toate că prezenta fișă financiară se axează pe efectele pe care delegarea de noi responsabilități în materie de gestionare operațională a programelor îl va avea asupra agenției, este totuși util să se acorde o atenție deosebită impactului pe care viitoarea guvernanță a programelor GNSS ar putea-o avea asupra resurselor umane ale Comisiei.

Astfel cum s-a explicat anterior, sarcinile nou-alocate agenției sunt, în majoritate, sarcini noi pentru care nu există echivalent în organizarea actuală a programelor GNSS. Într-adevăr, dacă sarcinile legate de operarea EGNOS vor fi transferate dinspre Comisie către agenție, sarcinile legate de operarea sistemului aferent programului Galileo delegate agenției sunt sarcini noi, deoarece sistemul nu este încă operațional. Acesta este motivul pentru care Galileo nu furnizează încă servicii și pentru care echipele din cadrul Comisiei și al agenției și-au concentrat eforturile asupra desfășurării infrastructurii. Tranziția către o infrastructură operațională și începutul furnizării de servicii, de care vor depinde vieți, vor avea nevoie de activități complet noi și de personal suplimentar. În timp ce personalul Comisiei și al agenției va crește, cumulat, cu 31 %, bugetul anual mediu gestionat se va majora cu 103% între 2007-2013 și 2014-2020.

Timp de câțiva ani și până la încheierea etapei în cauză, Comisia va continua să răspundă de desfășurarea infrastructurii Galileo și va trebui să mențină echipele care supervizează aceste eforturi. Prin urmare, rolul Comisiei se va axa exclusiv pe supervizarea politică a programelor și, din acest motiv, Comisia a propus să retragă în total 30 de posturi din totalul de personal în perioada 2014-2020. Această reducere reflectă în special:

2) procesul de transfer către agenție a activităților de operare a EGNOS (faza de operare a programului Galileo constituind o nouă sarcină), care va antrena o reducere a personalului GNSS al Comisiei cu 3 ENI (3,3%);

3) principiul unei reduceri a personalului decis de Comisie pentru activitățile existente, care va antrena o reducere suplimentară cu 12 ENI (13%).

4) principiul unei reduceri complementare a personalului cu 15 ENI din reafectarea internă în Comisie.

În consecință, evoluția personalului Comisiei pentru serviciile gnss este următoarea:

Personal al Comisiei afectat pentru GNSS || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Reducere totală

Reducere || 0 || -3 || || || -3 || -4 || -5 || 0 || -15

TOTAL || 92 || 89 || 89 || 89 || 86 || 82 || 77 || 77 ||

Reducerea complementară menționată la punctul 3) de mai sus va fi repartizată neliniar pe parcursul celor șapte ani. Reducerea de 30 de posturi este independentă și, prin urmare, suplimentară reducerii orizontale de 5% între 2013 și 2017 a efectivelor Comisiei; aceste posturi vor fi retrase complet din tabelul de personal al Comisiei.

Reducerea complementară a personalului Comisiei

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Reducere totală

TOTAL Reducere complementară în cadrul Comisiei || -2 || -3 || -3 || -2 || -2 || -2 || -1 || -15

Aceste nevoi în materie de resurse umane vor fi acoperite de personalul DG-ului deja afectat gestionării acțiunii și/sau redistribuit în intern în cadrul DG-ului, completat, după caz, cu orice resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului responsabil cu gestionarea, ca parte a procedurii anuale de alocare și în lumina constrângerilor bugetare existente.

Această reducere este pusă în aplicare în pofida menținerii responsabilității generale a Comisiei pentru programele GNSS și a numeroaselor noi sarcini încredințate Comisiei de către Consiliu și de către Parlamentul European (după cum s-a constatat în timpul negocierii noului regulament GNSS), cum ar fi definirea unei noi politici în materie de DPI, evoluția misiunii și cerințele stricte în ceea ce privește rapoartele adresate comitetului GNSS, Consiliului și Parlamentului European. Comisia va depune eforturi pentru a face față acestor noi sarcini cu ajutorul unor realocări interne de personal.

Mai precis, viitorul rol al Comisiei poate fi sintetizat cu ajutorul următoarelor șase blocuri de activități:

– contribuirea la obiectivele strategice mai ample ale UE: obiectivul este acela de a promova includerea tehnologiilor GNSS în diferite domenii de cercetare și luarea lor în considerare în cadrul inițiativelor strategice sectoriale vizând, de exemplu, modurile de transport, agricultura, mobilitatea persoanelor, sincronizarea sau energia, și acest lucru pentru a garanta că politicile UE în aceste sectoare exploatează la maximum potențialul inovării și valoarea adăugată a sistemelor europene de radionavigație prin satelit;

– definirea și dezvoltarea obiectivelor de înalt nivel ale programelor, astfel încât acestea să reflecte cerințele de politică și nevoile celorlalți utilizatori și părți interesate, convertirea acestor exigențe și nevoi într-o strategie și în cerințe tehnice;

– definirea și adaptarea condițiilor de punere în aplicare. Conform obiectivelor strategice ale Comisiei în ceea ce privește programele, trebuie să se definească măsurile necesare punerii lor în aplicare, cum ar fi convențiile de delegare, să se precizeze acordurile privind găzduirea de site-uri și să se elaboreze norme adecvate. Mai mult, Comisia va răspunde în continuare de securitatea sistemelor. Ea trebuie așadar să definească cerințele în materie de securitate și să asigure coordonarea chestiunilor în acest domeniu.

– definirea și dezvoltarea politicilor legate de GNSS, crearea mediului de reglementare și a mediului internațional propice realizării obiectivelor programelor GNSS. În cadrul lucrărilor privind cadrul de reglementare al programelor GNSS, Comisia va analiza chestiunea siguranței și securității utilizatorilor GNSS, va evalua vulnerabilitatea sistemelor și a dispozitivelor de radionavigație prin satelit și va propune măsuri de compensare, va asigura armonizarea serviciilor europene de radionavigație, va crește stabilitatea pentru a-i permite industriei să planifice viitoare investiții și va spori siguranța și securitatea (de exemplu, prin punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a dependenței legate de GPS). Pe plan internațional, Comisia va elabora și va negocia acorduri internaționale și se va coordona cu instanțele internaționale, pentru a garanta compatibilitatea și interoperabilitatea cu alte sisteme GNSS;

– monitorizarea implementării programelor. Deși Comisia nu va fi responsabilă cu gestionarea operațională a programelor, ea își va păstra responsabilitatea generală pentru buna lor desfășurare și va fi trasă la răspundere pentru toate costurile suplimentare sau întârzierile din calendar. În consecință, este esențial ca această instituție să monitorizeze îndeaproape implementarea programelor de către Agenția Spațială Europeană (pentru încheierea fazei de desfășurare) și de către Agenția GNSS European (pentru faza de operare). Statele membre și Parlamentul European au prezentat, de asemenea, prin intermediul proiectului de regulament GNSS aflat actualmente în procedură de codecizie, cerințele foarte stricte privind transmiterea rapoartelor. În fine, Comisia va asigura pregătirea, prezentarea și difuzarea acestor rapoarte comitetului GNSS, în special autorității bugetare;

– gestionarea relațiilor cu părțile interesate, prin furnizarea acestora a unor informații actualizate, pozitive, coerente și utile privind progresul programelor EGNOS și Galileo, precum și prin pregătirea de rapoarte periodice specializate destinate publicului intern și extern.

[1]               JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[2]               JO L 276, 20.10.2010, p. 11.

[3]               COM(2011) 814 final.

[4]               JO C , , p. .

[5]               JO C , , p. .

[6]               JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[7]               JO L 276, 20.10.2010, p. 11.

[8]               JO L, …2013, p. …[trebuie reținut faptul că, atâta vreme cât prezentul regulament și regulamentul de instituire a viitorului cadru financiar multianual nu au fost încă adoptate, sfera de aplicare a sarcinilor încredințate Agenției GNSS European și sumele bugetare alocate în consecință nu pot fi considerate ca fiind definitive]

[9]               ABM: Activity-Based Management (gestionarea pe activități) – ABB: Activity-Based Budgeting (stabilirea bugetului pe activități).

[10]             Astfel cum este menționată la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[11]             COM(2011) 814 final.

[12]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_fr.html

[13]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[14]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[15]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[16]             Țări candidate și, după caz, potențiale țări candidate din Balcanii Occidentali.

[17]             „Un buget pentru Europa 2020”, COM(2011)500.

[18]             PE489.561v02-00.

[19]             Această sumă diferă de bugetul alocat agenției pentru anul 2013, în măsura în care ține seama de finanțarea a 20 de posturi suplimentare în 2013 prin realocarea programelor GNSS. Comisia va prezenta autorității bugetare o propunere în cursul anului 2013.

[20]             La această sumă se adaugă restituirea soldului aferent contului de rezultat patrimonial (0,709) și contribuția țărilor terțe (0,325). Astfel, totalul creditelor disponibile pentru 2013 se ridică la 14,484.

[21]             Această sumă include 1,75 pentru finanțarea a 20 de posturi suplimentare în 2013. Estimarea reținută constă în 6 luni de salariu pentru anul 2013 din cauza timpului necesar recrutării pentru ocuparea celor 20 de noi posturi.

[22]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[23]             Acest studiu a fost realizat de firma de consultanță Roland Berger în 2011 pentru EGNOS și, în 2012, pentru Galileo. Studiul a avut drept consecință instituirea unei scheme de defalcare a sarcinilor necesare pentru a asigura operarea sistemelor, inclusiv a personalului necesar îndeplinirii sarcinilor respective. O sinteză a acestor sarcini a fost inclusă în tabelul care descrie sarcinile ce trebuie îndeplinite.

[24]             A se vedea punctele 19 și 24 din acordul interinstituțional.