27.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/13

—

definește coeziunea teritorială ca un concept tridimensional de care autoritățile locale, regionale, naționale și europene trebuie să țină seama la punerea în aplicare a măsurilor în domeniul lor propriu de competențe; regretă faptul că documentul de lucru al Comisiei nu acoperă decât prima dintre aceste trei dimensiuni și se pronunță pentru includerea tuturor celor trei dimensiuni;

—

propune ca în cadrul monitorizării continue a Strategiei Europa 2020 din perspectiva autorităților locale și regionale să se țină seama mai bine de efectele spațiale ale acestei strategii;

—

nu este de acord cu poziția conform căreia evaluarea impactului teritorial ar trebui efectuată doar atunci când propunerea legislativă este orientată explicit către anumite teritorii sau există riscul să cauzeze efecte spațiale asimetrice puternice și consideră că niciun domeniu politic nu trebuie exclus a priori de la evaluarea impactului teritorial;

—

solicită ca politicile sectoriale să fie examinate de la început cu privire la dimensiunea teritorială a măsurilor lor, care trebuie să fie considerată la fel de importantă ca și efectele lor economice, ecologice și sociale, și în special cu privire la efectele lor asupra diferitelor niveluri locale și regionale, inclusiv cu privire la interacțiunile dintre nivelurile teritoriale și consecințele financiare;

—

face trimitere la recomandările Curții Europene de Conturi din anul 2010 privind implicarea activă a Comitetului Regiunilor în evaluarea impactului teritorial la nivel european și consideră că este necesară o cooperare strânsă între Direcția Generală responsabilă de politica regională, Centrul Comun de Cercetare, Programul ESPON și Comitetul Regiunilor, în vederea găsirii unor soluții pragmatice pentru evaluările impactului teritorial;

—

pledează pentru o cooperare strânsă cu Comisia Europeană în ceea ce privește selectarea și efectuarea evaluărilor de impact teritoriale și se pronunță în favoarea unei strânse cooperări cu Parlamentul European și Consiliul, în vederea unei aplicări mai ample a principiului evaluării impactului teritorial în cadrul procedurii legislative;

—

intenționează să elaboreze o strategie proprie privind evaluarea impactului teritorial, pentru a se institui astfel un cadru de acțiune pentru punerea în practică ulterioară a măsurilor propuse în acest aviz.

Raportor

dl Michael SCHNEIDER (DE-PPE), Secretar de stat, reprezentantul landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal

Document de referință

Document de lucru al serviciilor Comisiei din 17 ianuarie 2013

Evaluarea impactului asupra autorităților locale și regionale: orientări practice pentru evaluarea impactului teritorial în cadrul sistemului Comisiei de evaluare a impactului

SWD (2013) 3 final

1.

salută faptul că, la începutul lui 2013, Comisia Europeană a prezentat un document de lucru privind evaluarea impactului teritorial, care trasează orientări practice și metodologice cu privire la modul în care trebuie abordate aspectele cu relevanță teritorială în cadrul evaluării impactului în faza de elaborare a propunerilor Comisiei Europene;

2.

salută, de asemenea, alte evoluții actuale, cum ar fi prezentarea Raportului ESPON pe tema „Evaluarea impactului teritorial al politicilor și directivelor UE” (decembrie 2012) sau înființarea recentă a unui departament pentru evaluarea impactului în cadrul Parlamentului European;

3.

subliniază poziția exprimată în Agenda teritorială, conform căreia coordonarea strategiilor specifice diferitelor sectoare în vederea optimizării impactului teritorial și maximizării coerenței poate îmbunătăți considerabil rezultatele acestor strategii și contribui la evitarea efectelor negative ale măsurilor contrare la toate nivelurile teritoriale. Printr-o dezvoltare teritorială integrată se poate obține echilibrul optim între durabilitate, competitivitate și coeziune socială;

4.

înțelege prin „evaluarea impactului teritorial” (EIT) un instrument pentru evaluarea efectelor spațiale ale unei inițiative politice sau ale unei propuneri legislative asupra autorităților locale și regionale ținând seama de obiectivele și politicile acestora în materie de dezvoltare teritorială. Prin evaluări ale impactului teritorial realizate timpuriu trebuie să se asigure implicarea nivelurilor local și regional, o dezvoltare teritorială neutră, bazată pe conectarea teritorială și orientată către punerea în practică și utilizarea eficientă a fondurilor. Competențele locale, regionale și naționale în materie de amenajarea teritoriului și de planificare a dezvoltării nu pot fi puse sub semnul întrebării în procesul respectiv;

5.

reamintește că, în cele mai multe domenii, competențele sunt partajate între UE și statele membre, aplicându-se principiul subsidiarității. O evaluare a impactului teritorial poate constitui, în cadrul verificării subsidiarității, un argument pentru acțiunea la nivelul UE, atunci când demonstrează efecte pozitive în comparație cu acțiunea la nivelul statelor membre sau al regiunilor;

6.

subliniază că evaluarea impactului teritorial poate fi potrivită și pentru indicarea potențialelor efecte negative ale propunerilor politice ale UE. Acest lucru este deosebit de important din perspectiva respectării principiului proporționalității. Prin urmare, evaluarea impactului teritorial este și un instrument important pentru o mai bună legiferare;

7.

atrage atenția că „evaluarea impactului teritorial” ar trebui să permită identificarea consecințelor pe termen scurt și a celor pe termen lung ale deciziilor planificate sau adoptate. Prin diferențierea instrumentelor relevante în funcție de clasificarea de mai sus, va fi posibilă stabilirea în mod mai eficient a domeniului și a intensității impactului;

8.

consideră prin urmare că există o corelație strânsă între evaluarea impactului teritorial, evaluarea impactului general, precum și verificarea subsidiarității și proporționalității în etapa de pregătire a unor noi acte legislative la nivel european și evidențiază lucrările deja efectuate de Platforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 și de Rețeaua de monitorizare a subsidiarității;

9.

ține seama de rezultatele consultării (1) cu privire la documentul de lucru al Comisiei Europene, care a fost efectuată de Comitetul Regiunilor în februarie și martie 2013;

10.

subliniază faptul că, în conformitate cu articolul 3 TUE coroborat cu articolele 174, 175 și 349 TFUE, toate domeniile politice trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor coeziunii teritoriale, precum și la consolidarea coeziunii economice și sociale și, prin urmare, este necesar să se verifice măsurile adoptate sub aspectul efectelor lor teritoriale și să se evalueze efectele lor asupra autorităților locale și regionale; în special, este necesar să se contribuie prin măsuri concrete și eficiente la reducerea diferențelor în gradul de dezvoltare al regiunilor și la compensarea handicapurilor geografice și demografice ale anumitor teritorii;

11.

reiterează faptul că evaluările impactului propunerilor legislative ar trebui să examineze, după caz, dimensiunea teritorială (aspectele locale și regionale, consecințele financiare și administrative asupra autorităților naționale, regionale și locale) ale principalelor opțiuni politice analizate. Reamintește că aceasta este urmarea obligației prevăzute la articolul 5 din Protocolul 2 al TFUE „Proiectele de acte legislative au în vedere necesitatea de a proceda astfel încât orice obligație, financiară sau administrativă, care revine […] autorităților regionale sau locale […] să fie cât mai redusă posibil și proporțională cu obiectivul urmărit”;

12.

prin coeziune teritorială înțelege un concept tridimensional de care autoritățile locale, regionale, naționale și europene trebuie să țină seama la punerea în aplicare a măsurilor în domeniul lor propriu de competențe;

Coeziunea teritorială

13.

regretă faptul că documentul de lucru al Comisiei privind evaluarea impactului teritorial nu acoperă decât prima dintre aceste trei dimensiuni și se pronunță pentru o evoluție corespunzătoare;

14.

propune ca, în cadrul lucrărilor sale viitoare privind structura coeziunii teritoriale, Comisia să acorde o atenție sporită evaluării impactului teritorial. Aceasta ar putea contribui la promovarea unei înțelegeri comune a acestei tematici, la îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii de coeziune, la organizarea mai flexibilă a acestei politici, la armonizarea sa mai bună cu nivelul teritorial potrivit și la adaptarea sa la condițiile și necesitățile locale și regionale cu respectarea principiului subsidiarității;

15.

consideră că documentul de lucru prezentat de Comisia Europeană furnizează o contribuție utilă la dezbaterea politică privind coeziunea teritorială în UE, întrucât încearcă să ilustreze, din punct de vedere cantitativ și calitativ, efectele teritoriale ale politicilor europene asupra autorităților locale/regionale. Coeziunea teritorială este strâns legată de structura dezvoltării teritoriale, a cărei interacțiune cu politicile sectoriale trebuie urmărită în continuare și sprijinită politic;

16.

este de părere că documentul trebuie îmbunătățit în această privință pentru a stimula, de asemenea, dezbaterea din punct de vedere politic și pentru a evolua în direcția unui „cadru orientativ” pentru toate politicile sectoriale;

17.

subliniază importanța evaluării impactului teritorial pentru efectele transfrontaliere ale politicilor UE la nivel local și regional. Coeziunea teritorială vizează și instituirea unor noi forme de parteneriat între actorii din sectorul public și privat și din cadrul societății civile, bazate pe cooperare și constituirea de rețele în contextul european. Dintre acestea face parte, în special, cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Grupările europene de cooperare teritorială (GECT) pot constitui, în acest context, laboratoare adecvate pentru măsurarea impactului teritorial transfrontalier;

18.

face trimitere la discuțiile și deciziile relevante cu privire la Schema de dezvoltare a spațiului comunitar EUREK (1999), Agenda teritorială a UE, Carta de la Leipzig privind o dezvoltare urbană durabilă (mai 2007), care, prin recomandări pentru o politică de dezvoltare teritorială integrată, creează un cadru european pentru măsurile UE și ale statele membre, în vederea mobilizării potențialului regiunilor și orașelor pentru o creștere economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă și a depășirii provocărilor care decurg din evoluția demografică, transformările structurale la nivel mondial și schimbările climatice;

19.

salută faptul că președinția tripartită actuală lucrează la punerea în aplicare a „foii de parcurs” pentru aplicarea Agendei teritoriale, elaborate în cursul Președinției poloneze a UE (al doilea semestru 2011);

20.

în ceea ce privește schema de dezvoltare a spațiului comunitar, consideră că aceasta trebuie actualizată, pentru a ține seama de condițiile teritoriale schimbate – în special în urma ultimelor extinderi și a crizei financiare, care are consecințe teritoriale importante, –și se pronunță pentru continuarea lucrărilor la „Agenda teritorială” în această direcție;

21.

solicită Comisiei Europene să dezvolte documentul său de lucru privind evaluarea impactului teritorial în acest sens și să țină seama mai bine de aspectele dezvoltării teritoriale europene integrate;

22.

este îngrijorat că în special Strategia Europa 2020 nu ține seama de particularitățile și de competențele orașelor și regiunilor din Europa, așa cum s-a constatat și în al 3-lea raport de monitorizare al Comitetului Regiunilor privind Strategia Europa 2020 din octombrie 2012 și consideră că diversitatea regională a UE reprezintă un potențial neexploatat, care face necesară introducerea unei dimensiuni transfrontaliere și teritoriale în elaborarea politicilor sub egida Strategiei Europe 2020;

23.

consideră că o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii poate fi realizată doar atunci când măsurile politice țin seama într-o măsură mai amplă de potențialele de dezvoltare și de provocările teritoriale din Europa. Pentru a nu face aceleași greșeli ca Strategia de la Lisabona, Strategia Europa 2020 trebuie să acorde suficientă atenție dimensiunii teritoriale și potențialului acesteia în vederea încurajării unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii;

24.

propune ca în cadrul monitorizării continue a Strategiei Europa 2020 din perspectiva autorităților locale și regionale să se țină seama mai bine de efectele spațiale ale acestei strategii și să se utilizeze în acest scop într-o mai mare măsură elementele evaluării impactului teritorial. Această cerință a fost menționată și în multe contribuții ale consultării realizate;

25.

subliniază faptul că guvernanța pe mai multe niveluri și parteneriatele reprezintă factori-cheie importanți pentru punerea în aplicare a coeziunii teritoriale și ar trebui să devină un punct focal pentru consolidarea abordării cu bază teritorială;

26.

solicită Comisiei Europene să completeze documentul său de lucru privind evaluarea impactului teritorial în acest sens, incluzând dimensiunea Strategiei Europa 2020;

27.

subliniază necesitatea coordonării efectelor teritoriale ale politicilor sectoriale la nivelul UE și la nivelul statelor membre, dar și între UE și statele membre și este de părere că un obiectiv important al evaluării impactului teritorial trebuie să constea într-o mai bună coordonare a diferitelor politici UE în ceea ce privește efectele lor teritoriale, în special cele locale și regionale;

28.

consideră că niciun domeniu politic nu trebuie exclus a priori de la evaluarea impactului teritorial. Efectele rezultate în urma acțiunilor propuse pot fi recunoscute abia după încheierea unei evaluări. Negarea existenței unor efecte teritoriale trebuie justificată și trebuie să aibă la bază o analiză adecvată a situației;

29.

este de părere că în special în următoarele domenii politice cu o dimensiune spațială pronunțată trebuie realizate obligatoriu evaluări ale impactului teritorial: infrastructură, politica de coeziune, transporturi, energie și mediu, piața internă, piața forței de muncă și afaceri sociale, inovare, cercetare și dezvoltare, politica agricolă și politica în domeniul pescuitului, politica industrială și privind IMM-urile, educația, politici urbane și regionale, dezvoltarea rurală, serviciile de interes general, aprovizionarea cu apă și epurarea apei, promovarea culturii și promovarea turismului și toate politicile care au legătură cu efectele asupra anumitor tipuri de ținuturi;

30.

solicită prin urmare ca politicile sectoriale să fie examinate de la început cu privire la dimensiunea teritorială a măsurilor lor, care trebuie să fie considerată la fel de importantă ca și efectele lor economice, ecologice și sociale, și în special cu privire la efectele lor asupra diferitelor niveluri locale și regionale, inclusiv cu privire la interacțiunile dintre nivelurile teritoriale și consecințele financiare;

31.

subliniază rolul central pe care îl pot juca evaluările impactului teritorial pentru a o mai bună coordonare a politicilor sectoriale ale UE în vederea promovării coeziunii teritoriale și este de părere că nu este necesar un nou act legislativ al UE în acest sens, iar eforturile birocratice ar trebui menținute la un nivel cât mai scăzut cu putință. Mai mult, sprijină recomandarea din Agenda teritorială conform căreia trebuie să se realizeze o monitorizare și o evaluare îmbunătățite ale dezvoltării teritoriale și ale rezultatelor eforturilor depuse în vederea coeziunii teritoriale, garantându-se în același timp că nu crește sarcina administrativă impusă statelor membre. Practicile și cerințele existente ale UE în materie de evaluare și monitorizare, inclusiv cele referitoare la fondurile structurale și de coeziune și la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, ar trebui să includă considerații teritoriale pertinente (2);

32.

sprijină în continuare realizarea sistematică de evaluări ex-post ale legislației UE ca instrument eficace al reglementării inteligente;

33.

consideră că metodele și instrumentele propuse pentru sprijinirea evaluării impactului teritorial (precum ESPON ARTS sau QUICKScan) sunt necesare pentru a putea evalua efectele cu relevanță spațială, pe care o anumită propunere le-ar putea avea asupra nivelului local și regional;

34.

prin urmare, nu este de acord cu poziția conform căreia evaluarea impactului teritorial ar trebui efectuată doar atunci când propunerea legislativă este orientată explicit către anumite teritorii sau există riscul să cauzeze efecte spațiale asimetrice puternice („efect extrem”), așa cum se propune în documentul de lucru al Comisiei Europene. Dimpotrivă, doar evaluarea prealabilă a impactului teritorial va permite aprecierea adevăratei intensități a acestuia; de aceea, în conformitate cu principiul precauției, regula generală ar trebui să fie că orice inițiativă legislativă se evaluează întotdeauna, putând fi scutită de evaluare doar în mod excepțional și justificat, și nu invers;

35.

consideră că, în special în domeniul datelor disponibile la nivel european, există încă deficite considerabile pentru nivelul local (NUTS III) și regional (NUTS II), care împiedică, de asemenea, utilizarea metodelor existente în mod eficient și țintit;

36.

se așteaptă ca, în special în ceea ce privește dezbaterea pe tema „Dincolo de PIB”, să se dea noi impulsuri identificării unor indicatori suplimentari, pentru a se obține o imagine cuprinzătoare a bunăstării sociale și a efectelor teritoriale. Trebuie reamintit că există deja indicatori puși la dispoziție de Eurostat care permit măsurarea aspectelor sociale și de mediu;

37.

propune ca experților și reprezentanților autorităților locale și regionale să li se ofere posibilitatea de a participa la atelierele planificate bazate pe procedura QUICKScan;

38.

evidențiază rolul deosebit al Programului ESPON în intensificarea cercetării din întreaga UE în domeniul dezvoltării teritoriale și al stimulării schimbului de experiență în Uniunea Europeană și salută publicarea unui ghid privind evaluarea impactului teritorial, bazat pe enunțurile din documentul de lucru al Comisiei;

39.

consideră că este necesar ca, pe lângă elaborarea metodologiilor de evaluare a impactului teritorial, să se ia și măsuri pentru formarea și perfecționarea profesională în acest domeniu a persoanelor implicate;

40.

propune să se verifice, de exemplu după un an, dacă metodele și instrumentele evaluării impactului teritorial și-au demonstrat eficacitatea și dacă sunt necesare adaptări sau completări;

41.

face trimitere la recomandările Curții Europene de Conturi din anul 2010 privind implicarea activă a Comitetului Regiunilor în evaluarea impactului teritorial la nivel european și la necesitatea garantării unei implicări sporite a EUROSTAT și a Centrului Comun de Cercetare în acest proces;

42.

este de părere că o coordonare cuprinzătoare a evaluării impactului teritorial trebuie să aibă loc în interiorul Comisiei, pentru a permite astfel o mai bună luare în considerare a aspectelor teritoriale în cadrul evaluării generale a impactului și pentru a crea premisele unei cooperări durabile cu alte instituții;

43.

este prin urmare de părere că un ghid cu caracter neobligatoriu privind efectuarea evaluărilor impactului teritorial – precum documentul de lucru prezentat de Comisie – nu este în niciun caz suficient pentru a îndeplini cerințele coeziunii teritoriale și ale evaluării impactului teritorial;

44.

în acest context, consideră că este necesară o cooperare strânsă între Direcția Generală responsabilă de politica regională, Centrul Comun de Cercetare, Programul ESPON și Comitetul Regiunilor, în vederea găsirii unor soluții pragmatice pentru evaluările impactului teritorial;

45.

consideră, de asemenea, necesar să se îmbine măsurile privind evaluarea impactului teritorial cu măsurile propuse de Comisie la sfârșitul lui 2012 pentru îmbunătățirea „Adecvării reglementărilor UE” (3) și menționează în acest context avizul special al Comitetului Regiunilor pe această temă;

46.

subliniază că evaluarea impactului teritorial joacă un rol important și la nivel național pentru a permite recunoașterea timpurie a efectelor teritoriale și luarea unor măsuri corespunzătoare;

47.

subliniază de aceea obligația statelor membre, prevăzută în cadrul Agendei teritoriale, de a realiza ele însele pe scară mai largă evaluări ale impactului teritorial și să analizeze consecințele acestora pentru autoritățile locale și regionale și consideră util ca statele membre să facă în mod regulat schimburi de experiență, între ele și cu serviciile specializate ale instituțiilor Uniunii Europene, în legătură cu efectuarea unor astfel de evaluări ale impactului teritorial, pentru a garanta coerența metodologică și comparabilitatea studiilor;

48.

încurajează Comisia să se bazeze pe colaborarea autorităților locale și regionale pentru a canaliza consultările părților interesate și afectate, valorificând experiența autorităților locale și regionale pentru a pune întrebările potrivite la momentul potrivit, precum și posibilitatea lor de a se adresa celor afectați în limba lor maternă, în măsura posibilului;

49.

își reînnoiește solicitarea, prezentată deja în Avizul privind Cartea verde privind coeziunea teritorială, referitoare la elaborarea unei Cărți albe privind coeziunea teritorială, pentru a se defini mai clar conceptul de coeziune teritorială și obiectivele sale la nivelul UE. Documentul de lucru prezentat acum privind evaluarea impactului teritorial nu poate constitui un substitut în acest sens;

50.

se pronunță în favoarea luării în considerare a unei evaluări a impactului teritorial în ceea ce privește efectele spațiale ale măsurilor propuse, nu doar în cazul propunerilor legislative ale Comisiei, ci al tuturor inițiativelor politice – deci și în cazul comunicărilor, cărților verzi și albe;

51.

solicită viitoarelor președinții UE să acorde o atenție specială aspectelor teritoriale ale politicii de coeziune, rolului care revine abordării cu bază teritorială („place based approach”), precum și efectuării unor evaluări ale impactului teritorial;

52.

propune să se dezbată regulat tema evaluării impactului teritorial în cadrul rețelei punctelor de contact pentru coeziunea teritorială („Network of Territorial Cohesion Contact Points”);

53.

în continuare, propune să se utilizeze și evenimentul OPEN DAYS pentru o mai bună articulare a evaluărilor impactului teritorial la nivel național și european;

54.

propune Comisiei Europene să încredințeze Direcției Generale Politică Regională și Urbană misiunea de a servi drept punct central de coordonare și de contact pentru evaluările impactului teritorial în cadrul Comisiei și să reprezinte aceste interese și în Comitetul de evaluare a impactului. Printre sarcinile acestui punct central ar trebui să se numere și verificarea necesității de a efectua evaluări ale impactului teritorial pentru programul de lucru și programul de evaluare a impactului al Comisiei, precum și inițierea unor evaluări ale impactului teritorial corespunzătoare (în cooperare cu Direcția Generală competentă în fiecare caz);

55.

își exprimă disponibilitatea de a coopera strâns cu Comisia Europeană cu privire la alegerea și efectuarea evaluărilor impactului teritorial, așa cum se prevede deja în Protocolul de cooperare dintre cele două instituții, serviciile Comisiei putând solicita sprijinul Comitetului Regiunilor la elaborarea evaluărilor de impact;

56.

propune Comisiei Europene să se ajungă la un acord privind o cooperare strânsă între partenerii deosebit de relevanți pentru evaluarea impactului teritorial (EUROSTAT, Centrul Comun de Cercetare, ESPON și Comitetul Regiunilor), prin care ar putea să se reglementeze și viitoarea împărțire a sarcinilor și a muncii în legătură cu efectuarea procedurilor respective;

57.

solicită în acest context Comisiei Europene să raporteze cel mai târziu în viitorul raport privind coeziunea economică, socială și teritorială de la începutul lui 2014 cu privire la modul în care, prin utilizarea sistematică a evaluării impactului teritorial, se poate consolida coordonarea politicilor UE în vederea promovării coeziunii teritoriale și a unei mai bune luări în considerare a dimensiunii spațiale a politicilor UE;

58.

solicită implicarea sistematică a experților și a reprezentanților autorităților locale și regionale în conceperea și realizarea evaluărilor impactului teritorial;

59.

solicită realizarea unor programe de perfecționare profesională privind conceptul și utilizarea evaluărilor impactului teritorial și solicită Comisiei Europene să pună la dispoziție fondurile necesare în acest scop;

60.

solicită continuarea Programului ESPON și o concentrare sporită din partea instituțiilor europene pe domeniile de cercetare centrale, printre care se numără fără îndoială și perfecționarea modelelor de evaluare a impactului teritorial, precum și integrarea corespunzătoare a rezultatelor în cadrul politicilor existente și în curs de elaborare;

61.

solicită Comisiei să informeze într-un capitol separat, în cadrul rapoartelor pe care le elaborează cu privire la realizarea evaluărilor impactului teritorial, despre implementarea și rezultatele evaluărilor impactului teritorial;

62.

solicită extinderea evaluărilor impactului teritorial și la Strategia Europa 2020 și la propunerile privind semestrul european și își reiterează solicitarea privind includerea unui capitol privind dimensiunea regională a semestrului european în Analiza anuală a creșterii a Comisiei Europene;

63.

solicită ca, pentru eliminarea efectelor asimetrice puse în lumină de evaluarea impactului teritorial, să se prevadă măsuri și proceduri adecvate, care să asigure implicarea părților interesate de la fața locului, și în special a autorităților locale și regionale;

64.

subliniază faptul că principiile guvernanței pe mai multe niveluri și al parteneriatului reprezintă factori-cheie importanți pentru punerea în aplicare a coeziunii teritoriale și a unei abordări cu bază teritorială. Comitetul Regiunilor se va implica în continuare – așa cum se solicită și în cadrul consultării tuturor participanților – în aplicarea cuprinzătoare a acestor principii;

65.

reafirmă rolul pe care îl poate juca în sprijinirea Comisiei Europene la evaluarea impactului și propune să se utilizeze acordurile convenite în acest sens în Protocolul comun privind cooperarea dintre Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor și pentru cooperarea în cadrul evaluării impactului teritorial;

66.

propune instituirea unei cooperări durabile în acest domeniu, în special între Direcția Generală Politică Regională și Urbană, EUROSTAT, Centrul Comun de Cercetare, precum și Programul ESPON;

67.

este interesat și de o cooperare strânsă cu Parlamentul European și Consiliul, în vederea unei aplicări mai ample a principiului evaluării impactului teritorial în cadrul procedurii legislative; invită în special Parlamentul European să însărcineze direcția sa de evaluare a impactului să se implice în analiza anticipativă a impactului în etapa prelegislativă. Semnalează că modificările pe care Parlamentul European sau Consiliul le pot introduce în propunerile legislative pot avea și ele un impact considerabil asupra autorităților locale și regionale, motiv pentru care ar trebui evaluat impactul lor teritorial. Aceasta ar permite o utilizare mai amplă și mai bună a evaluărilor de impact în cadrul procesului de luare a deciziilor;

68.

este dispus să coopereze strâns cu privire la această temă și cu alți parteneri, cum ar fi asociațiile europene ale autorităților locale și regionale, precum și cu instituții de cercetare și organizațiile de specialitate;

69.

solicită Comisiei Europene să adopte măsuri pentru îmbunătățirea cunoștințelor de care dispun reprezentanții autorităților locale și regionale cu privire la metodologiile și posibilitățile de utilizare a evaluărilor impactului teritorial, utilizând instrumente adecvate cum ar fi Convenția primarilor și Erasmus pentru primari, și este dispus să participe la aplicarea acestor măsuri;

70.

consideră că este important ca, în cadrul monitorizării continue a Strategiei Europa 2020 din perspectiva autorităților locale și regionale, să se țină seama mai bine de efectele spațiale ale acestei strategii și propune, în acest context, elaborarea unui indicator privind progresele regionale, care să permită, pe baza statisticilor regionale, o analiză mai amănunțită a impactului teritorial al Strategiei Europa 2020; solicită, de asemenea, Comisiei Europene să utilizeze instrumentul evaluării impactului teritorial în special pentru evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020;

71.

intenționează să elaboreze o strategie proprie privind evaluarea impactului teritorial (eventual ca parte componentă a unei strategii generale de evaluare a impactului și eventual cu luarea în considerare a rezultatelor disponibile ale evaluărilor strategice de mediu), pentru a se institui astfel un cadru de acțiune pentru punerea în practică ulterioară a măsurilor propuse în acest raport.