Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013IP0189

Rezoluţia Parlamentului European din 18 aprilie 2013 referitoare la Vietnam, în special la libertatea de exprimare (2013/2599(RSP))

JO C 45, 5.2.2016, p. 82–84 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

5.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 45/82


P7_TA(2013)0189

Vietnam, în special libertatea de exprimare

Rezoluţia Parlamentului European din 18 aprilie 2013 referitoare la Vietnam, în special la libertatea de exprimare (2013/2599(RSP))

(2016/C 045/13)

Parlamentul European,

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Vietnam semnat la 27 iunie 2012 și dialogul UE-Vietnam privind drepturile omului purtat semestrial de UE și guvernul din Vietnam,

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice la care Vietnamul a aderat în 1982,

având în vedere rezultatul evaluării periodice universale privind Vietnamul desfășurate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, din 24 septembrie 2009,

având în vedere raportul prezentat de Raportorul special al ONU pentru promovarea și protejarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului din aprilie 2010,

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentat al UE Catherine Ashton privind condamnarea autorilor de bloguri în Vietnam la 24 septembrie 2012,

având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la Strategia privind libertatea digitală în politica externă a UE (1),

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Vietnamul,

având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât trei jurnaliști proeminenți – Nguyen Van Hai/Dieu Cay, Ta Phong Tan și Pan Thanh Hai – au fost condamnați la închisoare la 24 septembrie 2012; întrucât recursul a confirmat condamnarea lor la 12, 10 și, respectiv, 3 ani de închisoare, perioade urmate de mai mulți ani de arest la domiciliu, pentru postarea unor articole pe site-ul Clubului vietnamez al jurnaliștilor liberi;

B.

întrucât, potrivit rapoartelor recente ale organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, 32 de dizidenți în spațiul virtual au primit condamnări grele la închisoare sau urmează să fie judecați în Vietnam; 14 activiști pentru democrație au fost condamnați la un total de peste 100 de ani de închisoare pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare; un grup de 22 de activiști pașnici de mediu au primit pedepse cu închisoarea de la 10 ani până la închisoare pe viață; un jurnalist care lucrează pentru presa de stat a fost concediat după ce a postat pe blogul său personal un comentariu critic la adresa Secretarului General al Partidului Comunist; iar dizidenții în spațiul virtual, inclusiv Le Cong Cau și Huynh Ngoc Tuan, sunt adesea hărțuiți și agresați de poliție;

C.

întrucât mai mulți prizonieri politici au fost condamnați în temeiul dispozițiilor vag formulate privind „securitatea națională”, care nu fac distincția între actele de violență și exprimarea pașnică a opiniilor sau convingerilor divergente, cum ar fi „propaganda împotriva Republicii Socialiste Vietnam” (articolul 88 din Codul penal), „activitățile care vizează răsturnarea puterii poporului”(articolul 79), „crearea de disensiuni între persoanele religioase și cele nereligioase” (articolul 87) și „abuzarea de libertățile democratice pentru a aduce atingere intereselor de stat” (articolul 258); întrucât Ordonanța 44 din 2002, care autorizează detenția fără proces, este utilizată din ce în ce mai mult pentru a reține dizidenții;

D.

întrucât autorii de bloguri și apărătorii drepturilor omului recurg într-o măsură crescândă la internet pentru a-și exprima opiniile politice, a prezenta cazuri de corupție și a atrage atenția asupra acaparării terenurilor și a altor abuzuri de putere săvârșite de autorități;

E.

întrucât autoritățile vietnameze suprimă sistematic libertatea de exprimare și de întrunire pașnică și îi persecută pe cei care pun la îndoială politicile guvernamentale, expun cazuri de corupție în rândul autorităților sau pledează pentru alternative la regimul monopartinic;

F.

întrucât Vietnamul elaborează în prezent „Decretul privind gestionarea, furnizarea, utilizarea serviciilor de internet și a conținutului informațional online”, un nou decret privind gestionarea internetului, care ar legaliza măsurile guvernului de filtrare a conținutului, cenzurare și sancționare îndreptate împotriva „activităților interzise”, vag definite, și care ar obliga companiile și furnizorii de internet, inclusiv cei străini, să coopereze cu guvernul în supravegherea și urmărirea dizidenților în spațiul virtual; întrucât libertățile digitale sunt din ce în ce mai amenințate;

G.

întrucât, în 2009, în cursul evaluării periodice universale a situației drepturilor omului din Vietnam desfășurate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Vietnamul a acceptat o serie de recomandări cu privire la libertatea de exprimare, inclusiv recomandarea „de a garanta pe deplin dreptul de a primi, a căuta și a răspândi informații și idei în conformitate cu articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice”; întrucât Vietnamul nu a pus încă în aplicare aceste recomandări;

H.

întrucât confiscarea terenurilor de către oficiali guvernamentali, utilizarea excesivă a forței ca răspuns la protestele publice referitoare la evacuări, arestările arbitrare ale activiștilor și condamnările grele ale protestatarilor au loc în continuare, în timp ce aspectele legate de drepturile funciare și utilizarea terenurilor sunt neclare;

I.

întrucât libertatea de religie și de credință este reprimată, iar Biserica Catolică și religiile nerecunoscute, cum ar fi Biserica Budistă Unificată a Vietnamului, bisericile protestante și alte culte continuă să facă obiectul unei persecuții religioase grave;

J.

întrucât Vietnamul a inițiat consultări publice ample în vederea elaborării unei noi constituții, dar cei care și-au exprimat opiniile s-au confruntat cu sancțiuni și presiune;

K.

întrucât Vietnamul candidează pentru un loc în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pe perioada 2014-2016,

1.

își exprimă adânca preocupare cu privire la condamnarea și la sentințele severe pronunțate în cazul ziariștilor și blogger-ilor din Vietnam; condamnă continuarea încălcărilor drepturilor omului, inclusiv intimidarea politică, hărțuirea, atacurile, arestările arbitrare, sentințele severe la pedepse cu închisoarea și procesele neechitabile din Vietnam, comise împotriva activiștilor politici, a ziariștilor, a blogger-ilor, a dizidenților și a apărătorilor drepturilor omului, atât din spațiul virtual cât și din afara acestuia, cu încălcarea clară a obligațiilor internaționale ale Vietnamului în materie de drepturile omului;

2.

îndeamnă autoritățile să elibereze imediat și necondiționat toți bloggerii, ziariștii online și apărătorii drepturilor omului; invită guvernul să pună capăt tuturor formelor de represiune împotriva persoanelor care își exercită dreptul la libertatea de exprimare, la libertatea de gândire și la libertatea de întrunire în conformitate cu normele internaționale privind drepturile omului;

3.

invită guvernul vietnamez să modifice sau să abroge legislația care restricționează dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la libertatea presei pentru a oferi un forum de dialog și dezbatere democratică; invită, de asemenea, guvernul să modifice proiectul „Decretului privind gestionarea, furnizarea, utilizarea serviciilor de internet și a conținutului informațional online”, pentru a garanta protejarea dreptului la libertatea de exprimare online;

4.

îndeamnă guvernul vietnamez să pună capăt evacuărilor forțate, să asigure libertatea de exprimare pentru persoanele care denunță abuzuri referitoare la chestiuni legate de terenuri și să garanteze celor care au fost evacuați forțat accesul la căi de atac și despăgubiri corespunzătoare conform standardelor internaționale și obligațiilor pe care le are în virtutea dreptului internațional;

5.

invită autoritățile să respecte obligațiile internaționale ale Vietnamului și să pună capăt persecuțiilor religioase, înlăturând obstacolele juridice ce stau în calea desfășurării, în mod liber, de către organizații religioase independente, a unor activități religioase pașnice, ceea ce implică recunoașterea tuturor comunităților religioase, practicarea liberă a religiei și restituirea bunurilor confiscate în mod arbitrar de către stat de la Biserica budistă unificată a Vietnamului, de la Biserica catolică, precum și de la orice altă comunitate religioasă;

6.

își exprimă adânca preocupare cu privire la condițiile de detenție ale „prizonierilor de conștiință” datorate maltratării și lipsei de îngrijiri medicale; solicită autorităților să garanteze integritatea fizică și psihologică a acestora, să le asigure accesul liber la consiliere juridică și să ofere asistență medicală corespunzătoare celor ce au nevoie;

7.

reiterează faptul că dialogul UE-Vietnam privind drepturile omului ar trebui să ducă la progrese concrete în privința drepturilor omului și a democratizării; invită, în acest sens, Uniunea Europeană să-și exprime în mod constant, la cele mai înalte niveluri, preocuparea cu privire la încălcările drepturilor omului din Vietnam și să-și intensifice presiunile asupra autorităților vietnameze vizând eliminarea controalelor și interdicțiilor impuse mijloacelor media private în ce privește internetul și blogging-ul, să permită grupurilor și persoanelor să promoveze drepturile omului și să-și exprime opiniile și dezacordul în mod public, să adopte măsuri vizând abolirea pedepsei cu moartea, să abroge sau să modifice legislația în materie de securitate națională utilizată pentru a încrimina opiniile divergente pașnice și să elibereze „prizonierii de conștiință” pașnici;

8.

reamintește tuturor părților că articolul 1 din Acordul de parteneriat și cooperare (APC) stipulează că: „Respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice constituie baza cooperării dintre părți și a dispozițiilor prezentului acord și reprezintă un element esențial al acordului”; solicită Înaltului Reprezentant să evalueze compatibilitatea politicilor guvernului vietnamez cu condițiile incluse în APC;

9.

încurajează Vietnamul să adopte măsuri în vederea ratificării Statutului de la Roma al Tribunalului Penal Internațional (TPI) și a Convenției împotriva torturii (CIT); invită guvernul să instituie o comisie națională independentă pentru drepturile omului;

10.

solicită ca Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului a ASEAN să examineze situația drepturilor omului din Vietnam acordând o atenție specială libertății de exprimare și să prezinte recomandări Vietnamului;

11.

salută faptul că guvernul Vietnamului a solicitat contribuții din partea populației în cadrul primei sale reforme constituționale din 1992 și că termenul a fost prelungit până în septembrie 2013, însă regretă faptul că consultarea publică a dus la sancțiuni și la presiuni împotriva celor ce-și exprimă în mod legitim opiniile; speră ca noua Constituție să abordeze în mod prioritar chestiunile legate de drepturile civile și politice și de libertățile religioase; salută, în acest sens, lansarea unui dialog cu organizațiile de apărare a drepturilor omului; își exprimă speranța că acesta va duce, pe termen lung, la reforme importante legate de piața muncii, educație și drepturile omului; recomandă ca Raportorul special al ONU pentru promovarea și protejarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare să fie invitat să viziteze țara și ca autoritățile să pună pe deplin în aplicare eventualele recomandări ale acestuia;

12.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernului și parlamentului Vietnamului, guvernelor statelor membre ale ASEAN, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al ONU.


(1)  Texte adoptate, P7_TA(2012)0470.


Top