This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0541
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS FINAL ACCOUNTS OF THE 8TH, 9TH AND 10TH EUROPEAN DEVELOPMENT FUNDS - FINANCIAL YEAR 2012
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI CONTURILE FINALE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE - EXERCIȚIUL FINANCIAR 2012
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI CONTURILE FINALE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE - EXERCIȚIUL FINANCIAR 2012
/* COM/2013/0541 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI CONTURILE FINALE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE - EXERCIȚIUL FINANCIAR 2012 /* <EMPTY>/2012/0XXX <EMPTY> */
CUPRINS Certificarea
conturilor 2 EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED. 3 PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI
GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ. 8 1........... SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI
AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE 9 1.1........ AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ
AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 9 1.2........ CEL
DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 13 1.3........ CEL
DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 16 1.4........ CEL
DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 19 1.5........ NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA,
AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED. 22 2........... RAPORT
PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ. 44 2.1........ ALOCĂRI 48 2.2........ CONTURI
AGREGATE. 51 2.3........ ALTE
INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA. 56 PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED:
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 58 3.1 ....... SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012. 60 3.2........ SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL
FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 61 3.3........ Situația VARIAȚIEI resurselor
din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012. 62 3.4........ SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL
FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 63 3.5........ Note la situațiile financiare
de la 31 decembrie 2012. 64 ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT
PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE. 97 CERTIFICAREA
CONTURILOR Conturile anuale aferente celui de al 8-lea, al
9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2012
au fost întocmite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar
privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare, precum și în conformitate
cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în anexa la situațiile
financiare. Confirm că sunt responsabil de întocmirea și prezentarea
conturilor anuale aferente celui de al 8lea, al 9-lea și al 10-lea Fond
european de dezvoltare, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul
financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare. Am obținut de la ordonatorul de credite și de la
BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru
întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și pasivele Fondului
european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia. Prin prezenta certific că pe baza acestor informații
și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea
conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod
fidel și corect poziția financiară a fondurilor europene de dezvoltare în toate
aspectele esențiale. (semnătura) Manfred Kraff Contabil EXECUȚIA ȘI
CONTABILITATEA RESURSELOR FED 1. CONTEXT Uniunea Europeană are relații de dezvoltare în
materie de cooperare cu numeroase țări în curs de dezvoltare. Obiectivul principal este acela de
a promova dezvoltarea economică și socială, acordându-se o atenție specială
reducerii și combaterii sărăciei pe termen lung, prin furnizarea către țările
beneficiare de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică. În vederea realizării acestui
obiectiv, Uniunea elaborează, în colaborare cu țările partenere, strategii de
cooperare și mobilizează resurse financiare pentru a le pune în aplicare. Resursele Uniunii alocate pentru
dezvoltare provin din trei surse: – bugetul Uniunii Europene; – Fondul european de
dezvoltare; – Banca Europeană de Investiții. Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul
instrument prin care se furnizează ajutorul acordat de Uniune în cadrul
cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibelor și Pacific
(ACP), precum și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957
prevedea crearea acestui fond în vederea acordării de asistență tehnică și
financiară, aceasta fiind inițial limitată la țările africane care, la acea
vreme, erau colonizate încă și cu care unele state membre aveau legături
istorice. FED nu este finanțat din bugetul Uniunii Europene. Acesta este finanțat de statele
membre, are propriul său regulament financiar și este gestionat de un comitet
specific. Comisia Europeană răspunde
de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED, iar Banca
Europeană de Investiții (BEI) gestionează Facilitatea de investiții. În perioada 2008-2013, ajutorul geografic acordat
statelor ACP și TTPM va fi finanțat în continuare, în mare parte, de FED. Fiecare FED se încheie, de obicei,
pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964,
ciclurile de programare ale FED au urmat, în general, ciclurile
acordurilor/convențiilor de parteneriat. Fiecare FED este reglementat de propriul său regulament
financiar, care impune pregătirea situațiilor financiare pentru fiecare FED în
parte. Astfel, situațiile
financiare sunt întocmite separat pentru fiecare FED în ceea ce privește partea
care este gestionată de Comisia Europeană. De asemenea, situațiile financiare
respective sunt prezentate într-o formă agregată, astfel încât să ofere o
imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor de care răspunde
Comisia Europeană. Facilitatea de investiții a
fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou. Aceasta este gestionată de Banca
Europeană de Investiții și este utilizată pentru a sprijini dezvoltarea
sectorului privat în statele ACP, finanțând cu prioritate, însă nu exclusiv,
investiții private. Facilitatea
este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât rambursările aferente
împrumuturilor pot fi reinvestite în alte operațiuni, ceea ce permite ca
facilitatea să se reînnoiască automat și să fie independentă din punct de
vedere financiar.
Întrucât nu
este gestionată de Comisia Europeană, Facilitatea de investiții nu este
consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare ale
celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED și raportul aferent privind execuția
financiară. Situațiile financiare ale
Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale
(partea a 2-a) pentru a furniza o imagine completă asupra ajutorului pentru
dezvoltare acordat în cadrul FED. Cel de al 10-lea FED vizează perioada 2008-2013 și dispune de un buget
total de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă, 21 966 de milioane EUR sunt alocate
țărilor ACP, 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM și 430 de milioane EUR sunt
alocate Comisiei cu titlu de cheltuieli de sprijin pentru programarea și execuția
FED[1].
2. CUM ESTE FINANȚAT FED? Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a
adoptat perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. În acest context, s-a decis că relațiile
de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul Uniunii
Europene (nu vor fi bugetate), ci vor fi finanțate în continuare din actualului
FED interguvernamental pentru perioada 2008-2013. Bugetul Uniunii Europene
este anual și, conform principiului bugetar al anualității, cheltuielile și
veniturile sunt planificate și autorizate pentru un an. Spre deosebire de Uniunea
Europeană, FED este un fond care funcționează în baza plurianualității. Fiecare FED se încheie în baza unui
acord intern între statele membre, care stabilește un fond general de punere în
aplicare a cooperării pentru dezvoltare, în general pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe
o bază multianuală, fondurile atribuite pot fi utilizate pe perioada FED. Lipsa anualității bugetare este
evidențiată în raportările bugetare, execuția bugetară a FED fiind măsurată în
raport cu fondurile totale. Resursele FED sunt contribuții ad-hoc din partea
statelor membre UE. La
intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre se întrunesc
la nivel interguvernamental pentru a decide asupra sumei totale care va fi
alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia. Apoi, Comisia
gestionează fondul în conformitate cu politica UE în domeniul dezvoltării, pe
care Comisia o propune și pe care o Consiliul adoptă. Întrucât, în paralel cu
politica Uniunii, statele membre au propriile lor politici în domeniul
dezvoltării și al ajutoarelor, statele membre trebuie să își coordoneze
politicile cu UE pentru a asigura complementaritatea acestora. Până în 2010
s-au solicitat contribuții din partea a 15 state membre participante. În 2011
au fost solicitate primele contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED, la
care vor participa cele 27 de state membre. În timp ce o parte a fondurilor aferente celui de al
10-lea FED a fost pusă deoparte pentru nevoi neprevăzute, majoritatea acestora
sunt programate în contextul cadrelor indicative multianuale, în principal
geografice, însă și tematice, prevăzute în prezent pentru perioada 2008-2013.
Documentele de strategie naționale, regionale și intra-ACP au fost adoptate de
către Comisie în consecință. Punerea în aplicare a acestora este monitorizată
anual, iar strategiile sunt revizuite la jumătatea perioadei (revizuire
finalizată) și la încheierea perioadei (revizuire în curs). În urma acestor
revizuiri la jumătatea și la încheierea perioadei, Comisia, în numele Uniunii
Europene, poate să revizuiască strategiile și alocarea resurselor, luând în
considerare nevoile curente și rezultatele înregistrate de statele sau de
regiunile ACP vizate. Pe lângă contribuțiile menționate
anterior, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de
cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED. 3. CUM SUNT GESTIONATE ȘI CHELTUITE
RESURSELE FED?
3.1 Cheltuieli operaționale Cheltuielile operaționale aferente FED îmbracă forme
diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați. În
conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia asigură execuția resurselor FED
utilizând metodele prezentate mai jos. Gestiune descentralizată: este vorba de cazurile în
care Comisia deleagă țărilor terțe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în
funcție de situația locală din țara beneficiară vizată, anumite sarcini legate
de execuția bugetului. Gestiune centralizată: în acest caz, bugetul este
executat fie direct de către serviciile Comisiei, fie indirect, în situația în
care Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului organismelor
responsabile în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului național,
cum ar fi agențiile Uniunii Europene. Gestiune în comun cu
organizații internaționale: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite
sarcini de execuție unei organizații internaționale.
3.2 Diverșii
actori financiari Responsabilitatea ordonatorului de credite
delegat se referă la întregul proces de gestionare, de la stabilirea acțiunilor
necesare pentru atingerea obiectivelor de politică fixate în ceea ce privește
gestionarea activităților lansate, atât din punct de vedere operațional, cât și
bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice și/sau monitorizarea
performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este
necesar. Șeful delegației Uniunii
Europene
este punctul de contact local între Comisie și autoritățile ACP/TTPM naționale
sau regionale de pe teren. Acesta colaborează strâns cu ordonatorii de credite
naționali sau regionali pentru definirea strategiei de execuție și a
politicilor sectoriale și pentru pregătirea, studierea și revizuirea
programelor și a proiectelor FED. Ordonatorul de credite național din țara beneficiară este
un înalt funcționar numit de guvernul fiecărui stat ACP/TTPM. Acesta reprezintă
autoritățile din țara sa pentru toate activitățile finanțate de fond și
gestionate de Comisie și de BEI. În majoritatea cazurilor, aceste funcții sunt
exercitate de către un membru al guvernului, în general ministrul de stat al
planificării sau al finanțelor. Ordonatorul de credite național îndeplinește
atribuțiile administrative, tehnice și financiare legate de gestionarea
programelor și a proiectelor FED. Contabilul execută plățile și ordinele de
recuperare întocmite de ordonatorii de credite și răspunde de gestionarea
trezoreriei, de stabilirea normelor și a metodelor contabile, de validarea sistemelor
contabile, de ținerea contabilității și de întocmirea conturilor anuale
corespunzătoare. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile, declarând că
acestea oferă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare. 3.3 Execuția resurselor FED Cea mai mare parte a resurselor financiare acordate
statelor ACP și TTPM prin intermediul FED sunt furnizate prin intermediul
granturilor. La începutul fiecărui FED, Uniunea Europeană informează statele
ACP și TTPM cu privire la nivelul alocărilor indicative care ar trebui să le
fie puse la dispoziție în perioada aferentă fondului. Resursele sunt alocate în
funcție de necesitățile fiecărei țări și pe baza unor criterii de performanță. La nivel național, documentul de strategie de țară
(DST) este un document de lucru elaborat de statul ACP în cauză și de Comisie.
Acesta se bazează pe consultări prealabile cu o gamă largă de actori, inclusiv
actori non-statali, autorități locale și, dacă este cazul, parlamentele
statelor ACP. DST este un instrument menit să stabilească ordinea de prioritate
și să consolideze asumarea responsabilității la nivel local în ceea ce privește
programele de cooperare. Un program indicativ național
(PIN) este apoi elaborat pe baza obiectivelor de dezvoltare și a priorităților
prevăzute în DST și în conformitate cu acestea. PIN vizează sectoarele și
domeniile care vor beneficia de ajutor, explică modul în care ajutorul își va
îndeplini obiectivele și prezintă termenele de execuție. DST și PIN fac
obiectul unei revizuiri anuale, a unei revizuiri la jumătatea perioadei și a
unei revizuiri la încheierea FED, iar îmbunătățirile și modificările se aduc
atunci când este necesar în perioada de funcționare a fondului.
3.4 Angajamentul
de a cheltui resursele FED Nu se pot cheltui resurse FED decât după încheierea
unui angajament juridic scris între Comisie și beneficiarul preconizat al
fondurilor FED. Un angajament juridic scris poate fi un contract (de grant, de
prestare de servicii sau de alt tip) încheiat cu entități responsabile în
temeiul dreptului privat, cum ar fi ONG-urile sau operatorii economici, sau
poate consta în acorduri administrative și/sau financiare încheiate de Comisie
cu entități responsabile în temeiul dreptului internațional public, cum ar fi
statele și entitățile publice ale acestora, sau cu organizații internaționale
care au personalitate și capacitate juridică. Înainte ca un angajament juridic să poată fi
încheiat cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară cu suficiente
fonduri care să autorizeze activitatea în cauză. Dacă se întrunește această
condiție, fondurile necesare trebuie rezervate în buget printr-un angajament
bugetar efectuat în sistemul de contabilitate. Acest lucru nu influențează însă
conturile generale (sau „cartea mare”), deoarece nu a fost suportată încă nicio
cheltuială. Aceasta se explică prin faptul că sistemul de contabilitate al FED
cuprinde două elemente separate, dar interconectate: (a)
contabilitatea
bugetară, care oferă un istoric detaliat al execuției bugetare, și (b)
contabilitatea
generală, care este utilizată pentru a pregăti bilanțul și rezultatul economic. Contabilitatea bugetară prezintă angajamentele și
plățile efectuate. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabilității
de casă, conform căruia un element este înregistrat în contabilitate numai
atunci când lichiditățile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de
contabilitate este caracteristic sectorului public, care are tendința, în mod
tradițional, să pună accentul pe buget și pe execuția acestuia. Contabilitatea generală (bazată pe principiul
contabilității de angajamente) prezintă toate cheltuielile și veniturile
aferente exercițiului financiar (și, astfel, rezultatul economic) și stabilește
situația financiară a FED sub forma unui bilanț de active și pasive la data de
31 decembrie a unui anumit an. 3.5 Efectuarea unei plăți O plată nu se poate efectua decât dacă ordonatorul
de credite a aprobat în prealabil un angajament bugetar. Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate
să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie.
Aceasta poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în
acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul fie este
utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord,
fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta este
obligat să restituie FED avansul de prefinanțare. Prin urmare, prefinanțarea
plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile
contractuale, fiind astfel înregistrată ca activ în bilanț în momentul în care
este efectuată plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă
(integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt
considerate cheltuieli în contul de rezultat economic) și a sumelor restituite. La încheierea exercițiului financiar, trebuie făcută
o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care încă nu au fost raportate. În urma acestor calcule de
separare, sumele considerate eligibile sunt contabilizate ca cheltuieli
înregistrate în avans, în vreme ce părțile considerate neeligibile rămân
deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la
pasive curente, pentru a nu supraestima activele și pasivele.
3.6 Recuperarea
plăților necuvenite Eligibilitatea cheltuielilor plătite din FED este
verificată pe baza documentelor justificative prevăzute în normele aplicabile
sau în condițiile aferente fiecărui grant. În vederea optimizării relației
dintre costuri și beneficii în cazul sistemelor de control, verificările
documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai detaliate
decât cele pentru cererile intermediare și, astfel, se pot detecta erori în plățile
intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult,
Comisia are dreptul de a verifica corectitudinea documentelor justificative
prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul execuției
acțiunii finanțate și/sau ulterior (ex post). Erorile identificate în
perioada de execuție pot fi corectate prin ajustarea cererilor ulterioare.
Erorile identificate ex post vor face obiectul unui ordin de recuperare.
4. RAPORTARE LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR
4.1 Conturi anuale Responsabilitatea întocmirii conturilor anuale și a
asigurării faptului că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației
financiare a FED revine contabilului Comisiei. Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează: Partea I: fonduri gestionate de Comisia
Europeană –
situații
financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de
dezvoltare; –
Raport
privind execuția financiară a celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond
european de dezvoltare. Partea a II-a: fonduri gestionate de Banca Europeană de Investiții –
situații
financiare ale Facilității de investiții Situațiile financiare ale
Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale
pentru a furniza astfel o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare
acordat în cadrul FED. În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi,
conturile anuale sunt adoptate de Comisie până la data de 31 iulie a exercițiului
financiar următor și sunt prezentate Consiliului și Parlamentului pentru acordarea
descărcării de gestiune.
4.2 Raportul anual de
activitate Ordonatorul de credite are obligația de a pregăti un
raport anual de activitate (RAA) privind acțiunile de care răspunde. În acest RAA, ordonatorul de
credite informează referitor la rezultatele politicii și la asigurarea
rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în
raportul său au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu
principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare
oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor
subiacente. 5. AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE
5.1 Audit Conturile anuale ale FED și gestionarea resurselor
sunt supravegheate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care
elaborează un raport anual pe care îl prezintă Consiliului și Parlamentului
European. Sarcina principală a Curții
este aceea de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale
FED. În cadrul activităților
sale, Curtea de Conturi întocmește: (1)
un
raport anual, în care prezintă în detaliu observațiile sale cu privire la
conturile anuale și la operațiunile subiacente; (2)
un
aviz, care se bazează pe auditurile sale și care este prezentat în raportul
anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea
conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; (3)
rapoarte
speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de
gestionare. Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele
necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate domeniile de
activitate ale FED, examinând inclusiv legalitatea și regularitatea operațiunilor
și a plăților individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, analizând bilanțurile
individuale și conturile de rezultat economic, precum și prezentarea generală a
situațiilor financiare. Astfel,
Curtea poate să emită un aviz nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra
sistemului și a controalelor existente. 5.2 Descărcarea de gestiune Controlul final este descărcarea de gestiune privind
execuția financiară a resurselor FED pentru un anumit exercițiu financiar. Parlamentul European este
autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a FED. Aceasta înseamnă că, în urma
auditului și a finalizării conturilor anuale, este sarcina Consiliului să
recomande și apoi a Parlamentului să hotărască dacă acordă Comisiei descărcarea
de gestiune în ceea ce privește execuția financiară a resurselor FED pentru
exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o analiză a conturilor și pe raportul
anual al Curții de Conturi (care include o declarație oficială de asigurare) și
pe răspunsurile Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații
suplimentare adresate Comisiei. Descărcarea de gestiune constituie aspectul politic
al controlului extern al execuției financiare și reprezintă decizia prin care
Parlamentul European, acționând în baza unei recomandări a Consiliului,
„eliberează” Comisia de răspunderea sa în ceea ce privește gestionarea execuției
financiare pentru un anumit exercițiu financiar. Procedura descărcării de gestiune
poate avea două rezultate: acordarea sau amânarea acordării descărcării de gestiune. În cazul acordării descărcării de
gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor observații pe care le
consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia ar trebui să
le întreprindă în acest sens. Comisia subliniază măsurile luate într-un raport privind acțiunile
întreprinse în urma recomandărilor și într-un plan de acțiune, pe care le
trimite Parlamentului și Consiliului. PARTEA
I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ[2] 1. SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA
ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE
1.1 AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL
10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE
REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI
ACTIVELOR NETE
BILANȚ
AGREGAT AL CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 438 || 380 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 1 334 || 1 175 || Creanțe || 2.3 || 70 || 111 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 224 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 2 532 || 2 891 || || || || || PASIVE PE TERMEN LUNG || || || || Obligații de plată || 2.6 || (40) || - || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (1 057) || (1 033) || || || || || TOTAL PASIVE || || (1 097) || (1 033) || || || || || ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 29 579 || 26 979 || Alte rezerve || 2.9 || 2 252 || 2 252 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (27 374) || (24 674) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700) || ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858 CONTUL AGREGAT DE REZULTAT
ECONOMIC PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 124 || 99 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (3 017) || (2 702) Cheltuieli administrative || 3.3 || (107) || (75) || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (3 001) || (2 679) || || || Venituri financiare || 3.4 || (22) || (20) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (22) || (21) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (3 023) || (2 700) TABEL AGREGAT AL FLUXURILOR DE
TREZORERIE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700) || || || ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || 4.2 || || Contribuții ordinare primite de la statele membre || || 2 606 || 3 238 Contribuții de cofinanțare || || 19 || 7 Pierderi (sau reluarea pierderilor) din depreciere privind creanțele || || 4 || 6 || || || (Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung || || (58) || (28) (Creșterea)/scăderea prefinanțării curente || || (159) || (79) (Creșterea)/scăderea creanțelor curente[3] || || 31 || 14 Creșterea/(scăderea) pasivelor pe termen lung || || 40 || - Creșterea/(scăderea) pasivelor curente[4] || || 6 || (42) || || || FLUXUL NET DE TREZORERIE || || (534) || 417 || || || CREȘTEREA/(SCĂDEREA) NETĂ A NUMERARULUI ȘI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR || || (534) || 417 Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || 2.5 || 1 224 || 808 Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || 2.5 || 690 || 1 224 SITUAȚIA AGREGATĂ A VARIAȚIEI
ACTIVELOR NETE PENTRU AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 45 691 || 21 812 || 23 879 || (24 674) || 2 252 || 1 458 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (3 100) || 3 100 || - || - || 3 100 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 700) || - || (2 700) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 45 691 || 18 712 || 26 979 || (27 374) || 2 252 || 1 858 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (3 023) || - || (3 023) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 45 691 || 16 112 || 29 579 || (30 396) || 2 252 || 1 435 1.2 CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 8-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 38 || 70 || Creanțe || 2.3 || 1 || 4 || Conturi de legătură || 2.4 || 345 || 387 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 384 || 461 || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (22) || (29) || || || || || TOTAL PASIVE || || (22) || (29) || || || || || ACTIVE NETE || || 361 || 432 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 12 840 || 12 840 || Alte rezerve || 2.9 || (2 354) || (2 276) || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (10 132) || (10 042) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || 7 || (90) || ACTIVE NETE || || 361 || 432 CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 8-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 58 || 40 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || 3.2 || (49) || (128) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || 9 || (88) || || || Venituri financiare || 3.4 || (2) || (1) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (2) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || 7 || (90) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 8-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 12 840 || - || 12 840 || (10 042) || (2 237) || 560 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (38) || (38) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (90) || - || (90) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 12 840 || - || 12 840 || (10 132) || (2 276) || 432 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (78) || (78) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || 7 || - || 7 SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2012 || 12 840 || - || 12 840 || (10 125) || (2 354) || 361 1.3 CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 9-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 119 || 191 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 447 || 569 || Creanțe || 2.3 || 58 || 87 || Conturi de legătură || 2.4 || 1 919 || 2 557 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || - || 6 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 2 543 || 3 410 || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (375) || (315) || || || || || TOTAL PASIVE || || (375) || (315) || || || || || ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 11 699 || 11 699 || Alte rezerve || 2.9 || 4 126 || 4 227 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (12 830) || (11 932) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (827) || (898) || ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096 CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 9-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 49 || 49 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (856) || (924) Cheltuieli administrative || 3.3 || (1) || (3) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (809) || (879) || || || Venituri financiare || 3.4 || (18) || (19) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (18) || (19) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (827) || (898) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 9-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 11 699 || 660 || 11 039 || (11 932) || 4 157 || 3 263 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (660) || 660 || - || - || 660 Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || 70 || 70 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (898) || - || (898) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 11 699 || - || 11 699 || (12 830) || 4 227 || 3 096 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (100) || (100) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (827) || - || (827) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 11 699 || - || 11 699 || (13 657) || 4 126 || 2 168 1.4 CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 10-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 319 || 189 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 849 || 536 || Creanțe || 2.3 || 11 || 20 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 218 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 1 869 || 1 963 || || || || || PASIVE PE TERMEN LUNG || || || || Obligații de plată || 2.6 || (40) || - || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (660) || (689) || Conturi de legătură || 2.4 || (2 264) || (2 944) || || || || || TOTAL PASIVE || || (2 963) || (3 633) || || || || || ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670) || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 5 040 || 2 440 || Alte rezerve || 2.9 || 479 || 301 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (4 411) || (2 699) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (2 203) || (1 712) || ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670) CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 10-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 18 || 10 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (2 112) || (1 650) Cheltuieli administrative || 3.3 || (106) || (72) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (2 201) || (1 712) || || || Venituri financiare || 3.4 || (2) || 0 EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (1) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (2 203) || (1 712) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 10-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 21 152 || 21 152 || - || (2 699) || 333 || (2 366) Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 440) || 2 440 || - || - || 2 440 Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || (32) || (32) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (1 712) || - || (1 712) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 21 152 || 18 712 || 2 440 || (4 411) || 301 || (1 670) Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600 Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || 178 || 178 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 203) || - || (2 203) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 21 152 || 16 112 || 5 040 || (6 614) || 479 || (1 095) 1.5 NOTE LA SITUAȚIILE
FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED 1. POLITICI CONTABILE
SEMNIFICATIVE 1.1. DISPOZIȚII LEGALE ȘI
REGULAMENTUL FINANCIAR
Situațiile
financiare sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil
celui de al 10-lea FED. În
conformitate cu dispozițiile articolului 121 din acest regulament, situațiile
financiare sunt întocmite cu respectarea principiilor contabilității de
angajamente. Aceste situații financiare au fost elaborate în
conformitate cu normele și metodele contabile ale FED, care, la rândul lor, se
bazează pe standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public
(IPSAS) sau, implicit, pe standardele internaționale de raportare financiară
(IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate
pentru sectorul public (IPSASB) și, respectiv, de Consiliul pentru standardele
internaționale de contabilitate (IASB). Normele contabile adoptate de contabilul FED au fost
aplicate în ceea ce privește partea de resurse ale FED de a cărei gestiune
financiară este responsabilă Comisia Europeană. Contabilul FED trebuie să prezinte conturile
provizorii Curții de Conturi, în vederea auditului, până la data de 31 martie a
exercițiului financiar următor. Curtea de Conturi formulează, la rândul său, observații cu privire la
conturile Comisiei până la data de 15 iunie (articolul 125). Pe baza acestor observații, Comisia
aprobă conturile finale până la data de 31 iulie și le trimite Parlamentului
European, Consiliului și Curții de Conturi. Conturile sunt apoi publicate în
Jurnalul Oficial până la data de 15 noiembrie, împreună cu declarația de
asigurare emisă de Curtea de Conturi pentru partea de resurse ale FED de a
cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.
1.2. PRINCIPII CONTABILE Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de
informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de
trezorerie ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul
public, cum este FED, obiectivele sunt, mai exact, acelea de a oferi informații
utile pentru procesul decizional și de a demonstra răspunderea entității în
ceea ce privește resursele care îi sunt încredințate. Pentru a oferi o imagine fidelă și corectă, situațiile
financiare trebuie nu numai să furnizeze informații relevante în ceea ce privește
natura și amploarea activităților unei organizații, să explice modul de finanțare
și să ofere informații definitive referitoare la operațiunile sale, ci și să
prezinte informațiile respective într-un mod clar și inteligibil, care să
permită efectuarea de comparații între exercițiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ținându-se
cont de aceste obiective. Sistemul de contabilitate al FED cuprinde
contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Contabilitatea bugetară oferă o
imagine detaliată a execuției bugetare. Aceasta se bazează pe principiul contabilității de casă. Contabilitatea generală permite
întocmirea situațiilor financiare, întrucât prezintă toate cheltuielile și
veniturile aferente exercițiului financiar, pe baza regulilor contabilității de
angajamente, și este menită să stabilească situația financiară sub forma unui
bilanț la data de 31 decembrie. Articolul 120 din Regulamentul financiar pentru cel
de al 10-lea FED prevede principiile contabile care trebuie aplicate la
întocmirea situațiilor financiare: – continuitatea activităților; – prudența; – consecvența metodelor
contabile; – comparabilitatea informațiilor; – materialitatea; – necompensarea; – întâietatea realității
asupra aparenței; – contabilitatea de
angajamente.
1.3. BAZA DE ÎNTOCMIRE
1.3.1. Moneda funcțională și de
raportare Situațiile financiare sunt prezentate în milioane
EUR, moneda euro fiind moneda funcțională și de raportare a FED.
1.3.2. Monedă și baza conversiei Operațiunile valutare sunt convertite în euro
utilizând cursurile de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor. Câștigurile și pierderile din
diferențele de curs valutar ca urmare a decontării operațiunilor în valută și a
conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului financiar a
elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută sunt contabilizate
în contul de rezultat economic. Soldurile elementelor monetare de activ și pasiv
exprimate în valută de la încheierea exercițiului financiar sunt convertite în
euro pe baza cursurilor de schimb de mai jos, în vigoare la data de 31 decembrie:
Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 XOF || 655,957 || 655,957 || KES || 113,460 || 109,362 XAF || 655,957 || 655,957 || BIF || 2037,95 || 1780,23 NGN || 206,074 || 204,185 || SLL || 5709,56 || 5663,54 PGK || 2,76702 || 2,81057 || TZS || 2077,48 || 2058,31 HTG || 56,2987 || 53,2461 || UGX || 3508,51 || 3181,89 GNF || 9250,40 || 9155,86 || MGA || 2981,70 || 2870,88 MWK || 439,917 || 213,286 || SZL || 11,1727 || 10,4830 1.3.3. Utilizarea estimărilor În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile
general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe
estimări și ipoteze ale conducerii, pe baza celor mai fiabile informații
disponibile. Printre estimările
semnificative se numără sumele aferente provizioanelor, pierderile cu
deprecierea creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans, enumerarea
nefiind exhaustivă. Rezultatele
reale pot să fie diferite de cele prezentate în estimări. Variația estimărilor este
reflectată în perioada în care modificarea devine cunoscută. 1.4. BILANȚUL CONTABIL
1.4.1 Sume de prefinanțare Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate
să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai
multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul
este restituit sau este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe
perioada stabilită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta trebuie să
restituie FED avansul de prefinanțare. Prefinanțarea este redusă (în totalitate sau parțial) prin
acceptarea costurilor eligibile și a sumelor restituite. La încheierea exercițiului financiar, sumele de
prefinanțare restante sunt evaluate pe baza sumei (sumelor) inițiale plătite,
din care se scad
sumele
restituite, sumele eligibile lichidate, sumele eligibile estimate și încă
nelichidate la încheierea exercițiului financiar și deprecierile. Dobânda la prefinanțare este înregistrată în
contabilitate, întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile
acordului relevant. La
încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se
realizează o estimare a veniturilor obținute din dobânzi acumulate. 1.4.2 Creanțe Creanțele sunt contabilizate pe baza sumei inițiale,
din care se scade diferența corespunzătoare reducerii valorii contabile. Reducerea valorii contabile a creanțelor
se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora nu se poate
încasa întreaga sumă datorată în condițiile inițiale ale creanței. Cuantumul reducerii valorii contabile
reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea
recuperabilă, respectiv valoarea curentă a fluxurilor viitoare de trezorerie
preconizate, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Se înregistrează, de asemenea, în
contabilitate o reducere a valorii contabile generale pentru ordinele de
recuperare în curs care nu fac încă obiectul unei reduceri specifice a valorii
contabile. Această reducere generală a
valorii contabile se bazează pe ratele istorice ale pierderilor. Suma aferentă reducerii valorii
contabile este înregistrată în contul de rezultat economic.
1.4.3 Numerar și echivalente de
numerar Numerarul și echivalentele de numerar sunt
instrumente financiare și sunt definite ca active circulante. Printre acestea se numără
lichiditățile, depozitele bancare la vedere și alte investiții curente cu un
grad ridicat de lichiditate care au date inițiale de scadență de trei luni sau
mai puțin. 1.4.4 Obligații de plată O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale
FED nu se referă la achiziționarea de bunuri sau de servicii, ci reprezintă
cereri de decont neplătite ale beneficiarilor granturilor sau ale altor finanțări. Acestea sunt înregistrate ca obligații
de plată pentru suma solicitată atunci când cererea de decont este primită și,
după verificare, acceptată ca eligibilă de către agenții financiari competenți. În acest stadiu, sunt evaluate la
suma acceptată și eligibilă. Obligațiile de plată care provin din achiziționarea
de bunuri și servicii sunt înregistrate în contabilitate la primirea facturii
pentru suma inițială, iar cheltuielile aferente sunt înregistrate în
contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate.
1.4.5 Provizioane Provizioanele sunt înregistrate în contabilitate
atunci când FED are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți,
ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru
stingerea obligației, iar valoarea sumei poate fi estimată în mod fiabil. Valoarea provizionului reprezintă
cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru
stingerea obligației actuale la data de raportare.
1.4.6 Venituri și cheltuieli
înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate Un element esențial în contabilitatea de angajamente
îl reprezintă asigurarea faptului că operațiunile sunt înregistrate în exercițiul
financiar la care se referă. Această operațiune se numește separarea exercițiilor financiare. În mod concret, trebuie să se efectueze
o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate FED (cheltuieli înregistrate
în avans). În schimb, anumite plăți
efectuate în exercițiul financiar curent vizează perioade ulterioare
(cheltuieli reportate) și acestea trebuie identificate și incluse în perioada
(perioadele) ulterioară (ulterioare). Conform regulilor contabile ale FED, operațiunile și
evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care
acestea se referă.
La sfârșitul
perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe
baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada
respectivă. Calculul cheltuielilor
înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările operaționale și
practice detaliate emise de Comisie, care au ca obiectiv asigurarea faptului că
situațiile financiare redau o imagine fidelă și corectă. Veniturile sunt, de asemenea, înregistrate în
contabilitate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului
financiar, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat
sau bunurile au fost livrate de către FED ori există un acord contractual (și
anume, prin trimitere la un tratat), în situațiile financiare suma respectivă
se va înregistra ca venit angajat. În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă
o factură este emisă, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au
fost încă livrate, venitul va fi reportat și înregistrat în perioada contabilă
ulterioară.
1.5. CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC
1.5.1 Venituri În buget nu sunt înscrise venituri pentru Fondul
european de dezvoltare, contribuțiile ordinare din partea statelor membre fiind
considerate capital al fondului. Veniturile cuprind recuperarea cheltuielilor și veniturile din
dobânzi. Recuperarea cheltuielilor Pentru operațiunile care duc la rambursarea
cheltuielilor plătite anterior de FED către un beneficiar final sau o țară terță,
ordinele de recuperare și deducerile din plăți ulterioare se stabilesc și se
contabilizează după cum urmează: –
recuperarea
cheltuielilor:
ordinul de
recuperare emis generează o creanță, încasarea corespunzătoare reprezentând
venit în contul de rezultat economic aferent exercițiului financiar respectiv sau –
recuperarea
sumelor de prefinanțare: în
acest caz, suma este inclusă la rubrica de prefinanțare din bilanț. Venituri din dobânzi Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contul
de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi cuprind
dobânda încasată sau de încasat pentru soldurile de numerar disponibile și
depozitele la vedere deținute la băncile comerciale și pentru plata cu
întârziere a creanțelor către FED. Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce
se acumulează.
1.5.2 Cheltuieli Cheltuielile cu diferențele de curs valutar care
rezultă din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate în
contabilitate atunci când bunurile sunt livrate și acceptate. Acestea sunt evaluate la costul inițial
din factură. Cheltuielile de altă natură decât cele legate de
diferențele de curs valutar reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor FED. Acestea sunt aferente
transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri în temeiul
unor acorduri și granturi, contribuții și donații discreționare. Transferurile sunt înregistrate în contabilitate ca
cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care generează transferul,
atât timp cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul
financiar sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează
transferul, atât timp cât toate
criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite de beneficiar și atât timp cât se poate face o
estimare rezonabilă a sumei respective. Când se primește o cerere de plată sau de decont
care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este înregistrată în
contabilitate ca cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului
financiar, cheltuielile eligibile deja datorate beneficiarilor, dar neraportate
încă, sunt estimate și înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans. Cheltuieli cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în
contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Cheltuielile cu dobânzile cuprind
dobânzile plătite sau care trebuie plătite și sunt înregistrate în
contabilitate pe măsură ce se acumulează. 1.6. ACTIVE ȘI PASIVE
CONTINGENTE
1.6.1 Active contingente Un activ contingent este un activ potențial care
apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi
confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de FED. Un activ contingent este prezentat
în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de
servicii potențiale. Activele contingente sunt evaluate la fiecare dată
de întocmire a bilanțului pentru asigurarea faptului că modificările survenite
sunt reflectate în mod corespunzător în situațiile financiare. Dacă o intrare de beneficii
economice sau de servicii potențiale a devenit aproape sigură și valoarea
activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent sunt
înregistrate în situațiile financiare pentru perioada în care a survenit
modificarea. Garanțiile sunt active potențiale care apar ca
urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată de
apariția sau neapariția obiectului garanției. Astfel, garanțiile pot fi
calificate ca active contingente. O garanție este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanției. Garanția se materializează atunci
când sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea unei plăți din partea
garantului.
1.6.2 Pasive contingente Un pasiv contingent este o obligație potențială care
apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi
confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte care nu sunt în totalitate controlate de FED sau o obligație prezentă care apare
ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată în
contabilitate deoarece nu
este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de
resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în
cazurile rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a
valorii obligației. Pasivul
contingent este constatat, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri
de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă. Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare dată
de întocmire a bilanțului pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire
de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale. Dacă devine probabil că va fi
necesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii
potențiale pentru un element care a fost tratat ca pasiv contingent, se
înregistrează un provizion în situațiile financiare ale perioadei în care se
produce modificarea probabilității. 2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE
IMOBILIZATE 2.1 PREFINANȚARE || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Prefinanțare || - || 119 || 319 || 438 || 380 TOTAL || - || 119 || 319 || 438 || 380 Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans
înainte de începerea lucrărilor, livrarea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficul de plată al
contractului prevede plata pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate. În mod obișnuit, prefinanțarea este
plătită în moneda țării sau a teritoriului unde este executat proiectul. În funcție de termenul de recuperare sau de
utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ
de prefinanțare circulant sau imobilizat. Utilizarea este definită prin acordul care stă la baza
proiectului. Toate rambursările sau
utilizările datorate în termen de douăsprezece luni de la data de raportare
sunt prezentate ca prefinanțare curentă. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung,
este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari
de un an. Astfel, aceste sume de
prefinanțare sunt prezentate ca active imobilizate. Creșterea cu 58 de milioane EUR a prefinanțării pe
termen lung comparativ cu 31.12.2011 se explică, în principal, printr-o creștere
a prefinanțării pe termen lung aferente proiectelor din cadrul PIR[5] (97 de milioane
EUR), proiectelor intra-ACP (42 de milioane EUR) și granturilor PIN[6] (10 milioane
EUR), compensată prin reducerea prefinanțării aferente cheltuielilor intra-ACP
(73 de milioane EUR) și cheltuielilor administrative (29 de milioane EUR). ACTIVE CIRCULANTE 2.2 PREFINANȚARE || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Prefinanțare (brută) || 70 || 1 207 || 2 316 || 3 593 || 3 415 Fără compensarea estimată a prefinanțării || (32) || (760) || (1 468) || (2 259) || (2 240) TOTAL || 38 || 447 || 849 || 1 334 || 1 175 Creșterea cu 159 de milioane EUR a prefinanțării
curente nete se datorează în principal unei creșteri a prefinanțării aferente
instrumentelor de ajutor sub formă de granturi din cadrul PIN (147 de
milioane EUR), proiectelor PIR (68 de milioane EUR) și reducerii datoriilor
intra-ACP (39 de milioane EUR). Această creștere a fost compensată parțial printr-o scădere a prefinanțării
nete aferente politicii sectoriale (65 de milioane EUR) și proiectelor
intra-ACP privind sectoarele sociale (32 de milioane EUR).
2.2.1
Garanții primite în ceea ce privește prefinanțarea Garanțiile se rețin pentru a asigura prefinațarea și
se eliberează în momentul în care se efectuează ultima plată în cadrul
proiectului.
O garanție
are două valori diferite, denumite valoare „nominală” și valoare „curentă”. Pentru valoarea „nominală”,
evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul
generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările
ulterioare. La 31 decembrie 2012,
valoarea „nominală” a garanțiilor primite de FED în ceea ce privește sumele de
prefinanțare este de 566 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții este de 391 de
milioane EUR. La 31 decembrie 2011,
aceste valori erau de 637 de milioane EUR și, respectiv, de 394 de milioane
EUR.
2.3 CREANȚE || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Creanțe de la clienți || 2.3.1 || 1 || 6 || 2 || 10 || 13 Creanțe de la statele membre || 2.3.2 || - || - || 3 || 3 || 9 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2.3.3 || 0 || 51 || 6 || 57 || 89 TOTAL || || 1 || 58 || 11 || 70 || 111 2.3.1 Creanțe de la clienți || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Creanțe de la clienți || 5 || 19 || 3 || 26 || 27 - Reducerea valorii contabile || (3) || (12) || (1) || (16) || (13) TOTAL || 1 || 6 || 2 || 10 || 13 Această rubrică se referă la ordine de recuperare
înregistrate în contabilitate la 31 decembrie 2012 ca creanțe constatate care
urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii
activelor din bilanț. Soldul
de închidere pentru ordinele de recuperare reprezintă valoarea ordinelor de
recuperare emise, dar neplătite încă la încheierea exercițiului financiar. Operațiunile efectuate în perioada respectivă în
ceea ce privește ordinele de recuperare deschise sunt detaliate mai jos. || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Ordine de recuperare deschise la începutul exercițiului financiar || 6 || 19 || 1 || 25 || 18 Ordine de recuperare emise || 12 || 64 || 63 || 139 || 130 Ordine de recuperare închise || (13) || (64) || (61) || (138) || (123) Sume încasate || (12) || (43) || (43) || (97) || (108) Sume la care s-a renunțat (art. 73 RF) || - || (1) || - || (1) || (1) Sume anulate || 0 || (3) || 0 || (4) || (2) Compensare || (2) || (17) || (18) || (36) || (13) Ordine de recuperare deschise la sfârșitul exercițiului financiar || 5 || 19 || 3 || 26 || 25 2.3.2 Creanțe de la statele membre Suma de 3 milioane EUR care reprezintă creanțe de la
statele membre pentru cel de al 10-lea FED cuprinde contribuțiile la cofinanțare
furnizate de Belgia, Spania și Suedia. 2.3.3 Venituri înregistrate în
avans și cheltuieli reportate Veniturile înregistrate în avans și cheltuielile
reportate includ, în principal, dobânzile acumulate generate de sumele de
prefinanțare. În plus, în această rubrică
sunt incluse veniturile din dobânzi acumulate generate de plata cu întârziere a
contribuțiilor. Scăderea veniturilor înregistrate în avans și a
cheltuielilor reportate se explică prin reducerea dobânzilor acumulate generate
de prefinanțare (a se vedea nota 3.4). 2.4 CONTURI DE LEGĂTURĂ || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Către/de la al 6-lea FED || (2 065) || (214) || - || (2 279) || (2 279) Către/de la al 7-lea FED || - || 2 279 || - || 2 279 || 2 279 Către/de la al 8-lea FED || - || (3 038) || 628 || (2 410) || (2 453) Către/de la al 9-lea FED || 3 038 || - || (2 892) || 146 || (491) Către/de la cel de al 10-lea FED || (628) || 2 892 || - || 2 264 || 2 944 TOTAL || 345 || 1 919 || (2 264) || 0 || 0 Din motive de eficiență, trezoreria unică care
acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 10-lea FED; aceasta generează operațiuni între
diferitele FED-uri care se soldează prin conturile de legătură dintre diferitele
bilanțuri ale FED. Principalele mișcări din 2012 în conturile de
legătură includ plățile efectuate prin cel de al 10-lea FED pentru execuția
celui de al 8-lea și al 9-lea FED. 2.5 NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR[7] || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Numerar în bănci || 2.5.1 || - || - || 687 || 687 || 1 211 Conturi de garanție STABEX || 2.5.2 || - || - || 2 || 2 || 5 Conturi bancare de cofinanțare || 2.5.3 || - || - || - || - || 8 Fondul special pentru Republica Democratică Congo[8] || - || - || - || 1 || 1 || 1 TOTAL || || - || - || 690 || 690 || 1 224 2.5.1 Numerar în bănci || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Conturi speciale – instituțiile financiare ale statelor membre || - || - || 633 || 633 || 1 129 Conturi curente – bănci comerciale || || || 54 || 54 || 80 Agenți de plată locali || - || - || 0 || 0 || 2 TOTAL || - || - || 687 || 687 || 1 211 Scăderea globală a numerarului în bănci se explică,
în principal, prin volumul plăților efectuate și printr-un nivel mai ridicat de
execuție bugetară decât în perioada de raportare precedentă. Conturile agenților de plată locali reprezintă
sumele deținute în conturile bancare din statele ACP și TTPM și utilizate
pentru efectuarea de plăți în moneda locală în statul beneficiar. Aceste conturi sunt deschise în
euro sau într-o monedă a unui stat membru al Uniunii. Pentru a se asigura o gestionare
mai centralizată a plăților, în cursul exercițiului financiar 2012 s-au închis
3 din cele 4 conturi rămase ale agenților de plată locali. 2.5.2 Conturi de garanție STABEX || Milioane EUR || Soldul la 31.12.2012 || Soldul la 31.12.2011 Côte d'Ivoire || 2 || 2 Malawi || - || 1 Alte țări || 0 || 2 TOTAL || 2 || 5 STABEX este acronimul schemei Uniunii Europene de
finanțare compensatorie pentru stabilizarea încasărilor la export ale țărilor
ACP. A fost introdus pentru
prima dată în Convenția de la Lomé (1975), cu scopul de a remedia efectele
negative ale instabilității veniturilor din exportul produselor agricole. Soldul conturilor de garanție
STABEX reprezintă totalul fondurilor STABEX disponibile care vor fi transferate
către statul ACP beneficiar în cauză la o dată ulterioară. Acest sold este alocat celui de al
10-lea FED. În 2012, opt conturi de
garanție STABEX au fost închise ca urmare a lichidării instrumentului de ajutor
STABEX. Pe lângă aceste fonduri, mai există și alte fonduri
STABEX deținute de statele ACP beneficiare. În momentul în care Comisia și
statul (ACP) beneficiar ajung la un acord asupra modului în care se vor utiliza
fondurile STABEX, ambele părți semnează o convenție cu privire la transfer. În conformitate cu dispozițiile
articolului 211 din cel de al IV-lea Acord de la Lomé[9] (astfel cum a fost
revizuit), fondurile sunt transferate într-un cont purtător de dobândă cu două
împuterniciri de semnătură (Comisia Europeană și statul beneficiar), deschis în
numele statului ACP. Fondurile
rămân în aceste conturi cu două împuterniciri de semnătură până la data la care
un cadru al obligațiilor reciproce justifică un transfer pentru un proiect. Ordonatorul de credite al Comisiei are drept de semnătură
pentru contul respectiv în vederea asigurării faptului că fondurile sunt
plătite în scopul prevăzut. Fondurile din conturile cu două împuterniciri de semnătură sunt
proprietatea statului ACP și, în consecință, nu sunt înregistrate ca active în
conturile FED.
Transferurile
către aceste conturi se înregistrează ca plăți STABEX. În 2012 s-au returnat către FED 49 de milioane EUR
din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în
conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al
10-lea FED[10]. Aceste fonduri au fost transferate,
în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire
(11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane
EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane
EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare
(instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al
8-lea FED. 2.5.3 Conturi bancare de cofinanțare || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Conturi bancare de cofinanțare || - || - || - || - || 8 TOTAL || - || - || - || - || 8 Conturile bancare de cofinanțare au fost închise. Aceste fonduri, cu excepția părții
administrative, au fost restituite statelor membre, în urma instrucțiunilor
ordonatorului de credite.
PASIVE PE TERMEN LUNG 2.6 OBLIGAȚII DE PLATĂ || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Cofinanțare - obligații de plată || - || - || 40 || 40 || - TOTAL || - || - || 40 || 40 || - Obligațiile de plată aferente cofinanțării la sfârșitul
anului 2012 se referă la cel de al 10-lea FED. Contribuțiile de cofinanțare primite sunt prezentate
statelor membre și statelor nemembre ca obligații de plată, întrucât
îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele
valutare. FED trebuie să utilizeze
contribuțiile pentru a furniza servicii părților terțe, în caz contrar trebuind
să restituie activele (contribuțiile primite) statelor membre. Suma datorată pentru acordurile de
cofinanțare reprezintă contribuția de cofinanțare primită din care se scad
cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este
nul. În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor
de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen
lung și pasive curente. Creșterea
totală în contextul obligațiilor de plată aferente cofinanțării este explicată
în nota 2.7.1.2. PASIVE CURENTE
2.7 OBLIGAȚII
DE PLATĂ || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Obligații de plată curente || 2.7.1 || 4 || 67 || 138 || 209 || 399 Cheltuieli înregistrate în avans || 2.7.2 || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 Contribuție reportată la capitalul fondului || 2.7.3 || - || - || 293 || 293 || 295 TOTAL || || 22 || 375 || 660 || 1 057 || 1 033 2.7.1 Obligații de plată curente || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Furnizori și altele || 2.7.1.1 || 4 || 67 || 81 || 152 || 308 Obligații de plată aferente cofinanțării || 2.7.1.2 || - || - || 46 || 46 || 81 Obligații de plată diverse || 2.7.1.3 || 0 || 0 || 12 || 12 || 10 TOTAL || || 4 || 67 || 138 || 209 || 399 Obligațiile de plată includ situațiile privind
costurile primite de FED care se referă la activitatea de acordare de granturi. Acestea sunt înregistrate cu suma
solicitată din momentul în care se primește cererea. Aceeași procedură se aplică în
cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de
achiziții. Deconturile de cheltuieli
în cauză au fost luate în considerare pentru procedurile de separare de la
încheierea exercițiului financiar. În urma înregistrărilor de separare a exercițiilor, sumele eligibile
estimate au fost înregistrate în contul de rezultat economic. 2.7.1.1 Furnizori și altele În cadrul acestei rubrici sunt incluse sumele
datorate furnizorilor, precum și sumele datorate unor organisme publice și unor
state terțe. Scăderea cu 157 de milioane EUR comparativ cu
perioada de raportare anterioară se referă, în principal, la o scădere de 75 de
milioane EUR a obligațiilor de plată către țări terțe și la o scădere de 37 de
milioane EUR a obligațiilor de plată către furnizori care nu sunt publici. 2.7.1.2 Obligații de plată
aferente cofinanțării În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor
de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen
lung și pasive curente. Scăderea
înregistrată în ceea ce privește obligațiile de plată curente aferente cofinanțării
se datorează, în principal, unei reclasificări în valoare de 40 de milioane EUR
a obligațiilor de plată pe termen lung. Valoarea totală a obligațiilor de plată pe termen
lung și a obligațiilor de plată curente aferente cofinanțării a crescut cu 5
milioane EUR. În 2012 s-au primit noi
contribuții de cofinanțare de la Germania (2 milioane EUR) și de la Canada (2
milioane EUR).
Creșterea
obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Suediei (8 milioane EUR)
a fost parțial compensată printr-o scădere a obligațiilor de plată aferente
cofinanțării care revin Spaniei și Regatului Unit (2 milioane EUR fiecare) și
prin lichidarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Italiei
în cadrul celui de al 9-lea FED. Obligațiile de plată aferente cofinanțării au scăzut
cu 8 milioane EUR pentru a înregistra în contabilitate veniturile legate de
proiectele de cofinanțare (a se vedea punctele 3.1.3 și 3.2.2). 2.7.1.3 Obligații de plată diverse Obligațiile de plată diverse includ, în principal,
încasările de numerar nealocate și sumele restituite. 2.7.2 Cheltuieli înregistrate în
avans || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Cheltuieli înregistrate în avans || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 TOTAL || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 La încheierea exercițiului financiar, se face o
evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate. În urma acestor calcule de
separare, sumele considerate eligibile sunt înscrise ca cheltuieli înregistrate
în avans. Utilizarea preconizată a sumelor de prefinanțare
este prezentată ca o estimare a compensării prefinanțării (a se vedea 2.2). 2.7.3 Contribuția reportată la
capitalul fondului || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Regatul Unit || - || - || 274 || 274 || 289 Irlanda || - || - || 9 || 9 || 5 Lituania || - || - || - || - || 1 Ungaria || - || - || 10 || 10 || - TOTAL || - || - || 293 || 293 || 295 Această rubrică cuprinde contribuțiile statelor
membre plătite în avans. ACTIVE NETE 2.8 CAPITALUL SOLICITAT AL FONDULUI || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691 Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (18 712) || (18 712) Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2011 || 12 840 || 11 699 || 2 440 || 26 979 || || || || Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691 Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (16 112) || (16 112) Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2012 || 12 840 || 11 699 || 5 040 || 29 579 Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a
contribuțiilor statelor membre la fondul FED corespunzător, în conformitate cu
fiecare acord intern. Fondurile nesolicitate reprezintă alocarea inițială
care nu a fost încă solicitată statelor membre. Capitalul solicitat al fondului reprezintă suma
alocărilor inițiale care a fost solicitată pentru transfer în conturile
trezoreriei de către statele membre, în conformitate cu procedura prevăzută la
articolul 16 din Regulamentul financiar al celui de al 10-lea FED. Capitalul celui de al 8-lea și al celui de al 9-lea
FED a fost solicitat și primit în întregime. Capital solicitat și
capital nesolicitat pe stat membru || || || || Milioane EUR Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2011 || Solicitate în 2012 || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2012 Austria || 2,41 || (451) || 63 || (388) Belgia || 3,53 || (661) || 92 || (569) Danemarca || 2,00 || (374) || 52 || (322) Finlanda || 1,47 || (275) || 38 || (237) Franța || 19,55 || (3 658) || 508 || (3 150) Germania || 20,50 || (3 836) || 533 || (3 303) Grecia || 1,47 || (275) || 38 || (237) Irlanda || 0,91 || (170) || 24 || (147) Italia || 12,86 || (2 406) || 334 || (2 072) Luxemburg || 0,27 || (51) || 7 || (44) Țările de Jos || 4,85 || (908) || 126 || (781) Portugalia || 1,15 || (215) || 30 || (185) Spania || 7,85 || (1 469) || 204 || (1 265) Suedia || 2,74 || (513) || 71 || (441) Regatul Unit || 14,82 || (2 773) || 385 || (2 388) Cipru || 0,09 || (17) || 2 || (15) Republica Cehă || 0,51 || (95) || 13 || (82) Estonia || 0,05 || (9) || 1 || (8) Ungaria || 0,55 || (103) || 14 || (89) Lituania || 0,12 || (22) || 3 || (19) Letonia || 0,07 || (13) || 2 || (11) Malta || 0,03 || (6) || 1 || (5) Polonia || 1,3 || (243) || 34 || (209) Slovenia || 0,18 || (34) || 5 || (29) Slovacia || 0,21 || (39) || 5 || (34) Bulgaria || 0,14 || (26) || 4 || (23) România || 0,37 || (69) || 10 || (60) TOTAL || 100,00 || (18 712) || 2 600 || (16 112) În 2012, au fost solicitate contribuții în cadrul
celui de al 10-lea FED. Prima
tranșă a contribuțiilor statelor membre pentru 2013 a fost solicitată în
noiembrie 2012.
2.9 ALTE REZERVE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL Soldul la 31.12.2010 || (2 237) || 4 157 || 333 || 2 252 Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8lea FED și cel al 9-lea FED || (38) || (80) || 118 || 0 Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2010/406/UE a Consiliului || - || 150 || (150) || 0 Soldul la 31.12.2011 || (2 276) || 4 227 || 301 || 2 252 Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8lea FED și cel de al 9-lea FED || (78) || (300) || 378 || 0 Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2011/315/UE a Consiliului || - || 200 || (200) || 0 Soldul la 31.12.2012 || (2 354) || 4 126 || 479 || 2 252 Soldul la 31.12.2012 include: || || || || - fondurile alocate Sudanului de Sud || - || 350 || - || 350 De la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED
în 2008, toate fondurile dezangajate ale FED-urilor anterioare sunt transferate
în rezerva celui de al 10-lea FED. Această rezervă poate fi angajată numai în condițiile stabilite la
articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED. În 2012, 78 de milioane EUR și 300 de milioane EUR
din fonduri dezangajate au fost transferate către rezerva de performanță a
celui de al 10-lea FED din cel de al 8-lea FED și, respectiv, cel de al 9-lea
FED, în timp ce suma de 200 de milioane EUR a fost transferată din rezerva de
performanță a celui de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca
fonduri Sudanului de Sud[11].
3. NOTE LA CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC
3.1 VENITURI DIN EXPLOATARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Recuperarea cheltuielilor || 2 || 14 || 2 || 17 || 16 Recuperarea fondurilor STABEX || 49 || - || - || 49 || 26 Câștiguri din diferențe de curs valutar || 7 || 35 || 8 || 51 || 54 Venituri din exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2 TOTAL || 58 || 49 || 18 || 124 || 99 3.1.1 Recuperarea
cheltuielilor Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare
emise de FED și deducerea din plățile ulterioare înregistrate în sistemul de
contabilitate al FED, pentru a recupera cheltuielile plătite anterior pe baza
controalelor, a auditurilor sau a analizelor de eligibilitate. Ar trebui remarcat faptul că
recuperarea sumelor de prefinanțare nu este inclusă ca venit, ci este creditată
la rubrica „Prefinanțare” din bilanț. Recuperarea plăților necuvenite În 2012 s-au emis ordine de recuperare în valoare de
27 de milioane EUR pentru plăți necuvenite, comparativ cu 12 milioane EUR în
2011. Din această sumă, 11
milioane EUR vizau recuperarea cheltuielilor și, prin urmare, erau înregistrate
ca venituri din exploatare. 16 milioane EUR reprezentau recuperări ale unor sume de prefinanțare
plătite și au fost creditate ca active de prefinanțare în bilanț. În funcție de natura recuperării, plățile necuvenite
pot fi rezumate după cum urmează: Milioane EUR || || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2012 || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2011 Eroare || 1 || 1 || 2 || 2 || 1 || 3 Neregularitate || 9 || 15 || 25 || 6 || 3 || 8 Notificări OLAF || 1 || - || 1 || 1 || - || 1 TOTAL || 11 || 16 || 27 || 8 || 4 || 12 3.1.2 Recuperarea fondurilor
STABEX În 2012, s-au returnat către FED 49 de milioane EUR
din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în
conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al
10-lea FED[12]. Aceste fonduri au fost transferate,
în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire
(11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3
milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane
EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare
(instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al
8-lea FED. 3.1.3 Venituri din exploatare
aferente cofinanțării Veniturile din exploatare aferente cofinanțării
reprezintă contribuțiile utilizate (a se vedea punctul 3.2.2). Întrucât aceste contribuții
îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele
valutare, contribuția este înregistrată în contabilitate în conformitate cu
execuția proiectului de cofinanțare. 3.2 CHELTUIELI DE EXPLOATARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633 Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2 Pierderi din diferențe de curs valutar || 8 || 39 || 20 || 66 || 61 Reducerea valorii contabile a creanțelor || 0 || 6 || - || 6 || 7 TOTAL || 49 || 856 || 2 112 || 3 017 || 2 702 În 2012, Comisia și-a perfecționat metodologia de
estimare a cheltuielilor înregistrate în avans. În cazul în care această perfecționare
nu ar fi fost realizată, cheltuielile de exploatare ar fi fost de 2 849 de
milioane EUR, în loc de 3 017 milioane EUR. Impactul asupra activelor nete s-ar
fi ridicat la aceeași sumă (o scădere de 168 de milioane EUR), în principal din
cauza creșterii sumei înscrise în conturile de cheltuieli înregistrate în avans
(a se vedea punctul 2.7.2).
3.2.1
Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Ajutoare programabile || 17 || 93 || 1 366 || 1 476 || 1 251 Sprijin macroeconomic || - || 8 || - || 8 || 51 Politică sectorială || 0 || 322 || 3 || 326 || 371 Subvenționarea dobânzii || 5 || - || - || 5 || 0 Proiecte intra-ACP || - || 311 || 409 || 720 || 650 Ajutoare de urgență || - || 60 || 274 || 333 || 212 Asistență pentru refugiați || 6 || - || - || 6 || 0 Capital de risc || 1 || - || - || 1 || 19 STABEX || 4 || - || - || 4 || 12 Sysmin || 0 || - || - || 0 || (8) Alte programe de ajutor aferente FED-urilor anterioare || - || 10 || - || 10 || 24 Sprijin instituțional || - || (1) || 33 || 32 || 8 Compensarea încasărilor la export || 7 || 10 || - || 18 || 42 Total || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633 Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă
instrumente de ajutor diverse și îmbracă forme diferite, în funcție de modul în
care banii sunt plătiți și gestionați. 3.2.2 Cheltuieli de exploatare
aferente cofinanțării Acestea sunt cheltuielile suportate pentru
proiectele de cofinanțare în 2012. Întrucât contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile
de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, cuantumul
aferent contribuțiilor a fost înregistrat în contabilitate ca venit din
exploatare (a se vedea punctul 3.1.3). 3.2.3 Reducerea valorii contabile
a creanțelor Această rubrică cuprinde, în principal, corecțiile
de prefinanțare și sumele a căror valoare contabilă a fost redusă/pierdută în
realizări cu privire la debitori.
3.3 CHELTUIELI ADMINISTRATIVE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Cheltuieli administrative || - || 1 || 106 || 107 || 75 TOTAL || - || 1 || 106 || 107 || 75 Această rubrică cuprinde cheltuielile de sprijin, și anume costurile administrative
legate de programarea și execuția FED-urilor. Acestea includ cheltuielile pentru
pregătirea, urmărirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, precum și
cheltuielile pentru rețele de calculatoare, asistență tehnică etc. 3.4 VENITURI FINANCIARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Venituri din dobânzi – bănci europene || - || 6 || 4 || 9 || 1 Dobândă la prefinanțare || (2) || (24) || (6) || (32) || (21) TOTAL || (2) || (18) || (2) || (22) || (20) Dobânda la prefinanțare este înregistrată în
contabilitate în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) și
ale articolului 8 din Regulamentului financiar aplicabil celui de al 10-lea
FED. Reluarea dobânzilor
acumulate la prefinanțare în 2011 a generat valori negative ale veniturilor din
dobânzi în 2012.
4. NOTE LA SITUAȚIA
FLUXURILOR DE TREZORERIE
4.1 SCOPUL
ȘI PREGĂTIREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE Informațiile privind fluxurile de trezorerie sunt
utilizate ca bază pentru evaluarea capacității FED de a genera numerar și
echivalente de numerar și pentru evaluarea necesităților FED de a utiliza
aceste fluxuri de trezorerie. Situația fluxurilor de trezorerie este întocmită
utilizându-se metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului
financiar este ajustat în funcție de efectele operațiunilor fără caracter
monetar și în funcție de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau a plăților
de numerar din exploatare, trecute ori viitoare. Fluxurile de trezorerie care provin din operațiuni
în valută sunt înregistrate în moneda de raportare a FED (euro), prin aplicarea
la suma exprimată în valută a cursului de schimb dintre euro și valuta
respectivă la data fluxurilor de trezorerie. 4.2 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE Situația fluxurilor de trezorerie ale FED indică
numai fluxurile de numerar din activități de exploatare, deoarece FED nu desfășoară
activități de investiții sau de finanțare. Obiectivul activităților de
exploatare este participarea la atingerea obiectivelor de politică vizate. 5. ACTIVE ȘI PASIVE
CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII
5.1 ACTIVE
CONTINGENTE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Garanții de bună execuție || 13 || 171 || 120 || 304 || 325 Garanții de reținere || 6 || 107 || 74 || 188 || 197 Active contingente care fac obiectul unui litigiu || - || - || - || - || 1 TOTAL || 19 || 279 || 194 || 492 || 523 5.1.1 Garanții de bună
execuție Garanțiile de bună execuție
sunt uneori solicitate pentru asigurarea faptului că beneficiarii finanțării
FED îndeplinesc obligațiile prevăzute în contractele lor cu FED. Reducerea cu 21 de milioane
EUR a garanțiilor de bună execuție reprezintă diferența dintre garanțiile
eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea
FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de
al 9-lea FED. 5.1.2 Garanții de reținere Garanțiile de reținere se
referă numai la contractele de executare de lucrări. De obicei, se reține un procent de
10 % din plățile intermediare către beneficiari pentru a se asigura
îndeplinirea de către contractant a obligațiilor care îi revin. Sumele reținute se regăsesc ca sume
de plată. Sub rezerva aprobării
autorității contractante, contractantul poate prezenta în schimb o garanție de
reținere care se substituie sumelor reținute din plățile intermediare. Aceste garanții primite sunt
prezentate ca active contingente. Reducerea cu 9 milioane EUR
a garanțiilor de reținere reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și
noile garanții primite. Majoritatea
garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții
au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED. 5.2 ALTE INFORMAȚII
5.2.1.
Angajamente bugetare care nu au fost încă cheltuite Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Angajamente bugetare în curs neplătite încă || 103 || 938 || 4 601 || 5 642 || 5 594 Sume aferente incluse în contul de rezultat economic || (22) || (382) || (310) || (714) || (646) TOTAL || 81 || 557 || 4 291 || 4 928 || 4 948 Angajamentele bugetare în curs reprezintă
angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau
dezangajări. Aceasta este o consecință
firească a existenței programelor multianuale. La data de 31 decembrie 2012,
angajamentele bugetare în curs totalizau 5 642 de milioane EUR. Suma prezentată ca un angajament
viitor care urmează să fie finanțat este angajamentul bugetar în curs din care
se scad sumele aferente care au fost incluse ca cheltuieli în contul de
rezultat economic pentru 2012, ajungându-se la un total de 4 928 de
milioane EUR.
6. GESTIONAREA RISCULUI
FINANCIAR Următoarele informații prezentate în legătură cu
gestionarea riscului financiar al Fondului european de dezvoltare se referă la
operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în numele Fondului
european de dezvoltare în vederea execuției resurselor fondului.
6.1 POLITICI DE GESTIONARE A
RISCULUI ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE ÎMPOTRIVA RISCULUI Normele și principiile de gestionare a operațiunilor
de trezorerie ale FED sunt prevăzute în Regulamentul 215/2008 al Consiliului
privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de
dezvoltare și în Acordul intern. Se aplică următoarele principii generale, care rezultă
din regulamentul menționat anterior: –
contribuțiile
FED sunt plătite de statele membre în conturi speciale deschise la banca de
emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de
acesta. Sumele aferente contribuțiilor
rămân în conturile speciale respective până când trebuie efectuate plățile FED; – contribuțiile FED sunt
plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt exprimate în EUR și
în alte monede, inclusiv monede mai puțin cunoscute; –
conturile
bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire
de cont. Pe lângă conturile speciale, alte conturi bancare
sunt deschise de Comisie în numele FED, la instituții financiare (bănci
centrale și bănci comerciale), în scopul executării și încasării plăților,
altele decât contribuțiile statului membru la buget în conformitate cu
articolul 44 din Regulamentul 215/2008 al Consiliului (a se vedea punctul 6.4
de mai jos). Toate băncile comerciale la care s-au deschis
conturi altele decât „conturile speciale” menționate mai sus sunt selectate de
Comisie în urma unei proceduri de ofertare. Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte
automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de
asigurare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu
Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu
principiile de audit. Un set scris de orientări și de proceduri
reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având
obiectivul de a limita riscul operațional și financiar și de a asigura un nivel
adecvat de control. Acestea
acoperă domenii diferite de operare, iar conformitatea cu orientările și cu
procedurile este verificată periodic. 6.2 RISCUL DE PIAȚĂ
6.2.1 Riscul
valutar Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte
valute sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția
plăților. În consecință, operațiunile
de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.
6.2.2 Riscul ratei dobânzii FED nu contractează împrumuturi și, în consecință,
acesta nu este expus riscului ratei dobânzii. Cu toate acestea, FED obține dobândă la soldurile pe
care le deține în diferite conturi bancare. Comisia, în numele FED, a
instituit, prin urmare, măsuri pentru asigurarea faptului că dobânzile obținute
periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile
posibile ale acestora. Soldurile de la sfârșitul zilei deținute în
conturile bancare comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în
astfel de conturi are la bază rate de piață variabile la care se aplică o marjă
contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii depinde
de EONIA (Euro Over Night Index Average - indexarea euro medie de la
sfârșitul zilei) și se ajustează pentru a reflecta orice fluctuație a acestei
rate. Pentru alte conturi,
calculul dobânzii depinde de rata marginală a BCE (utilizată pentru operațiunile
de refinanțare ale BCE). În
consecință, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la
rate mai mici decât ratele pieței. 6.3 RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ) Majoritatea resurselor de trezorerie ale FED sunt
depozitate, în conformitate cu Regulamentul 215/2008 al Consiliului, în
„conturile speciale” deschise de statele membre pentru plata contribuțiilor
lor. Majoritatea conturilor
respective sunt deschise la trezoreriile sau la băncile centrale naționale ale
statelor membre.
Aceste instituții
prezintă cel mai redus risc de contrapartidă pentru FED (expunerea vizează
statele membre). Pentru partea de resurse de trezorerie ale FED
depozitată la bănci comerciale în vederea acoperirii execuției plăților,
alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul
oportun” și este administrată în mod automat de sistemul Comisiei de gestionare
a trezoreriei.
În fiecare
cont se păstrează un nivel minim de numerar, proporțional cu media plăților
zilnice efectuate din contul respectiv. În consecință, sumele deținute la sfârșitul zilei în
aceste conturi rămân în mod constant la un nivel scăzut, ceea ce asigură că
expunerea la risc a FED are un caracter limitat. În plus, se aplică orientări specifice privind selecția
băncilor comerciale pentru a se reduce și mai mult riscul de contrapartidă la
care este expus FED. Toate băncile comerciale sunt selectate prin
proceduri de ofertare. Ratingul
minim de credit pe termen scurt necesar în vederea admiterii la procedurile de
ofertare este Moody's P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și
justificate în mod corespunzător, se poate solicita un nivel mai scăzut.
6.4 RISCUL DE LICHIDITATE Principiile bugetare aplicate FED asigură că
resursele de numerar globale aferente perioadei bugetare sunt întotdeauna
suficiente pentru executarea tuturor plăților conexe. Într-adevăr, totalul contribuțiilor
statelor membre este egal cu valoarea totală a creditelor de plată pentru
perioada bugetară în cauză. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la
FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile fac obiectul unei
anumite periodicități. În vederea asigurării faptului că resursele de
trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează să
fie executate într-o anumită lună, informațiile cu privire la situația
trezoreriei fac obiectul unor schimburi periodice între trezoreria Comisiei și
serviciile ordonatoare competente pentru a se garanta că plățile executate
într-o anumită perioadă nu depășesc resursele de trezorerie disponibile. Pe lângă cele menționate anterior, în contextul
operațiunilor zilnice de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de
gestionare a trezoreriei asigură faptul că zilnic sunt disponibile suficiente
lichidități în fiecare cont bancar al FED.
7. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE
AFILIATE Nu au fost identificate operațiuni cu părțile
afiliate care să necesite o prezentare separată în această secțiune.
8. EVENIMENTE ULTERIOARE
DATEI BILANȚULUI La data prezentării acestor conturi, nicio chestiune
semnificativă sau care să necesite o prezentare separată în această secțiune nu
a fost adusă în atenția contabilului FED și nici nu a fost raportată acestuia. Conturile anuale și notele aferente
au fost întocmite utilizând cele mai recente informații disponibile și acest
lucru se reflectă în informațiile prezentate anterior. 9. RECONCILIERE REZULTAT
ECONOMIC - REZULTAT BUGETAR Rezultatul economic al exercițiului financiar se
calculează pe baza principiilor contabilității de angajamente. Rezultatul bugetar se bazează însă
pe normele contabilității de casă. Întrucât ambele sunt rezultatul acelorași operațiuni subiacente,
asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această
reconciliere, subliniind principalele sume de reconciliere, defalcate pe
posturi de venituri și de cheltuieli.
|| || Milioane EUR || 2012 || 2011 || || REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 023) || (2 700) || || VENITURI || || Creanțe care nu afectează rezultatul bugetar || (47) || (52) Creanțe constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă || (8) || (3) Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent || 14 || 10 Efectul net al prefinanțării || 62 || 46 Venituri nete înregistrate în avans || (40) || (13) || || CHELTUIELI || || Cheltuieli ale exercițiului financiar curent neplătite încă || 38 || 98 Cheltuieli ale exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent || (101) || (249) Anularea plăților || 7 || 17 Efectul net al prefinanțării || (316) || (346) Cheltuieli nete înregistrate în avans || 204 || 317 || || REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 209) || (2 874) 9.1 Elemente de reconciliere -
Venituri Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar
corespund veniturilor încasate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar
și sumelor încasate din creanțe care au fost constatate în exercițiile financiare
anterioare. Creanțele care nu afectează
rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă
bugetară, nu pot fi considerate ca venituri, întrucât suma încasată este
transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou decât printr-o decizie a
Consiliului. Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar
curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în
scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate
în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent
trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii. Efectul net al prefinanțării este compensarea sumelor
de prefinanțare recuperate. Aceasta este o încasare de numerar care nu are impact asupra
rezultatului economic. Veniturile nete înregistrate în
avans
constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în
scopul separării.
Este luat în
considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans
aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările veniturilor
înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior. 9.2 Elemente de reconciliere -
Cheltuieli Cheltuielile exercițiului financiar
curent neplătite încă vor fi adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt
incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor
financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent trebuie deduse
din rezultatul economic în scopul reconcilierii, întrucât fac parte din
cheltuielile bugetare aferente exercițiului financiar curent, dar fie nu au
efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul
în care se fac corecții. Încasările de numerar care provin din anularea
plăților nu afectează rezultatul economic, însă au un impact asupra rezultatului
bugetar. Efectul net al prefinanțării rezultă din combinarea
noilor sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar curent
(înregistrate în contabilitate ca cheltuieli bugetare ale exercițiului
financiar) și a lichidării prefinanțării plătite în exercițiul financiar curent
sau în exercițiile financiare anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o
cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare,
deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială
bugetară la momentul plății. Cheltuielile nete înregistrate în
avans
constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în
scopul separării, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate către FED. Se iau în considerare numai efectul
net și cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent,
din care se scad reluările cheltuielilor înregistrate în avans aferente exercițiului
financiar anterior.
2. RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ NOTĂ
INTRODUCTIVĂ
FED-uri
anterioare ·
Decizia
1/2000 a Consiliului ACP-CE din 27 iulie 2000 privind măsurile tranzitorii
prevede ca o parte din resursele nealocate din FED-urile anterioare să fie
utilizate pentru programele conforme cu dispozițiile relevante ale Acordului de
la Cotonou, aplicabile anticipat în temeiul măsurilor tranzitorii. ·
Decizia
410/2001 a Comisiei din 16 martie 2001, care stabilește alocările pentru
programele indicative ale țărilor ACP în temeiul Acordului de parteneriat
ACP-CE, prevede că resursele nealocate din FED-urile anterioare în valoare de
maximum 1,2 miliarde EUR vor fi utilizate pentru execuție în conformitate cu
normele și procedurile FED-urilor relevante, în cursul perioadei premergătoare
intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED. ·
Decizia
1033/2001 a Comisiei din 15 iunie 2001 a stabilit alocările pentru programele
regionale și pentru cooperarea intra-ACP în temeiul Protocolului financiar la
Acordul de parteneriat ACP-CE. ·
Decizia
1252/2002 a Comisiei din 11 iulie 2002 a mărit, pe de o parte, pachetul
financiar destinat cooperării intra-ACP cu 60 de milioane EUR, din rezervele
generale ale celui de al 6lea și ale celui de al 7-lea FED, și, pe de altă
parte, a prevăzut utilizarea acestor fonduri suplimentare în cursul perioadei
premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de
al 9-lea FED, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile FED-urilor
inițiale. ·
În
fine, prin Decizia 3/2002 a Consiliului de Miniștri ACP-CE din 23 Decembrie
2002, suma de 25 de milioane EUR a fost prelevată din resursele nealocate ale
celui de al 8-lea FED (rezerva generală) și a fost alocată programului de
cooperare regională, în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE. ·
Întrucât
cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost
închis în 2008, conturile anuale nu mai cuprind tabelele privind execuția în
cazul acestor FED-uri. Totuși,
execuția soldurilor transferate se regăsește în cel de al 9-lea FED. ·
La fel
ca în anii precedenți, în vederea asigurării transparenței în prezentarea
conturilor aferente exercițiului financiar 2012, tabelele de mai jos evidențiază
separat pentru cel de al 8-lea FED partea utilizată pentru programare în baza
Convenției de la Lomé și partea utilizată pentru programare în baza Acordului
de la Cotonou.
În ceea ce
privește acordul menționat anterior, înregistrarea în conturi și prezentarea
conturilor se întemeiază pe articolul 3 alineatul (2) din anexa IV la Acordul
de parteneriat ACP-CE, referitor la țări. Articolul respectiv prevede pentru țările ACP un pachet
financiar A destinat să acopere sprijinul macroeconomic și sprijinul pentru
programe și proiecte, precum și un pachet financiar B destinat să acopere
nevoile neprevăzute, cum ar fi ajutorul de urgență, inițiativele de reducere a
datoriei și sprijinul acordat în vederea compensării efectelor negative ale
instabilității încasărilor la export[13]. În ceea ce privește regiunile,
conturile sunt stabilite pe baza programării regionale, astfel cum se arată în
capitolul 2 din Acordul de parteneriat ACP-CE (și anume, programe indicative
regionale și cooperare intra-ACP). ·
În
temeiul punctului 4 din anexa Ib (Cadrul financiar multianual pentru perioada
2008-2013) la Acordul de parteneriat ACP-CE, soldurile rămase și sumele
dezangajate în cadrul fondurilor în perioada cuprinsă între 31.12.2007 și data
intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED au fost transferate către cel de al
9-lea FED pentru asigurarea faptului că administrația UE își poate desfășura
activitatea și pentru acoperirea costurilor aferente proiectelor în derulare
până la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED. ·
Prin
Decizia 2010/406/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul
Sudanului a sumei de 150 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente
unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor
anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații. Această sumă a fost alocată în
2011. ·
Prin
Decizia 2011/315/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul
Sudanului de Sud a sumei de 200 de milioane EUR din fondurile dezangajate
aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor
anterioare, în vederea acordării de sprijin pentru punerea în aplicare a
Planului trienal pentru dezvoltarea Sudanului de Sud. Această sumă a fost alocată în
2012. Al
10-lea FED Acordul de parteneriat ACP-CE semnat la 23 iunie
2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele din
Africa, zona Caraibilor și Pacific (statele ACP) a intrat în vigoare la 1
aprilie 2003. Acordul de la Cotonou a
fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg, de aceleași state, la data de
25 iunie 2005. Decizia Consiliului UE din 27 noiembrie 2001
(2001/822/CE) privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM)
la Comunitatea Europeană a intrat în vigoare la 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată
la 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE). Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor
comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008 – 2013 în
conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții
guvernelor statelor membre ale Comunității Europene la 17 iulie 2006, a intrat
în vigoare la 1 iulie 2008. În conformitate cu Acordul de la Cotonou, a doua
perioadă (2008-2013) a ajutoarelor comunitare destinate statelor ACP și TTPM
este finanțată de cel de al 10-lea FED până la nivelul de 22 682 de
milioane EUR, din care: ·
21 966
de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, conform cadrului financiar multianual
din anexa Ib la Acordul de la Cotonou revizuit, din care 20 466 de
milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană; ·
286 de
milioane EUR sunt alocate TTPM, în conformitate cu anexa IIAa la decizia
revizuită a Consiliului privind asocierea TTPM la Comunitatea Europeană, din
care 256 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană; ·
430 de
milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru finanțarea costurilor rezultate din
programarea și execuția resurselor celui de al 10-lea FED, conform articolului
6 din Acordul intern. De la data intrării în vigoare a celui de al 10-lea
FED, aceste sume sunt suplimentate cu dezangajări din FED-urile anterioare,
venituri din dobânzi și solduri de numerar neutilizate provenite din sistemul
de garantare a stabilizării încasărilor la export pentru produsele agricole
primare (STABEX) în cadrul fondurilor anterioare celui de al 9-lea FED. Toate fondurile sunt gestionate în
conformitate cu normele specifice ale acestora, astfel cum se prevede în
Acordul de la Cotonou revizuit și în Acordul intern.
Din alocările celui de al 10-lea
FED menționate mai sus, Comisia Europeană gestionează suma inițială de
21 152 de milioane EUR, după cum urmează: –
15 300
de milioane EUR pentru programele indicative naționale, din care: ·
13 500
de milioane EUR pentru pachetul financiar A, din care 13 345 de milioane
EUR au fost deschise. În
plus, pachetul financiar A a fost majorat cu 341 de milioane EUR prin
transferul de rezerve, cu 91 de milioane EUR prin închiderea dezangajărilor
STABEX și a scăzut cu 33 de milioane EUR în urma transferului către
alocările regionale (multiregional-PALOP). În consecință, fondurile totale
disponibile se ridică la 13 744 de milioane EUR în alocări deschise și 155
de milioane EUR nedeschise încă; ·
1 800
de milioane EUR pentru pachetul financiar B, deschise complet. În plus, pachetul financiar B a
fost majorat cu 148 de milioane EUR din rezerve care sunt deschise, fondurile
deschise ajungând astfel la 1 948 de milioane EUR; –
1 783
de milioane EUR pentru programele indicative regionale, împreună cu un transfer
în valoare de 33 de milioane EUR din pachetul financiar A și un transfer către
rezerve în valoare de 19 milioane EUR, din care rezultă alocări deschise de
1 797 de milioane EUR; –
2 700
de milioane EUR aferente alocărilor intra-ACP, deschise în totalitate, și,
împreună cu un transfer în valoare de 195 de milioane EUR din rezerve, în total
fiind deschise 2 895 de milioane EUR aferente alocărilor; –
683 de
milioane EUR ca rezervă, din care un credit de 664 de milioane EUR care a fost
transferat, rămânând un sold de 19 milioane EUR; –
430 de
milioane EUR pentru costuri de execuție, deschise în totalitate; –
256 de
milioane EUR alocări pentru TTPM, din care, în principal: ·
fonduri
din pachetul financiar A în valoare de 195 de milioane EUR, din care 140 de
milioane EUR sunt deschise; ·
fonduri
din pachetul financiar B în valoare de 15 milioane EUR, din care 7 milioane EUR
sunt deschise; ·
fonduri
aferente alocărilor regionale în valoare de 40 de milioane EUR, deschise în
totalitate; ·
fonduri
pentru studii/asistență tehnică în valoare de 6 milioane EUR, deschise în
totalitate. - Rezerva de performanță care nu
poate fi mobilizată din cadrul celui de al 10-lea FED Întrucât cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare la
1 iulie 2008, soldurile rămase și sumele dezangajate aferente unor proiecte din
cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare se transferă în
rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED, cu excepția fondurilor Stabex și
a pachetului financiar administrativ al celui de al 9-lea FED. Această rezervă poate fi utilizată
în condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind
cel de al 10-lea FED. În cele ce urmează sunt prezentate informații
detaliate privind această rezervă la data de 31.12.2012 (în milioane EUR): Totalul fondurilor transferate către rezerva celui de al 10-lea FED care nu poate fi mobilizată: || 815 din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului, Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12.7.2010 || -150 din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului de Sud, Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23.5.2011 || -200 Total disponibil în rezervă (ACP+TTPM): || 465 -
Rezerva Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED În urma închiderii conturilor Stabex, fondurile
neutilizate/dezangajate sunt transferate către rezerva Stabex din pachetul
financiar A din cadrul celui de al 10-lea FED [articolul 1 alineatul (4) din
Acordul intern privind cel de al 10-lea FED] și apoi către programele
indicative naționale ale țărilor vizate. Situația rezervei la 31.12.2012
este următoarea (în milioane EUR): Țara vizată || Rezerva STABEX din pachetul financiar A Côte d'Ivoire || 11,43 Capul Verde || 0,01 Guineea Bissau || 0,30 Sierra Leone || 0,22 Senegal || 0,90 Total || 12,86 -
Cofinanțări din cadrul celui de al 10-lea FED În cadrul celui de al 10-lea FED, au fost semnate
acorduri de transfer pentru cofinanțări de la statele membre în valoare de 116
milioane EUR și s-au deschis credite de angajament în valoare totală de 99 de
milioane EUR, în timp ce creditele de plată s-au deschis pentru sumele încasate
care s-au ridicat la o valoare totală de 93 de milioane EUR. Situația
creditelor de cofinanțare la 31.12.2012 este prezentată în tabelul de mai jos
(în milioane EUR):
|| Credite de angajament || Credite de plată Cofinanțare – pachetul financiar A || 84 || 78 Cofinanțare – intra-ACP || 12 || 12 Cofinanțare – cheltuieli administrative || 3 || 3 || 99 || 93 Următoarele
tabele care se referă la sumele stabilite, contractate și plătite indică cifrele
nete. Tabelele
care prezintă situația pe țări și pe instrumente se găsesc în anexă. 2.1 ALOCĂRI 2.2 CONTURI
AGREGATE 2.3. ALTE INFORMAȚII PRIVIND
GESTIONAREA Cofinanțarea
italiană (1985) Cofinanțarea italiană, în vigoare din 1985, și încă
deschisă în 2011, întrucât „al 4-lea program de reabilitare - Somalia” se afla
în continuate în derulare, a putut fi, în cele din urmă, închisă în 2012. Soldurile disponibile la închidere
au fost rambursate Italiei. PARTEA
a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE
INVESTIȚII BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII || CA/463/13 || 14 martie 2013 || Documentul 13/072 || || CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Facilitatea DE investiții situații financiare la 31 decembrie 2012 || || || - Situația poziției financiare - Situația rezultatului global - Situația variației resurselor din contribuții - Situația fluxurilor de trezorerie - Note la situațiile financiare || ORG.: E || 3. SITUAȚIILE
FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 3.1
SITUAȚIA
POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012 (în mii EUR) || Note || 31.12.2012 || 31.12.2011 || || || ACTIVE || || || Numerar și echivalente de numerar || 5 || 466 568 || 452 279 Instrumente financiare derivate || 6 || 115 || 434 Împrumuturi și creanțe || 7 || 1 146 280 || 1 033 160 Active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 333 001 || 251 660 Sume de încasat de la contributori || 9/15 || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 10 || 99 029 || - Alte active || 11 || 224 || 416 || || || Total active || || 2 132 527 || 1 825 259 || || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || || PASIVE || || || Instrumente financiare derivate || 6 || 7 035 || 12 702 Venituri reportate || 12 || 37 808 || 33 003 Sume datorate terților || 13 || 312 086 || 329 660 Alte pasive || 14 || 1 153 || 1 113 || || || Total pasive || || 358 082 || 376 478 || || || RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || Contribuția solicitată statelor membre || 15 || 1 561 309 || 1 281 309 Rezerva de valoare justă || || 68 434 || 41 750 Rezultat reportat || || 144 702 || 125 722 || || || Total resurse din contribuții || || 1 774 445 || 1 448 781 || || || Total pasive și resurse din contribuții || || 2 132 527 || 1 825 259 Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.2 SITUAȚIA
REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 (în mii EUR) || Note || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 || || || || || Venituri din dobânzi și venituri similare || 17 || 67 503 || 59 561 || Cheltuieli cu dobânzi și cheltuieli similare || 17 || -1 114 || -940 || || || || || Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare || || 66 389 || 58 621 || || || || || Venituri din taxe și comisioane || 18 || 1 934 || 2 149 || Cheltuieli cu taxe și comisioane || 18 || -292 || -144 || || || || || Venituri nete din taxe și comisioane || || 1 642 || 2 005 || || || || || Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate || || 5 348 || -7 534 || Câștiguri nete realizate din active financiare disponibile pentru vânzare || 19 || 1 045 || 17 228 || Pierderi/câștiguri nete din diferențele de schimb valutar || || -10 575 || 8 376 || || || || || Rezultat net din operațiuni financiare || || -4 182 || 18 070 || || || || || Schimbări legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor, reluări nete || 7 || 597 || 27 452 || Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -8 927 || -6 888 || Deprecierea altor active || 20 || -337 || - || Cheltuieli administrative generale || 21 || -36 202 || -38 006 || || || || || Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 || || || || || Alte elemente ale rezultatului global: || || || || Active financiare disponibile pentru vânzare – rezerva de valoare justă || || || || 1. Variația netă a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 18 551 || 20 574 || 2. Suma netă transferată la profit sau pierderi || 8 || 8 133 || -3 394 || Total active financiare disponibile pentru vânzare || || 26 684 || 17 180 || || || || || Total alte elemente ale rezultatului global || || 26 684 || 17 180 || || || || || Total rezultat global al exercițiului financiar || || 45 664 || 78 434 || Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.3 Situația VARIAȚIEI resurselor din contribuții
pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012 (în mii EUR) || Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total La 1 ianuarie 2012 Note || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781 || || || || Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar 15 || 280 000 || - || - || 280 000 || || || || Profitul exercițiului financiar 2012 || - || - || 18 980 || 18 980 || || || || Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 26 684 || - || 26 684 || || || || Variația resurselor din contribuții || 280 000 || 26 684 || 18 980 || 325 664 || || || || La 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 68 434 || 144 702 || 1 774 445 || || || || || Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total La 1 ianuarie 2011 Note || 1 131 309 || 24 570 || 64 468 || 1 220 347 || || || || Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar 15 || 150 000 || - || - || 150 000 || || || || Profitul exercițiului financiar 2011 || - || - || 61 254 || 61 254 || || || || Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 17 180 || - || 17 180 || || || || Variația resurselor din contribuții || 150 000 || 17 180 || 61 254 || 228 434 || || || || La 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781 || || || || || || || || Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.4 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE
2012 (în mii EUR) || Note || De la 1.1.2012 până la 31.12.2012 || De la 1.1.2011 până la 31.12.2011 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || || Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 Ajustări || || || Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || || 8 927 || 3 172 Schimbări nete legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor || || -597 || -27 452 Dobânda capitalizată la împrumuturi și creanțe || 7 || -9 622 || -10 512 Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și creanțele || || -1 407 || -2 801 Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu active financiare păstrate până la scadență || || -751 || - Creșterea veniturilor reportate || || 4 805 || 3 424 Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra împrumuturilor || || 16 044 || -15 337 Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra activelor financiare disponibile pentru vânzare || || -1 204 || 34 Profit din activitățile de exploatare înainte de variația activelor și a pasivelor de exploatare || || 35 175 || 11 782 || || || Plăți ale împrumuturilor || 7 || -233 018 || -237 040 Rambursări ale împrumuturilor || 7 || 115 480 || 104 410 Variația valorii juste a instrumentelor derivate || || -5 348 || 7 534 Creșterea activelor financiare păstrate până la scadență || || -98 278 || - Creșterea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -81 981 || -67 829 Vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 19 601 || 24 971 Scăderea altor active || || 192 || 2 756 Creșterea altor pasive || || 40 || 173 Creșterea obligațiilor de plată către Banca Europeană de Investiții || || 6 876 || 4 144 || || || Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de exploatare || || -241 261 || -149 099 || || || ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE || || || Contribuții primite de la statele membre || || 236 345 || 136 345 Sume primite de la statele membre pentru subvenții la dobândă || || 43 655 || 76 345 Sume plătite în numele statelor membre pentru subvenții la dobândă || || -24 450 || -22 899 || || || Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de finanțare || || 255 550 || 189 791 || || || Creștere netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || || 14 289 || 40 692 Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || || 452 279 || 411 587 Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || || 466 568 || 452 279 || || || Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din: || || || lichidități; || || 10 588 || 3 127 depozite la termen || || 455 980 || 449 152 || || 466 568 || 452 279 || || || Informații suplimentare privind fluxurile de trezorerie din exploatare || || 2012 || 2011 Dobânzi încasate || || 64 490 || 57 391 Dobânzi plătite || || -1 137 || -1 162 Dividende primite || || 975 || 974 Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.5 Note
la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012 1
Informații generale Facilitatea de investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost
instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și
asistența pentru dezvoltare, care a fost negociat la 23 iunie 2000 între grupul
statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”), pe de o parte,
și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, acordul fiind revizuit la
25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010. Facilitatea nu este o entitate juridică distinctă, Banca
Europeană de Investiții („BEI”) gestionând contribuțiile în numele statelor
membre („donatori”), în conformitate cu dispozițiile acordului. În cadrul acordului, finanțarea este asigurată din bugetele
statelor membre ale UE și este plătită în conformitate cu protocoalele
financiare stabilite pentru perioade succesive de cinci-șase ani. În cadrul
acordului și ca urmare a intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a
celui de al doilea protocol financiar (aferent perioadei 2008-2013), denumit
„cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare” („FED”), Banca Europeană de
Investiții („BEI” sau „banca”) este împuternicită să gestioneze: -
facilitatea,
un fond reînnoibil de risc în valoare de 3 185,5 milioane EUR, care
vizează promovarea investițiilor din sectorul privat în țările ACP, din care
48,5 milioane EUR sunt alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”); -
granturi
destinate finanțării subvențiilor la rata dobânzii, valoarea acestora fiind de
400 de milioane EUR pentru țările ACP și de 1,5 milioane EUR pentru țările
TTPM. Până la 10 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru finanțarea
asistenței tehnice aferente proiectelor. Prezentele situații financiare acoperă perioada cuprinsă
între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012. La propunerea Comitetului de direcție al BEI, Consiliul de
administrație al BEI a adoptat, la 14 martie 2013, situațiile financiare și a
autorizat prezentarea acestora, spre aprobare, Consiliului guvernatorilor, la
14 mai 2013. 2
Politici contabile semnificative 2.1 Baza de întocmire - declarația de conformitate Situațiile financiare ale facilității au fost întocmite în
conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS)
astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană. 2.2 Evaluări și estimări contabile semnificative Întocmirea situațiilor financiare presupune utilizarea unor
estimări contabile. De asemenea, aceasta implică, pentru conducerea Băncii
Europene de Investiții, exercitarea capacității sale de analiză în procesul de
aplicare a politicilor contabile ale Facilității de investiții. În cele ce
urmează sunt prezentate domeniile care presupun un grad mai ridicat de analiză
sau de complexitate sau domeniile în care ipotezele și estimările sunt
semnificative pentru situațiile financiare. Cele mai semnificative evaluări și estimări se referă
la următoarele aspecte: §
Valoarea
justă a instrumentelor financiare Atunci când valorile juste
ale activelor și ale pasivelor financiare înregistrate în situația poziției
financiare nu pot fi determinate pe piețele active, acestea sunt stabilite
utilizând o gamă variată de tehnici de evaluare care includ folosirea de modele
matematice. Parametrii pentru aceste modele se preiau, în măsura în care este
posibil, de pe piețele care pot fi observate, însă dacă acest lucru nu este
posibil, la stabilirea valorilor juste este necesar un anumit grad de analiză.
Aceasta implică luarea în considerare a lichidității și a parametrilor
modelului, cum ar fi corelarea și volatilitatea instrumentelor financiare
derivate cu o scadență de peste trei luni. §
Pierderi
din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor Facilitatea revizuiește împrumuturile
și creanțele incerte la fiecare dată de raportare pentru a evalua dacă este
necesară înregistrarea în situația rezultatului global a unui provizion pentru
depreciere. În special, la stabilirea nivelului provizionului, este necesară
analiza conducerii Băncii Europene de Investiții în estimarea valorii și a
scadenței viitoarelor fluxuri de trezorerie. Estimările respective se bazează
pe ipoteze cu privire la mai mulți factori, iar rezultatele reale pot varia,
ceea ce duce la modificări viitoare ale provizionului. Pe lângă provizionul
specific pentru împrumuturi și creanțe individuale semnificative, facilitatea
poate înregistra, de asemenea, un provizion global pentru depreciere în ceea ce
privește expunerile care, deși nu sunt identificate în mod specific ca
necesitând un provizion special, au un risc mai mare de neîndeplinire a obligațiilor
de plată decât cel de la momentul la care au fost acordate. În principiu, un împrumut
este considerat depreciat atunci când scadența la plata dobânzii și a principalului
a fost depășită cu 90 de zile sau mai mult și, în același timp, conducerea
Băncii Europene de Investiții consideră că există un indiciu obiectiv de
depreciere. §
Evaluarea
participațiilor necotate disponibile pentru vânzare Evaluarea participațiilor
necotate disponibile pentru vânzare se bazează, în mod obișnuit, pe unul dintre
următoarele elemente: -
tranzacții
recente în condiții obiective de piață; -
valoarea
justă actuală a altui instrument care este în esență identic; -
fluxurile
de trezorerie preconizate, actualizate pe baza ratelor curente care se aplică
elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare sau -
alte
modele de evaluare. Pentru a stabili fluxurile de
trezorerie și ratele de actualizare aferente participațiilor necotate
disponibile pentru vânzare se recurge în foarte mare măsură la estimări.
Facilitatea calibrează periodic tehnicile de evaluare și testează validitatea
lor, utilizând fie prețul operațiunilor curente de piață care pot fi observate
pentru același instrument, fie alte date de piață disponibile și care pot fi
observate. §
Deprecierea
activelor financiare disponibile pentru vânzare Facilitatea consideră
participațiile disponibile pentru vânzare ca fiind depreciate atunci când
valoarea justă a înregistrat o diminuare semnificativă sau prelungită sub
nivelul costurilor sau în cazul în care există dovezi obiective cu privire la
depreciere. Pentru a stabili diminuarea „semnificativă” sau „prelungită” se
recurge la analiză. Facilitatea consideră, în general, că o diminuare este
„semnificativă” începând cu 30 % și „prelungită” atunci când depășește 12
luni. În plus, facilitatea evaluează alți factori, inclusiv volatilitatea
normală a prețului acțiunilor la capitalurile cotate, precum și viitoarele
fluxuri de trezorerie și factorii de actualizare pentru capitalurile necotate. 2.3 Modificări ale politicilor contabile Politicile contabile adoptate
sunt compatibile cu cele ale exercițiului financiar anterior. Facilitatea nu a
adoptat nici un nou standard IFRS și nici nu a modificat un astfel de standard
în cursul exercițiului financiar. Standarde emise, dar care nu
sunt încă în vigoare O serie de noi standarde și
de amendamente ale standardelor și ale interpretărilor sunt în vigoare pentru
perioadele anuale care încep după 1 ianuarie 2012, nefiind aplicate în
întocmirea prezentelor situații financiare. IAS 1 Prezentarea componentelor altor elemente ale
rezultatului global Amendamentele la IAS 1 modifică gruparea componentelor
prezentate în secțiunea „Alte elemente ale rezultatului global”.
Componentele care ar urma să fie reclasificate în viitor la profit și la
pierdere vor fi prezentate separat de componentele care nu vor fi niciodată
reclasificate. Standardul intră în vigoare pentru perioadele care încep la 1
iulie 2012 sau ulterior, adoptarea timpurie fiind permisă. IFRS 9 Instrumente financiare Acest standard, care reprezintă prima etapă a unui proiect
IASB alcătuit din trei părți menit să înlocuiască IAS 39 Instrumente
financiare, redefinește categoriile de active și pasive financiare și
tratamentul lor contabil. Standardul rămâne „în curs de elaborare” și, în cele
din urmă, va înlocui în întregime IAS 39. În prezent, data intrării în vigoare
a standardului este 1 ianuarie 2015. IFRS 9 nu este încă avizat de
Uniunea Europeană. Facilitatea nu intenționează să adopte anticipat acest
standard, iar amploarea impactului nu a fost încă stabilită. Următorul standard a fost emis în 2011; data intrării în
vigoare a acestuia este 1 ianuarie 2013, adoptarea timpurie fiind permisă.
Impactul adoptării acestui standard asupra situațiilor financiare ale facilității
nu a fost încă determinat. IFRS 13 Măsurarea valorii juste Acest standard definește valoarea justă, stabilește un cadru
de măsurare a valorii juste și impune prezentarea de informații cu privire la
măsurarea valorii juste. 2.4 Rezumat al politicilor contabile semnificative Situația
poziției financiare prezintă activele și pasivele în ordinea descrescătoare a
lichidității lor și nu diferențiază elementele curente de cele necurente. 2.4.1 Conversia valutară Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea
utilizează moneda euro (EUR), care este, de asemenea, și moneda funcțională. Cu
excepția unei mențiuni contrare, informațiile financiare prezentate în EUR au
fost rotunjite la mia cea mai apropiată. Operațiunile în valută sunt convertite la cursul de
schimb în vigoare la data operațiunii. Elementele monetare de activ și pasiv exprimate în alte
valute decât euro sunt convertite în euro la cursul de schimb în vigoare la
data bilanțului. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei
conversii se înregistrează în situația rezultatului global. Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul
istoric într-o valută sunt convertite folosind cursurile de schimb în vigoare
la datele operațiunilor inițiale. Elementele nemonetare măsurate la valoarea
justă în valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care
s-a stabilit valoarea justă. Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării
operațiunilor la cursuri valutare diferite față de cele de la data încheierii
operațiunii, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și
pasivele monetare în valută nedecontate sunt înregistrate în situația
rezultatului global. Elementele din situația rezultatului global se
convertesc în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la sfârșitul
fiecărei luni. 2.4.2 Numerar și echivalente
de numerar Facilitatea definește numerarul și echivalentul de numerar
ca fiind conturi curente, depozite pe termen scurt sau efecte comerciale cu
scadențe inițiale de trei luni sau mai puțin. 2.4.3 Active financiare
altele decât instrumentele financiare derivate Activele financiare sunt contabilizate utilizându-se
principiul datei de decontare. §
Active
financiare păstrate până la scadență Activele financiare păstrate până la scadență cuprind obligațiunile
cotate cu intenția de a le păstra până la scadență. Aceste obligațiuni sunt înregistrate inițial la valoarea lor
justă, la care se adaugă orice cost de tranzacție direct imputabil. Diferența
dintre prețul de intrare și valoarea de rambursare este amortizată în
conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a
obligațiunii. Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există
dovezi obiective conform cărora un activ financiar sau un grup de active
financiare s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare
se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de
depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după
recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat),
iar evenimentul respectiv de pierdere (sau „evenimentul”) are un impact asupra
viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale
grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Pierderea
din depreciere este înregistrată în contabilitate la profit sau la pierdere,
iar valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea
contabilă și valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate,
actualizate la rata inițială a dobânzii efective a instrumentului. §
Împrumuturi Împrumuturile acordate de facilitate sunt înregistrate în
activele facilității atunci când se fac plăți în numerar către debitori.
Împrumuturile respective se înregistrează inițial la costuri (sume nete
plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea
împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la
costurile amortizate, folosind metoda ratei efective, din care se scade orice
provizion pentru depreciere sau neîncasare. §
Active
financiare disponibile pentru vânzare Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt cele
desemnate ca atare sau care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnate la
valoarea justă prin profit sau pierdere, deținute până la scadență sau
împrumuturi și creanțe. Acestea includ instrumentele de capitaluri proprii și
investițiile în fonduri cu capital de risc. După măsurarea inițială, activele financiare disponibile
pentru vânzare sunt ulterior preluate la valoarea justă. Trebuie să se țină
seama de următoarele aspecte în măsurarea valorii juste a participațiilor, care
nu poate fi stabilită în baza piețelor active. a.
Fonduri
cu capital de risc Valoarea justă a fiecărui fond cu capital de risc se bazează
pe cea mai recentă valoare a activului net (VAN) disponibilă, raportată de
către fond, în cazul în care se calculează pe baza orientărilor internaționale
de evaluare recunoscute a fi conforme cu IFRS (de exemplu: Orientările internaționale
de evaluare a participațiilor și a capitalului de risc - International
Private Equity and Venture Capital Valuation guidelines, orientările IPEV,
astfel cum au fost publicate de Asociația Europeană a Capitalului de Risc). Cu
toate acestea, facilitatea poate decide să ajusteze VAN raportată de fond în
cazul în care intervin anumite aspecte care pot afecta evaluarea. b.
Participații
directe Valoarea justă a investiției se stabilește pe baza ultimelor
situații financiare disponibile, reutilizând, dacă este cazul, același model ca
și cel folosit la achiziționarea participației. Câștigurile sau pierderile nerealizate cu fondurile cu
capital de risc și cu participațiile directe sunt înscrise în resursele din
contribuții până când investițiile respective sunt vândute, încasate sau cedate
sau până când se stabilește că investițiile respective s-au depreciat. În cazul
în care se stabilește că o investiție disponibilă pentru vânzare s-a depreciat,
câștigurile sau pierderile cumulate nerealizate și înregistrate anterior în
contabilitate la capitaluri proprii sunt incluse în situația rezultatului
global. Pentru investițiile necotate, valoarea justă se stabilește
prin aplicarea unor tehnici de evaluare recunoscute (de exemplu, fluxuri de
trezorerie actualizate sau multiple). Aceste investiții sunt contabilizate la
costuri atunci când valoarea justă nu poate fi măsurată în mod fiabil. Trebuie
remarcat faptul că, în primii 2 ai investițiilor, acestea sunt înregistrate în
contabilitate la costuri. De regulă, participațiile achiziționate de facilitate
reprezintă investiții în fonduri de investiții în societăți necotate sau în
fonduri cu capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul
sectorului, investițiile respective sunt, în general, subscrise în comun de o
serie de investitori care nu sunt în măsură să influențeze în mod individual
operațiunile curente și activitățile de investiții ale unui astfel de fond. În
consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de
conducere al unui astfel de fond nu înseamnă, în principiu, că investitorul
poate influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii
individuali într-un fond de investiții în societăți necotate sau într-un fond
cu capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de
distribuție privind dividendele sau alte distribuții. De obicei, astfel de
decizii sunt adoptate de conducerea unui fond, în baza acordului acționarilor,
care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor
fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe
investitorii individuali să încheie operațiuni bilaterale care implică sume
importante cu fondul, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces
privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt
executate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate
anterior, asigurându-se faptul că facilitatea nici nu controlează, nici nu
exercită vreo formă de influență semnificativă, în sensul IAS 27 și IAS 28,
asupra vreuneia dintre aceste investiții, nici asupra investițiilor în cazul
cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot. §
Garanții La recunoașterea inițială, garanțiile financiare sunt
recunoscute la valoarea justă care corespunde valorii actualizate nete (VAN) a
primelor preconizate. Acest calcul se efectuează la data lansării fiecărei
operațiuni, iar rezultatul obținut se înregistrează în bilanț ca „garanție financiară”
la rubrica „Alte active” și „Alte pasive”. Ulterior recunoașterii inițiale, pasivele facilității în
temeiul unor astfel de garanții sunt evaluate la suma cea mai mare dintre: -
cea mai
bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea oricărei obligații
financiare care apare ca urmare a garanției, care se estimează în baza tuturor
factorilor relevanți și a informațiilor relevante existente la data situației
poziției financiare; -
suma
recunoscută inițial, din care se scade amortizarea cumulată. Amortizarea sumei
recunoscute inițial se efectuează utilizându-se metoda evaluării actuariale. Orice creștere sau descreștere a pasivelor legate de garanțiile
financiare este evidențiată în situația rezultatului global la rubrica
„Venituri din taxe și comisioane”. Activele facilității care fac obiectul unei astfel de garanții
sunt ulterior amortizate utilizându-se metoda evaluării actuariale și sunt
testate pentru a stabili dacă sunt depreciate. În plus, atunci când se semnează un acord de garantare, acesta
este prezentat ca un pasiv contingent pentru facilitate, iar atunci când garanția
este angajată, ca un angajament pentru facilitate. 2.4.4 Deprecierea activelor
financiare Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există
dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un activ
financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai
atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai
multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un
„eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere are
un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului
financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod
fiabil. Dovezile de depreciere pot include indicii conform cărora debitorul sau
un grup de debitori se află într-o situație financiară extrem de dificilă, în
situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată sau de abatere de la plata
dobânzilor sau a principalului, probabilitatea că vor intra în procedura de
faliment sau altă procedură de reorganizare financiară și atunci când datele
care pot fi observate indică faptul că există o scădere măsurabilă în
viitoarele fluxuri de trezorerie estimate, cum ar fi modificări privind
arieratele sau condițiile economice corelate cu neîndeplinirea obligațiilor de
plată. Pentru împrumuturile în curs la sfârșitul exercițiului
financiar și înregistrate la costuri amortizate, deprecierile se evidențiază
odată cu prezentarea dovezii obiective cu privire la riscurile de nerecuperare
a sumelor, integral sau parțial, în conformitate cu condițiile contractuale inițiale
sau cu valoarea echivalentă. În cazul în care există dovezi obiective conform
cărora s-a înregistrat o pierdere din depreciere, valoarea pierderii este
calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă a activelor și valoarea
actuală a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate. Valoarea contabilă a
activului se reduce prin utilizarea unui cont de provizion pentru depreciere,
iar valoarea pierderii este înregistrată în situația rezultatului global.
Veniturile din dobânzi continuă să fie acumulate la valoarea contabilă redusă,
pe baza ratei dobânzii efective a activului. Împrumuturile, împreună cu
provizioanele aferente pentru depreciere, sunt scoase din evidențe atunci când
nu există perspective realiste privind o recuperare viitoare. În cazul în care,
într-un an ulterior, valoarea estimată a pierderii din depreciere crește sau
scade ca urmare a unui eveniment produs după ce deprecierea a fost recunoscută,
pierderea din depreciere recunoscută anterior crește sau scade prin ajustarea
contului de provizion pentru depreciere. Facilitatea efectuează evaluări ale riscului de credit
pentru fiecare operațiune individuală și nu ia în considerare o depreciere
globală. Pentru activele financiare disponibile pentru vânzare,
facilitatea evaluează la fiecare dată a bilanțului dacă există dovezi obiective
conform cărora o investiție s-a depreciat. Dovezile obiective ar urma să
includă o scădere semnificativă sau prelungită a valorii juste a investiției
sub nivelul costurilor acesteia. În cazul în care există dovezi de depreciere,
pierderea cumulată (măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și
valoarea justă curentă, din care se scade orice pierdere din depreciere
aferentă investiției respective înregistrată anterior în situația rezultatului
global) este scoasă din resursele din contribuții și este înregistrată în situația
rezultatului global. Pierderile din deprecierea activelor financiare
disponibile pentru vânzare nu sunt reluate prin situația rezultatului global;
creșterile valorii juste a acestora după depreciere sunt înregistrate în
contabilitate direct la resursele din contribuții. Departamentul de gestionare a riscurilor din cadrul Băncii
Europene de Investiții revizuiește activele financiare din perspectiva
deprecierii cel puțin o dată pe an. Ajustările care rezultă includ o
regularizare a actualizării în situația rezultatului global pe durata de viață
a activului și orice altă ajustare necesară cu privire la reevaluarea
deprecierii inițiale. 2.4.5 Instrumente financiare derivate Instrumentele financiare derivate includ swapurile valutare
încrucișate, swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii și contractele valutare
la termen. În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate
încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor operațiunilor
de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în
vederea acoperirii împotriva riscurilor a pozițiilor sale legate de cursul de
schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în
vederea compensării profitului sau a pierderilor cauzate de variația cursului
de schimb. Facilitatea nu utilizează niciuna dintre posibilitățile de
acoperire împotriva riscurilor prevăzute de IAS 39. Toate instrumentele
financiare derivate se măsoară la valoarea justă prin profit sau pierdere și
sunt raportate ca instrumente financiare derivate. Valorile juste sunt calculate
mai întâi pe baza modelelor de fluxuri de trezorerie actualizate, a modelelor
de evaluare a opțiunii și a cotațiilor terților. Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la
valoarea justă și contabilizate ca active atunci când valoarea justă a acestora
este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea justă a acestora este negativă.
Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate este inclusă în
rubrica „Rezultat net din operațiuni financiare”. Instrumentele financiare derivate sunt recunoscute inițial
în funcție de data tranzacției. 2.4.6 Contribuții Contribuțiile de la statele membre sunt înscrise ca creanțe
în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a
contribuției financiare pe care statele membre urmează să o plătească facilității. Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții
și, prin urmare, sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii: -
astfel
cum se prevede în acordul de contribuție, statele membre decid în ceea ce privește
utilizarea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării facilității; -
acestea
se încadrează în categoria de instrumente care este subordonată tuturor
celorlalte categorii de instrumente; -
toate
instrumentele financiare din categoria de instrumente care este subordonată
tuturor celorlalte categorii de instrumente au caracteristici identice; -
instrumentul
nu include caracteristici care să necesite clasificarea ca pasive și -
fluxurile
de trezorerie preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata
de viață a acestuia se bazează în mare parte pe profit sau pierdere, pe variația
activelor nete înregistrate sau pe variația valorii juste a activelor nete
înregistrate sau neînregistrate ale facilității pe durata de viață a
instrumentului. 2.4.7 Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor Dobânzile aferente împrumuturilor acordate de facilitate
sunt înregistrate în situația rezultatului global („Dobânzi și venituri
similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și creanțe”) pe
baza contabilității de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective,
aceasta fiind rata care actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări
de numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea
contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a împrumutului a fost
redusă ca urmare a deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie
contabilizate utilizându-se rata dobânzii inițială efectivă aplicată noii
valori contabile. 2.4.8 Subvenții la dobândă și asistență tehnică Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile
la dobândă și asistența tehnică în numele statelor membre. Partea contribuțiilor statelor membre alocată plății subvențiilor
la dobândă nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității,
ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile
către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților. Atunci când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și
asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate ca o
contribuție la facilitate. 2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și
echivalentelor de numerar Veniturile din dobânzi aferente numerarului și
echivalentelor de numerar sunt înregistrate în situația rezultatului global al
facilității pe măsura obținerii acestora. 2.4.10
Taxe, comisioane și
dividende Taxele percepute pentru serviciile prestate într-o anumită
perioadă sunt înregistrate în contabilitate ca venit, pe măsură ce serviciile
sunt prestate. Comisioanele de angajament sunt reportate și sunt înregistrate
ca venituri utilizându-se metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă
între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză. Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru
vânzare sunt înregistrate în momentul încasării. 2.4.11
Fiscalitate Protocolul
privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul
privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
prevede că bunurile, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii
sunt exonerate de orice impozite directe. 3
Gestionarea riscurilor Această notă prezintă informații privind expunerea facilității
la riscurile de credit și financiare și privind gestionarea și controlul acestora,
în special principalele riscuri aferente utilizării de instrumente financiare.
Acestea sunt: -
riscul
de credit – riscul de pierderi care rezultă din neîndeplinirea obligațiilor de
plată de către client sau de către contrapartidă, generat de toate formele de
expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare; -
riscul
de lichiditate – riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în
îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate
prin predarea de numerar sau a altui activ financiar; -
riscul
de piață – expunere la variabilele de piață care pot fi observate, cum ar fi
ratele dobânzii, cursurile de schimb valutar și prețurile de piață ale
participațiilor. 3.1
Organizarea gestionării
riscurilor Banca Europeană de Investiții își adaptează în permanență
modul de gestionare a riscurilor. Sistemul de gestionare a riscurilor de care dispune BEI
identifică, evaluează, monitorizează și raportează, în mod independent,
riscurile de credit și de preț al participațiilor la care este expusă
facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, gestionarea
riscurilor este independentă de activitatea operațională. Directorul general
responsabil cu gestionarea riscurilor prezintă rapoarte în materie de risc
vicepreședintelui desemnat al Băncii Europene de Investiții. Vicepreședintele
desemnat se întâlnește în mod periodic cu membrii Comitetului de audit pentru a
discuta pe tema riscurilor. Acesta este, de asemenea, responsabil de informarea
Comitetului de gestionare al Băncii Europene de Investiții și a Consiliului de
administrație al acesteia cu privire la riscuri. 3.2 Riscul de credit Riscul de credit corespunde pierderii potențiale care ar
putea rezulta din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de
către contrapartidă, generate de toate formele de expunere la riscul de credit,
inclusiv la riscul de decontare. 3.2.1.
Politica privind
riscul de credit Atunci când efectuează analiza de
credit a contrapartidelor în operațiunile de creditare, BEI evaluează riscul de
credit pentru a-l cuantifica și a-l tarifa. Facilitatea a elaborat o
metodologie de rating intern pentru întreprinderi sau instituții financiare în
scopul de a stabili ratingurile interne ale principalilor săi
debitori/beneficiari de garanții. Metodologia se bazează pe un sistem de fișe
de evaluare adaptate pentru fiecare tip de contrapartidă de credit importantă
(de exemplu, întreprinderi, bănci, entități din sectorul public etc.). Luând în
considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar, cât și principiile
stabilite în cadrul Acordului de la Basel privind capitalurile internaționale
(Basel II), toate contrapartidele care sunt semnificative pentru profilul de
credit al unei anumite operațiuni sunt clasificate în categorii de rating
intern, utilizându-se metodologia de rating intern pentru tipul respectiv de
contrapartidă. Fiecărei contrapartide i se atribuie inițial un rating intern
care reflectă ratingul pe termen lung în monedă străină al contrapartidei (sau
echivalentul în moneda națională, atunci când este necesar), în urma unei
analize aprofundate a profilului de risc al contrapartidei și în funcție de
contextul riscului de țară aplicabil. Evaluarea creditului de finanțare a
proiectelor și a altor operațiuni structurate cu opțiuni limitate nu face
obiectul metodologiei de rating intern și utilizează instrumente de evaluare a
riscurilor de credit relevante pentru acest sector, care se concentrează în
principal asupra disponibilității fluxului de trezorerie și a capacității de
onorare a serviciului datoriei. Aceste instrumente includ analiza cadrului
contractual al proiectelor, analiza contrapartidei și simulări ale fluxului de
trezorerie. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare,
fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern și o pierdere
preconizată. În cazul tuturor operațiunilor
nesuverane (sau nesuverane garantate/asimilate) există limite în ceea ce privește
nivelul operațiunilor specifice și dimensiunea contrapartidei. Valoarea
nominală maximă a fiecărei operațiuni nu poate depăși o anumită limită, care
depinde de pierderile preconizate ale operațiunii. Limitele de contrapartidă se
aplică expunerilor consolidate. De regulă, limitele respective reflectă
dimensiunea fondurilor proprii ale contrapartidelor, precum și totalul finanțării
lor externe pe termen lung. Pentru a atenua riscul de credit, facilitatea utilizează
diverse instrumente de îmbunătățire a calității creditului, și anume: -
titluri
de valoare legate de proiect (de exemplu, gaj asupra acțiunilor, gaj asupra
activelor, cesiune de drepturi, gaj asupra conturilor) sau/și -
garanții,
în general furnizate de sponsorul proiectului finanțat (de exemplu, garanții de
finalizare, garanții privind prima cerere). În plus, facilitatea utilizează rareori instrumente de
îmbunătățire a calității creditului care nu sunt direct corelate cu riscurile
proiectului, cum ar fi garanțiile sau garanțiile bancare. Facilitatea nu utilizează niciun tip de derivate de credit
pentru a atenua riscul de credit. 3.2.2.
Expunerea maximă la riscul de credit fără a lua în
considerare o garanție sau alte instrumente de îmbunătățire a calității
creditului Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de
credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv
instrumentele derivate. Expunerea maximă este prezentată în formă brută,
înainte de producerea efectului de atenuare prin utilizarea garanției. Expunere maximă (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011 ACTIVE || || Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279 Instrumente financiare derivate || 115 || 434 Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 033 160 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - Alte active || 224 || 416 Total active || 1 799 526 || 1 573 599 || || ÎN AFARA BILANȚULUI || || Pasive contingente || || - Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000 Angajamente || || - Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092 - Garanții executate || 6 224 || 7 909 Total în afara bilanțului || 775 268 || 729 001 || || Total expunere la riscul de credit || 2 574 794 || 2 302 600 3.2.3.
Riscul de credit
pentru împrumuturi și creanțe 3.2.3.1
Măsurarea
riscului de credit pentru împrumuturi și creanțe Fiecare operațiune de creditare
efectuată de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și
de o cuantificare a pierderilor preconizate, care se reflectă într-un sistem de
clasificare a împrumuturilor. Acesta este stabilit ținându-se seama de criterii
general acceptate, pe baza calității debitorului, a scadența creditului, a
garanției și, după caz, a garantului. Sistemul de clasificare a
împrumuturilor conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele
informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de
creditare și cuantificarea pierderilor estimate. Acesta sintetizează o
cantitate mare de informații, scopul fiind acela de a oferi o clasificare
relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare a
împrumuturilor reflectă valoarea curentă a nivelului estimat al „pierderii
preconizate”, calculată în funcție de probabilitatea neîndeplinirii obligațiilor
de plată de către principalii debitori, de expunerea la risc și de gravitatea
pierderii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. Sistemele de
clasificare a împrumuturilor sunt utilizate în următoarele scopuri: -
ca ajutor
pentru o evaluare mai fină și mai cantitativă a riscurilor creditării; -
ca
sprijin în distribuirea eforturilor de monitorizare; -
ca
descriere a calității portofoliului de credite la o anumită dată; -
ca
informație utilă pentru luarea deciziilor privind evaluarea riscurilor pe baza
pierderilor preconizate. Pentru stabilirea unui sistem de
clasificare a împrumuturilor se iau în calcul următoarele elemente: i)
bonitatea debitorului: organismul de gestionare a riscului
verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea lor pe baza unor
metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu Acordul avansat
privind Basel II ales, banca a elaborat o metodologie de rating intern pentru
stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se
bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice pentru diferitele tipuri
definite de contrapartidă; ii)
neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată: se
cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte
simultan cu dificultăți financiare. Cu cât probabilitatea de neîndeplinire
corelată a obligațiilor de plată de către debitor și de către garant este mai
mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât
este mai joasă poziția ocupată în sistemul de clasificare; iii)
valoarea instrumentelor de garantare și a
titlurilor de valoare: această valoare se stabilește în funcție de combinația
dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat; iv)
cadrul contractual: un cadru contractual solid va
contribui la creșterea calității creditului și va permite o mai bună poziționare
în sistemul de clasificare intern; v)
durata împrumutului: în cazul în care toate
celelalte condiții sunt egale, cu cât împrumutul este acordat pe un termen mai
lung, cu atât este mai ridicat riscul de a întâmpina dificultăți în
administrarea împrumutului. Pierderea preconizată în cazul unui
împrumut se calculează combinând cele cinci elemente prezentate anterior. În
funcție de nivelul acestei pierderi, un împrumut se încadrează în una dintre
următoarele clase ale sistemului de clasificare: A Împrumuturi de primă calitate:
există trei subcategorii - A cuprinde toate riscurile suverane ale UE, și anume
împrumuturi acordate statelor membre sau garantate în totalitate, în mod
explicit și necondiționat de către statele membre, în cazul cărora nu se prevăd
dificultăți de rambursare și pentru care se alocă o pierdere preconizată de
0 %; A + reprezintă împrumuturi acordate (sau garantate) de entități,
altele decât statele membre, în cazul cărora nu se preconizează deteriorarea în
timp; A- include operațiunile de împrumut în cazul cărora există îndoieli cu
privire la menținerea statutului curent (de exemplu, din cauza unei scadențe
îndelungate sau a faptului că pentru o garanție excelentă în condiții normale
există riscul unei mari volatilități a prețurilor în viitor), dar în cazul
cărora se așteaptă ca riscul de evoluție negativă să fie destul de limitat. B Împrumuturi de înaltă
calitate: acestea reprezintă o categorie de active în care banca are încredere,
cu toate că o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B + și B- sunt
utilizate pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de
deteriorări. C Împrumuturi de calitate bună:
un exemplu ar putea fi împrumuturile negarantate acordate băncilor și corporațiilor
solide, pe 7 ani sau cu amortizare și scadență echivalente în momentul plății. D Acest calificativ se găsește
la limita dintre creditele „de calitate acceptabilă” și cele care s-au
confruntat cu anumite dificultăți. Această categorie de demarcare în ceea ce
privește clasificarea împrumuturilor este definită cu mai multă precizie prin
divizarea în două subcategorii, D+ și D-. Împrumuturile cotate D- necesită o
monitorizare sporită. E Această categorie din sistemul
de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât
profilul acceptat în general. Acesta include și împrumuturi care, pe durata vieții,
s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care să
se înregistreze pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile
fac obiectul unei monitorizări atente și intense. Subcategoriile E + și E-
servesc la diferențierea intensității acestui proces special de monitorizare,
în cazul operațiunilor cotate cu E- fiind foarte probabil ca serviciul datoriei
să nu poată fi asigurat în mod regulat și, prin urmare, să fie necesară o
anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din
depreciere. F F (fail - eșec)
reprezintă împrumuturi cu riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F-
pot apărea numai din operațiuni în curs, în cazul cărora s-au înregistrat, după
semnare, situații neprevăzute, excepționale și dramatice. Toate operațiunile în
cazul cărora se înregistrează o pierdere de capital pentru facilitate sunt
clasificate F și se aplică o dispoziție specifică. În general, împrumuturile din categoria D- sau din
categorii inferioare sunt plasate pe „lista de supraveghere”. Cu toate acestea,
în cazul în care un împrumut a fost aprobat inițial cu un profil de risc D- sau
mai scăzut, acesta va fi înscris pe „lista de supraveghere” doar în urma unui
eveniment de credit semnificativ care provoacă o deteriorare suplimentară a
poziției ocupate în sistemul de clasificare a împrumuturilor. Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 prezintă analiza calității
creditelor pentru portofoliul de credite al facilității, care se bazează pe
diferitele clase din sistemul de clasificare a împrumuturilor, astfel cum sunt
descrise mai sus. 3.2.3.2
Analiza
expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de
credit pentru împrumuturile semnate și plătite, în funcție de natura
debitorului, ținându-se seama de garanțiile furnizate de garanți: La 31.12.2012 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total Bănci || 12 630 || 136 695 || 207 582 || 356 907 Întreprinderi || 20 077 || 78 171 || 478 358 || 576 606 Instituții publice || 30 462 || - || 18 || 30 480 State || - || 5 819 || 176 468 || 182 287 Total sume plătite || 63 169 || 220 686 || 862 425 || 1 146 280 Semnate, dar neplătite || 14 091 || 142 963 || 591 990 || 749 044 La 31.12.2011 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total Bănci || 13 026 || 97 994 || 197 245 || 308 265 Întreprinderi || 15 699 || 55 601 || 475 012 || 546 312 Instituții publice || 37 670 || - || - || 37 670 State || - || 6 214 || 134 699 || 140 913 Total sume plătite || 66 395 || 159 809 || 806 956 || 1 033 160 Semnate, dar neplătite || 10 434 || 173 484 || 517 174 || 701 092 Evenimentele de credit ale portofoliului
facilității care afectează debitorii și garanții acesteia sunt monitorizate în
mod continuu de Ops B, direcția operațională a BEI pentru operațiuni în afara
UE. În special, drepturile contractuale sunt evaluate de la caz la caz, în
situația în care se înregistrează o deteriorare a ratingului și/sau
neîndeplinirea unei obligații de plată contractuale. Ori de câte ori este
necesar, se iau măsuri de atenuare, în conformitate cu orientările privind
riscul de credit. De asemenea, în cazul unei reînnoiri a unor garanții bancare
primite pentru împrumuturile sale, facilitatea se asigură că acestea sunt
înlocuite sau că se adoptă măsuri în timp util. Ca un răspuns imediat la evoluțiile
înregistrate pe piețele financiare începând din septembrie 2008, facilitatea a
acționat în vederea consolidării dispozițiilor sale în materie de monitorizare și
de gestionare a riscurilor. În acest scop, în aprilie 2011, Ops B a creat o
divizie autonomă de monitorizare care se subordonează direct directorului
general și care are sarcina de a monitoriza împrumuturile din punct de vedere
financiar și contractual. Scopul său este de a promova schimbul de informații
între departamente și de a recomanda proceduri de raportare și de gestionare
operațională care să fie utilizate în perioade de criză financiară, obiectivul
fiind acela de a reacționa rapid, dacă este necesar. 3.2.3.3
Analiza
calității creditului în funcție de tipul debitorului Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului
pentru portofoliul de credite al facilității, la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie
2011, în funcție de poziția acestora în cadrul sistemului de clasificare a
împrumuturilor, pe baza expunerilor semnate (plătite și neplătite). La 31.12.2012 În mii EUR || || Categorie superioară || Categorie standard || Riscul minim acceptabil || Risc ridicat || Neclasificat || Total || || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || || Debitor || Bănci || 50 000 || 24 342 || 21 864 || 529 325 || 337 014 || 962 545 Întreprinderi || 7 466 || 8 006 || - || 605 672 || - || 621 144 Instituții publice || - || - || - || 70 480 || - || 70 480 State || - || - || - || 241 155 || - || 241 155 Total || || 57 466 || 32 348 || 21 864 || 1 446 632 || 337 014 || 1 895 324 La 31.12.2011 În mii EUR || || Categorie superioară || Categorie standard || Riscul minim acceptabil || Risc ridicat || Neclasificat || Total || || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || || Debitor || Bănci || 50 002 || 9 674 || 39 966 || 356 629 || 351 476 || 807 747 Întreprinderi || 3 917 || 5 279 || - || 635 825 || - || 645 021 Instituții publice || - || - || - || 38 761 || - || 38 761 State || - || - || - || 242 723 || - || 242 723 Total || || 53 919 || 14 953 || 39 966 || 1 273 938 || 351 476 || 1 734 252 3.2.3.4
Concentrarea
riscurilor aferente împrumuturilor și creanțelor 3.2.3.4.1 Analiză geografică În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliul
de credite al facilității poate fi analizat prin raportare la următoarele
regiuni geografice (în mii EUR): Țara din care provine debitorul || 31.12.2012 || 31.12.2011 Debitor din regiunea ACP || 84 051 || 99 543 Uganda || 140 833 || 117 035 Debitor din regiunea Africa de Vest || 33 856 || 14 161 Mozambic || 137 745 || 126 666 Mauritania || 65 670 || 43 427 Etiopia || 81 666 || 84 266 Republica Dominicană || 67 991 || 66 118 Kenya || 131 566 || 65 611 Camerun || 72 525 || 60 706 Zambia || 18 772 || 43 294 Congo (Republica Democratică) || 28 415 || 8 980 Nigeria || 14 383 || 28 691 Debitor din regiunea Pacific || 17 767 || 20 603 Debitor din regiunea Africa Centrală || 10 431 || 12 109 Jamaica || 71 027 || 59 317 Madagascar || - || 1 253 Mauritius || 11 302 || 12 732 Ghana || 5 642 || 7 812 Angola || 10 009 || 13 598 Trinidad și Tobago || 1 483 || 1 002 Burkina Faso || 10 727 || 12 588 Malawi || 4 950 || 5 833 Noua Caledonie || 4 198 || 4 673 Rwanda || 9 641 || 11 197 Niger || 4 146 || 3 950 Polinezia Franceză || 2 631 || 3 131 Botswana || - || - Senegal || 5 837 || 10 329 Lesotho || 3 827 || 3 902 Vanuatu || 3 639 || 3 917 Belize || 13 || 103 Grenada || 2 477 || 2 698 Gabon || 1 011 || 1 509 Togo || 52 644 || 53 224 Capul Verde || 27 073 || 28 405 Djibouti || 762 || 777 Haiti || 4 654 || - Saint Lucia || 2 916 || - Total || 1 146 280 || 1 033 160 3.2.3.4.2
Analiză
pe sectoare Tabelul următor analizează portofoliul de credite al
facilității în funcție de sectorul în care își desfășoară activitatea
debitorul. Operațiunile care sunt plătite unui intermediar financiar înainte de
a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica „Împrumuturi
globale” (în mii EUR): Sectorul debitorului || 31.12.2012 || 31.12.2011 Împrumuturi globale și contracte de agenție || 252 662 || 218 912 Transportatori aerieni și aeronautică || 13 || 103 Aeroporturi și sisteme de gestionare a traficului aerian || 30 480 || 31 052 Materii prime și minerit || 168 911 || 135 573 Produse chimice, materiale plastice și produse farmaceutice || - || 20 400 Apă potabilă, tratarea apei || 38 697 || 33 247 Electricitate, cărbune și altele || 409 090 || 358 745 Lanț alimentar || - || 1 244 Bunuri de investiții/bunuri de consum de folosință îndelungată || 3 827 || 3 902 Transport maritim și altele || 5 819 || 6 214 Prelucrarea materialelor, construcții || 24 154 || 29 025 Lanțul hârtiei || 4 747 || 4 840 Drumuri și autostrăzi || 73 921 || 62 856 Telecomunicații || 18 427 || 24 963 Sectorul terțiar și alte sectoare || 115 532 || 102 084 Total || 1 146 280 || 1 033 160 3.2.3.5
Arierate
la rambursarea împrumuturilor Arieratele sunt identificate, monitorizate și raportate în
conformitate cu un set de proceduri denumite „Orientări pentru monitorizarea
plăților efectuate cu întârziere”. Monitorizarea și raportarea sumelor corespunzătoare
arieratelor sunt, în general, asigurate de unitatea „Plăți întârziate” (Late
Payment Unit - LPU) din cadrul Direcției „Gestionarea și restructurarea
tranzacțiilor” a BEI. LPU întocmește un raport lunar privind tranșele de
împrumut neplătite ale facilității, care conține un tabel în care se compară de
la o lună la alta arieratele mai mari de opt zile. Raportul lunar oferă informații
detaliate privind măsurile deja luate sau care urmează să fie luate în funcție
de țară, împrumut și tranșă. În plus, se elaborează și se transmite Comisiei Europene un
raport lunar privind împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare
de peste 90 de zile. De două ori pe an, Comitetul de direcție al BEI primește
un tabel recapitulativ cu arieratele pentru împrumuturile care înregistrează
întârzieri la rambursare de peste 30 și 90 de zile, precum și un raport cu
informații comparative privind evoluția anuală și semestrială a arieratelor. Arieratele la rambursarea
împrumuturilor în cauză pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR): || Note || Împrumuturi și creanțe 31.12.2012 || Împrumuturi și creanțe 31.12.2011 Valoare contabilă || || 1 146 280 || 1 033 160 || || || Depreciere individuală || || || Valoare brută || || 110 767 || 112 662 Provizion pentru depreciere || 7 || -45 144 || -48 816 Valoare contabilă depreciată în mod individual || || 65 623 || 63 846 || || || Depreciere colectivă || || || Valoare brută || || - || - Provizion pentru depreciere || || - || - Valoare contabilă depreciată în mod colectiv || || - || - || || || Restante, dar nedepreciate || || || || || || Restante, neachitate de: || || || 30-60 de zile || || 12 || 8 60-90 de zile || || - || 472 90-180 de zile || || - || 13 peste 180 de zile || || - || 33 Valoare contabilă restantă, dar nedepreciată || || 12 || 526 || || || Valoare contabilă care nu este nici restantă, nici depreciată || || 1 080 645 || 968 788 || || || Valoarea contabilă totală a împrumuturilor și a creanțelor || || 1 146 280 || 1 033 160 || || || || 3.2.4.
Riscul de credit pentru numerar și echivalente
de numerar Fondurile disponibile sunt investite conform calendarului
obligațiilor contractuale de plată ale facilității. Începând cu 31.12.2012,
investițiile au fost numai sub formă de depozite bancare și de alte instrumente
financiare pe termen scurt. Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe
termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în conformitate cu orientările
privind investițiile și în funcție de cerințele de lichiditate. Ratingul minim pe termen scurt pe care trebuie să îl aibă
băncile sau emitenții autorizați este P-1/A-1/F1 (Moody’s, S&P, Fitch). În
cazul în care cel puțin o agenție de rating al creditelor acordă un rating
diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă
autorizată pentru fiecare bancă sau emitent autorizat este de
50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro). Depozitele se execută cu entitățile autorizate, cu o scadență
maximă de trei luni de la data tranzacției și până la limita de expunere la
riscul de credit. La 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, toate
depozitele bancare și titlurile comerciale de valoare pe termen scurt deținute
de facilitate aveau un rating minim de P-1 la data decontării, conform agenției
Moody’s. Ratingul P-2 la 31 decembrie 2011 se explică prin scăderea nivelului
de clasificare a unei contrapartide la 21 decembrie 2011. Tabelul următor prezintă situația
depozitelor bancare, inclusiv dobânzile acumulate (în mii EUR): Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) || Rating minim pe termen lung (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011 P-1 || Aa1 || 43 400 || 10% || - || - P-1 || Aa2 || - || - || 28 622 || 6% P-1 || Aa3 || 130 901 || 29% || 105 547 || 24% P-1 || A1 || 83 500 || 18% || 117 603 || 26% P-1 || A2 || 198 179 || 43% || 179 938 || 40% P-2 || A3 || - || - || 17 441 || 4% Total || || 455 980 || 100% || 449 151 || 100% 3.2.5.
Riscul de credit pentru instrumentele financiare
derivate 3.2.5.1
Politica
în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate
reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte una dintre părți în cazul
în care contrapartida nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile
contractuale. Riscul de credit asociat instrumentelor financiare derivate
variază în funcție de mai mulți factori (cum ar fi ratele dobânzilor și
cursurile de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din
valoarea noțională a acestora. În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate
încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor a operațiunilor
de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în
vederea acoperirii împotriva riscurilor pozițiilor sale legate de cursul de
schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro.
Toate operațiunile de swap sunt executate de Banca Europeană de Investiții cu o
contrapartidă externă. Operațiunile de swap fac obiectul unor acorduri de tip
swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de Banca
Europeană de Investiții și de contrapartidele sale externe. 3.2.5.2
Măsurarea
riscului de credit pentru instrumentele financiare derivate Toate operațiunile de swap executate de Banca Europeană de
Investiții care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea
ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele
financiare derivate negociate de Banca Europeană de Investiții în scopuri
proprii. În special, eligibilitatea contrapartidelor swap este stabilită de
Banca Europeană de Investiții pe baza acelorași condiții de eligibilitate
aplicate pentru contractele sale generale de swap. Banca Europeană de Investiții măsoară expunerea la riscul
de credit legat de operațiunile swap și de cele privind instrumentele derivate
folosind expunerea netă la piață și expunerea potențială viitoare pentru
raportarea și monitorizarea limitelor. Aceste două expuneri includ integral
instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea de investiții. Tabelul următor prezintă scadențele
contractelor swap (swapurile valutare încrucișate și swapurile valutare încrucișate
pe rata dobânzii sunt incluse, swapurile valutare pe termen scurt sunt
excluse), împărțite în funcție de valoarea lor noțională și de valoarea lor
justă: Contracte swap la 31.12.2012 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2012 în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani || Valoare noțională || 1 480 || 9 833 || 15 253 || - || 26 566 Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || 71 || -528 || -3 529 || - || -3 986 Contracte swap la 31.12.2011 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2011 în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani || Valoare noțională || 7 042 || 43 593 || 16 899 || - || 67 534 Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || -674 || -1 331 || -3 869 || - || -5 874 Facilitatea încheie
contracte de swap valutar pe termen scurt în vederea acoperirii riscului
valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swapurile
valutare pe termen scurt au o scadență de cel mult trei luni și sunt reînnoite
periodic. Valoarea noțională a swapurilor valutare pe termen scurt era de 652
de milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de 585 de milioane EUR la 31
decembrie 2011. Valoarea justă a swapurilor valutare pe termen scurt era de
-2,9 milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de -6,4 EUR la 31 decembrie 2011. Facilitatea încheie contracte swap pe rata dobânzii în
scopul de a acoperi riscul ratei dobânzii pentru împrumuturile achitate. La 31
decembrie 2012 exista un swap în curs pe rata dobânzii cu o valoare noțională
de 19,6 milioane EUR (2011: 0) și o valoare justă de 0,03 milioane EUR (2011:
0). 3.2.6.
Riscul de credit pentru activele financiare păstrate
până la scadență Tabelul următor prezintă situația
portofoliului păstrat până la scadență compus în întregime din pozițiile obligațiunilor
cu o scadență reziduală mai mică de trei luni. Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) || Rating minim pe termen lung (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011 P-2 || Baa2 || 50 143 || 51% || - || - P-3 || Baa3 || 48 886 || 49% || - || - Total || || 99 029 || 100% || - || - 3.3 Riscul de lichiditate 3.3.1
Gestionarea riscurilor de
lichiditate Riscul de lichidate reprezintă riscul ca o entitate să se
confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor
financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ
financiar. Facilitatea de investiții (FI) este finanțată, în primul
rând, prin contribuțiile anuale ale statelor membre (resursele celui de al
9-lea și ale celui de al 10-lea FED) și, în al doilea rând, din fondurile
restituite în urma operațiunilor desfășurate în cadrul FI. În fiecare an, în
funcție de previziunile BEI privind gestionarea și operațiunile desfășurate de
FI, CE întocmește și transmite Consiliului, până la 15 octombrie, o declarație
privind angajamentele, plățile și valoarea anuală a solicitărilor de contribuții
(inclusiv subvenții la dobândă) pentru exercițiul financiar curent și pentru
următoarele exerciții financiare. Pentru a calcula contribuțiile anuale ale statelor membre,
se analizează și se urmărește pe tot parcursul exercițiului financiar schema
plăților pentru portofoliul curent și pentru cel viitor. Evenimentele speciale,
cum ar fi rambursarea anticipată, vânzările de acțiuni sau cazurile de
neîndeplinire a obligațiilor de plată, sunt luate în considerare pentru cerințele
anuale de lichiditate. Pentru a reduce în continuare riscul de lichiditate,
facilitatea păstrează o rezervă de lichidități suficientă pentru a acoperi în
orice moment plățile preconizate, conform celor comunicate periodic de OPS B. Activele de trezorerie ale conturilor deschise în numele FI
sunt gestionate de Departamentul de trezorerie al băncii, în conformitate cu
principiul separării sarcinilor operaționale de cele administrative,
Departamentul de planificare și de decontare a operațiunilor este responsabil
de decontarea operațiunilor legate de investițiile acestor active. În plus, în conformitate cu principiul separării
sarcinilor, Direcția pentru gestionarea riscurilor din cadrul băncii este
responsabilă de autorizarea contrapartidelor și a limitelor pentru investiții
de trezorerie, precum și de monitorizarea limitelor respective. 3.3.2
Gestionarea riscurilor de
lichiditate Tabelele din prezenta secțiune analizează pasivele
financiare ale facilității în funcție de scadență, luând în considerare
perioada rămasă între data bilanțului și data scadenței contractuale (pe baza
fluxurilor de trezorerie neactualizate). Facilitatea deține angajamente sub formă de părți neplătite
ale creditului în temeiul acordurilor de împrumut semnate, de părți neplătite
ale subscrierilor de capital semnate/acordurilor de investiții, de garanții
pentru împrumuturi acordate sau de subvenții angajate la rata dobânzii și de
angajamente pentru asistență tehnică („AT”). Calendarul schemei plăților
prezintă un grad semnificativ de incertitudine. Împrumuturile din cadrul FI au
un termen de plată. Datele de efectuare a plăților și cuantumul acestora
reflectă însă progresele pe care le înregistrează proiectele de investiții și
operațiunile de finanțare subiacente într-un mediu relativ volatil. Investițiile
de capital trebuie plătite atunci când administratorii fondului de investiții
în societăți necotate emit solicitări valabile de capital, care reflectă
progresele înregistrate în activitățile lor de investiții. De obicei, perioada
de tragere din credit are o durată de trei ani, fiind în mod frecvent
prelungită cu un an sau doi ani. De obicei, unele angajamente de plată se
efectuează după încheierea perioadei de tragere din credit, până la cedarea
tuturor investițiilor subiacente ale fondului, întrucât, din când în când,
lichiditățile acestuia pot să fie insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor
de plată în ceea ce privește taxele sau alte cheltuieli. Garanțiile de împrumut
nu fac obiectul unor angajamente specifice de plată, cu excepția cazului în
care o garanție este executată de către beneficiarul acesteia. Cuantumul garanției
restante se reduce în funcție de calendarul de rambursare al fiecărui împrumut
garantat. În acest context, defalcarea scadențelor prezentată mai jos
este estimativă, luând în considerare perioada contractuală de plată din
fiecare caz, utilizând previziunile stabilite în conformitate cu metodele
standard pentru planificarea lichidităților aferente facilității. În ceea ce
privește angajamentele de plată în temeiul contractelor de asistență tehnică,
acestea sunt, de obicei, pe termen scurt (sub un an). „Scadența nedefinită” a fost
aleasă în următoarele cazuri: angajamente din garanții executate și
neexecutate; împrumuturi angajate, dar neplătite în cazul cărora perioada
contractuală de plată a expirat și se așteaptă prelungirea acesteia; subvenții
la rata dobânzii pentru care au fost solicitate fonduri de la statele membre în
scopul de a acoperi viitoarele cerințe pe o bază forfetară. Profilul de lichiditate al pasivelor financiare derivate
reprezintă fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate ale contractelor
swap, inclusiv swapurile valutare încrucișate (cross currency swaps -
CSC), swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii (cross currency
interest rate swaps - CCIRS), swapurile valutare pe termen scurt și
swapurile pe rata dobânzii. Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută În mii EUR la 31.12.2012 Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 26 224 || 26 224 Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 16 500 || 287 657 || 243 020 || - || 201 867 || 749 044 Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || - || 26 806 || 54 958 || 7 319 || 127 987 || 217 070 Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 255 || 101 495 || 79 206 || - || 23 599 || 204 555 Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 2 000 || 8 511 || 13 109 || - || - || 23 620 Total || 18 755 || 424 469 || 390 293 || 7 319 || 379 677 || 1 220 513 Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută În mii EUR la 31.12.2011 Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 27 909 || 27 909 Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 2 295 || 257 127 || 274 573 || 54 000 || 113 097 || 701 092 Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || 2 035 || 38 424 || 38 010 || 7 666 || 178 432 || 264 567 Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 1 445 || 31 100 || 139 211 || - || 16 211 || 187 967 Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 4 564 || 16 693 || - || - || - || 21 257 Total || 10 339 || 343 344 || 451 794 || 61 666 || 335 649 || 1 202 792 Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2012 || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută CSC și CCIRS – Intrări || 1 238 || 7 364 || 14 498 || 5 350 || 28 450 CSC și CCIRS – Ieșiri || -1 286 || -8 428 || -17 218 || -5 894 || -32 826 Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 649 000 || - || - || - || 649 000 Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -652 451 || - || - || - || -652 451 Swapuri pe rata dobânzii – Intrări || 65 || 511 || 3 274 || 2 117 || 5 967 Swapuri pe rata dobânzii - Ieșiri || - || -753 || -3 537 || -1 577 || -5 867 Total || -3 434 || -1 306 || -2 983 || -4 || -7 727 || || || || || Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2011 || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută CSC și CCIRS – Intrări || 9 873 || 14 365 || 19 533 || 7 430 || 51 201 CSC și CCIRS – Ieșiri || -10 091 || -17 527 || -24 420 || -9 015 || -61 053 Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 585 000 || - || - || - || 585 000 Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -591 909 || - || - || - || -591 909 Total || -7 127 || -3 162 || -4 887 || -1 585 || -16 761 3.4 Riscul de piață Riscul de piață reprezintă riscul ca variația prețurilor
pieței, cum ar fi în cazul ratelor dobânzii, al prețului participațiilor, al
cursurilor de schimb valutar și al spread-urilor de credit (care nu au legătură
cu modificarea bonității emitentului) să afecteze veniturile unei entități sau
valoarea participațiilor sale în instrumentele financiare. 3.4.1.
Riscul
ratei dobânzii Riscul ratei dobânzii reprezintă volatilitatea valorii
economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției
nefavorabile a randamentului pe piață sau a structurii termenelor privind ratele
dobânzii. Expunerea la riscul ratei dobânzii apare atunci când există diferențe
în ceea ce privește caracteristicile de reevaluare și de scadență ale
diferitelor active și pasive. Facilitatea măsoară sensibilitatea portofoliului său de
credite și a swapurilor aferente de acoperire împotriva riscului ratei dobânzii
prin calcularea valorii punctului de bază (Basis Point Value - BPV). BPV măsoară câștigul sau pierderea la valoarea actualizată
netă a portofoliului relevant pe baza unei creșteri cu 1 punct de bază
(0,01 %) a tendințelor ratelor dobânzii care variază într-o tranșă de timp
dată, și anume „piață monetară – maximum un an”, „foarte scurt – 2 până la 3
ani”, „scurt – între 4 și 6 ani”, „lung – între 12 și 20 de ani” sau
„extra-lung – peste 21 de ani”. Pentru a obține valoarea actualizată netă a împrumuturilor,
facilitatea utilizează curba de finanțare a EUR (curba ratei de schimb a EUR +
distribuirea finanțării BEI) pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și
în monede străine, altele decât USD, și curba de finanțare a USD pentru
fluxurile de trezorerie exprimate în USD. Pentru a obține valoarea actualizată
netă a swapurilor de acoperire împotriva riscurilor, facilitatea utilizează
curba ratei de schimb a EUR pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și
curba ratei de schimb a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în dolari
americani. Astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos, la 31.12.2012
valoarea actualizată netă a portofoliului de credite, inclusiv swapurile
aferente de acoperire împotriva riscurilor, ar scădea cu 341k EUR (la
31.12.2011: scădere cu 239k EUR), dacă ratele dobânzii cresc simultan cu 1
punct de bază. Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total La 31.12.2012 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani || Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -25 || -47 || -90 || -117 || -62 || - || -341 Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total La 31.12.2011 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani || Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -20 || -28 || -60 || -78 || -53 || - || -239 3.4.2.
Riscul
de schimb valutar Riscul de schimb valutar (Foreign exchange - „FX”)
reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile
facilității din cauza evoluției nefavorabile a cursurilor de schimb valutare. Facilitatea este expusă la riscul de schimb valutar atunci
când există o neconcordanță de monede între activele și pasivele sale. Riscul
de schimb valutar cuprinde, de asemenea, efectele variațiilor neprevăzute și
nefavorabile ale valorii fluxurilor de trezorerie viitoare cauzate de fluctuațiile
monetare. 3.4.2.1
Riscul de
schimb valutar și activele de trezorerie Activele de trezorerie ale FI sunt exprimate în EUR sau USD. Riscul de schimb valutar (FX) este acoperit prin tranzacții
FX la vedere sau la termen, prin swapuri FX sau prin swapuri valutare încrucișate.
Departamentul de trezorerie al BEI poate utiliza, în cazul în care consideră că
este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica
băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață aferente activităților
financiare ale FI. 3.4.2.2
Riscul de
schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI Contribuțiile statelor membre la FI sunt primite în EUR.
Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la rata
dobânzii pot fi exprimate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată. Expunerea la riscul de schimb valutar (având EUR ca monedă
de referință) apare atunci când operațiunile în alte monede decât EUR nu
beneficiază de acoperire împotriva riscurilor. În continuare sunt prezentate
orientări privind acoperirea împotriva riscului de schimb valutar. 3.4.2.2.1.
Acoperirea
împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în alte monede decât EUR sau USD -
Împrumuturile
acordate de FI în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite împotriva
riscurilor prin contracte de swap valutar încrucișat care au același profil
financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să existe o piață swap operațională. -
Pentru
plăți aferente unor operațiuni ale IF efectuate în altă monedă decât în EUR sau
USD și care nu fac obiectul unei operațiuni de acoperire împotriva riscurilor,
Departamentul de trezorerie efectuează o tranzacție de schimb valutar cu două
zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. Cursul de schimb aplicat operațiunilor
FI corespunde ratei de schimb a pieței obținute de Departamentul de trezorerie.
În mod similar, pentru rambursări primite într-o altă monedă decât EUR și USD,
Departamentul de trezorerie efectuează, atunci când este necesar, o operațiune
FX pentru a converti monedele primite. -
Garanțiile
nesolicitate nu fac obiectul unei acoperiri împotriva riscului de schimb
valutar. Cererile de garanții în alte monede decât EUR și USD vor fi acoperite
împotriva riscurilor. -
Operațiunile
în alte monede decât EUR și USD pentru care Departamentul de trezorerie nu
poate efectua operațiuni de acoperire împotriva riscului de schimb valutar
rămân neacoperite. Această categorie include și operațiunile (sintetice)
exprimate în moneda locală, dar decontate în EUR sau USD. FI este în continuare
expusă riscului de schimb valutar aferent. 3.4.2.2.2.
Acoperirea
împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în USD -
Valoarea
restantă totală a tuturor operațiunilor FI (cu excepția garanțiilor
nesolicitate) exprimate în USD se acoperă împotriva riscurilor prin swapuri FX
în USD sau EUR, reînnoite periodic. La începutul fiecărei perioade, fluxurile
de trezorerie care urmează să fie încasate sau plătite în USD în perioada
următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau
preconizate. Ulterior, swapurile FX ajunse la scadență se reînnoiesc, valoarea
acestora fiind ajustată pentru a acoperi cel puțin necesitățile de lichidități
de USD obligatorii prevăzute pentru perioada următoare. -
Se va
calcula periodic expunerea generală în USD în funcție de evidențele contabile
pentru a modifica, dacă este necesar, acoperirea împotriva riscurilor pentru
următoarea refinanțare a swapului FX. -
În cazul
în care Departamentul de trezorerie consideră că este util din punct de vedere
operațional, swapurile valutare încrucișate pot fi utilizate și pentru acoperirea
împotriva riscurilor anumitor împrumuturi în USD. -
Într-o
perioadă de reînnoire, deficitele preconizate de lichidități de USD se acoperă
prin operațiuni ad-hoc de swap FX, în timp ce lichiditățile excedentare se
investesc în active de trezorerie sau sunt schimbate în EUR. -
În orice
moment, valoarea totală restantă a operațiunilor în USD neacoperite împotriva
riscurilor (în valoare nominală) este de cel mult 5 000 000 USD
(cinci milioane de dolari americani). Această limită se ajustează anual. În cazul
în care se depășește acest prag, Departamentul de trezorerie readuce expunerea
în limitele prevăzute printr-o operațiune FX. 3.4.2.3
Poziția de schimb
valutar Tabelele următoare prezintă poziția de schimb valutar a
facilității (în mii EUR): La 31 decembrie 2012 || EUR || USD || KES || Monedele ACP/TTPM || Total || || || || || ACTIVE || || || || || Numerar și echivalente de numerar || 424 647 || 41 921 || - || - || 466 568 Instrumente financiare derivate || 1 064 || -949 || - || - || 115 Împrumuturi și creanțe || 513 231 || 508 412 || 60 348 || 64 289 || 1 146 280 Active financiare disponibile pentru vânzare || 66 509 || 259 694 || - || 6 798 || 333 001 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - || - || - || 99 029 Alte active || - || - || - || 224 || 224 Total active || 1 191 790 || 809 078 || 60 348 || 71 311 || 2 132 527 || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || Pasive || || || || || Instrumente financiare derivate || -675 814 || 682 849 || - || - || 7 035 Venituri reportate || 37 560 || 248 || - || - || 37 808 Sume datorate terților || 312 040 || 46 || - || - || 312 086 Alte pasive || 905 || 19 || 14 || 215 || 1 153 Total pasive || -325 309 || 683 162 || 14 || 215 || 358 082 Resurse din contribuții || || || || || Contribuția solicitată statelor membre || 1 561 309 || - || - || - || 1 561 309 Rezerva de valoare justă || 5 366 || 59 144 || - || 3 924 || 68 434 Rezultat reportat || 144 702 || - || - || - || 144 702 Total resurse din contribuții || 1 711 377 || 59 144 || - || 3 924 || 1 774 445 Total pasive și resurse din contribuții || 1 386 068 || 742 306 || 14 || 4 139 || 2 132 527 Poziția valutară la 31 decembrie 2012 || -194 278 || 66 772 || 60 334 || 67 172 || - || || || || || Situația la 31 decembrie 2012: || || || || || ANGAJAMENTE || || || || || Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 794 475 || 171 639 || - || - || 966 114 Garanții executate || - || - || - || 6 224 || 6 224 Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 204 555 || - || - || - || 204 555 || || || || || PASIVE CONTINGENTE || || || || || Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000 La 31 decembrie 2011 || EUR || USD || CAD || Monedele ACP/TTPM || Total || || || || || ACTIVE || || || || || Numerar și echivalente de numerar || 416 384 || 35 895 || - || - || 452 279 Instrumente financiare derivate || 13 419 || -12 985 || - || - || 434 Împrumuturi și creanțe || 477 340 || 501 923 || - || 53 897 || 1 033 160 Active financiare disponibile pentru vânzare || 54 287 || 186 525 || 4 303 || 6 545 || 251 660 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310 Alte active || 50 || - || - || 366 || 416 Total active || 1 048 790 || 711 358 || 4 303 || 60 808 || 1 825 259 || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || Pasive || || || || || Instrumente financiare derivate || -641 758 || 654 460 || - || - || 12 702 Venituri reportate || 32 689 || 314 || - || - || 33 003 Sume datorate terților || 329 598 || 62 || - || - || 329 660 Alte pasive || 691 || 19 || - || 403 || 1 113 Total pasive || -278 780 || 654 855 || - || 403 || 376 478 Resurse din contribuții || || || || || Contribuția solicitată statelor membre || 1 281 309 || - || - || - || 1 281 309 Rezerva de valoare justă || 41 750 || - || - || - || 41 750 Rezultat reportat || 125 722 || - || - || - || 125 722 Total resurse din contribuții || 1 448 781 || - || - || - || 1 448 781 Total pasive și resurse din contribuții || 1 170 001 || 654 855 || - || 403 || 1 825 259 Poziția valutară la 31 decembrie 2011 || -121 211 || 56 503 || 4 303 || 60 405 || - || || || || || Situația la 31 decembrie 2011: || || || || || ANGAJAMENTE || || || || || Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 761 319 || 204 340 || - || - || 965 659 Garanții executate || - || - || - || 7 909 || 7 909 Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 209 223 || || - || - || 209 223 PASIVE CONTINGENTE || || || || || Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000 3.4.2.4
Analiza
sensibilității la schimbul valutar (în mii EUR) La data raportării, cea mai semnificativă expunere
valutară netă este expunerea netă în cazul USD. La 31 decembrie 2012, o
modificare a cursului de schimb al USD cu +/- 10 % ar duce la o variație a
resurselor din contribuții în valoare de 6 682 EUR, respectiv 6 682
EUR (31 decembrie 2011: 5 650 EUR, respectiv 5 650 EUR). 3.4.2.5
Cursuri
de schimb Următoarele cursuri de schimb au fost utilizate pentru
întocmirea bilanțului la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2011: || 31 decembrie 2012 || 31 decembrie 2011 Monede ale țărilor terțe || || Peso dominican (DOP) || 53,1220 || 49,8498 Dolar fijian (FJD) || 2,3417 || 2,3630 Gourde haitian (HTG) || 55,7265 || 52,1645 Șiling kenyan (KES) || 113,68 || 109,53 Ouguiya mauritană (MRO) || 393,99 || 372,52 Rupie mauritiană (MUR) || 40,19 || 37,43 Franc ruandez (RWF) || 811,83 || 771,76 Șiling ugandez (UGX) || 3 549 || 3 205 Dolar american (USD) || 1,3194 || 1,2939 Franc CFA (XAF/XOF) || 655,957 || 655,957 Rand sud-african (ZAR) || 11,1727 || 10,4830 3.4.3
Riscul
de preț al participațiilor (în mii EUR) Riscul de preț al participațiilor reprezintă riscul ca
valorile juste ale participațiilor să scadă ca urmare a variației indicilor de
capital propriu și a valorii participațiilor individuale. FI este expusă unui risc de preț al participațiilor prin
investițiile sale de capital de risc, și anume investițiile în participații
directe și fondurile cu capital de risc. Investițiile în participații fac obiectul unei evaluări în
cadrul căreia se atribuie puncte. Fiecare investiție este analizată pe baza mai
multor criterii care se încadrează în una dintre următoarele categorii
principale: gestionare, plan de afaceri și structură. Evaluările individuale
sunt apoi integrate într-o singură evaluare care atribuie un punctaj general
investiției și care rezumă soliditatea sa globală. Expunerile la riscuri ale participațiilor fac, de asemenea,
obiectul unor limite, definite atât la nivel individual, cât și la nivel
cumulat. Mărimea acestor limite depinde de calitatea investițiilor în participații. Valoarea pozițiilor pe titluri de capital privat nu este ușor
de găsit în scopul monitorizării și al asigurării controlului în mod continuu.
Pentru pozițiile respective, printre cele mai bune informații disponibile se
numără prețurile oricăror tehnici de evaluare pertinente. Cuantumul efectelor asupra resurselor din contribuții ale
facilității (ca rezultat al unei variații a valorii juste a portofoliului de
participații disponibile pentru vânzare) ca urmare a unei scăderi cu 10 %
a indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale, toate
celelalte variabile menținându-se constante, este de -33 300 EUR la 31
decembrie 2012 și de -25 166 la 31 decembrie 2011. 4
Valorile juste ale activelor și ale pasivelor Tabelul de mai jos prezintă o comparație în funcție de
categorie a valorilor contabile și a valorilor juste ale activelor și pasivelor
facilității care sunt înregistrate în situațiile financiare (în mii EUR). || Valoare contabilă 31.12.2012 || Valoare justă 31.12.2012 || Valoare contabilă 31.12.2011 || Valoare justă 31.12.2011 Active contabilizate la valoarea justă || || || || Active financiare disponibile pentru vânzare || 333 001 || 333 001 || 251 660 || 251 660 Instrumente financiare derivate || 115 || 115 || 434 || 434 Total || 333 116 || 333 116 || 252 094 || 252 094 || || || || Active contabilizate la costul amortizat || || || || Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 466 568 || 452 279 || 452 279 Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 226 409 || 1 033 160 || 1 022 679 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || 98 805 || - || - Alte active || 224 || 224 || 416 || 416 Total || 1 799 411 || 1 879 316 || 1 573 165 || 1 562 684 Total active || 2 132 527 || 2 212 432 || 1 825 259 || 1 814 778 || || || || Pasive contabilizate la valoarea justă || || || || Instrumente financiare derivate || 7 035 || 7 035 || 12 702 || 12 702 Total || 7 053 || 7 053 || 12 702 || 12 702 || || || || Pasive contabilizate la costul amortizat || || || || Venituri reportate || 37 808 || 37 808 || 33 003 || 33 003 Sume datorate terților || 312 086 || 312 086 || 329 660 || 329 660 Alte pasive || 1 153 || 1 153 || 1 113 || 1 113 Total || 351 047 || 351 047 || 363 776 || 363 776 Total pasive || 358 082 || 358 082 || 376 478 || 376 478 În cele ce urmează se descriu metodologiile și ipotezele
folosite pentru a stabili valoarea justă a activelor și a pasivelor. §
Active pentru care valoarea
justă se apropie de valoarea contabilă Pentru activele și pasivele care sunt lichide sau care au o
scadență pe termen scurt mai mică de trei luni, se presupune că valorile
contabile se apropie de valoarea lor justă. §
Activele și pasivele
înregistrate la valoarea lor justă Cotațiile de preț publicate pe o piață activă constituie
prima sursă pentru stabilirea valorii juste a unui instrument financiar, însă
având în vedere compoziția portofoliului de investiții al facilității, acestea
sunt rareori disponibile. Pentru instrumentele al căror preț de piață nu este
disponibil, valorile juste se estimează utilizând tehnici sau modele de
evaluare bazate, ori de câte ori este posibil, pe datele de piață care pot fi
observate la data bilanțului. Tabelul următor analizează activele financiare desemnate la
valoarea justă cu metoda de evaluare. Diferitele niveluri au fost definite după
cum urmează: -
nivelul 1:
prețurile cotate (neajustate) de pe piețele active; -
nivelul 2:
alte intrări decât prețurile cotate, incluse în nivelul 1, care pot fi
observate pentru activ, fie direct (și anume ca prețuri), fie
indirect (și anume, derivate din prețuri); -
nivelul 3:
intrările pentru activ care nu se bazează pe date de piață care pot fi
observate (intrări neobservabile). La 31 decembrie 2012 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total Active financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 115 || - || 115 Active financiare disponibile pentru vânzare || 11 001 || - || 322 000 || 333 001 Total || 11 001 || 115 || 322 000 || 333 116 || || || || Pasive financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 7 035 || - || 7 035 Total || - || 7 035 || - || 7 035 La 31 decembrie 2011 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total Active financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 434 || - || 434 Active financiare disponibile pentru vânzare || 15 214 || - || 236 446 || 251 660 Total || 15 214 || 434 || 236 446 || 252 094 || || || || Pasive financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 12 702 || - || 12 702 Total || - || 12 702 || - || 12 702 În
2012, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la 2 sau de la
nivelul 2 la 1 în ierarhia valorii juste. Tabelele
următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru
exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2012 și la 31
decembrie 2011: În mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare Soldul la 1 ianuarie 2012 || 236 446 Câștiguri sau pierderi totale || - în profit sau pierdere || 8 133 - în alte elemente ale rezultatului global || 15 041 Plăți || 81 981 Rambursări || -19 601 Soldul la 31 decembrie 2012 || 322 000 în mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare Soldul la 1 ianuarie 2011 || 171 638 Câștiguri sau pierderi totale || - în profit sau pierdere || -3 206 - în alte elemente ale rezultatului global || 21 759 Plăți || 67 829 Rambursări || -21 574 Soldul la 31 decembrie 2011 || 236 446 5
Numerar și echivalente de numerar (în mii EUR) Numerarul și echivalentele de numerar pot fi defalcate în
fonduri primite de la statele membre și care nu au fost încă plătite și fonduri
din activitățile operaționale și financiare ale facilității. || 31.12.2012 || 31.12.2011 Contribuții ale statelor membre primite, dar neplătite încă || 117 622 || 195 205 Fonduri din activitățile financiare și operaționale ale facilității || 348 946 || 257 074 Total numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279 6
Instrumente financiare derivate (în mii EUR) Principalele componente ale instrumentelor financiare
derivate, clasificate ca fiind deținute pentru tranzacționare, sunt
următoarele: La 31 decembrie 2012 || Valoare justă || Valoare noțională Active || Pasive Swapuri valutare încrucișate || 87 || -102 || 7 062 Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -3 971 || 19 504 Swapuri pe rata dobânzii || 28 || - || 19 568 Operațiuni valutare la termen || - || -2 962 || 652 451 Total instrumente financiare derivate || 115 || -7 035 || 698 585 || || || La 31 decembrie 2011 || Valoare justă || Valoare noțională Active || Pasive Swapuri valutare încrucișate || 434 || -953 || 29 376 Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -5 355 || 38 158 Operațiuni valutare la termen || - || -6 394 || 585 000 Total instrumente financiare derivate || 434 || -12 702 || 652 534 7
Împrumuturi și creanțe (în mii EUR) Principalele componente ale împrumuturilor și creanțelor
sunt următoarele: || Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total Valoare nominală la 1 ianuarie 2012 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394 Plăți || 79 015 || 154 003 || - || 233 018 Sume scoase în afara bilanțului || -947 || -1 206 || - || -2 153 Rambursări || -39 967 || -71 368 || -4 145 || -115 480 Dobândă capitalizată || - || -117 || 9 739 || 9 622 Diferențe din cursurile de schimb valutar || -8 780 || -7 692 || -493 || -16 965 Valoare nominală la 31 decembrie 2012 || 254 686 || 789 970 || 133 780 || 1 178 436 || || || || Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -835 || -292 || - || -1 127 Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 947 || 1 206 || - || 2 153 Anularea ajustării pentru depreciere || 910 || 814 || - || 1 724 Diferențe din cursurile de schimb valutar || 93 || 348 || 480 || 921 Depreciere la 31 decembrie 2012 || -6 494 || -14 296 || -24 355 || -45 145 || || || || Costuri amortizate || -1 641 || -3 984 || -82 || -5 707 Dobânzi acumulate || 5 246 || 9 244 || 4 206 || 18 696 Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2012 || 251 797 || 780 934 || 113 549 || 1 146 280 || || || || || (*) inclusiv contracte de agenție. || Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total Valoare nominală la 1 ianuarie 2011 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732 Plăți || 25 689 || 211 351 || 0 || 237 040 Sume scoase în afara bilanțului || 0 || 0 || -2 000 || -2 000 Rambursări || -48 554 || -51 712 || -4 144 || -104 410 Dobândă capitalizată || 0 || 459 || 10 053 || 10 512 Diferențe din cursurile de schimb valutar || 1 730 || 13 930 || 860 || 16 520 Valoare nominală la 31 decembrie 2011 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394 || || || || Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -1 746 || -1 514 || -773 || -4 033 Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 0 || 0 || 2 000 || 2 000 Anularea ajustării pentru depreciere || 9499 || 3263 || 18 723 || 31 485 Diferențe din cursurile de schimb valutar || - 356 || - 65 || - 762 || -1 183 Depreciere la 31 decembrie 2011 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816 || || || || Costuri amortizate || -1 700 || -3 428 || - 99 || -5 227 Dobânzi acumulate || 3 498 || 9 499 || 3 812 || 16 809 Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2011 || 219 554 || 706 049 || 107 557 || 1 033 160 || || || || || (*) inclusiv contracte de agenție. 8
Active financiare disponibile pentru vânzare (în
mii EUR) Principalele componente ale activelor financiare disponibile
pentru vânzare sunt următoarele: || Fond cu capital de risc || Participații directe || Total Costuri la 1 ianuarie 2012 || 182 692 || 36 565 || 219 257 Plăți || 56 007 || 25 974 || 81 981 Rambursări / vânzări || -19 570 || -31 || -19 601 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 1 581 || -678 || 903 Costuri la 31 decembrie 2012 || 220 710 || 61 830 || 282 540 || || || Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2012 || 29 781 || 11 969 || 41 750 Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 29 540 || -2 856 || 26 684 Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2012 || 59 321 || 9 113 || 68 434 || || || Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -6 887 || -2 460 || -9 347 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || -7 976 || -951 || -8 927 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 133 || 168 || 301 Depreciere la 31 decembrie 2012 || -14 730 || -3 243 || -17 973 || || || Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2012 || 265 301 || 67 700 || 333 001 || Fond cu capital de risc || Participații directe || Total Costuri la 1 ianuarie 2011 || 142 932 || 33 350 || 176 282 Plăți || 59 579 || 8 250 || 67 829 Rambursări / vânzări || -20 236 || -4 735 || -24 971 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 417 || -300 || 117 Costuri la 31 decembrie 2011 || 182 692 || 36 565 || 219 257 || || || Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2011 || 11 335 || 13 235 || 24 570 Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 18 446 || -1 266 || 17 180 Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2011 || 29 781 || 11 969 || 41 750 || || || Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -2 || -6 022 || -6 024 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || - 6 888 || - || -6 888 Utilizarea deprecierii înregistrate în situația rezultatului global în anii anteriori || 2 || 3 714 || 3 716 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 1 || -152 || -151 Depreciere la 31 decembrie 2011 || -6 887 || -2 460 || -9 347 || || || Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2011 || 205 586 || 46 074 || 251 660 9
Sume de încasat de la contributori (în mii EUR) Principalele componente ale sumelor de încasat de la
contributori sunt următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Contribuția solicitată statelor membre, dar neplătită || 87 310 || 87 310 Total sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 10
Active financiare păstrate până la scadență (în
mii EUR) Portofoliul păstrat până la scadență este alcătuit din
obligațiuni cotate, care au o scadență reziduală de mai puțin de trei luni de
la data de raportare. Tabelul următor prezintă mișcările portofoliului păstrat
până la scadență: Soldul la 1 ianuarie 2012 || - Achiziții || 98 278 Amortizarea primei/discontului || -210 Variația dobânzii acumulate || 961 Soldul la 31 decembrie 2012 || 99 029 11
Alte active (în mii EUR) Alte active sunt compuse, în principal, din următoarele
elemente: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Sumă de încasat de la BEI || 7 || 59 Garanții financiare || 217 || 357 Sume de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică || 337 || - Deprecierea sumelor de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică (nota 20) || -337 || - Total alte active || 224 || 416 12
Venituri reportate (în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor reportate sunt
următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Subvenții la dobândă reportate || 37 387 || 32 744 Comisioane reportate la împrumuturi și creanțe || 421 || 259 Total venituri reportate || 37 808 || 33 003 13
Sume datorate terților (în mii EUR) Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt
următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Cheltuieli administrative generale nete de plătit către BEI || 36 202 || 38 011 Alte obligații de plată către BEI || 8 904 || 219 Subvenții la dobândă neplătite încă, datorate statelor membre || 266 980 || 291 430 Total sume datorate terților || 312 086 || 329 660 14
Alte pasive (în mii EUR) Alte pasive sunt compuse, în principal, din următoarele
elemente: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Garanții financiare || 215 || 294 Altele || 938 || 819 Total alte pasive || 1 153 || 1 113 || || 15
Contribuția solicitată statelor membre (în mii EUR) State membre || Contribuția la facilitate || Contribuția la subvențiile la dobândă || Total contribuții || Contribuție solicitată, dar neplătită (*) Austria || 41 375 || 10 168 || 51 543 || 2 650 Belgia || 61 203 || 15 041 || 76 244 || 3 920 Danemarca || 33 412 || 8 211 || 41 623 || 2 140 Finlanda || 23 107 || 5 679 || 28 786 || 1 480 Franța || 379 399 || 93 237 || 472 636 || 24 300 Germania || 364 722 || 89 630 || 454 352 || 23 360 Grecia || 19 516 || 4 796 || 24 312 || 1 250 Irlanda || 9 680 || 2 379 || 12 059 || 620 Italia || 195 788 || 48 115 || 243 903 || 12 540 Luxemburg || 4 528 || 1 113 || 5 641 || 290 Țările de Jos || 81 500 || 20 028 || 101 529 || 5 220 Portugalia || 15 145 || 3 722 || 18 867 || 970 Spania || 91 180 || 22 407 || 113 588 || 5 840 Suedia || 42 624 || 10 4757 || 53 099 || 2 730 Regatul Unit || 198 130 || 48 690 || 246 820 || - Total la 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 383 691 || 1 945 000 || 87 310 Total la 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 383 691 || 1 665 000 || 87 310 (*) La 20 noiembrie 2012, Consiliul a stabilit valoarea
contribuțiilor financiare care trebuie plătite de fiecare stat membru până la
21 ianuarie 2013. 16
Pasive contingente și angajamente (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011 || || Angajamente || || Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092 Angajamente neplătite în legătură cu activele financiare disponibile pentru vânzare || 217 070 || 264 567 Garanții executate || 6 224 || 7 909 Subvenții și asistență tehnică || 228 175 || 209 223 || || Pasive contingente || || Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000 || || Total || 1 220 513 || 1 202 792 17
Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare
(în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor din dobânzilor și
ale veniturilor similare sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Numerar și echivalente de numerar || 1 678 || 5 518 Active financiare păstrate până la scadență || 36 || - Împrumuturi și creanțe || 64 060 || 50 800 Subvenții la dobândă || 1 729 || 3 243 Total venituri din dobânzi și venituri similare || 67 503 || 59 561 Principala componentă a cheltuielilor cu dobânzile și a
cheltuielilor similare este următoarea: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Instrumente financiare derivate || -1 114 || -940 Total cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare || - 1 114 || -940 18
Venituri nete din taxe și comisioane (în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor din taxe și
comisioane sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Taxe și comisioane aferente împrumuturilor și creanțelor || 1 710 || 1 894 Taxe și comisioane aferente garanțiilor financiare || 191 || 255 Altele || 33 || - Total venituri din taxe și comisioane || 1 934 || 2 149 Principala componentă a veniturilor din taxe și comisioane
este următoarea: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Comision plătit terților pentru activele financiare disponibile pentru vânzare || -292 || -144 Total cheltuieli cu comisioanele și onorariile || -292 || -144 19
Câștiguri nete realizate din activele financiare
disponibile pentru vânzare (în mii EUR) Principalele componente ale câștigurilor nete realizate din
activele financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Venituri nete din activele financiare disponibile pentru vânzare || 70 || 16 254 Venituri din dividende || 975 || 974 Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare || 1 045 || 17 228 20
Deprecierea altor active (în mii EUR) Pe durata perioadei de raportare, facilitatea a efectuat o
plată pentru asistență tehnică în valoare de 638 EUR care, din cauza
comportamentului fraudulos al contrapartidei, nu a ajuns la beneficiarul final.
În urma intervențiilor juridice, facilitatea ar putea recupera 301 EUR, restul
soldului fiind înregistrat ca creanță. La data raportării, probabilitatea ca
facilitatea să recupereze vreodată suma restantă este estimată ca fiind
scăzută, soldul respectiv de 337 EUR fiind înregistrat ca depreciere în
rezultatul global al facilității. 21
Cheltuieli administrative generale (în mii EUR) Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile
reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, din care se scade
venitul generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de
la clienții facilității. || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Costuri reale suportate de BEI || -38 390 || -39 937 Venituri din comisioanele de evaluare percepute direct de la clienții facilității || 2 188 || 1 931 Cheltuieli administrative generale nete || -36 202 || -38 006 În urma intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de
parteneriat de la Cotonou revizuit, cheltuielile administrative generale nu mai
sunt acoperite de statele membre. 22
Evenimente ulterioare După întocmirea bilanțului nu s-a produs niciun eveniment de
natură să necesite informații sau ajustări ale situațiilor financiare la 31
decembrie 2012. ANEXĂ LA PARTEA I –
CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE
INSTRUMENTE Note
la tabele: –
Cifra
„0,00” indică faptul că suma corespunzătoare este cuprinsă între –4 999
EUR și 4 999 EUR. Atunci când nu se menționează nicio cifră, suma este
egală cu zero.
Țările cu sold zero la toate coloanele nu sunt incluse în tabele. – Rubrica „Toate țările
ACP/TTPM” se referă la proiectele care acoperă mai multe țări, dar care nu sunt
finanțate prin cooperare regională. – Rubrica „Cheltuieli
financiare și administrative” reprezintă proiectele finanțate din dobânda FED
sau din pachetul financiar care acoperă cheltuielile administrative. [1] JO L 247, 9.9.2006. [2] Toate cifrele sunt
rotunjite la milioane EUR. Ar trebui menționat faptul că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea
unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele cărora le corespunde cifra 0
reprezintă valori mai mici de 500 000 EUR. Sumele egale cu zero sunt
reprezentate printr-o liniuță (-). [3] Creanțe curente, cu excepția
creanțelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare. [4] Pasive curente, cu excepția
pasivelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare. [5] PIR - program indicativ regional. [6] PIN - Program indicativ național. [7] În conformitate cu
articolul 153 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED,
situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 10-lea FED. Diferitele tipuri de conturi
bancare sunt prezentate în capitolul 6, „Gestionarea riscului financiar”. [8] Acest sold reprezintă
sumele disponibile pentru Republica Democratică Congo, în conformitate cu
dispozițiile Deciziei 2003/583/CE a Consiliului. Aceste fonduri sunt alocate pentru
un scop specific și pentru un anumit stat beneficiar. [9] JO L 156, 29.5.1998,
p. 3-106. [10] JO L 247, 9.9.2006. [11] Decizia 2011/315/UE a Consiliului
din 23 mai 2011 privind alocarea fondurilor dezangajate din proiectele
desfășurate în cadrul celui de al nouălea Fond european de dezvoltare și în
cadrul FED anterioare, în vederea cooperării pentru dezvoltare în Sudanul de
Sud. [12] JO L 247, 9.9.2006. [13] Resursele nealocate din
FED-urile anterioare includ soldul fondurilor Sysmin, care, prin Decizia 3/2000
a Consiliului de Miniștri ACP-CE, a fost stabilit la 410,926 milioane EUR. Decizia PE/410/2001 a Comisiei
include aceste resurse în programarea alocărilor indicative naționale (partea
B) în cadrul protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE. CUPRINS Certificarea
conturilor 3 EXECUȚIA ȘI CONTABILITATEA RESURSELOR FED. 5 PARTEA I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI
GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ. 11 1........... SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI
AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE 12 1.1........ AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED: BILANȚ
AGREGAT, CONT DE REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 12 1.2........ CEL
DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 16 1.3........ CEL
DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 19 1.4........ CEL
DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC ȘI SITUAȚIA
VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE. 22 1.5........ NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA,
AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED. 25 2........... RAPORT
PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ. 47 2.1........ ALOCĂRI 51 2.2........ CONTURI
AGREGATE. 55 2.3........ ALTE
INFORMAȚII PRIVIND GESTIONAREA. 61 PARTEA a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED:
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 63 3.1 ....... SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012. 65 3.2........ SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL
FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 66 3.3........ Situația VARIAȚIEI resurselor
din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31 decembrie 2012. 68 3.4........ SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL
FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 70 3.5........ Note la situațiile financiare
de la 31 decembrie 2012. 71 ANEXĂ LA PARTEA I – CAPITOLUL 2 (RAPORT
PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE INSTRUMENTE. 102 CERTIFICAREA
CONTURILOR Conturile anuale aferente celui de al 8-lea, al
9-lea și al 10-lea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2012
au fost întocmite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar
privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare, precum și în conformitate
cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în anexa la situațiile
financiare. Confirm că sunt responsabil de întocmirea și prezentarea
conturilor anuale aferente celui de al 8lea, al 9-lea și al 10-lea Fond
european de dezvoltare, în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul
financiar privind cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare. Am obținut de la ordonatorul de credite și de la
BEI, care garantează corectitudinea, toate informațiile necesare pentru
întocmirea situațiilor financiare care prezintă activele și pasivele Fondului
european de dezvoltare și execuția bugetară a acestuia. Prin prezenta certific că pe baza acestor informații
și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesare pentru validarea
conturilor, am asigurarea rezonabilă că situațiile financiare prezintă în mod
fidel și corect poziția financiară a fondurilor europene de dezvoltare în toate
aspectele esențiale. (semnătura) Manfred Kraff Contabil EXECUȚIA ȘI
CONTABILITATEA RESURSELOR FED 1. CONTEXT Uniunea Europeană are relații de dezvoltare în
materie de cooperare cu numeroase țări în curs de dezvoltare. Obiectivul principal este acela de
a promova dezvoltarea economică și socială, acordându-se o atenție specială
reducerii și combaterii sărăciei pe termen lung, prin furnizarea către țările
beneficiare de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică. În vederea realizării acestui
obiectiv, Uniunea elaborează, în colaborare cu țările partenere, strategii de
cooperare și mobilizează resurse financiare pentru a le pune în aplicare. Resursele Uniunii alocate pentru
dezvoltare provin din trei surse: – bugetul Uniunii Europene; – Fondul european de
dezvoltare; – Banca Europeană de Investiții. Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul
instrument prin care se furnizează ajutorul acordat de Uniune în cadrul
cooperării pentru dezvoltare țărilor din Africa, zona Caraibelor și Pacific
(ACP), precum și țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957
prevedea crearea acestui fond în vederea acordării de asistență tehnică și
financiară, aceasta fiind inițial limitată la țările africane care, la acea
vreme, erau colonizate încă și cu care unele state membre aveau legături
istorice. FED nu este finanțat din bugetul Uniunii Europene. Acesta este finanțat de statele
membre, are propriul său regulament financiar și este gestionat de un comitet
specific. Comisia Europeană răspunde
de execuția financiară a operațiunilor efectuate cu resursele FED, iar Banca
Europeană de Investiții (BEI) gestionează Facilitatea de investiții. În perioada 2008-2013, ajutorul geografic acordat
statelor ACP și TTPM va fi finanțat în continuare, în mare parte, de FED. Fiecare FED se încheie, de obicei,
pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei convenții de parteneriat în 1964,
ciclurile de programare ale FED au urmat, în general, ciclurile
acordurilor/convențiilor de parteneriat. Fiecare FED este reglementat de propriul său regulament
financiar, care impune pregătirea situațiilor financiare pentru fiecare FED în
parte. Astfel, situațiile
financiare sunt întocmite separat pentru fiecare FED în ceea ce privește partea
care este gestionată de Comisia Europeană. De asemenea, situațiile financiare
respective sunt prezentate într-o formă agregată, astfel încât să ofere o
imagine de ansamblu a situației financiare a resurselor de care răspunde
Comisia Europeană. Facilitatea de investiții a
fost instituită în cadrul Acordului de la Cotonou. Aceasta este gestionată de Banca
Europeană de Investiții și este utilizată pentru a sprijini dezvoltarea
sectorului privat în statele ACP, finanțând cu prioritate, însă nu exclusiv,
investiții private. Facilitatea
este concepută ca un fond reînnoibil, astfel încât rambursările aferente
împrumuturilor pot fi reinvestite în alte operațiuni, ceea ce permite ca
facilitatea să se reînnoiască automat și să fie independentă din punct de
vedere financiar.
Întrucât nu
este gestionată de Comisia Europeană, Facilitatea de investiții nu este
consolidată în prima parte a conturilor anuale – situațiile financiare ale
celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED și raportul aferent privind execuția
financiară. Situațiile financiare ale
Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale
(partea a 2-a) pentru a furniza o imagine completă asupra ajutorului pentru
dezvoltare acordat în cadrul FED. Cel de al 10-lea FED vizează perioada 2008-2013 și dispune de un buget
total de 22 682 de milioane EUR. Din această sumă, 21 966 de milioane EUR sunt alocate
țărilor ACP, 286 de milioane EUR sunt alocate TTPM și 430 de milioane EUR sunt
alocate Comisiei cu titlu de cheltuieli de sprijin pentru programarea și execuția
FED[1].
2. CUM ESTE FINANȚAT FED? Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a
adoptat perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013. În acest context, s-a decis că relațiile
de cooperare geografică cu statele ACP nu vor fi incluse în bugetul Uniunii
Europene (nu vor fi bugetate), ci vor fi finanțate în continuare din actualului
FED interguvernamental pentru perioada 2008-2013. Bugetul Uniunii Europene
este anual și, conform principiului bugetar al anualității, cheltuielile și
veniturile sunt planificate și autorizate pentru un an. Spre deosebire de Uniunea
Europeană, FED este un fond care funcționează în baza plurianualității. Fiecare FED se încheie în baza unui
acord intern între statele membre, care stabilește un fond general de punere în
aplicare a cooperării pentru dezvoltare, în general pe o perioadă de cinci ani. Întrucât resursele sunt alocate pe
o bază multianuală, fondurile atribuite pot fi utilizate pe perioada FED. Lipsa anualității bugetare este
evidențiată în raportările bugetare, execuția bugetară a FED fiind măsurată în
raport cu fondurile totale. Resursele FED sunt contribuții ad-hoc din partea
statelor membre UE. La
intervale de aproximativ cinci ani, reprezentanții statelor membre se întrunesc
la nivel interguvernamental pentru a decide asupra sumei totale care va fi
alocată fondului și pentru a supraveghea execuția acesteia. Apoi, Comisia
gestionează fondul în conformitate cu politica UE în domeniul dezvoltării, pe
care Comisia o propune și pe care o Consiliul adoptă. Întrucât, în paralel cu
politica Uniunii, statele membre au propriile lor politici în domeniul
dezvoltării și al ajutoarelor, statele membre trebuie să își coordoneze
politicile cu UE pentru a asigura complementaritatea acestora. Până în 2010 s-au
solicitat contribuții din partea a 15 state membre participante. În 2011 au
fost solicitate primele contribuții în cadrul celui de al 10-lea FED, la care
vor participa cele 27 de state membre. În timp ce o parte a fondurilor aferente celui de al
10-lea FED a fost pusă deoparte pentru nevoi neprevăzute, majoritatea acestora
sunt programate în contextul cadrelor indicative multianuale, în principal
geografice, însă și tematice, prevăzute în prezent pentru perioada 2008-2013. Documentele
de strategie naționale, regionale și intra-ACP au fost adoptate de către
Comisie în consecință. Punerea în aplicare a acestora este monitorizată anual,
iar strategiile sunt revizuite la jumătatea perioadei (revizuire finalizată) și
la încheierea perioadei (revizuire în curs). În urma acestor revizuiri la
jumătatea și la încheierea perioadei, Comisia, în numele Uniunii Europene,
poate să revizuiască strategiile și alocarea resurselor, luând în considerare
nevoile curente și rezultatele înregistrate de statele sau de regiunile ACP
vizate. Pe lângă contribuțiile menționate
anterior, este, de asemenea, posibil ca statele membre să încheie acorduri de
cofinanțare sau să efectueze contribuții financiare voluntare la FED. 3. CUM SUNT GESTIONATE ȘI CHELTUITE
RESURSELE FED?
3.1 Cheltuieli
operaționale Cheltuielile operaționale aferente FED îmbracă forme
diferite, în funcție de modul în care banii sunt plătiți și gestionați. În
conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia asigură execuția resurselor FED
utilizând metodele prezentate mai jos. Gestiune descentralizată: este vorba de cazurile în care
Comisia deleagă țărilor terțe, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție
de situația locală din țara beneficiară vizată, anumite sarcini legate de execuția
bugetului. Gestiune centralizată: în acest caz, bugetul este executat
fie direct de către serviciile Comisiei, fie indirect, în situația în care
Comisia încredințează sarcini de execuție a bugetului organismelor responsabile
în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului național, cum ar fi agențiile
Uniunii Europene. Gestiune în comun cu
organizații internaționale: în cadrul acestei metode, Comisia încredințează anumite sarcini de
execuție unei organizații internaționale.
3.2 Diverșii actori financiari
Responsabilitatea ordonatorului de credite
delegat se referă la întregul proces de gestionare, de la stabilirea acțiunilor
necesare pentru atingerea obiectivelor de politică fixate în ceea ce privește
gestionarea activităților lansate, atât din punct de vedere operațional, cât și
bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice și/sau monitorizarea
performanței, efectuarea plăților și chiar recuperarea fondurilor, dacă este
necesar. Șeful delegației Uniunii
Europene
este punctul de contact local între Comisie și autoritățile ACP/TTPM naționale
sau regionale de pe teren. Acesta colaborează strâns cu ordonatorii de credite
naționali sau regionali pentru definirea strategiei de execuție și a
politicilor sectoriale și pentru pregătirea, studierea și revizuirea programelor
și a proiectelor FED. Ordonatorul de credite național din țara beneficiară este
un înalt funcționar numit de guvernul fiecărui stat ACP/TTPM. Acesta reprezintă
autoritățile din țara sa pentru toate activitățile finanțate de fond și
gestionate de Comisie și de BEI. În majoritatea cazurilor, aceste funcții sunt
exercitate de către un membru al guvernului, în general ministrul de stat al
planificării sau al finanțelor. Ordonatorul de credite național îndeplinește
atribuțiile administrative, tehnice și financiare legate de gestionarea
programelor și a proiectelor FED. Contabilul execută plățile și ordinele de
recuperare întocmite de ordonatorii de credite și răspunde de gestionarea
trezoreriei, de stabilirea normelor și a metodelor contabile, de validarea
sistemelor contabile, de ținerea contabilității și de întocmirea conturilor
anuale corespunzătoare. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile,
declarând că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare. 3.3 Execuția resurselor FED Cea mai mare parte a resurselor financiare acordate
statelor ACP și TTPM prin intermediul FED sunt furnizate prin intermediul
granturilor. La începutul fiecărui FED, Uniunea Europeană informează statele
ACP și TTPM cu privire la nivelul alocărilor indicative care ar trebui să le
fie puse la dispoziție în perioada aferentă fondului. Resursele sunt alocate în
funcție de necesitățile fiecărei țări și pe baza unor criterii de performanță. La nivel național, documentul de strategie de țară
(DST) este un document de lucru elaborat de statul ACP în cauză și de Comisie. Acesta
se bazează pe consultări prealabile cu o gamă largă de actori, inclusiv actori
non-statali, autorități locale și, dacă este cazul, parlamentele statelor ACP. DST
este un instrument menit să stabilească ordinea de prioritate și să consolideze
asumarea responsabilității la nivel local în ceea ce privește programele de
cooperare. Un program indicativ național
(PIN) este apoi elaborat pe baza obiectivelor de dezvoltare și a priorităților
prevăzute în DST și în conformitate cu acestea. PIN vizează sectoarele și
domeniile care vor beneficia de ajutor, explică modul în care ajutorul își va
îndeplini obiectivele și prezintă termenele de execuție. DST și PIN fac
obiectul unei revizuiri anuale, a unei revizuiri la jumătatea perioadei și a
unei revizuiri la încheierea FED, iar îmbunătățirile și modificările se aduc
atunci când este necesar în perioada de funcționare a fondului.
3.4 Angajamentul de a cheltui
resursele FED Nu se pot cheltui resurse FED decât după încheierea
unui angajament juridic scris între Comisie și beneficiarul preconizat al
fondurilor FED. Un angajament juridic scris poate fi un contract (de grant, de
prestare de servicii sau de alt tip) încheiat cu entități responsabile în temeiul
dreptului privat, cum ar fi ONG-urile sau operatorii economici, sau poate
consta în acorduri administrative și/sau financiare încheiate de Comisie cu
entități responsabile în temeiul dreptului internațional public, cum ar fi
statele și entitățile publice ale acestora, sau cu organizații internaționale
care au personalitate și capacitate juridică. Înainte ca un angajament juridic să poată fi
încheiat cu o parte terță, trebuie să existe o linie bugetară cu suficiente
fonduri care să autorizeze activitatea în cauză. Dacă se întrunește această
condiție, fondurile necesare trebuie rezervate în buget printr-un angajament
bugetar efectuat în sistemul de contabilitate. Acest lucru nu influențează însă
conturile generale (sau „cartea mare”), deoarece nu a fost suportată încă nicio
cheltuială. Aceasta se explică prin faptul că sistemul de contabilitate al FED
cuprinde două elemente separate, dar interconectate: (a)
contabilitatea
bugetară, care oferă un istoric detaliat al execuției bugetare, și (b)
contabilitatea
generală, care este utilizată pentru a pregăti bilanțul și rezultatul economic. Contabilitatea bugetară prezintă angajamentele și
plățile efectuate. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabilității
de casă, conform căruia un element este înregistrat în contabilitate numai
atunci când lichiditățile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de
contabilitate este caracteristic sectorului public, care are tendința, în mod
tradițional, să pună accentul pe buget și pe execuția acestuia. Contabilitatea generală (bazată pe principiul
contabilității de angajamente) prezintă toate cheltuielile și veniturile
aferente exercițiului financiar (și, astfel, rezultatul economic) și stabilește
situația financiară a FED sub forma unui bilanț de active și pasive la data de
31 decembrie a unui anumit an. 3.5 Efectuarea unei plăți O plată nu se poate efectua decât dacă ordonatorul
de credite a aprobat în prealabil un angajament bugetar. Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate
să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta
poate fi împărțită în mai multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul
respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul fie este utilizat
în scopul pentru care a fost acordat pe perioada stabilită în acord, fie este
rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta este obligat
să restituie FED avansul de prefinanțare. Prin urmare, prefinanțarea plătită nu
este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condițiile
contractuale, fiind astfel înregistrată ca activ în bilanț în momentul în care
este efectuată plata inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă
(integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt
considerate cheltuieli în contul de rezultat economic) și a sumelor restituite. La încheierea exercițiului financiar, trebuie făcută
o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care încă nu au fost raportate. În urma acestor calcule de
separare, sumele considerate eligibile sunt contabilizate ca cheltuieli
înregistrate în avans, în vreme ce părțile considerate neeligibile rămân
deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la
pasive curente, pentru a nu supraestima activele și pasivele.
3.6 Recuperarea plăților
necuvenite Eligibilitatea cheltuielilor plătite din FED este
verificată pe baza documentelor justificative prevăzute în normele aplicabile
sau în condițiile aferente fiecărui grant. În vederea optimizării relației
dintre costuri și beneficii în cazul sistemelor de control, verificările
documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai detaliate
decât cele pentru cererile intermediare și, astfel, se pot detecta erori în plățile
intermediare care sunt corectate prin ajustarea plății finale. Mai mult,
Comisia are dreptul de a verifica corectitudinea documentelor justificative
prin efectuarea de verificări la sediul autorului cererii, în timpul execuției
acțiunii finanțate și/sau ulterior (ex post). Erorile identificate în
perioada de execuție pot fi corectate prin ajustarea cererilor ulterioare. Erorile
identificate ex post vor face obiectul unui ordin de recuperare.
4. RAPORTARE LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR
4.1 Conturi
anuale Responsabilitatea întocmirii conturilor anuale și a
asigurării faptului că acestea oferă o imagine fidelă și corectă a situației
financiare a FED revine contabilului Comisiei. Conturile anuale sunt prezentate după cum urmează: Partea I: fonduri gestionate de Comisia Europeană –
situații
financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond european de
dezvoltare; –
Raport
privind execuția financiară a celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea Fond
european de dezvoltare. Partea a II-a: fonduri gestionate de Banca Europeană de Investiții –
situații
financiare ale Facilității de investiții Situațiile financiare ale
Facilității de investiții sunt incluse, ca parte separată, în conturile anuale
pentru a furniza astfel o imagine completă asupra ajutorului pentru dezvoltare
acordat în cadrul FED. În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi,
conturile anuale sunt adoptate de Comisie până la data de 31 iulie a exercițiului
financiar următor și sunt prezentate Consiliului și Parlamentului pentru acordarea
descărcării de gestiune.
4.2 Raportul anual de
activitate Ordonatorul de credite are obligația de a pregăti un
raport anual de activitate (RAA) privind acțiunile de care răspunde. În acest RAA, ordonatorul de
credite informează referitor la rezultatele politicii și la asigurarea
rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităților descrise în
raportul său au fost utilizate în scopul prevăzut și în conformitate cu
principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în
aplicare oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea
operațiunilor subiacente. 5. AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE
5.1 Audit Conturile anuale ale FED și gestionarea resurselor
sunt supravegheate de auditorul extern, Curtea de Conturi Europeană, care
elaborează un raport anual pe care îl prezintă Consiliului și Parlamentului
European. Sarcina principală a Curții
este aceea de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale
FED. În cadrul activităților
sale, Curtea de Conturi întocmește: (1)
un
raport anual, în care prezintă în detaliu observațiile sale cu privire la
conturile anuale și la operațiunile subiacente; (2)
un
aviz, care se bazează pe auditurile sale și care este prezentat în raportul
anual sub forma unei declarații de asigurare privind (i) fiabilitatea
conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; (3)
rapoarte
speciale care prezintă rezultatele auditului privind domenii specifice de
gestionare. Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate
documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate domeniile de
activitate ale FED, examinând inclusiv legalitatea și regularitatea operațiunilor
și a plăților individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, analizând bilanțurile
individuale și conturile de rezultat economic, precum și prezentarea generală a
situațiilor financiare. Astfel,
Curtea poate să emită un aviz nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra
sistemului și a controalelor existente. 5.2 Descărcarea de gestiune Controlul final este descărcarea de gestiune privind
execuția financiară a resurselor FED pentru un anumit exercițiu financiar. Parlamentul European este
autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a FED. Aceasta înseamnă că, în urma
auditului și a finalizării conturilor anuale, este sarcina Consiliului să
recomande și apoi a Parlamentului să hotărască dacă acordă Comisiei descărcarea
de gestiune în ceea ce privește execuția financiară a resurselor FED pentru
exercițiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe o analiză a conturilor și pe raportul
anual al Curții de Conturi (care include o declarație oficială de asigurare) și
pe răspunsurile Comisiei, precum și pe întrebările și cererile de informații
suplimentare adresate Comisiei. Descărcarea de gestiune constituie aspectul politic
al controlului extern al execuției financiare și reprezintă decizia prin care
Parlamentul European, acționând în baza unei recomandări a Consiliului,
„eliberează” Comisia de răspunderea sa în ceea ce privește gestionarea execuției
financiare pentru un anumit exercițiu financiar. Procedura descărcării de gestiune
poate avea două rezultate: acordarea sau amânarea acordării descărcării de gestiune. În cazul acordării descărcării de
gestiune, Parlamentul poate atrage atenția asupra unor observații pe care le
consideră importante, adesea recomandând acțiuni pe care Comisia ar trebui să
le întreprindă în acest sens. Comisia subliniază măsurile luate într-un raport privind acțiunile
întreprinse în urma recomandărilor și într-un plan de acțiune, pe care le
trimite Parlamentului și Consiliului. PARTEA
I – CONTURILE ANUALE ALE FED: FONDURI GESTIONATE DE COMISIA EUROPEANĂ[2] 1. SITUAȚIILE FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA
ȘI AL 10-LEA FOND EUROPEAN DE DEZVOLTARE
1.1 AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL
10-LEA FED: BILANȚ AGREGAT, CONT DE
REZULTAT ECONOMIC, SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI
ACTIVELOR NETE
BILANȚ
AGREGAT AL CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 438 || 380 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 1 334 || 1 175 || Creanțe || 2.3 || 70 || 111 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 224 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 2 532 || 2 891 || || || || || PASIVE PE TERMEN LUNG || || || || Obligații de plată || 2.6 || (40) || - || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (1 057) || (1 033) || || || || || TOTAL PASIVE || || (1 097) || (1 033) || || || || || ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 29 579 || 26 979 || Alte rezerve || 2.9 || 2 252 || 2 252 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (27 374) || (24 674) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700) || ACTIVE NETE || || 1 435 || 1 858 CONTUL AGREGAT DE REZULTAT
ECONOMIC PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 124 || 99 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (3 017) || (2 702) Cheltuieli administrative || 3.3 || (107) || (75) || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (3 001) || (2 679) || || || Venituri financiare || 3.4 || (22) || (20) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (22) || (21) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (3 023) || (2 700) TABEL AGREGAT AL FLUXURILOR DE
TREZORERIE PENTRU CEL DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (3 023) || (2 700) || || || ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || 4.2 || || Contribuții ordinare primite de la statele membre || || 2 606 || 3 238 Contribuții de cofinanțare || || 19 || 7 Pierderi (sau reluarea pierderilor) din depreciere privind creanțele || || 4 || 6 || || || (Creșterea)/scăderea prefinanțării pe termen lung || || (58) || (28) (Creșterea)/scăderea prefinanțării curente || || (159) || (79) (Creșterea)/scăderea creanțelor curente[3] || || 31 || 14 Creșterea/(scăderea) pasivelor pe termen lung || || 40 || - Creșterea/(scăderea) pasivelor curente[4] || || 6 || (42) || || || FLUXUL NET DE TREZORERIE || || (534) || 417 || || || CREȘTEREA/(SCĂDEREA) NETĂ A NUMERARULUI ȘI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR || || (534) || 417 Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || 2.5 || 1 224 || 808 Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || 2.5 || 690 || 1 224 SITUAȚIA AGREGATĂ A VARIAȚIEI
ACTIVELOR NETE PENTRU AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED
|| || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 45 691 || 21 812 || 23 879 || (24 674) || 2 252 || 1 458 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (3 100) || 3 100 || - || - || 3 100 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 700) || - || (2 700) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 45 691 || 18 712 || 26 979 || (27 374) || 2 252 || 1 858 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (3 023) || - || (3 023) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 45 691 || 16 112 || 29 579 || (30 396) || 2 252 || 1 435 1.2 CEL DE AL 8-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 8-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 38 || 70 || Creanțe || 2.3 || 1 || 4 || Conturi de legătură || 2.4 || 345 || 387 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 384 || 461 || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (22) || (29) || || || || || TOTAL PASIVE || || (22) || (29) || || || || || ACTIVE NETE || || 361 || 432 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 12 840 || 12 840 || Alte rezerve || 2.9 || (2 354) || (2 276) || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (10 132) || (10 042) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || 7 || (90) || ACTIVE NETE || || 361 || 432 CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 8-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 58 || 40 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || 3.2 || (49) || (128) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || 9 || (88) || || || Venituri financiare || 3.4 || (2) || (1) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (2) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || 7 || (90) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 8-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2010 || 12 840 || - || 12 840 || (10 042) || (2 237) || 560 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (38) || (38) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (90) || - || (90) SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2011 || 12 840 || - || 12 840 || (10 132) || (2 276) || 432 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (78) || (78) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || 7 || - || 7 SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2012 || 12 840 || - || 12 840 || (10 125) || (2 354) || 361 1.3 CEL DE AL 9-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 9-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 119 || 191 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 447 || 569 || Creanțe || 2.3 || 58 || 87 || Conturi de legătură || 2.4 || 1 919 || 2 557 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || - || 6 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 2 543 || 3 410 || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (375) || (315) || || || || || TOTAL PASIVE || || (375) || (315) || || || || || ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096 || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 11 699 || 11 699 || Alte rezerve || 2.9 || 4 126 || 4 227 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (12 830) || (11 932) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (827) || (898) || ACTIVE NETE || || 2 168 || 3 096 CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 9-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 49 || 49 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (856) || (924) Cheltuieli administrative || 3.3 || (1) || (3) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (809) || (879) || || || Venituri financiare || 3.4 || (18) || (19) EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (18) || (19) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (827) || (898) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 9-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 11 699 || 660 || 11 039 || (11 932) || 4 157 || 3 263 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (660) || 660 || - || - || 660 Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || 70 || 70 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (898) || - || (898) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 11 699 || - || 11 699 || (12 830) || 4 227 || 3 096 Creștere de capital– contribuții ordinare || - || - || - || - || - || - Transferuri către/din cel de al 10-lea FED || - || - || - || - || (100) || (100) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (827) || - || (827) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 11 699 || - || 11 699 || (13 657) || 4 126 || 2 168 1.4 CEL DE AL 10-LEA FED: BILANȚUL, CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC ȘI SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
BILANȚUL
CELUI DE AL 10-LEA FED || || || || Milioane EUR || Notă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || ACTIVE IMOBILIZATE || || || || Prefinanțare || 2.1 || 319 || 189 || || || || || ACTIVE CIRCULANTE || || || || Prefinanțare || 2.2 || 849 || 536 || Creanțe || 2.3 || 11 || 20 || Numerar și echivalente de numerar || 2.5 || 690 || 1 218 || || || || || TOTAL ACTIVE || || 1 869 || 1 963 || || || || || PASIVE PE TERMEN LUNG || || || || Obligații de plată || 2.6 || (40) || - || || || || || PASIVE CURENTE || || || || Obligații de plată || 2.7 || (660) || (689) || Conturi de legătură || 2.4 || (2 264) || (2 944) || || || || || TOTAL PASIVE || || (2 963) || (3 633) || || || || || ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670) || || || || || FONDURI ȘI REZERVE || || || || Capitalul solicitat al fondului || 2.8 || 5 040 || 2 440 || Alte rezerve || 2.9 || 479 || 301 || Rezultatul economic reportat din exercițiile financiare anterioare || || (4 411) || (2 699) || Rezultatul economic al exercițiului financiar || || (2 203) || (1 712) || ACTIVE NETE || || (1 095) || (1 670) CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC AL
CELUI DE AL 10-LEA FED || || Milioane EUR || Notă || 2012 || 2011 || || || VENITURI DIN EXPLOATARE || 3.1 || 18 || 10 || || || CHELTUIELI DE EXPLOATARE || || || Cheltuieli de exploatare || 3.2 || (2 112) || (1 650) Cheltuieli administrative || 3.3 || (106) || (72) || || || || || || EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || (2 201) || (1 712) || || || Venituri financiare || 3.4 || (2) || 0 EXCEDENT (DEFICIT) DIN ACTIVITĂȚI FINANCIARE || || (2) || (1) || || || REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || || (2 203) || (1 712) SITUAȚIA VARIAȚIEI ACTIVELOR NETE
PENTRU CEL DE AL 10-LEA FED || || || || || || || Milioane EUR || Capitalul fondului (a) || Fonduri nesolicitate (b) || Capitalul solicitat al fondului (c)=(a)–(b) || Rezerve cumulate (d) || Alte rezerve (e) || Total active nete (c)+(d)+(e) SOLDUL LA 31 decembrie 2010 || 21 152 || 21 152 || - || (2 699) || 333 || (2 366) Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 440) || 2 440 || - || - || 2 440 Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || (32) || (32) Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (1 712) || - || (1 712) SOLDUL LA 31 decembrie 2011 || 21 152 || 18 712 || 2 440 || (4 411) || 301 || (1 670) Creștere de capital– contribuții ordinare || - || (2 600) || 2 600 || - || - || 2 600 Transferuri din cel de al 8-lea și al 9-lea FED || - || - || - || - || 178 || 178 Rezultatul economic al exercițiului financiar || - || - || - || (2 203) || - || (2 203) SOLDUL LA 31 decembrie 2012 || 21 152 || 16 112 || 5 040 || (6 614) || 479 || (1 095) 1.5 NOTE LA SITUAȚIILE
FINANCIARE ALE CELUI DE AL 8-LEA, AL 9-LEA ȘI AL 10-LEA FED 1. POLITICI CONTABILE
SEMNIFICATIVE 1.1. DISPOZIȚII LEGALE ȘI
REGULAMENTUL FINANCIAR
Situațiile
financiare sunt întocmite în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil
celui de al 10-lea FED. În
conformitate cu dispozițiile articolului 121 din acest regulament, situațiile
financiare sunt întocmite cu respectarea principiilor contabilității de
angajamente. Aceste situații financiare au fost elaborate în
conformitate cu normele și metodele contabile ale FED, care, la rândul lor, se
bazează pe standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public
(IPSAS) sau, implicit, pe standardele internaționale de raportare financiară
(IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaționale de contabilitate
pentru sectorul public (IPSASB) și, respectiv, de Consiliul pentru standardele
internaționale de contabilitate (IASB). Normele contabile adoptate de contabilul FED au fost
aplicate în ceea ce privește partea de resurse ale FED de a cărei gestiune
financiară este responsabilă Comisia Europeană. Contabilul FED trebuie să prezinte conturile
provizorii Curții de Conturi, în vederea auditului, până la data de 31 martie a
exercițiului financiar următor. Curtea de Conturi formulează, la rândul său, observații cu privire la
conturile Comisiei până la data de 15 iunie (articolul 125). Pe baza acestor observații, Comisia
aprobă conturile finale până la data de 31 iulie și le trimite Parlamentului
European, Consiliului și Curții de Conturi. Conturile sunt apoi publicate în
Jurnalul Oficial până la data de 15 noiembrie, împreună cu declarația de
asigurare emisă de Curtea de Conturi pentru partea de resurse ale FED de a
cărei gestiune financiară este responsabilă Comisia.
1.2. PRINCIPII CONTABILE Situațiile financiare au ca obiectiv furnizarea de
informații cu privire la situația financiară, performanța și fluxurile de
trezorerie ale unei entități, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul
public, cum este FED, obiectivele sunt, mai exact, acelea de a oferi informații
utile pentru procesul decizional și de a demonstra răspunderea entității în
ceea ce privește resursele care îi sunt încredințate. Pentru a oferi o imagine fidelă și corectă, situațiile
financiare trebuie nu numai să furnizeze informații relevante în ceea ce privește
natura și amploarea activităților unei organizații, să explice modul de finanțare
și să ofere informații definitive referitoare la operațiunile sale, ci și să
prezinte informațiile respective într-un mod clar și inteligibil, care să
permită efectuarea de comparații între exercițiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ținându-se
cont de aceste obiective. Sistemul de contabilitate al FED cuprinde
contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Contabilitatea bugetară oferă o
imagine detaliată a execuției bugetare. Aceasta se bazează pe principiul contabilității de casă. Contabilitatea generală permite
întocmirea situațiilor financiare, întrucât prezintă toate cheltuielile și
veniturile aferente exercițiului financiar, pe baza regulilor contabilității de
angajamente, și este menită să stabilească situația financiară sub forma unui
bilanț la data de 31 decembrie. Articolul 120 din Regulamentul financiar pentru cel
de al 10-lea FED prevede principiile contabile care trebuie aplicate la
întocmirea situațiilor financiare: – continuitatea activităților; – prudența; – consecvența metodelor
contabile; – comparabilitatea informațiilor; – materialitatea; – necompensarea; – întâietatea realității
asupra aparenței; – contabilitatea de
angajamente.
1.3. BAZA DE ÎNTOCMIRE
1.3.1. Moneda funcțională și de
raportare Situațiile financiare sunt prezentate în milioane
EUR, moneda euro fiind moneda funcțională și de raportare a FED.
1.3.2. Monedă și baza conversiei Operațiunile valutare sunt convertite în euro
utilizând cursurile de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor. Câștigurile și pierderile din
diferențele de curs valutar ca urmare a decontării operațiunilor în valută și a
conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul exercițiului financiar a
elementelor monetare de activ și pasiv exprimate în valută sunt contabilizate
în contul de rezultat economic. Soldurile elementelor monetare de activ și pasiv
exprimate în valută de la încheierea exercițiului financiar sunt convertite în
euro pe baza cursurilor de schimb de mai jos, în vigoare la data de 31 decembrie:
Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 || Monedă || 31.12.2012 || 31.12.2011 XOF || 655,957 || 655,957 || KES || 113,460 || 109,362 XAF || 655,957 || 655,957 || BIF || 2037,95 || 1780,23 NGN || 206,074 || 204,185 || SLL || 5709,56 || 5663,54 PGK || 2,76702 || 2,81057 || TZS || 2077,48 || 2058,31 HTG || 56,2987 || 53,2461 || UGX || 3508,51 || 3181,89 GNF || 9250,40 || 9155,86 || MGA || 2981,70 || 2870,88 MWK || 439,917 || 213,286 || SZL || 11,1727 || 10,4830 1.3.3. Utilizarea estimărilor În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile
general acceptate, situațiile financiare includ în mod necesar sume bazate pe
estimări și ipoteze ale conducerii, pe baza celor mai fiabile informații
disponibile. Printre estimările
semnificative se numără sumele aferente provizioanelor, pierderile cu
deprecierea creanțelor și cheltuielile înregistrate în avans, enumerarea
nefiind exhaustivă. Rezultatele
reale pot să fie diferite de cele prezentate în estimări. Variația estimărilor este
reflectată în perioada în care modificarea devine cunoscută. 1.4. BILANȚUL CONTABIL
1.4.1 Sume de prefinanțare Prefinanțarea reprezintă plata unei sume destinate
să ofere beneficiarului un avans de numerar, și anume un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită în mai
multe plăți, pe o perioadă stabilită în acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul
este restituit sau este utilizat în scopul pentru care a fost acordat pe
perioada stabilită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta trebuie să
restituie FED avansul de prefinanțare. Prefinanțarea este redusă (în totalitate sau parțial) prin
acceptarea costurilor eligibile și a sumelor restituite. La încheierea exercițiului financiar, sumele de
prefinanțare restante sunt evaluate pe baza sumei (sumelor) inițiale plătite,
din care se scad
sumele
restituite, sumele eligibile lichidate, sumele eligibile estimate și încă
nelichidate la încheierea exercițiului financiar și deprecierile. Dobânda la prefinanțare este înregistrată în
contabilitate, întrucât este dobândită în conformitate cu dispozițiile
acordului relevant. La
încheierea exercițiului financiar, pe baza celor mai fiabile informații, se
realizează o estimare a veniturilor obținute din dobânzi acumulate. 1.4.2 Creanțe Creanțele sunt contabilizate pe baza sumei inițiale,
din care se scade diferența corespunzătoare reducerii valorii contabile. Reducerea valorii contabile a creanțelor
se stabilește atunci când există dovezi obiective conform cărora nu se poate
încasa întreaga sumă datorată în condițiile inițiale ale creanței. Cuantumul reducerii valorii contabile
reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului și valoarea
recuperabilă, respectiv valoarea curentă a fluxurilor viitoare de trezorerie
preconizate, actualizate la rata dobânzii de pe piață pentru debitori similari. Se înregistrează, de asemenea, în
contabilitate o reducere a valorii contabile generale pentru ordinele de
recuperare în curs care nu fac încă obiectul unei reduceri specifice a valorii
contabile. Această reducere generală a
valorii contabile se bazează pe ratele istorice ale pierderilor. Suma aferentă reducerii valorii
contabile este înregistrată în contul de rezultat economic.
1.4.3 Numerar și echivalente de
numerar Numerarul și echivalentele de numerar sunt
instrumente financiare și sunt definite ca active circulante. Printre acestea se numără
lichiditățile, depozitele bancare la vedere și alte investiții curente cu un
grad ridicat de lichiditate care au date inițiale de scadență de trei luni sau
mai puțin. 1.4.4 Obligații de plată O parte semnificativă a obligațiilor de plată ale
FED nu se referă la achiziționarea de bunuri sau de servicii, ci reprezintă
cereri de decont neplătite ale beneficiarilor granturilor sau ale altor finanțări. Acestea sunt înregistrate ca obligații
de plată pentru suma solicitată atunci când cererea de decont este primită și,
după verificare, acceptată ca eligibilă de către agenții financiari competenți. În acest stadiu, sunt evaluate la
suma acceptată și eligibilă. Obligațiile de plată care provin din achiziționarea
de bunuri și servicii sunt înregistrate în contabilitate la primirea facturii
pentru suma inițială, iar cheltuielile aferente sunt înregistrate în
contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt livrate și acceptate.
1.4.5 Provizioane Provizioanele sunt înregistrate în contabilitate
atunci când FED are o obligație actuală, juridică sau implicită, față de terți,
ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de resurse pentru
stingerea obligației, iar valoarea sumei poate fi estimată în mod fiabil. Valoarea provizionului reprezintă
cea mai bună estimare a cheltuielilor preconizate a fi necesare pentru
stingerea obligației actuale la data de raportare.
1.4.6 Venituri și cheltuieli
înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate Un element esențial în contabilitatea de angajamente
îl reprezintă asigurarea faptului că operațiunile sunt înregistrate în exercițiul
financiar la care se referă. Această operațiune se numește separarea exercițiilor financiare. În mod concret, trebuie să se
efectueze o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de
beneficiarii fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate FED (cheltuieli
înregistrate în avans). În
schimb, anumite plăți efectuate în exercițiul financiar curent vizează perioade
ulterioare (cheltuieli reportate) și acestea trebuie identificate și incluse în
perioada (perioadele) ulterioară (ulterioare). Conform regulilor contabile ale FED, operațiunile și
evenimentele sunt înregistrate în situațiile financiare în perioada la care
acestea se referă.
La sfârșitul
perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt contabilizate pe
baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru perioada
respectivă. Calculul cheltuielilor
înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările operaționale și
practice detaliate emise de Comisie, care au ca obiectiv asigurarea faptului că
situațiile financiare redau o imagine fidelă și corectă. Veniturile sunt, de asemenea, înregistrate în
contabilitate în perioada la care se referă. La încheierea exercițiului
financiar, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar serviciul a fost prestat
sau bunurile au fost livrate de către FED ori există un acord contractual (și
anume, prin trimitere la un tratat), în situațiile financiare suma respectivă
se va înregistra ca venit angajat. În plus, la încheierea exercițiului financiar, dacă
o factură este emisă, dar serviciul nu a fost încă prestat sau bunurile nu au
fost încă livrate, venitul va fi reportat și înregistrat în perioada contabilă
ulterioară.
1.5. CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC
1.5.1 Venituri În buget nu sunt înscrise venituri pentru Fondul
european de dezvoltare, contribuțiile ordinare din partea statelor membre fiind
considerate capital al fondului. Veniturile cuprind recuperarea cheltuielilor și veniturile din
dobânzi. Recuperarea cheltuielilor Pentru operațiunile care duc la rambursarea
cheltuielilor plătite anterior de FED către un beneficiar final sau o țară terță,
ordinele de recuperare și deducerile din plăți ulterioare se stabilesc și se
contabilizează după cum urmează: –
recuperarea
cheltuielilor:
ordinul de
recuperare emis generează o creanță, încasarea corespunzătoare reprezentând
venit în contul de rezultat economic aferent exercițiului financiar respectiv sau –
recuperarea
sumelor de prefinanțare: în
acest caz, suma este inclusă la rubrica de prefinanțare din bilanț. Venituri din dobânzi Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contul
de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Veniturile din dobânzi cuprind
dobânda încasată sau de încasat pentru soldurile de numerar disponibile și
depozitele la vedere deținute la băncile comerciale și pentru plata cu
întârziere a creanțelor către FED. Veniturile din dobânzi sunt înregistrate în contabilitate pe măsură ce
se acumulează.
1.5.2 Cheltuieli Cheltuielile cu diferențele de curs valutar care
rezultă din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate în
contabilitate atunci când bunurile sunt livrate și acceptate. Acestea sunt evaluate la costul inițial
din factură. Cheltuielile de altă natură decât cele legate de
diferențele de curs valutar reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor FED. Acestea sunt aferente
transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri în temeiul
unor acorduri și granturi, contribuții și donații discreționare. Transferurile sunt înregistrate în contabilitate ca
cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care generează transferul,
atât timp cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul
financiar sau alt regulament) sau a fost semnat un contract care autorizează
transferul, atât timp cât toate
criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite de beneficiar și atât timp cât se poate face o
estimare rezonabilă a sumei respective. Când se primește o cerere de plată sau de decont
care întrunește criteriile de recunoaștere, aceasta este înregistrată în
contabilitate ca cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exercițiului
financiar, cheltuielile eligibile deja datorate beneficiarilor, dar neraportate
încă, sunt estimate și înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans. Cheltuieli cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în
contul de rezultat economic, utilizându-se metoda dobânzii efective. Cheltuielile cu dobânzile cuprind
dobânzile plătite sau care trebuie plătite și sunt înregistrate în
contabilitate pe măsură ce se acumulează. 1.6. ACTIVE ȘI PASIVE
CONTINGENTE
1.6.1 Active contingente Un activ contingent este un activ potențial care
apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existență va fi
confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte, care nu sunt în totalitate controlate de FED. Un activ contingent este prezentat
în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de
servicii potențiale. Activele contingente sunt evaluate la fiecare dată
de întocmire a bilanțului pentru asigurarea faptului că modificările survenite
sunt reflectate în mod corespunzător în situațiile financiare. Dacă o intrare de beneficii
economice sau de servicii potențiale a devenit aproape sigură și valoarea
activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent sunt
înregistrate în situațiile financiare pentru perioada în care a survenit
modificarea. Garanțiile sunt active potențiale care apar ca
urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată de
apariția sau neapariția obiectului garanției. Astfel, garanțiile pot fi
calificate ca active contingente. O garanție este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanției. Garanția se materializează atunci
când sunt îndeplinite condițiile pentru solicitarea unei plăți din partea
garantului.
1.6.2 Pasive contingente Un pasiv contingent este o obligație potențială care
apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărei existență va fi
confirmată doar de producerea sau neproducerea unuia sau mai multor evenimente
viitoare incerte care nu sunt în totalitate controlate de FED sau o obligație prezentă care apare
ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este înregistrată în
contabilitate deoarece nu
este probabil ca pentru stingerea obligației să fie necesară o ieșire de
resurse care să încorporeze beneficii economice sau servicii potențiale sau în
cazurile rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a
valorii obligației. Pasivul
contingent este constatat, cu excepția cazului în care posibilitatea unei ieșiri
de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potențiale este redusă. Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare dată
de întocmire a bilanțului pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire
de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potențiale. Dacă devine probabil că va fi
necesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii
potențiale pentru un element care a fost tratat ca pasiv contingent, se
înregistrează un provizion în situațiile financiare ale perioadei în care se
produce modificarea probabilității. 2. NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE
IMOBILIZATE 2.1 PREFINANȚARE || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Prefinanțare || - || 119 || 319 || 438 || 380 TOTAL || - || 119 || 319 || 438 || 380 Multe contracte prevăd efectuarea de plăți în avans
înainte de începerea lucrărilor, livrarea bunurilor sau furnizarea serviciilor. Uneori, graficul de plată al
contractului prevede plata pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate. În mod obișnuit, prefinanțarea este
plătită în moneda țării sau a teritoriului unde este executat proiectul. În funcție de termenul de recuperare sau de
utilizare a prefinanțării se stabilește dacă aceasta este prezentată ca activ
de prefinanțare circulant sau imobilizat. Utilizarea este definită prin acordul care stă la baza
proiectului. Toate rambursările sau
utilizările datorate în termen de douăsprezece luni de la data de raportare
sunt prezentate ca prefinanțare curentă. Deoarece multe dintre proiectele FED sunt pe termen lung,
este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile pentru perioade mai mari
de un an. Astfel, aceste sume de
prefinanțare sunt prezentate ca active imobilizate. Creșterea cu 58 de milioane EUR a prefinanțării pe
termen lung comparativ cu 31.12.2011 se explică, în principal, printr-o creștere
a prefinanțării pe termen lung aferente proiectelor din cadrul PIR[5] (97 de milioane
EUR), proiectelor intra-ACP (42 de milioane EUR) și granturilor PIN[6] (10 milioane
EUR), compensată prin reducerea prefinanțării aferente cheltuielilor intra-ACP
(73 de milioane EUR) și cheltuielilor administrative (29 de milioane EUR). ACTIVE CIRCULANTE 2.2 PREFINANȚARE || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Prefinanțare (brută) || 70 || 1 207 || 2 316 || 3 593 || 3 415 Fără compensarea estimată a prefinanțării || (32) || (760) || (1 468) || (2 259) || (2 240) TOTAL || 38 || 447 || 849 || 1 334 || 1 175 Creșterea cu 159 de milioane EUR a prefinanțării
curente nete se datorează în principal unei creșteri a prefinanțării aferente
instrumentelor de ajutor sub formă de granturi din cadrul PIN (147 de
milioane EUR), proiectelor PIR (68 de milioane EUR) și reducerii datoriilor
intra-ACP (39 de milioane EUR). Această creștere a fost compensată parțial printr-o scădere a prefinanțării
nete aferente politicii sectoriale (65 de milioane EUR) și proiectelor
intra-ACP privind sectoarele sociale (32 de milioane EUR).
2.2.1
Garanții primite în ceea ce privește prefinanțarea Garanțiile se rețin pentru a asigura prefinațarea și
se eliberează în momentul în care se efectuează ultima plată în cadrul
proiectului.
O garanție
are două valori diferite, denumite valoare „nominală” și valoare „curentă”. Pentru valoarea „nominală”,
evenimentul generator este legat de existența garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul
generator al garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau compensările
ulterioare. La 31 decembrie 2012,
valoarea „nominală” a garanțiilor primite de FED în ceea ce privește sumele de
prefinanțare este de 566 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanții este de 391 de
milioane EUR. La 31 decembrie 2011,
aceste valori erau de 637 de milioane EUR și, respectiv, de 394 de milioane
EUR.
2.3 CREANȚE || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Creanțe de la clienți || 2.3.1 || 1 || 6 || 2 || 10 || 13 Creanțe de la statele membre || 2.3.2 || - || - || 3 || 3 || 9 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2.3.3 || 0 || 51 || 6 || 57 || 89 TOTAL || || 1 || 58 || 11 || 70 || 111 2.3.1 Creanțe de la clienți || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Creanțe de la clienți || 5 || 19 || 3 || 26 || 27 - Reducerea valorii contabile || (3) || (12) || (1) || (16) || (13) TOTAL || 1 || 6 || 2 || 10 || 13 Această rubrică se referă la ordine de recuperare
înregistrate în contabilitate la 31 decembrie 2012 ca creanțe constatate care
urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secțiunii
activelor din bilanț. Soldul
de închidere pentru ordinele de recuperare reprezintă valoarea ordinelor de
recuperare emise, dar neplătite încă la încheierea exercițiului financiar. Operațiunile efectuate în perioada respectivă în
ceea ce privește ordinele de recuperare deschise sunt detaliate mai jos. || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Ordine de recuperare deschise la începutul exercițiului financiar || 6 || 19 || 1 || 25 || 18 Ordine de recuperare emise || 12 || 64 || 63 || 139 || 130 Ordine de recuperare închise || (13) || (64) || (61) || (138) || (123) Sume încasate || (12) || (43) || (43) || (97) || (108) Sume la care s-a renunțat (art. 73 RF) || - || (1) || - || (1) || (1) Sume anulate || 0 || (3) || 0 || (4) || (2) Compensare || (2) || (17) || (18) || (36) || (13) Ordine de recuperare deschise la sfârșitul exercițiului financiar || 5 || 19 || 3 || 26 || 25 2.3.2 Creanțe de la statele membre Suma de 3 milioane EUR care reprezintă creanțe de la
statele membre pentru cel de al 10-lea FED cuprinde contribuțiile la cofinanțare
furnizate de Belgia, Spania și Suedia. 2.3.3 Venituri înregistrate în
avans și cheltuieli reportate Veniturile înregistrate în avans și cheltuielile
reportate includ, în principal, dobânzile acumulate generate de sumele de
prefinanțare. În plus, în această rubrică
sunt incluse veniturile din dobânzi acumulate generate de plata cu întârziere a
contribuțiilor. Scăderea veniturilor înregistrate în avans și a
cheltuielilor reportate se explică prin reducerea dobânzilor acumulate generate
de prefinanțare (a se vedea nota 3.4). 2.4 CONTURI DE LEGĂTURĂ || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Către/de la al 6-lea FED || (2 065) || (214) || - || (2 279) || (2 279) Către/de la al 7-lea FED || - || 2 279 || - || 2 279 || 2 279 Către/de la al 8-lea FED || - || (3 038) || 628 || (2 410) || (2 453) Către/de la al 9-lea FED || 3 038 || - || (2 892) || 146 || (491) Către/de la cel de al 10-lea FED || (628) || 2 892 || - || 2 264 || 2 944 TOTAL || 345 || 1 919 || (2 264) || 0 || 0 Din motive de eficiență, trezoreria unică care
acoperă toate FED-urile este alocată celui de al 10-lea FED; aceasta generează operațiuni între
diferitele FED-uri care se soldează prin conturile de legătură dintre diferitele
bilanțuri ale FED. Principalele mișcări din 2012 în conturile de
legătură includ plățile efectuate prin cel de al 10-lea FED pentru execuția
celui de al 8-lea și al 9-lea FED. 2.5 NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR[7] || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Numerar în bănci || 2.5.1 || - || - || 687 || 687 || 1 211 Conturi de garanție STABEX || 2.5.2 || - || - || 2 || 2 || 5 Conturi bancare de cofinanțare || 2.5.3 || - || - || - || - || 8 Fondul special pentru Republica Democratică Congo[8] || - || - || - || 1 || 1 || 1 TOTAL || || - || - || 690 || 690 || 1 224 2.5.1 Numerar în bănci || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Conturi speciale – instituțiile financiare ale statelor membre || - || - || 633 || 633 || 1 129 Conturi curente – bănci comerciale || || || 54 || 54 || 80 Agenți de plată locali || - || - || 0 || 0 || 2 TOTAL || - || - || 687 || 687 || 1 211 Scăderea globală a numerarului în bănci se explică,
în principal, prin volumul plăților efectuate și printr-un nivel mai ridicat de
execuție bugetară decât în perioada de raportare precedentă. Conturile agenților de plată locali reprezintă
sumele deținute în conturile bancare din statele ACP și TTPM și utilizate
pentru efectuarea de plăți în moneda locală în statul beneficiar. Aceste conturi sunt deschise în euro
sau într-o monedă a unui stat membru al Uniunii. Pentru a se asigura o gestionare
mai centralizată a plăților, în cursul exercițiului financiar 2012 s-au închis
3 din cele 4 conturi rămase ale agenților de plată locali. 2.5.2 Conturi de garanție STABEX || Milioane EUR || Soldul la 31.12.2012 || Soldul la 31.12.2011 Côte d'Ivoire || 2 || 2 Malawi || - || 1 Alte țări || 0 || 2 TOTAL || 2 || 5 STABEX este acronimul schemei Uniunii Europene de
finanțare compensatorie pentru stabilizarea încasărilor la export ale țărilor
ACP. A fost introdus pentru
prima dată în Convenția de la Lomé (1975), cu scopul de a remedia efectele
negative ale instabilității veniturilor din exportul produselor agricole. Soldul conturilor de garanție
STABEX reprezintă totalul fondurilor STABEX disponibile care vor fi transferate
către statul ACP beneficiar în cauză la o dată ulterioară. Acest sold este alocat celui de al
10-lea FED. În 2012, opt conturi de
garanție STABEX au fost închise ca urmare a lichidării instrumentului de ajutor
STABEX. Pe lângă aceste fonduri, mai există și alte fonduri
STABEX deținute de statele ACP beneficiare. În momentul în care Comisia și
statul (ACP) beneficiar ajung la un acord asupra modului în care se vor utiliza
fondurile STABEX, ambele părți semnează o convenție cu privire la transfer. În conformitate cu dispozițiile
articolului 211 din cel de al IV-lea Acord de la Lomé[9] (astfel cum a fost
revizuit), fondurile sunt transferate într-un cont purtător de dobândă cu două
împuterniciri de semnătură (Comisia Europeană și statul beneficiar), deschis în
numele statului ACP. Fondurile
rămân în aceste conturi cu două împuterniciri de semnătură până la data la care
un cadru al obligațiilor reciproce justifică un transfer pentru un proiect. Ordonatorul de credite al Comisiei are drept de
semnătură pentru contul respectiv în vederea asigurării faptului că fondurile
sunt plătite în scopul prevăzut. Fondurile din conturile cu două împuterniciri de semnătură sunt
proprietatea statului ACP și, în consecință, nu sunt înregistrate ca active în
conturile FED.
Transferurile
către aceste conturi se înregistrează ca plăți STABEX. În 2012 s-au returnat către FED 49 de milioane EUR
din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în
conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al
10-lea FED[10]. Aceste fonduri au fost transferate,
în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire
(11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3 milioane
EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane
EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare
(instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al
8-lea FED. 2.5.3 Conturi bancare de cofinanțare || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Conturi bancare de cofinanțare || - || - || - || - || 8 TOTAL || - || - || - || - || 8 Conturile bancare de cofinanțare au fost închise. Aceste fonduri, cu excepția părții
administrative, au fost restituite statelor membre, în urma instrucțiunilor
ordonatorului de credite.
PASIVE PE TERMEN LUNG 2.6 OBLIGAȚII DE PLATĂ || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Cofinanțare - obligații de plată || - || - || 40 || 40 || - TOTAL || - || - || 40 || 40 || - Obligațiile de plată aferente cofinanțării la sfârșitul
anului 2012 se referă la cel de al 10-lea FED. Contribuțiile de cofinanțare primite sunt prezentate
statelor membre și statelor nemembre ca obligații de plată, întrucât
îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele
valutare. FED trebuie să utilizeze
contribuțiile pentru a furniza servicii părților terțe, în caz contrar trebuind
să restituie activele (contribuțiile primite) statelor membre. Suma datorată pentru acordurile de
cofinanțare reprezintă contribuția de cofinanțare primită din care se scad
cheltuielile suportate în legătură cu proiectul. Efectul asupra activelor nete este
nul. În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor
de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen
lung și pasive curente. Creșterea
totală în contextul obligațiilor de plată aferente cofinanțării este explicată
în nota 2.7.1.2. PASIVE CURENTE
2.7 OBLIGAȚII
DE PLATĂ || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Obligații de plată curente || 2.7.1 || 4 || 67 || 138 || 209 || 399 Cheltuieli înregistrate în avans || 2.7.2 || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 Contribuție reportată la capitalul fondului || 2.7.3 || - || - || 293 || 293 || 295 TOTAL || || 22 || 375 || 660 || 1 057 || 1 033 2.7.1 Obligații de plată curente || || || || || Milioane EUR || Notă || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Furnizori și altele || 2.7.1.1 || 4 || 67 || 81 || 152 || 308 Obligații de plată aferente cofinanțării || 2.7.1.2 || - || - || 46 || 46 || 81 Obligații de plată diverse || 2.7.1.3 || 0 || 0 || 12 || 12 || 10 TOTAL || || 4 || 67 || 138 || 209 || 399 Obligațiile de plată includ situațiile privind
costurile primite de FED care se referă la activitatea de acordare de granturi. Acestea sunt înregistrate cu suma
solicitată din momentul în care se primește cererea. Aceeași procedură se aplică în
cazul facturilor și al notelor de credit primite în cadrul activităților de
achiziții. Deconturile de cheltuieli
în cauză au fost luate în considerare pentru procedurile de separare de la
încheierea exercițiului financiar. În urma înregistrărilor de separare a exercițiilor, sumele eligibile
estimate au fost înregistrate în contul de rezultat economic. 2.7.1.1 Furnizori și altele În cadrul acestei rubrici sunt incluse sumele
datorate furnizorilor, precum și sumele datorate unor organisme publice și unor
state terțe. Scăderea cu 157 de milioane EUR comparativ cu
perioada de raportare anterioară se referă, în principal, la o scădere de 75 de
milioane EUR a obligațiilor de plată către țări terțe și la o scădere de 37 de
milioane EUR a obligațiilor de plată către furnizori care nu sunt publici. 2.7.1.2 Obligații de plată
aferente cofinanțării În 2012, pentru a îmbunătăți prezentarea obligațiilor
de plată aferente cofinanțării, sumele au fost împărțite în pasive pe termen
lung și pasive curente. Scăderea
înregistrată în ceea ce privește obligațiile de plată curente aferente cofinanțării
se datorează, în principal, unei reclasificări în valoare de 40 de milioane EUR
a obligațiilor de plată pe termen lung. Valoarea totală a obligațiilor de plată pe termen
lung și a obligațiilor de plată curente aferente cofinanțării a crescut cu 5
milioane EUR. În 2012 s-au primit noi
contribuții de cofinanțare de la Germania (2 milioane EUR) și de la Canada (2
milioane EUR).
Creșterea
obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Suediei (8 milioane EUR)
a fost parțial compensată printr-o scădere a obligațiilor de plată aferente
cofinanțării care revin Spaniei și Regatului Unit (2 milioane EUR fiecare) și
prin lichidarea obligațiilor de plată aferente cofinanțării care revin Italiei
în cadrul celui de al 9-lea FED. Obligațiile de plată aferente cofinanțării au scăzut
cu 8 milioane EUR pentru a înregistra în contabilitate veniturile legate de
proiectele de cofinanțare (a se vedea punctele 3.1.3 și 3.2.2). 2.7.1.3 Obligații de plată diverse Obligațiile de plată diverse includ, în principal,
încasările de numerar nealocate și sumele restituite. 2.7.2 Cheltuieli înregistrate în
avans || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Cheltuieli înregistrate în avans || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 TOTAL || 19 || 308 || 228 || 555 || 339 La încheierea exercițiului financiar, se face o evaluare
cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor FED,
dar care nu au fost încă raportate. În urma acestor calcule de separare, sumele considerate eligibile sunt
înscrise ca cheltuieli înregistrate în avans. Utilizarea preconizată a sumelor de prefinanțare
este prezentată ca o estimare a compensării prefinanțării (a se vedea 2.2). 2.7.3 Contribuția reportată la
capitalul fondului || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Regatul Unit || - || - || 274 || 274 || 289 Irlanda || - || - || 9 || 9 || 5 Lituania || - || - || - || - || 1 Ungaria || - || - || 10 || 10 || - TOTAL || - || - || 293 || 293 || 295 Această rubrică cuprinde contribuțiile statelor
membre plătite în avans. ACTIVE NETE 2.8 CAPITALUL SOLICITAT AL FONDULUI || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691 Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (18 712) || (18 712) Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2011 || 12 840 || 11 699 || 2 440 || 26 979 || || || || Capitalul fondului || 12 840 || 11 699 || 21 152 || 45 691 Capitalul nesolicitat al fondului || - || - || (16 112) || (16 112) Capitalul solicitat al fondului la 31.12.2012 || 12 840 || 11 699 || 5 040 || 29 579 Capitalul fondului reprezintă valoarea totală a
contribuțiilor statelor membre la fondul FED corespunzător, în conformitate cu
fiecare acord intern. Fondurile nesolicitate reprezintă alocarea inițială
care nu a fost încă solicitată statelor membre. Capitalul solicitat al fondului reprezintă suma
alocărilor inițiale care a fost solicitată pentru transfer în conturile
trezoreriei de către statele membre, în conformitate cu procedura prevăzută la
articolul 16 din Regulamentul financiar al celui de al 10-lea FED. Capitalul celui de al 8-lea și al celui de al 9-lea
FED a fost solicitat și primit în întregime. Capital solicitat și
capital nesolicitat pe stat membru || || || || Milioane EUR Contribuții || % || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2011 || Solicitate în 2012 || Nesolicitate pentru cel de al 10-lea FED 31.12.2012 Austria || 2,41 || (451) || 63 || (388) Belgia || 3,53 || (661) || 92 || (569) Danemarca || 2,00 || (374) || 52 || (322) Finlanda || 1,47 || (275) || 38 || (237) Franța || 19,55 || (3 658) || 508 || (3 150) Germania || 20,50 || (3 836) || 533 || (3 303) Grecia || 1,47 || (275) || 38 || (237) Irlanda || 0,91 || (170) || 24 || (147) Italia || 12,86 || (2 406) || 334 || (2 072) Luxemburg || 0,27 || (51) || 7 || (44) Țările de Jos || 4,85 || (908) || 126 || (781) Portugalia || 1,15 || (215) || 30 || (185) Spania || 7,85 || (1 469) || 204 || (1 265) Suedia || 2,74 || (513) || 71 || (441) Regatul Unit || 14,82 || (2 773) || 385 || (2 388) Cipru || 0,09 || (17) || 2 || (15) Republica Cehă || 0,51 || (95) || 13 || (82) Estonia || 0,05 || (9) || 1 || (8) Ungaria || 0,55 || (103) || 14 || (89) Lituania || 0,12 || (22) || 3 || (19) Letonia || 0,07 || (13) || 2 || (11) Malta || 0,03 || (6) || 1 || (5) Polonia || 1,3 || (243) || 34 || (209) Slovenia || 0,18 || (34) || 5 || (29) Slovacia || 0,21 || (39) || 5 || (34) Bulgaria || 0,14 || (26) || 4 || (23) România || 0,37 || (69) || 10 || (60) TOTAL || 100,00 || (18 712) || 2 600 || (16 112) În 2012, au fost solicitate contribuții în cadrul
celui de al 10-lea FED. Prima
tranșă a contribuțiilor statelor membre pentru 2013 a fost solicitată în
noiembrie 2012.
2.9 ALTE REZERVE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL Soldul la 31.12.2010 || (2 237) || 4 157 || 333 || 2 252 Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8lea FED și cel al 9-lea FED || (38) || (80) || 118 || 0 Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2010/406/UE a Consiliului || - || 150 || (150) || 0 Soldul la 31.12.2011 || (2 276) || 4 227 || 301 || 2 252 Transferul sumelor dezangajate către cel de al 10-lea FED din cel de al 8lea FED și cel de al 9-lea FED || (78) || (300) || 378 || 0 Transfer din cel de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca fonduri Sudanului de Sud în urma Deciziei 2011/315/UE a Consiliului || - || 200 || (200) || 0 Soldul la 31.12.2012 || (2 354) || 4 126 || 479 || 2 252 Soldul la 31.12.2012 include: || || || || - fondurile alocate Sudanului de Sud || - || 350 || - || 350 De la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED
în 2008, toate fondurile dezangajate ale FED-urilor anterioare sunt transferate
în rezerva celui de al 10-lea FED. Această rezervă poate fi angajată numai în condițiile stabilite la
articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 10-lea FED. În 2012, 78 de milioane EUR și 300 de milioane EUR
din fonduri dezangajate au fost transferate către rezerva de performanță a
celui de al 10-lea FED din cel de al 8-lea FED și, respectiv, cel de al 9-lea
FED, în timp ce suma de 200 de milioane EUR a fost transferată din rezerva de
performanță a celui de al 10-lea FED către cel de al 9-lea FED pentru a aloca
fonduri Sudanului de Sud[11].
3. NOTE LA CONTUL DE REZULTAT
ECONOMIC
3.1 VENITURI DIN EXPLOATARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Recuperarea cheltuielilor || 2 || 14 || 2 || 17 || 16 Recuperarea fondurilor STABEX || 49 || - || - || 49 || 26 Câștiguri din diferențe de curs valutar || 7 || 35 || 8 || 51 || 54 Venituri din exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2 TOTAL || 58 || 49 || 18 || 124 || 99 3.1.1 Recuperarea
cheltuielilor Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare
emise de FED și deducerea din plățile ulterioare înregistrate în sistemul de
contabilitate al FED, pentru a recupera cheltuielile plătite anterior pe baza
controalelor, a auditurilor sau a analizelor de eligibilitate. Ar trebui remarcat faptul că
recuperarea sumelor de prefinanțare nu este inclusă ca venit, ci este creditată
la rubrica „Prefinanțare” din bilanț. Recuperarea plăților necuvenite În 2012 s-au emis ordine de recuperare în valoare de
27 de milioane EUR pentru plăți necuvenite, comparativ cu 12 milioane EUR în
2011. Din această sumă, 11
milioane EUR vizau recuperarea cheltuielilor și, prin urmare, erau înregistrate
ca venituri din exploatare. 16 milioane EUR reprezentau recuperări ale unor sume de prefinanțare
plătite și au fost creditate ca active de prefinanțare în bilanț. În funcție de natura recuperării, plățile necuvenite
pot fi rezumate după cum urmează: Milioane EUR || || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2012 || Venituri || Prefinanțare || TOTAL 2011 Eroare || 1 || 1 || 2 || 2 || 1 || 3 Neregularitate || 9 || 15 || 25 || 6 || 3 || 8 Notificări OLAF || 1 || - || 1 || 1 || - || 1 TOTAL || 11 || 16 || 27 || 8 || 4 || 12 3.1.2 Recuperarea fondurilor
STABEX În 2012, s-au returnat către FED 49 de milioane EUR
din conturile cu două împuterniciri de semnătură din țările ACP, în
conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern al celui de al
10-lea FED[12]. Aceste fonduri au fost transferate,
în principal, de la Insulele Solomon (12 milioane EUR), Côte d'Ivoire
(11 milioane EUR), Burundi (5 milioane EUR), Saint Vincent și Grenadine (3
milioane EUR), Senegal (3 milioane EUR), Malawi (3 milioane EUR), Uganda (3 milioane
EUR) și Burkina Faso (2 milioane EUR). Aceste venituri sunt incluse în veniturile din exploatare
(instrumentul de ajutor STABEX) în contul de rezultat economic al celui de al
8-lea FED. 3.1.3 Venituri din exploatare
aferente cofinanțării Veniturile din exploatare aferente cofinanțării
reprezintă contribuțiile utilizate (a se vedea punctul 3.2.2). Întrucât aceste contribuții
îndeplinesc criteriile de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele
valutare, contribuția este înregistrată în contabilitate în conformitate cu
execuția proiectului de cofinanțare. 3.2 CHELTUIELI DE EXPLOATARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633 Cheltuieli de exploatare aferente cofinanțării || - || - || 8 || 8 || 2 Pierderi din diferențe de curs valutar || 8 || 39 || 20 || 66 || 61 Reducerea valorii contabile a creanțelor || 0 || 6 || - || 6 || 7 TOTAL || 49 || 856 || 2 112 || 3 017 || 2 702 În 2012, Comisia și-a perfecționat metodologia de
estimare a cheltuielilor înregistrate în avans. În cazul în care această perfecționare
nu ar fi fost realizată, cheltuielile de exploatare ar fi fost de 2 849 de
milioane EUR, în loc de 3 017 milioane EUR. Impactul asupra activelor nete s-ar
fi ridicat la aceeași sumă (o scădere de 168 de milioane EUR), în principal din
cauza creșterii sumei înscrise în conturile de cheltuieli înregistrate în avans
(a se vedea punctul 2.7.2).
3.2.1
Cheltuieli de exploatare – instrumente de ajutor || || || || Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Ajutoare programabile || 17 || 93 || 1 366 || 1 476 || 1 251 Sprijin macroeconomic || - || 8 || - || 8 || 51 Politică sectorială || 0 || 322 || 3 || 326 || 371 Subvenționarea dobânzii || 5 || - || - || 5 || 0 Proiecte intra-ACP || - || 311 || 409 || 720 || 650 Ajutoare de urgență || - || 60 || 274 || 333 || 212 Asistență pentru refugiați || 6 || - || - || 6 || 0 Capital de risc || 1 || - || - || 1 || 19 STABEX || 4 || - || - || 4 || 12 Sysmin || 0 || - || - || 0 || (8) Alte programe de ajutor aferente FED-urilor anterioare || - || 10 || - || 10 || 24 Sprijin instituțional || - || (1) || 33 || 32 || 8 Compensarea încasărilor la export || 7 || 10 || - || 18 || 42 Total || 41 || 812 || 2 085 || 2 938 || 2 633 Cheltuielile de exploatare ale FED acoperă
instrumente de ajutor diverse și îmbracă forme diferite, în funcție de modul în
care banii sunt plătiți și gestionați. 3.2.2 Cheltuieli de exploatare
aferente cofinanțării Acestea sunt cheltuielile suportate pentru
proiectele de cofinanțare în 2012. Întrucât contribuțiile de cofinanțare primite îndeplinesc criteriile
de venituri din alte tipuri de operațiuni decât cele valutare, cuantumul
aferent contribuțiilor a fost înregistrat în contabilitate ca venit din
exploatare (a se vedea punctul 3.1.3). 3.2.3 Reducerea valorii contabile
a creanțelor Această rubrică cuprinde, în principal, corecțiile
de prefinanțare și sumele a căror valoare contabilă a fost redusă/pierdută în
realizări cu privire la debitori.
3.3 CHELTUIELI ADMINISTRATIVE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Cheltuieli administrative || - || 1 || 106 || 107 || 75 TOTAL || - || 1 || 106 || 107 || 75 Această rubrică cuprinde cheltuielile de sprijin, și anume costurile administrative
legate de programarea și execuția FED-urilor. Acestea includ cheltuielile pentru
pregătirea, urmărirea, monitorizarea și evaluarea proiectelor, precum și
cheltuielile pentru rețele de calculatoare, asistență tehnică etc. 3.4 VENITURI FINANCIARE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 2012 || TOTAL 2011 Venituri din dobânzi – bănci europene || - || 6 || 4 || 9 || 1 Dobândă la prefinanțare || (2) || (24) || (6) || (32) || (21) TOTAL || (2) || (18) || (2) || (22) || (20) Dobânda la prefinanțare este înregistrată în
contabilitate în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) și
ale articolului 8 din Regulamentului financiar aplicabil celui de al 10-lea
FED. Reluarea dobânzilor
acumulate la prefinanțare în 2011 a generat valori negative ale veniturilor din
dobânzi în 2012.
4. NOTE LA SITUAȚIA
FLUXURILOR DE TREZORERIE
4.1 SCOPUL
ȘI PREGĂTIREA SITUAȚIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE Informațiile privind fluxurile de trezorerie sunt
utilizate ca bază pentru evaluarea capacității FED de a genera numerar și
echivalente de numerar și pentru evaluarea necesităților FED de a utiliza
aceste fluxuri de trezorerie. Situația fluxurilor de trezorerie este întocmită
utilizându-se metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exercițiului
financiar este ajustat în funcție de efectele operațiunilor fără caracter
monetar și în funcție de orice amânare sau cumulare a încasărilor sau a plăților
de numerar din exploatare, trecute ori viitoare. Fluxurile de trezorerie care provin din operațiuni
în valută sunt înregistrate în moneda de raportare a FED (euro), prin aplicarea
la suma exprimată în valută a cursului de schimb dintre euro și valuta
respectivă la data fluxurilor de trezorerie. 4.2 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE Situația fluxurilor de trezorerie ale FED indică
numai fluxurile de numerar din activități de exploatare, deoarece FED nu desfășoară
activități de investiții sau de finanțare. Obiectivul activităților de
exploatare este participarea la atingerea obiectivelor de politică vizate. 5. ACTIVE ȘI PASIVE
CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII
5.1 ACTIVE
CONTINGENTE Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Garanții de bună execuție || 13 || 171 || 120 || 304 || 325 Garanții de reținere || 6 || 107 || 74 || 188 || 197 Active contingente care fac obiectul unui litigiu || - || - || - || - || 1 TOTAL || 19 || 279 || 194 || 492 || 523 5.1.1 Garanții de bună
execuție Garanțiile de bună execuție
sunt uneori solicitate pentru asigurarea faptului că beneficiarii finanțării
FED îndeplinesc obligațiile prevăzute în contractele lor cu FED. Reducerea cu 21 de milioane
EUR a garanțiilor de bună execuție reprezintă diferența dintre garanțiile
eliberate și noile garanții primite. Majoritatea garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea
FED, iar noile garanții au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de
al 9-lea FED. 5.1.2 Garanții de reținere Garanțiile de reținere se
referă numai la contractele de executare de lucrări. De obicei, se reține un procent de
10 % din plățile intermediare către beneficiari pentru a se asigura
îndeplinirea de către contractant a obligațiilor care îi revin. Sumele reținute se regăsesc ca sume
de plată. Sub rezerva aprobării
autorității contractante, contractantul poate prezenta în schimb o garanție de
reținere care se substituie sumelor reținute din plățile intermediare. Aceste garanții primite sunt
prezentate ca active contingente. Reducerea cu 9 milioane EUR
a garanțiilor de reținere reprezintă diferența dintre garanțiile eliberate și
noile garanții primite. Majoritatea
garanțiilor au fost eliberate în cadrul celui de al 9-lea FED, iar noile garanții
au fost primite, în principal, tot în cadrul celui de al 9-lea FED. 5.2 ALTE INFORMAȚII
5.2.1.
Angajamente bugetare care nu au fost încă cheltuite Milioane EUR || Al 8-lea FED || Al 9-lea FED || Al 10-lea FED || TOTAL 31.12.2012 || TOTAL 31.12.2011 Angajamente bugetare în curs neplătite încă || 103 || 938 || 4 601 || 5 642 || 5 594 Sume aferente incluse în contul de rezultat economic || (22) || (382) || (310) || (714) || (646) TOTAL || 81 || 557 || 4 291 || 4 928 || 4 948 Angajamentele bugetare în curs reprezintă
angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăți și/sau
dezangajări. Aceasta este o consecință
firească a existenței programelor multianuale. La data de 31 decembrie 2012,
angajamentele bugetare în curs totalizau 5 642 de milioane EUR. Suma prezentată ca un angajament
viitor care urmează să fie finanțat este angajamentul bugetar în curs din care
se scad sumele aferente care au fost incluse ca cheltuieli în contul de
rezultat economic pentru 2012, ajungându-se la un total de 4 928 de
milioane EUR.
6. GESTIONAREA RISCULUI
FINANCIAR Următoarele informații prezentate în legătură cu
gestionarea riscului financiar al Fondului european de dezvoltare se referă la
operațiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană în numele Fondului
european de dezvoltare în vederea execuției resurselor fondului.
6.1 POLITICI DE GESTIONARE A
RISCULUI ȘI ACTIVITĂȚI DE ACOPERIRE ÎMPOTRIVA RISCULUI Normele și principiile de gestionare a operațiunilor
de trezorerie ale FED sunt prevăzute în Regulamentul 215/2008 al Consiliului
privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de
dezvoltare și în Acordul intern. Se aplică următoarele principii generale, care rezultă
din regulamentul menționat anterior: –
contribuțiile
FED sunt plătite de statele membre în conturi speciale deschise la banca de
emisiune a fiecărui stat membru sau la instituția financiară desemnată de
acesta. Sumele aferente contribuțiilor
rămân în conturile speciale respective până când trebuie efectuate plățile FED; – contribuțiile FED sunt
plătite de statele membre în EUR, în timp ce plățile FED sunt exprimate în EUR și
în alte monede, inclusiv monede mai puțin cunoscute; –
conturile
bancare deschise de Comisie în numele FED nu pot avea facilități de descoperire
de cont. Pe lângă conturile speciale, alte conturi bancare
sunt deschise de Comisie în numele FED, la instituții financiare (bănci
centrale și bănci comerciale), în scopul executării și încasării plăților,
altele decât contribuțiile statului membru la buget în conformitate cu
articolul 44 din Regulamentul 215/2008 al Consiliului (a se vedea punctul 6.4
de mai jos). Toate băncile comerciale la care s-au deschis
conturi altele decât „conturile speciale” menționate mai sus sunt selectate de
Comisie în urma unei proceduri de ofertare. Operațiunile de trezorerie și de plată sunt foarte
automatizate și se bazează pe sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de
asigurare a securității sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu
Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale Comisiei și cu
principiile de audit. Un set scris de orientări și de proceduri
reglementează gestionarea operațiunilor de trezorerie și de plată având
obiectivul de a limita riscul operațional și financiar și de a asigura un nivel
adecvat de control. Acestea
acoperă domenii diferite de operare, iar conformitatea cu orientările și cu
procedurile este verificată periodic. 6.2 RISCUL DE PIAȚĂ
6.2.1 Riscul
valutar Toate contribuțiile sunt deținute în EUR, iar alte
valute sunt cumpărate numai atunci când acest lucru este necesar pentru execuția
plăților. În consecință, operațiunile
de trezorerie ale FED nu sunt expuse riscului valutar.
6.2.2 Riscul ratei dobânzii FED nu contractează împrumuturi și, în consecință,
acesta nu este expus riscului ratei dobânzii. Cu toate acestea, FED obține dobândă la soldurile pe
care le deține în diferite conturi bancare. Comisia, în numele FED, a
instituit, prin urmare, măsuri pentru asigurarea faptului că dobânzile obținute
periodic reflectă nivelul de piață al ratelor dobânzii, precum și variațiile
posibile ale acestora. Soldurile de la sfârșitul zilei deținute în
conturile bancare comerciale sunt remunerate zilnic. Remunerarea soldurilor deținute în
astfel de conturi are la bază rate de piață variabile la care se aplică o marjă
contractuală (pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul dobânzii depinde
de EONIA (Euro Over Night Index Average - indexarea euro medie de la
sfârșitul zilei) și se ajustează pentru a reflecta orice fluctuație a acestei
rate. Pentru alte conturi,
calculul dobânzii depinde de rata marginală a BCE (utilizată pentru operațiunile
de refinanțare ale BCE). În
consecință, FED nu este expus riscului ca soldurile sale să fie remunerate la
rate mai mici decât ratele pieței. 6.3 RISCUL DE CREDIT (RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ) Majoritatea resurselor de trezorerie ale FED sunt
depozitate, în conformitate cu Regulamentul 215/2008 al Consiliului, în
„conturile speciale” deschise de statele membre pentru plata contribuțiilor
lor. Majoritatea conturilor
respective sunt deschise la trezoreriile sau la băncile centrale naționale ale
statelor membre.
Aceste instituții
prezintă cel mai redus risc de contrapartidă pentru FED (expunerea vizează
statele membre). Pentru partea de resurse de trezorerie ale FED
depozitată la bănci comerciale în vederea acoperirii execuției plăților,
alimentarea acestor conturi se efectuează conform principiului „la momentul
oportun” și este administrată în mod automat de sistemul Comisiei de gestionare
a trezoreriei.
În fiecare
cont se păstrează un nivel minim de numerar, proporțional cu media plăților
zilnice efectuate din contul respectiv. În consecință, sumele deținute la sfârșitul zilei în
aceste conturi rămân în mod constant la un nivel scăzut, ceea ce asigură că
expunerea la risc a FED are un caracter limitat. În plus, se aplică orientări specifice privind selecția
băncilor comerciale pentru a se reduce și mai mult riscul de contrapartidă la
care este expus FED. Toate băncile comerciale sunt selectate prin
proceduri de ofertare. Ratingul
minim de credit pe termen scurt necesar în vederea admiterii la procedurile de
ofertare este Moody's P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și
justificate în mod corespunzător, se poate solicita un nivel mai scăzut.
6.4 RISCUL DE LICHIDITATE Principiile bugetare aplicate FED asigură că
resursele de numerar globale aferente perioadei bugetare sunt întotdeauna
suficiente pentru executarea tuturor plăților conexe. Într-adevăr, totalul contribuțiilor
statelor membre este egal cu valoarea totală a creditelor de plată pentru
perioada bugetară în cauză. Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre la
FED sunt plătite în trei tranșe pe an, în timp ce plățile fac obiectul unei
anumite periodicități. În vederea asigurării faptului că resursele de
trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi plățile care urmează să
fie executate într-o anumită lună, informațiile cu privire la situația
trezoreriei fac obiectul unor schimburi periodice între trezoreria Comisiei și
serviciile ordonatoare competente pentru a se garanta că plățile executate
într-o anumită perioadă nu depășesc resursele de trezorerie disponibile. Pe lângă cele menționate anterior, în contextul
operațiunilor zilnice de trezorerie ale FED, instrumentele automatizate de
gestionare a trezoreriei asigură faptul că zilnic sunt disponibile suficiente
lichidități în fiecare cont bancar al FED.
7. INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE
AFILIATE Nu au fost identificate operațiuni cu părțile
afiliate care să necesite o prezentare separată în această secțiune.
8. EVENIMENTE ULTERIOARE
DATEI BILANȚULUI La data prezentării acestor conturi, nicio chestiune
semnificativă sau care să necesite o prezentare separată în această secțiune nu
a fost adusă în atenția contabilului FED și nici nu a fost raportată acestuia. Conturile anuale și notele aferente
au fost întocmite utilizând cele mai recente informații disponibile și acest
lucru se reflectă în informațiile prezentate anterior. 9. RECONCILIERE REZULTAT
ECONOMIC - REZULTAT BUGETAR Rezultatul economic al exercițiului financiar se
calculează pe baza principiilor contabilității de angajamente. Rezultatul bugetar se bazează însă
pe normele contabilității de casă. Întrucât ambele sunt rezultatul acelorași operațiuni subiacente,
asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această
reconciliere, subliniind principalele sume de reconciliere, defalcate pe
posturi de venituri și de cheltuieli.
|| || Milioane EUR || 2012 || 2011 || || REZULTAT ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 023) || (2 700) || || VENITURI || || Creanțe care nu afectează rezultatul bugetar || (47) || (52) Creanțe constatate în exercițiul financiar curent, dar neîncasate încă || (8) || (3) Creanțe constatate în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent || 14 || 10 Efectul net al prefinanțării || 62 || 46 Venituri nete înregistrate în avans || (40) || (13) || || CHELTUIELI || || Cheltuieli ale exercițiului financiar curent neplătite încă || 38 || 98 Cheltuieli ale exercițiilor financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent || (101) || (249) Anularea plăților || 7 || 17 Efectul net al prefinanțării || (316) || (346) Cheltuieli nete înregistrate în avans || 204 || 317 || || REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI FINANCIAR || (3 209) || (2 874) 9.1 Elemente de reconciliere -
Venituri Veniturile bugetare ale unui exercițiu financiar
corespund veniturilor încasate din creanțe constatate în cursul exercițiului financiar
și sumelor încasate din creanțe care au fost constatate în exercițiile financiare
anterioare. Creanțele care nu afectează
rezultatul bugetar sunt înregistrate în rezultatul economic, dar, din perspectivă
bugetară, nu pot fi considerate ca venituri, întrucât suma încasată este
transferată în rezerve și nu poate fi angajată din nou decât printr-o decizie a
Consiliului. Astfel, creanțele constatate în exercițiul financiar
curent, dar neîncasate încă trebuie deduse din rezultatul economic în
scopul reconcilierii, deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. În schimb, creanțele constatate
în exercițiile financiare anterioare și încasate în exercițiul financiar curent
trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii. Efectul net al prefinanțării este compensarea sumelor
de prefinanțare recuperate. Aceasta este o încasare de numerar care nu are impact asupra
rezultatului economic. Veniturile nete înregistrate în
avans
constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în
scopul separării.
Este luat în
considerare numai efectul net, și anume veniturile înregistrate în avans
aferente exercițiului financiar curent din care se scad reluările veniturilor
înregistrate în avans aferente exercițiului financiar anterior. 9.2 Elemente de reconciliere -
Cheltuieli Cheltuielile exercițiului financiar
curent neplătite încă vor fi adăugate în scopul reconcilierii întrucât sunt
incluse în rezultatul economic, dar nu fac parte din cheltuielile bugetare. În schimb, cheltuielile exercițiilor
financiare anterioare plătite în exercițiul financiar curent trebuie deduse
din rezultatul economic în scopul reconcilierii, întrucât fac parte din
cheltuielile bugetare aferente exercițiului financiar curent, dar fie nu au
efect asupra rezultatului economic, fie duc la scăderea cheltuielilor în cazul
în care se fac corecții. Încasările de numerar care provin din anularea
plăților nu afectează rezultatul economic, însă au un impact asupra rezultatului
bugetar. Efectul net al prefinanțării rezultă din combinarea
noilor sume de prefinanțare plătite în exercițiul financiar curent
(înregistrate în contabilitate ca cheltuieli bugetare ale exercițiului
financiar) și a lichidării prefinanțării plătite în exercițiul financiar curent
sau în exercițiile financiare anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Acestea din urmă reprezintă o
cheltuială din perspectiva angajamentelor, dar nu în conturile bugetare,
deoarece plata prefinanțării inițiale a fost deja considerată cheltuială
bugetară la momentul plății. Cheltuielile nete înregistrate în
avans
constau, în principal, din cumulări făcute la sfârșitul exercițiului financiar în
scopul separării, și anume cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii
fondurilor FED, dar care nu au fost încă raportate către FED. Se iau în considerare numai efectul
net și cheltuielile înregistrate în avans aferente exercițiului financiar curent,
din care se scad reluările cheltuielilor înregistrate în avans aferente exercițiului
financiar anterior.
2. RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ NOTĂ
INTRODUCTIVĂ
FED-uri
anterioare ·
Decizia
1/2000 a Consiliului ACP-CE din 27 iulie 2000 privind măsurile tranzitorii
prevede ca o parte din resursele nealocate din FED-urile anterioare să fie
utilizate pentru programele conforme cu dispozițiile relevante ale Acordului de
la Cotonou, aplicabile anticipat în temeiul măsurilor tranzitorii. ·
Decizia
410/2001 a Comisiei din 16 martie 2001, care stabilește alocările pentru
programele indicative ale țărilor ACP în temeiul Acordului de parteneriat
ACP-CE, prevede că resursele nealocate din FED-urile anterioare în valoare de
maximum 1,2 miliarde EUR vor fi utilizate pentru execuție în conformitate cu
normele și procedurile FED-urilor relevante, în cursul perioadei premergătoare
intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de al 9-lea FED. ·
Decizia
1033/2001 a Comisiei din 15 iunie 2001 a stabilit alocările pentru programele
regionale și pentru cooperarea intra-ACP în temeiul Protocolului financiar la
Acordul de parteneriat ACP-CE. ·
Decizia
1252/2002 a Comisiei din 11 iulie 2002 a mărit, pe de o parte, pachetul
financiar destinat cooperării intra-ACP cu 60 de milioane EUR, din rezervele
generale ale celui de al 6lea și ale celui de al 7-lea FED, și, pe de altă
parte, a prevăzut utilizarea acestor fonduri suplimentare în cursul perioadei
premergătoare intrării în vigoare a Protocolului financiar aplicabil celui de
al 9-lea FED, în conformitate cu normele și procedurile aplicabile FED-urilor
inițiale. ·
În
fine, prin Decizia 3/2002 a Consiliului de Miniștri ACP-CE din 23 Decembrie
2002, suma de 25 de milioane EUR a fost prelevată din resursele nealocate ale
celui de al 8-lea FED (rezerva generală) și a fost alocată programului de
cooperare regională, în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE. ·
Întrucât
cel de al 6-lea FED a fost închis în 2006, iar cel de al 7-lea FED a fost
închis în 2008, conturile anuale nu mai cuprind tabelele privind execuția în
cazul acestor FED-uri. Totuși,
execuția soldurilor transferate se regăsește în cel de al 9-lea FED. ·
La fel
ca în anii precedenți, în vederea asigurării transparenței în prezentarea
conturilor aferente exercițiului financiar 2012, tabelele de mai jos evidențiază
separat pentru cel de al 8-lea FED partea utilizată pentru programare în baza
Convenției de la Lomé și partea utilizată pentru programare în baza Acordului
de la Cotonou.
În ceea ce
privește acordul menționat anterior, înregistrarea în conturi și prezentarea
conturilor se întemeiază pe articolul 3 alineatul (2) din anexa IV la Acordul
de parteneriat ACP-CE, referitor la țări. Articolul respectiv prevede pentru țările ACP un pachet
financiar A destinat să acopere sprijinul macroeconomic și sprijinul pentru
programe și proiecte, precum și un pachet financiar B destinat să acopere
nevoile neprevăzute, cum ar fi ajutorul de urgență, inițiativele de reducere a
datoriei și sprijinul acordat în vederea compensării efectelor negative ale
instabilității încasărilor la export[13]. În ceea ce privește regiunile,
conturile sunt stabilite pe baza programării regionale, astfel cum se arată în
capitolul 2 din Acordul de parteneriat ACP-CE (și anume, programe indicative
regionale și cooperare intra-ACP). ·
În
temeiul punctului 4 din anexa Ib (Cadrul financiar multianual pentru perioada
2008-2013) la Acordul de parteneriat ACP-CE, soldurile rămase și sumele
dezangajate în cadrul fondurilor în perioada cuprinsă între 31.12.2007 și data
intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED au fost transferate către cel de al
9-lea FED pentru asigurarea faptului că administrația UE își poate desfășura
activitatea și pentru acoperirea costurilor aferente proiectelor în derulare
până la intrarea în vigoare a celui de al 10-lea FED. ·
Prin
Decizia 2010/406/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul
Sudanului a sumei de 150 de milioane EUR din fondurile dezangajate aferente
unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor
anterioare, în vederea sprijinirii celor mai vulnerabile populații. Această sumă a fost alocată în
2011. ·
Prin
Decizia 2011/315/UE a Consiliului s-a stabilit utilizarea în beneficiul
Sudanului de Sud a sumei de 200 de milioane EUR din fondurile dezangajate
aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor
anterioare, în vederea acordării de sprijin pentru punerea în aplicare a
Planului trienal pentru dezvoltarea Sudanului de Sud. Această sumă a fost alocată în
2012. Al
10-lea FED Acordul de parteneriat ACP-CE semnat la 23 iunie
2000 la Cotonou de către statele membre ale Comunității Europene și statele din
Africa, zona Caraibilor și Pacific (statele ACP) a intrat în vigoare la 1
aprilie 2003. Acordul de la Cotonou a
fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg, de aceleași state, la data de
25 iunie 2005. Decizia Consiliului UE din 27 noiembrie 2001
(2001/822/CE) privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM)
la Comunitatea Europeană a intrat în vigoare la 2 decembrie 2001. Această decizie a fost modificată
la 19 martie 2007 (Decizia 2007/249/CE). Acordul intern privind finanțarea ajutoarelor
comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008 – 2013 în
conformitate cu Acordul de la Cotonou revizuit, adoptat de reprezentanții
guvernelor statelor membre ale Comunității Europene la 17 iulie 2006, a intrat
în vigoare la 1 iulie 2008. În conformitate cu Acordul de la Cotonou, a doua
perioadă (2008-2013) a ajutoarelor comunitare destinate statelor ACP și TTPM
este finanțată de cel de al 10-lea FED până la nivelul de 22 682 de
milioane EUR, din care: ·
21 966
de milioane EUR sunt alocate țărilor ACP, conform cadrului financiar multianual
din anexa Ib la Acordul de la Cotonou revizuit, din care 20 466 de
milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană; ·
286 de
milioane EUR sunt alocate TTPM, în conformitate cu anexa IIAa la decizia
revizuită a Consiliului privind asocierea TTPM la Comunitatea Europeană, din
care 256 de milioane EUR sunt gestionate de Comisia Europeană; ·
430 de
milioane EUR sunt alocate Comisiei pentru finanțarea costurilor rezultate din
programarea și execuția resurselor celui de al 10-lea FED, conform articolului
6 din Acordul intern. De la data intrării în vigoare a celui de al 10-lea
FED, aceste sume sunt suplimentate cu dezangajări din FED-urile anterioare,
venituri din dobânzi și solduri de numerar neutilizate provenite din sistemul
de garantare a stabilizării încasărilor la export pentru produsele agricole
primare (STABEX) în cadrul fondurilor anterioare celui de al 9-lea FED. Toate fondurile sunt gestionate în
conformitate cu normele specifice ale acestora, astfel cum se prevede în
Acordul de la Cotonou revizuit și în Acordul intern.
Din alocările celui de al 10-lea
FED menționate mai sus, Comisia Europeană gestionează suma inițială de
21 152 de milioane EUR, după cum urmează: –
15 300
de milioane EUR pentru programele indicative naționale, din care: ·
13 500
de milioane EUR pentru pachetul financiar A, din care 13 345 de milioane
EUR au fost deschise. În
plus, pachetul financiar A a fost majorat cu 341 de milioane EUR prin
transferul de rezerve, cu 91 de milioane EUR prin închiderea dezangajărilor
STABEX și a scăzut cu 33 de milioane EUR în urma transferului către
alocările regionale (multiregional-PALOP). În consecință, fondurile totale
disponibile se ridică la 13 744 de milioane EUR în alocări deschise și 155
de milioane EUR nedeschise încă; ·
1 800
de milioane EUR pentru pachetul financiar B, deschise complet. În plus, pachetul financiar B a
fost majorat cu 148 de milioane EUR din rezerve care sunt deschise, fondurile
deschise ajungând astfel la 1 948 de milioane EUR; –
1 783
de milioane EUR pentru programele indicative regionale, împreună cu un transfer
în valoare de 33 de milioane EUR din pachetul financiar A și un transfer către
rezerve în valoare de 19 milioane EUR, din care rezultă alocări deschise de
1 797 de milioane EUR; –
2 700
de milioane EUR aferente alocărilor intra-ACP, deschise în totalitate, și,
împreună cu un transfer în valoare de 195 de milioane EUR din rezerve, în total
fiind deschise 2 895 de milioane EUR aferente alocărilor; –
683 de
milioane EUR ca rezervă, din care un credit de 664 de milioane EUR care a fost
transferat, rămânând un sold de 19 milioane EUR; –
430 de
milioane EUR pentru costuri de execuție, deschise în totalitate; –
256 de
milioane EUR alocări pentru TTPM, din care, în principal: ·
fonduri
din pachetul financiar A în valoare de 195 de milioane EUR, din care 140 de
milioane EUR sunt deschise; ·
fonduri
din pachetul financiar B în valoare de 15 milioane EUR, din care 7 milioane EUR
sunt deschise; ·
fonduri
aferente alocărilor regionale în valoare de 40 de milioane EUR, deschise în
totalitate; ·
fonduri
pentru studii/asistență tehnică în valoare de 6 milioane EUR, deschise în
totalitate. - Rezerva de performanță care nu
poate fi mobilizată din cadrul celui de al 10-lea FED Întrucât cel de al 10-lea FED a intrat în vigoare la
1 iulie 2008, soldurile rămase și sumele dezangajate aferente unor proiecte din
cadrul celui de al 9-lea FED și al FED-urilor anterioare se transferă în
rezerva de performanță a celui de al 10-lea FED, cu excepția fondurilor Stabex și
a pachetului financiar administrativ al celui de al 9-lea FED. Această rezervă poate fi utilizată
în condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind
cel de al 10-lea FED. În cele ce urmează sunt prezentate informații
detaliate privind această rezervă la data de 31.12.2012 (în milioane EUR): Totalul fondurilor transferate către rezerva celui de al 10-lea FED care nu poate fi mobilizată: || 815 din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului, Decizia 2010/406/UE a Consiliului din 12.7.2010 || -150 din care se scad fondurile transferate către cel de al 9-lea FED în favoarea Sudanului de Sud, Decizia 2011/315/UE a Consiliului din 23.5.2011 || -200 Total disponibil în rezervă (ACP+TTPM): || 465 -
Rezerva Stabex din cadrul celui de al 10-lea FED În urma închiderii conturilor Stabex, fondurile
neutilizate/dezangajate sunt transferate către rezerva Stabex din pachetul
financiar A din cadrul celui de al 10-lea FED [articolul 1 alineatul (4) din
Acordul intern privind cel de al 10-lea FED] și apoi către programele
indicative naționale ale țărilor vizate. Situația rezervei la 31.12.2012
este următoarea (în milioane EUR): Țara vizată || Rezerva STABEX din pachetul financiar A Côte d'Ivoire || 11,43 Capul Verde || 0,01 Guineea Bissau || 0,30 Sierra Leone || 0,22 Senegal || 0,90 Total || 12,86 -
Cofinanțări din cadrul celui de al 10-lea FED În cadrul celui de al 10-lea FED, au fost semnate
acorduri de transfer pentru cofinanțări de la statele membre în valoare de 116
milioane EUR și s-au deschis credite de angajament în valoare totală de 99 de
milioane EUR, în timp ce creditele de plată s-au deschis pentru sumele încasate
care s-au ridicat la o valoare totală de 93 de milioane EUR. Situația
creditelor de cofinanțare la 31.12.2012 este prezentată în tabelul de mai jos
(în milioane EUR):
|| Credite de angajament || Credite de plată Cofinanțare – pachetul financiar A || 84 || 78 Cofinanțare – intra-ACP || 12 || 12 Cofinanțare – cheltuieli administrative || 3 || 3 || 99 || 93 Următoarele
tabele care se referă la sumele stabilite, contractate și plătite indică cifrele
nete. Tabelele
care prezintă situația pe țări și pe instrumente se găsesc în anexă. 2.1 ALOCĂRI 2.2 CONTURI
AGREGATE 2.3. ALTE INFORMAȚII PRIVIND
GESTIONAREA Cofinanțarea
italiană (1985) Cofinanțarea italiană, în vigoare din 1985, și încă
deschisă în 2011, întrucât „al 4-lea program de reabilitare - Somalia” se afla
în continuate în derulare, a putut fi, în cele din urmă, închisă în 2012. Soldurile disponibile la închidere
au fost rambursate Italiei. PARTEA
a II-a – CONTURILE ANUALE ALE FED: SITUAȚIILE FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE
INVESTIȚII BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII || CA/463/13 || 14 martie 2013 || Documentul 13/072 || || CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Facilitatea DE investiții situații financiare la 31 decembrie 2012 || || || - Situația poziției financiare - Situația rezultatului global - Situația variației resurselor din contribuții - Situația fluxurilor de trezorerie - Note la situațiile financiare || ORG.: E || 3. SITUAȚIILE
FINANCIARE ALE FACILITĂȚII DE INVESTIȚII 3.1
SITUAȚIA
POZIȚIEI FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2012 (în mii EUR) || Note || 31.12.2012 || 31.12.2011 || || || ACTIVE || || || Numerar și echivalente de numerar || 5 || 466 568 || 452 279 Instrumente financiare derivate || 6 || 115 || 434 Împrumuturi și creanțe || 7 || 1 146 280 || 1 033 160 Active financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 333 001 || 251 660 Sume de încasat de la contributori || 9/15 || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 10 || 99 029 || - Alte active || 11 || 224 || 416 || || || Total active || || 2 132 527 || 1 825 259 || || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || || PASIVE || || || Instrumente financiare derivate || 6 || 7 035 || 12 702 Venituri reportate || 12 || 37 808 || 33 003 Sume datorate terților || 13 || 312 086 || 329 660 Alte pasive || 14 || 1 153 || 1 113 || || || Total pasive || || 358 082 || 376 478 || || || RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || Contribuția solicitată statelor membre || 15 || 1 561 309 || 1 281 309 Rezerva de valoare justă || || 68 434 || 41 750 Rezultat reportat || || 144 702 || 125 722 || || || Total resurse din contribuții || || 1 774 445 || 1 448 781 || || || Total pasive și resurse din contribuții || || 2 132 527 || 1 825 259 Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.2 SITUAȚIA REZULTATULUI
GLOBAL PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 (în mii EUR) || Note || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 || || || || || Venituri din dobânzi și venituri similare || 17 || 67 503 || 59 561 || Cheltuieli cu dobânzi și cheltuieli similare || 17 || -1 114 || -940 || || || || || Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare || || 66 389 || 58 621 || || || || || Venituri din taxe și comisioane || 18 || 1 934 || 2 149 || Cheltuieli cu taxe și comisioane || 18 || -292 || -144 || || || || || Venituri nete din taxe și comisioane || || 1 642 || 2 005 || || || || || Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate || || 5 348 || -7 534 || Câștiguri nete realizate din active financiare disponibile pentru vânzare || 19 || 1 045 || 17 228 || Pierderi/câștiguri nete din diferențele de schimb valutar || || -10 575 || 8 376 || || || || || Rezultat net din operațiuni financiare || || -4 182 || 18 070 || || || || || Schimbări legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor, reluări nete || 7 || 597 || 27 452 || Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -8 927 || -6 888 || Deprecierea altor active || 20 || -337 || - || Cheltuieli administrative generale || 21 || -36 202 || -38 006 || || || || || Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 || || || || || Alte elemente ale rezultatului global: || || || || Active financiare disponibile pentru vânzare – rezerva de valoare justă || || || || 1. Variația netă a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 18 551 || 20 574 || 2. Suma netă transferată la profit sau pierderi || 8 || 8 133 || -3 394 || Total active financiare disponibile pentru vânzare || || 26 684 || 17 180 || || || || || Total alte elemente ale rezultatului global || || 26 684 || 17 180 || || || || || Total rezultat global al exercițiului financiar || || 45 664 || 78 434 || Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.3 Situația
VARIAȚIEI resurselor din contribuții pentru exercițiul FINANCIAR încheiat la 31
decembrie 2012 (în mii EUR) || Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total La 1 ianuarie 2012 Note || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781 || || || || Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar 15 || 280 000 || - || - || 280 000 || || || || Profitul exercițiului financiar 2012 || - || - || 18 980 || 18 980 || || || || Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 26 684 || - || 26 684 || || || || Variația resurselor din contribuții || 280 000 || 26 684 || 18 980 || 325 664 || || || || La 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 68 434 || 144 702 || 1 774 445 || || || || || Contribuția solicitată || Rezerva de valoare justă || Rezultat reportat || Total La 1 ianuarie 2011 Note || 1 131 309 || 24 570 || 64 468 || 1 220 347 || || || || Contribuția solicitată statelor membre în cursul exercițiului financiar 15 || 150 000 || - || - || 150 000 || || || || Profitul exercițiului financiar 2011 || - || - || 61 254 || 61 254 || || || || Total alte elemente ale rezultatului global al exercițiului financiar || - || 17 180 || - || 17 180 || || || || Variația resurselor din contribuții || 150 000 || 17 180 || 61 254 || 228 434 || || || || La 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 41 750 || 125 722 || 1 448 781 || || || || || || || || Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.4 SITUAȚIA FLUXURILOR DE
TREZORERIE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2012 (în mii EUR) || Note || De la 1.1.2012 până la 31.12.2012 || De la 1.1.2011 până la 31.12.2011 ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || || || Profitul exercițiului financiar || || 18 980 || 61 254 Ajustări || || || Deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || || 8 927 || 3 172 Schimbări nete legate de deprecierea împrumuturilor și a creanțelor || || -597 || -27 452 Dobânda capitalizată la împrumuturi și creanțe || 7 || -9 622 || -10 512 Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu împrumuturile și creanțele || || -1 407 || -2 801 Variația dobânzii acumulate și a costurilor amortizate cu active financiare păstrate până la scadență || || -751 || - Creșterea veniturilor reportate || || 4 805 || 3 424 Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra împrumuturilor || || 16 044 || -15 337 Efectul variației cursurilor de schimb valutar asupra activelor financiare disponibile pentru vânzare || || -1 204 || 34 Profit din activitățile de exploatare înainte de variația activelor și a pasivelor de exploatare || || 35 175 || 11 782 || || || Plăți ale împrumuturilor || 7 || -233 018 || -237 040 Rambursări ale împrumuturilor || 7 || 115 480 || 104 410 Variația valorii juste a instrumentelor derivate || || -5 348 || 7 534 Creșterea activelor financiare păstrate până la scadență || || -98 278 || - Creșterea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || -81 981 || -67 829 Vânzarea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 19 601 || 24 971 Scăderea altor active || || 192 || 2 756 Creșterea altor pasive || || 40 || 173 Creșterea obligațiilor de plată către Banca Europeană de Investiții || || 6 876 || 4 144 || || || Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de exploatare || || -241 261 || -149 099 || || || ACTIVITĂȚI DE FINANȚARE || || || Contribuții primite de la statele membre || || 236 345 || 136 345 Sume primite de la statele membre pentru subvenții la dobândă || || 43 655 || 76 345 Sume plătite în numele statelor membre pentru subvenții la dobândă || || -24 450 || -22 899 || || || Fluxuri de trezorerie nete din activitățile de finanțare || || 255 550 || 189 791 || || || Creștere netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || || 14 289 || 40 692 Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului financiar || || 452 279 || 411 587 Numerar și echivalente de numerar la sfârșitul exercițiului financiar || || 466 568 || 452 279 || || || Numerarul și echivalentele de numerar sunt compuse din: || || || lichidități; || || 10 588 || 3 127 depozite la termen || || 455 980 || 449 152 || || 466 568 || 452 279 || || || Informații suplimentare privind fluxurile de trezorerie din exploatare || || 2012 || 2011 Dobânzi încasate || || 64 490 || 57 391 Dobânzi plătite || || -1 137 || -1 162 Dividende primite || || 975 || 974 Notele de însoțire fac parte
integrantă din prezentele situații financiare. 3.5 Note
la situațiile financiare de la 31 decembrie 2012 1
Informații generale Facilitatea de investiții („facilitatea” sau „FI”) a fost
instituită în cadrul Acordului de la Cotonou („acordul”) privind cooperarea și
asistența pentru dezvoltare, care a fost negociat la 23 iunie 2000 între grupul
statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific („statele ACP”), pe de o parte,
și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, acordul fiind revizuit la
25 iunie 2005 și la 23 iunie 2010. Facilitatea nu este o entitate juridică distinctă, Banca
Europeană de Investiții („BEI”) gestionând contribuțiile în numele statelor
membre („donatori”), în conformitate cu dispozițiile acordului. În cadrul acordului, finanțarea este asigurată din bugetele
statelor membre ale UE și este plătită în conformitate cu protocoalele
financiare stabilite pentru perioade succesive de cinci-șase ani. În cadrul
acordului și ca urmare a intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a
celui de al doilea protocol financiar (aferent perioadei 2008-2013), denumit
„cel de al 10-lea Fond european de dezvoltare” („FED”), Banca Europeană de
Investiții („BEI” sau „banca”) este împuternicită să gestioneze: -
facilitatea,
un fond reînnoibil de risc în valoare de 3 185,5 milioane EUR, care
vizează promovarea investițiilor din sectorul privat în țările ACP, din care
48,5 milioane EUR sunt alocate țărilor și teritoriilor de peste mări („TTPM”); -
granturi
destinate finanțării subvențiilor la rata dobânzii, valoarea acestora fiind de
400 de milioane EUR pentru țările ACP și de 1,5 milioane EUR pentru țările
TTPM. Până la 10 % din aceste subvenții pot fi utilizate pentru finanțarea
asistenței tehnice aferente proiectelor. Prezentele situații financiare acoperă perioada cuprinsă
între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012. La propunerea Comitetului de direcție al BEI, Consiliul de
administrație al BEI a adoptat, la 14 martie 2013, situațiile financiare și a
autorizat prezentarea acestora, spre aprobare, Consiliului guvernatorilor, la
14 mai 2013. 2
Politici contabile semnificative 2.1 Baza de întocmire - declarația de conformitate Situațiile financiare ale facilității au fost întocmite în
conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS)
astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană. 2.2 Evaluări și estimări contabile semnificative Întocmirea situațiilor financiare presupune utilizarea unor
estimări contabile. De asemenea, aceasta implică, pentru conducerea Băncii
Europene de Investiții, exercitarea capacității sale de analiză în procesul de
aplicare a politicilor contabile ale Facilității de investiții. În cele ce
urmează sunt prezentate domeniile care presupun un grad mai ridicat de analiză
sau de complexitate sau domeniile în care ipotezele și estimările sunt
semnificative pentru situațiile financiare. Cele mai semnificative evaluări și estimări se referă
la următoarele aspecte: §
Valoarea
justă a instrumentelor financiare Atunci când valorile juste
ale activelor și ale pasivelor financiare înregistrate în situația poziției
financiare nu pot fi determinate pe piețele active, acestea sunt stabilite
utilizând o gamă variată de tehnici de evaluare care includ folosirea de modele
matematice. Parametrii pentru aceste modele se preiau, în măsura în care este
posibil, de pe piețele care pot fi observate, însă dacă acest lucru nu este
posibil, la stabilirea valorilor juste este necesar un anumit grad de analiză.
Aceasta implică luarea în considerare a lichidității și a parametrilor
modelului, cum ar fi corelarea și volatilitatea instrumentelor financiare
derivate cu o scadență de peste trei luni. §
Pierderi
din deprecierea împrumuturilor și a creanțelor Facilitatea revizuiește împrumuturile
și creanțele incerte la fiecare dată de raportare pentru a evalua dacă este
necesară înregistrarea în situația rezultatului global a unui provizion pentru
depreciere. În special, la stabilirea nivelului provizionului, este necesară
analiza conducerii Băncii Europene de Investiții în estimarea valorii și a
scadenței viitoarelor fluxuri de trezorerie. Estimările respective se bazează
pe ipoteze cu privire la mai mulți factori, iar rezultatele reale pot varia,
ceea ce duce la modificări viitoare ale provizionului. Pe lângă provizionul
specific pentru împrumuturi și creanțe individuale semnificative, facilitatea
poate înregistra, de asemenea, un provizion global pentru depreciere în ceea ce
privește expunerile care, deși nu sunt identificate în mod specific ca
necesitând un provizion special, au un risc mai mare de neîndeplinire a obligațiilor
de plată decât cel de la momentul la care au fost acordate. În principiu, un împrumut
este considerat depreciat atunci când scadența la plata dobânzii și a principalului
a fost depășită cu 90 de zile sau mai mult și, în același timp, conducerea
Băncii Europene de Investiții consideră că există un indiciu obiectiv de
depreciere. §
Evaluarea
participațiilor necotate disponibile pentru vânzare Evaluarea participațiilor
necotate disponibile pentru vânzare se bazează, în mod obișnuit, pe unul dintre
următoarele elemente: -
tranzacții
recente în condiții obiective de piață; -
valoarea
justă actuală a altui instrument care este în esență identic; -
fluxurile
de trezorerie preconizate, actualizate pe baza ratelor curente care se aplică
elementelor cu scadențe și caracteristici de risc similare sau -
alte
modele de evaluare. Pentru a stabili fluxurile de
trezorerie și ratele de actualizare aferente participațiilor necotate
disponibile pentru vânzare se recurge în foarte mare măsură la estimări.
Facilitatea calibrează periodic tehnicile de evaluare și testează validitatea
lor, utilizând fie prețul operațiunilor curente de piață care pot fi observate
pentru același instrument, fie alte date de piață disponibile și care pot fi
observate. §
Deprecierea
activelor financiare disponibile pentru vânzare Facilitatea consideră
participațiile disponibile pentru vânzare ca fiind depreciate atunci când
valoarea justă a înregistrat o diminuare semnificativă sau prelungită sub
nivelul costurilor sau în cazul în care există dovezi obiective cu privire la
depreciere. Pentru a stabili diminuarea „semnificativă” sau „prelungită” se
recurge la analiză. Facilitatea consideră, în general, că o diminuare este
„semnificativă” începând cu 30 % și „prelungită” atunci când depășește 12
luni. În plus, facilitatea evaluează alți factori, inclusiv volatilitatea
normală a prețului acțiunilor la capitalurile cotate, precum și viitoarele
fluxuri de trezorerie și factorii de actualizare pentru capitalurile necotate. 2.3 Modificări ale politicilor contabile Politicile contabile adoptate
sunt compatibile cu cele ale exercițiului financiar anterior. Facilitatea nu a
adoptat nici un nou standard IFRS și nici nu a modificat un astfel de standard
în cursul exercițiului financiar. Standarde emise, dar care nu
sunt încă în vigoare O serie de noi standarde și
de amendamente ale standardelor și ale interpretărilor sunt în vigoare pentru
perioadele anuale care încep după 1 ianuarie 2012, nefiind aplicate în
întocmirea prezentelor situații financiare. IAS 1 Prezentarea componentelor altor elemente ale
rezultatului global Amendamentele la IAS 1 modifică gruparea componentelor
prezentate în secțiunea „Alte elemente ale rezultatului global”.
Componentele care ar urma să fie reclasificate în viitor la profit și la
pierdere vor fi prezentate separat de componentele care nu vor fi niciodată
reclasificate. Standardul intră în vigoare pentru perioadele care încep la 1
iulie 2012 sau ulterior, adoptarea timpurie fiind permisă. IFRS 9 Instrumente financiare Acest standard, care reprezintă prima etapă a unui proiect
IASB alcătuit din trei părți menit să înlocuiască IAS 39 Instrumente
financiare, redefinește categoriile de active și pasive financiare și
tratamentul lor contabil. Standardul rămâne „în curs de elaborare” și, în cele
din urmă, va înlocui în întregime IAS 39. În prezent, data intrării în vigoare
a standardului este 1 ianuarie 2015. IFRS 9 nu este încă avizat de
Uniunea Europeană. Facilitatea nu intenționează să adopte anticipat acest
standard, iar amploarea impactului nu a fost încă stabilită. Următorul standard a fost emis în 2011; data intrării în
vigoare a acestuia este 1 ianuarie 2013, adoptarea timpurie fiind permisă.
Impactul adoptării acestui standard asupra situațiilor financiare ale facilității
nu a fost încă determinat. IFRS 13 Măsurarea valorii juste Acest standard definește valoarea justă, stabilește un cadru
de măsurare a valorii juste și impune prezentarea de informații cu privire la
măsurarea valorii juste. 2.4 Rezumat al politicilor contabile semnificative Situația
poziției financiare prezintă activele și pasivele în ordinea descrescătoare a
lichidității lor și nu diferențiază elementele curente de cele necurente. 2.4.1 Conversia valutară Pentru prezentarea situațiilor sale financiare, facilitatea
utilizează moneda euro (EUR), care este, de asemenea, și moneda funcțională. Cu
excepția unei mențiuni contrare, informațiile financiare prezentate în EUR au
fost rotunjite la mia cea mai apropiată. Operațiunile în valută sunt convertite la cursul de
schimb în vigoare la data operațiunii. Elementele monetare de activ și pasiv exprimate în alte
valute decât euro sunt convertite în euro la cursul de schimb în vigoare la
data bilanțului. Veniturile sau pierderile care rezultă în urma acestei
conversii se înregistrează în situația rezultatului global. Elementele nemonetare care sunt evaluate la costul
istoric într-o valută sunt convertite folosind cursurile de schimb în vigoare
la datele operațiunilor inițiale. Elementele nemonetare măsurate la valoarea
justă în valută se convertesc folosind cursurile de schimb de la data la care
s-a stabilit valoarea justă. Diferențele de curs valutar apărute în urma decontării
operațiunilor la cursuri valutare diferite față de cele de la data încheierii
operațiunii, precum și diferențele de curs valutar nerealizate pentru activele și
pasivele monetare în valută nedecontate sunt înregistrate în situația
rezultatului global. Elementele din situația rezultatului global se
convertesc în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la sfârșitul
fiecărei luni. 2.4.2 Numerar și echivalente
de numerar Facilitatea definește numerarul și echivalentul de numerar
ca fiind conturi curente, depozite pe termen scurt sau efecte comerciale cu
scadențe inițiale de trei luni sau mai puțin. 2.4.3 Active financiare
altele decât instrumentele financiare derivate Activele financiare sunt contabilizate utilizându-se
principiul datei de decontare. §
Active
financiare păstrate până la scadență Activele financiare păstrate până la scadență cuprind obligațiunile
cotate cu intenția de a le păstra până la scadență. Aceste obligațiuni sunt înregistrate inițial la valoarea lor
justă, la care se adaugă orice cost de tranzacție direct imputabil. Diferența
dintre prețul de intrare și valoarea de rambursare este amortizată în
conformitate cu metoda dobânzii efective pe parcursul duratei de viață rămase a
obligațiunii. Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există
dovezi obiective conform cărora un activ financiar sau un grup de active
financiare s-a depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare
se consideră a fi depreciat numai atunci când există dovezi obiective de
depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avut loc după
recunoașterea inițială a activului (un „eveniment de pierdere” înregistrat),
iar evenimentul respectiv de pierdere (sau „evenimentul”) are un impact asupra
viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale
grupului de active financiare care poate fi estimat în mod fiabil. Pierderea
din depreciere este înregistrată în contabilitate la profit sau la pierdere,
iar valoarea pierderii este calculată ca fiind diferența dintre valoarea
contabilă și valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate,
actualizate la rata inițială a dobânzii efective a instrumentului. §
Împrumuturi Împrumuturile acordate de facilitate sunt înregistrate în
activele facilității atunci când se fac plăți în numerar către debitori.
Împrumuturile respective se înregistrează inițial la costuri (sume nete
plătite), care reprezintă valoarea justă a numerarului furnizat pentru emiterea
împrumutului, inclusiv orice cost de tranzacție, și sunt evaluate ulterior la
costurile amortizate, folosind metoda ratei efective, din care se scade orice
provizion pentru depreciere sau neîncasare. §
Active
financiare disponibile pentru vânzare Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt cele
desemnate ca atare sau care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi desemnate la
valoarea justă prin profit sau pierdere, deținute până la scadență sau
împrumuturi și creanțe. Acestea includ instrumentele de capitaluri proprii și
investițiile în fonduri cu capital de risc. După măsurarea inițială, activele financiare disponibile
pentru vânzare sunt ulterior preluate la valoarea justă. Trebuie să se țină
seama de următoarele aspecte în măsurarea valorii juste a participațiilor, care
nu poate fi stabilită în baza piețelor active. a.
Fonduri
cu capital de risc Valoarea justă a fiecărui fond cu capital de risc se bazează
pe cea mai recentă valoare a activului net (VAN) disponibilă, raportată de
către fond, în cazul în care se calculează pe baza orientărilor internaționale
de evaluare recunoscute a fi conforme cu IFRS (de exemplu: Orientările internaționale
de evaluare a participațiilor și a capitalului de risc - International
Private Equity and Venture Capital Valuation guidelines, orientările IPEV,
astfel cum au fost publicate de Asociația Europeană a Capitalului de Risc). Cu
toate acestea, facilitatea poate decide să ajusteze VAN raportată de fond în
cazul în care intervin anumite aspecte care pot afecta evaluarea. b.
Participații
directe Valoarea justă a investiției se stabilește pe baza ultimelor
situații financiare disponibile, reutilizând, dacă este cazul, același model ca
și cel folosit la achiziționarea participației. Câștigurile sau pierderile nerealizate cu fondurile cu
capital de risc și cu participațiile directe sunt înscrise în resursele din
contribuții până când investițiile respective sunt vândute, încasate sau cedate
sau până când se stabilește că investițiile respective s-au depreciat. În cazul
în care se stabilește că o investiție disponibilă pentru vânzare s-a depreciat,
câștigurile sau pierderile cumulate nerealizate și înregistrate anterior în
contabilitate la capitaluri proprii sunt incluse în situația rezultatului
global. Pentru investițiile necotate, valoarea justă se stabilește
prin aplicarea unor tehnici de evaluare recunoscute (de exemplu, fluxuri de
trezorerie actualizate sau multiple). Aceste investiții sunt contabilizate la
costuri atunci când valoarea justă nu poate fi măsurată în mod fiabil. Trebuie
remarcat faptul că, în primii 2 ai investițiilor, acestea sunt înregistrate în
contabilitate la costuri. De regulă, participațiile achiziționate de facilitate
reprezintă investiții în fonduri de investiții în societăți necotate sau în
fonduri cu capital de risc. În conformitate cu practicile din cadrul
sectorului, investițiile respective sunt, în general, subscrise în comun de o
serie de investitori care nu sunt în măsură să influențeze în mod individual
operațiunile curente și activitățile de investiții ale unui astfel de fond. În
consecință, faptul că un investitor ocupă o poziție în cadrul unui organism de
conducere al unui astfel de fond nu înseamnă, în principiu, că investitorul
poate influența operațiunile curente ale fondului. În plus, investitorii
individuali într-un fond de investiții în societăți necotate sau într-un fond
cu capital de risc nu stabilesc politicile unui fond, cum ar fi politicile de
distribuție privind dividendele sau alte distribuții. De obicei, astfel de
decizii sunt adoptate de conducerea unui fond, în baza acordului acționarilor,
care reglementează drepturile și obligațiile conducerii și ale tuturor acționarilor
fondului. De asemenea, acordul acționarilor îi împiedică, în general, pe
investitorii individuali să încheie operațiuni bilaterale care implică sume
importante cu fondul, să schimbe personalul de conducere sau să obțină acces
privilegiat la informații tehnice esențiale. Investițiile facilității sunt
executate în conformitate cu practicile din cadrul sectorului menționate
anterior, asigurându-se faptul că facilitatea nici nu controlează, nici nu
exercită vreo formă de influență semnificativă, în sensul IAS 27 și IAS 28,
asupra vreuneia dintre aceste investiții, nici asupra investițiilor în cazul
cărora facilitatea deține peste 20 % din drepturile de vot. §
Garanții La recunoașterea inițială, garanțiile financiare sunt
recunoscute la valoarea justă care corespunde valorii actualizate nete (VAN) a
primelor preconizate. Acest calcul se efectuează la data lansării fiecărei
operațiuni, iar rezultatul obținut se înregistrează în bilanț ca „garanție financiară”
la rubrica „Alte active” și „Alte pasive”. Ulterior recunoașterii inițiale, pasivele facilității în
temeiul unor astfel de garanții sunt evaluate la suma cea mai mare dintre: -
cea mai
bună estimare a cheltuielilor necesare pentru stingerea oricărei obligații
financiare care apare ca urmare a garanției, care se estimează în baza tuturor
factorilor relevanți și a informațiilor relevante existente la data situației
poziției financiare; -
suma
recunoscută inițial, din care se scade amortizarea cumulată. Amortizarea sumei
recunoscute inițial se efectuează utilizându-se metoda evaluării actuariale. Orice creștere sau descreștere a pasivelor legate de garanțiile
financiare este evidențiată în situația rezultatului global la rubrica
„Venituri din taxe și comisioane”. Activele facilității care fac obiectul unei astfel de garanții
sunt ulterior amortizate utilizându-se metoda evaluării actuariale și sunt
testate pentru a stabili dacă sunt depreciate. În plus, atunci când se semnează un acord de garantare, acesta
este prezentat ca un pasiv contingent pentru facilitate, iar atunci când garanția
este angajată, ca un angajament pentru facilitate. 2.4.4 Deprecierea activelor
financiare Facilitatea evaluează la data fiecărui bilanț dacă există
dovezi obiective conform cărora un activ financiar s-a depreciat. Un activ
financiar sau un grup de active financiare se consideră a fi depreciat numai
atunci când există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai
multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activului (un
„eveniment de pierdere” înregistrat), iar evenimentul respectiv de pierdere are
un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului
financiar sau ale grupului de active financiare care poate fi estimat în mod
fiabil. Dovezile de depreciere pot include indicii conform cărora debitorul sau
un grup de debitori se află într-o situație financiară extrem de dificilă, în
situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată sau de abatere de la plata
dobânzilor sau a principalului, probabilitatea că vor intra în procedura de
faliment sau altă procedură de reorganizare financiară și atunci când datele
care pot fi observate indică faptul că există o scădere măsurabilă în
viitoarele fluxuri de trezorerie estimate, cum ar fi modificări privind
arieratele sau condițiile economice corelate cu neîndeplinirea obligațiilor de
plată. Pentru împrumuturile în curs la sfârșitul exercițiului
financiar și înregistrate la costuri amortizate, deprecierile se evidențiază
odată cu prezentarea dovezii obiective cu privire la riscurile de nerecuperare
a sumelor, integral sau parțial, în conformitate cu condițiile contractuale inițiale
sau cu valoarea echivalentă. În cazul în care există dovezi obiective conform
cărora s-a înregistrat o pierdere din depreciere, valoarea pierderii este
calculată ca fiind diferența dintre valoarea contabilă a activelor și valoarea
actuală a viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate. Valoarea contabilă a
activului se reduce prin utilizarea unui cont de provizion pentru depreciere,
iar valoarea pierderii este înregistrată în situația rezultatului global.
Veniturile din dobânzi continuă să fie acumulate la valoarea contabilă redusă,
pe baza ratei dobânzii efective a activului. Împrumuturile, împreună cu
provizioanele aferente pentru depreciere, sunt scoase din evidențe atunci când
nu există perspective realiste privind o recuperare viitoare. În cazul în care,
într-un an ulterior, valoarea estimată a pierderii din depreciere crește sau
scade ca urmare a unui eveniment produs după ce deprecierea a fost recunoscută,
pierderea din depreciere recunoscută anterior crește sau scade prin ajustarea
contului de provizion pentru depreciere. Facilitatea efectuează evaluări ale riscului de credit
pentru fiecare operațiune individuală și nu ia în considerare o depreciere
globală. Pentru activele financiare disponibile pentru vânzare,
facilitatea evaluează la fiecare dată a bilanțului dacă există dovezi obiective
conform cărora o investiție s-a depreciat. Dovezile obiective ar urma să
includă o scădere semnificativă sau prelungită a valorii juste a investiției
sub nivelul costurilor acesteia. În cazul în care există dovezi de depreciere,
pierderea cumulată (măsurată ca diferența dintre costul de achiziție și
valoarea justă curentă, din care se scade orice pierdere din depreciere
aferentă investiției respective înregistrată anterior în situația rezultatului
global) este scoasă din resursele din contribuții și este înregistrată în situația
rezultatului global. Pierderile din deprecierea activelor financiare
disponibile pentru vânzare nu sunt reluate prin situația rezultatului global;
creșterile valorii juste a acestora după depreciere sunt înregistrate în
contabilitate direct la resursele din contribuții. Departamentul de gestionare a riscurilor din cadrul Băncii
Europene de Investiții revizuiește activele financiare din perspectiva
deprecierii cel puțin o dată pe an. Ajustările care rezultă includ o
regularizare a actualizării în situația rezultatului global pe durata de viață
a activului și orice altă ajustare necesară cu privire la reevaluarea
deprecierii inițiale. 2.4.5 Instrumente financiare derivate Instrumentele financiare derivate includ swapurile valutare
încrucișate, swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii și contractele valutare
la termen. În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate
încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor operațiunilor
de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în
vederea acoperirii împotriva riscurilor a pozițiilor sale legate de cursul de
schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro, în
vederea compensării profitului sau a pierderilor cauzate de variația cursului
de schimb. Facilitatea nu utilizează niciuna dintre posibilitățile de
acoperire împotriva riscurilor prevăzute de IAS 39. Toate instrumentele
financiare derivate se măsoară la valoarea justă prin profit sau pierdere și
sunt raportate ca instrumente financiare derivate. Valorile juste sunt calculate
mai întâi pe baza modelelor de fluxuri de trezorerie actualizate, a modelelor
de evaluare a opțiunii și a cotațiilor terților. Instrumentele financiare derivate sunt înregistrate la
valoarea justă și contabilizate ca active atunci când valoarea justă a acestora
este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea justă a acestora este negativă.
Variația valorii juste a instrumentelor financiare derivate este inclusă în
rubrica „Rezultat net din operațiuni financiare”. Instrumentele financiare derivate sunt recunoscute inițial
în funcție de data tranzacției. 2.4.6 Contribuții Contribuțiile de la statele membre sunt înscrise ca creanțe
în situația poziției financiare la data deciziei Consiliului de stabilire a
contribuției financiare pe care statele membre urmează să o plătească facilității. Contribuțiile statelor membre îndeplinesc următoarele condiții
și, prin urmare, sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii: -
astfel
cum se prevede în acordul de contribuție, statele membre decid în ceea ce privește
utilizarea activelor nete ale facilității în eventualitatea lichidării facilității; -
acestea
se încadrează în categoria de instrumente care este subordonată tuturor
celorlalte categorii de instrumente; -
toate
instrumentele financiare din categoria de instrumente care este subordonată
tuturor celorlalte categorii de instrumente au caracteristici identice; -
instrumentul
nu include caracteristici care să necesite clasificarea ca pasive și -
fluxurile
de trezorerie preconizate totale care pot fi atribuite instrumentului pe durata
de viață a acestuia se bazează în mare parte pe profit sau pierdere, pe variația
activelor nete înregistrate sau pe variația valorii juste a activelor nete
înregistrate sau neînregistrate ale facilității pe durata de viață a
instrumentului. 2.4.7 Venituri din dobânzile aferente împrumuturilor Dobânzile aferente împrumuturilor acordate de facilitate
sunt înregistrate în situația rezultatului global („Dobânzi și venituri
similare”) și în situația poziției financiare („Împrumuturi și creanțe”) pe
baza contabilității de angajamente, utilizându-se rata dobânzii efective,
aceasta fiind rata care actualizează în mod exact viitoarele plăți sau încasări
de numerar preconizate pe durata de viață estimată a împrumutului la valoarea
contabilă netă a acestuia. Odată ce valoarea înregistrată a împrumutului a fost
redusă ca urmare a deprecierii, veniturile din dobânzi continuă să fie
contabilizate utilizându-se rata dobânzii inițială efectivă aplicată noii
valori contabile. 2.4.8 Subvenții la dobândă și asistență tehnică Ca parte a activității sale, facilitatea gestionează subvențiile
la dobândă și asistența tehnică în numele statelor membre. Partea contribuțiilor statelor membre alocată plății subvențiilor
la dobândă nu se contabilizează în resursele din contribuții ale facilității,
ci este clasificată ca sumă datorată terților. Facilitatea efectuează plățile
către beneficiarii finali și reduce apoi sumele datorate terților. Atunci când sumele subscrise pentru subvențiile la dobândă și
asistență tehnică nu sunt acordate integral, acestea sunt reclasificate ca o
contribuție la facilitate. 2.4.9 Venituri din dobânzi aferente numerarului și
echivalentelor de numerar Veniturile din dobânzi aferente numerarului și
echivalentelor de numerar sunt înregistrate în situația rezultatului global al
facilității pe măsura obținerii acestora. 2.4.10
Taxe, comisioane și
dividende Taxele percepute pentru serviciile prestate într-o anumită
perioadă sunt înregistrate în contabilitate ca venit, pe măsură ce serviciile
sunt prestate. Comisioanele de angajament sunt reportate și sunt înregistrate
ca venituri utilizându-se metoda dobânzii efective pentru perioada cuprinsă
între momentul plății și cel al rambursării împrumutului în cauză. Dividendele aferente activelor financiare disponibile pentru
vânzare sunt înregistrate în momentul încasării. 2.4.11
Fiscalitate Protocolul
privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, anexat la Tratatul
privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
prevede că bunurile, veniturile și alte proprietăți ale instituțiilor Uniunii
sunt exonerate de orice impozite directe. 3
Gestionarea riscurilor Această notă prezintă informații privind expunerea facilității
la riscurile de credit și financiare și privind gestionarea și controlul acestora,
în special principalele riscuri aferente utilizării de instrumente financiare.
Acestea sunt: -
riscul
de credit – riscul de pierderi care rezultă din neîndeplinirea obligațiilor de
plată de către client sau de către contrapartidă, generat de toate formele de
expunere la riscul de credit, inclusiv la riscul de decontare; -
riscul
de lichiditate – riscul ca o entitate să se confrunte cu dificultăți în
îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor financiare care sunt decontate
prin predarea de numerar sau a altui activ financiar; -
riscul
de piață – expunere la variabilele de piață care pot fi observate, cum ar fi
ratele dobânzii, cursurile de schimb valutar și prețurile de piață ale
participațiilor. 3.1
Organizarea gestionării
riscurilor Banca Europeană de Investiții își adaptează în permanență
modul de gestionare a riscurilor. Sistemul de gestionare a riscurilor de care dispune BEI
identifică, evaluează, monitorizează și raportează, în mod independent,
riscurile de credit și de preț al participațiilor la care este expusă
facilitatea. Într-un cadru în care se menține separarea sarcinilor, gestionarea
riscurilor este independentă de activitatea operațională. Directorul general
responsabil cu gestionarea riscurilor prezintă rapoarte în materie de risc
vicepreședintelui desemnat al Băncii Europene de Investiții. Vicepreședintele
desemnat se întâlnește în mod periodic cu membrii Comitetului de audit pentru a
discuta pe tema riscurilor. Acesta este, de asemenea, responsabil de informarea
Comitetului de gestionare al Băncii Europene de Investiții și a Consiliului de
administrație al acesteia cu privire la riscuri. 3.2 Riscul de credit Riscul de credit corespunde pierderii potențiale care ar
putea rezulta din neîndeplinirea obligațiilor de plată de către client sau de
către contrapartidă, generate de toate formele de expunere la riscul de credit,
inclusiv la riscul de decontare. 3.2.1.
Politica privind
riscul de credit Atunci când efectuează analiza de
credit a contrapartidelor în operațiunile de creditare, BEI evaluează riscul de
credit pentru a-l cuantifica și a-l tarifa. Facilitatea a elaborat o
metodologie de rating intern pentru întreprinderi sau instituții financiare în
scopul de a stabili ratingurile interne ale principalilor săi
debitori/beneficiari de garanții. Metodologia se bazează pe un sistem de fișe
de evaluare adaptate pentru fiecare tip de contrapartidă de credit importantă
(de exemplu, întreprinderi, bănci, entități din sectorul public etc.). Luând în
considerare atât cele mai bune practici din domeniul bancar, cât și principiile
stabilite în cadrul Acordului de la Basel privind capitalurile internaționale
(Basel II), toate contrapartidele care sunt semnificative pentru profilul de
credit al unei anumite operațiuni sunt clasificate în categorii de rating
intern, utilizându-se metodologia de rating intern pentru tipul respectiv de
contrapartidă. Fiecărei contrapartide i se atribuie inițial un rating intern
care reflectă ratingul pe termen lung în monedă străină al contrapartidei (sau
echivalentul în moneda națională, atunci când este necesar), în urma unei
analize aprofundate a profilului de risc al contrapartidei și în funcție de
contextul riscului de țară aplicabil. Evaluarea creditului de finanțare a
proiectelor și a altor operațiuni structurate cu opțiuni limitate nu face
obiectul metodologiei de rating intern și utilizează instrumente de evaluare a
riscurilor de credit relevante pentru acest sector, care se concentrează în
principal asupra disponibilității fluxului de trezorerie și a capacității de
onorare a serviciului datoriei. Aceste instrumente includ analiza cadrului
contractual al proiectelor, analiza contrapartidei și simulări ale fluxului de
trezorerie. Ca și în cazul întreprinderilor și al instituțiilor financiare,
fiecărui proiect i se atribuie un rating de risc intern și o pierdere
preconizată. În cazul tuturor operațiunilor
nesuverane (sau nesuverane garantate/asimilate) există limite în ceea ce privește
nivelul operațiunilor specifice și dimensiunea contrapartidei. Valoarea
nominală maximă a fiecărei operațiuni nu poate depăși o anumită limită, care
depinde de pierderile preconizate ale operațiunii. Limitele de contrapartidă se
aplică expunerilor consolidate. De regulă, limitele respective reflectă
dimensiunea fondurilor proprii ale contrapartidelor, precum și totalul finanțării
lor externe pe termen lung. Pentru a atenua riscul de credit, facilitatea utilizează
diverse instrumente de îmbunătățire a calității creditului, și anume: -
titluri
de valoare legate de proiect (de exemplu, gaj asupra acțiunilor, gaj asupra
activelor, cesiune de drepturi, gaj asupra conturilor) sau/și -
garanții,
în general furnizate de sponsorul proiectului finanțat (de exemplu, garanții de
finalizare, garanții privind prima cerere). În plus, facilitatea utilizează rareori instrumente de
îmbunătățire a calității creditului care nu sunt direct corelate cu riscurile
proiectului, cum ar fi garanțiile sau garanțiile bancare. Facilitatea nu utilizează niciun tip de derivate de credit
pentru a atenua riscul de credit. 3.2.2.
Expunerea maximă la riscul de credit fără a lua în
considerare o garanție sau alte instrumente de îmbunătățire a calității
creditului Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de
credit pentru elementele din situația poziției financiare, inclusiv
instrumentele derivate. Expunerea maximă este prezentată în formă brută,
înainte de producerea efectului de atenuare prin utilizarea garanției. Expunere maximă (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011 ACTIVE || || Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279 Instrumente financiare derivate || 115 || 434 Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 033 160 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - Alte active || 224 || 416 Total active || 1 799 526 || 1 573 599 || || ÎN AFARA BILANȚULUI || || Pasive contingente || || - Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000 Angajamente || || - Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092 - Garanții executate || 6 224 || 7 909 Total în afara bilanțului || 775 268 || 729 001 || || Total expunere la riscul de credit || 2 574 794 || 2 302 600 3.2.3.
Riscul de credit
pentru împrumuturi și creanțe 3.2.3.1
Măsurarea
riscului de credit pentru împrumuturi și creanțe Fiecare operațiune de creditare
efectuată de facilitate beneficiază de o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și
de o cuantificare a pierderilor preconizate, care se reflectă într-un sistem de
clasificare a împrumuturilor. Acesta este stabilit ținându-se seama de criterii
general acceptate, pe baza calității debitorului, a scadența creditului, a
garanției și, după caz, a garantului. Sistemul de clasificare a
împrumuturilor conține metodologiile, procesele, bazele de date și sistemele
informatice care sprijină evaluarea riscului de credit în operațiunile de
creditare și cuantificarea pierderilor estimate. Acesta sintetizează o
cantitate mare de informații, scopul fiind acela de a oferi o clasificare
relativă a riscurilor de credit pentru împrumuturi. Sistemele de clasificare a
împrumuturilor reflectă valoarea curentă a nivelului estimat al „pierderii
preconizate”, calculată în funcție de probabilitatea neîndeplinirii obligațiilor
de plată de către principalii debitori, de expunerea la risc și de gravitatea
pierderii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. Sistemele de
clasificare a împrumuturilor sunt utilizate în următoarele scopuri: -
ca ajutor
pentru o evaluare mai fină și mai cantitativă a riscurilor creditării; -
ca
sprijin în distribuirea eforturilor de monitorizare; -
ca
descriere a calității portofoliului de credite la o anumită dată; -
ca
informație utilă pentru luarea deciziilor privind evaluarea riscurilor pe baza
pierderilor preconizate. Pentru stabilirea unui sistem de
clasificare a împrumuturilor se iau în calcul următoarele elemente: i)
bonitatea debitorului: organismul de gestionare a riscului
verifică în mod independent debitorii și evaluează bonitatea lor pe baza unor
metodologii interne și a unor date externe. În conformitate cu Acordul avansat
privind Basel II ales, banca a elaborat o metodologie de rating intern pentru
stabilirea ratingurilor interne ale debitorilor și ale garanților. Aceasta se
bazează pe o serie de fișe de evaluare specifice pentru diferitele tipuri
definite de contrapartidă; ii)
neîndeplinire corelată a obligațiilor de plată: se
cuantifică posibilitatea ca atât debitorul, cât și garantul să se confrunte
simultan cu dificultăți financiare. Cu cât probabilitatea de neîndeplinire
corelată a obligațiilor de plată de către debitor și de către garant este mai
mare, cu atât este mai scăzută valoarea garanției și, în consecință, cu atât
este mai joasă poziția ocupată în sistemul de clasificare; iii)
valoarea instrumentelor de garantare și a
titlurilor de valoare: această valoare se stabilește în funcție de combinația
dintre bonitatea creditorului și tipul de instrument utilizat; iv)
cadrul contractual: un cadru contractual solid va
contribui la creșterea calității creditului și va permite o mai bună poziționare
în sistemul de clasificare intern; v)
durata împrumutului: în cazul în care toate
celelalte condiții sunt egale, cu cât împrumutul este acordat pe un termen mai
lung, cu atât este mai ridicat riscul de a întâmpina dificultăți în
administrarea împrumutului. Pierderea preconizată în cazul unui
împrumut se calculează combinând cele cinci elemente prezentate anterior. În
funcție de nivelul acestei pierderi, un împrumut se încadrează în una dintre
următoarele clase ale sistemului de clasificare: A Împrumuturi de primă calitate:
există trei subcategorii - A cuprinde toate riscurile suverane ale UE, și anume
împrumuturi acordate statelor membre sau garantate în totalitate, în mod
explicit și necondiționat de către statele membre, în cazul cărora nu se prevăd
dificultăți de rambursare și pentru care se alocă o pierdere preconizată de
0 %; A + reprezintă împrumuturi acordate (sau garantate) de entități,
altele decât statele membre, în cazul cărora nu se preconizează deteriorarea în
timp; A- include operațiunile de împrumut în cazul cărora există îndoieli cu
privire la menținerea statutului curent (de exemplu, din cauza unei scadențe
îndelungate sau a faptului că pentru o garanție excelentă în condiții normale
există riscul unei mari volatilități a prețurilor în viitor), dar în cazul
cărora se așteaptă ca riscul de evoluție negativă să fie destul de limitat. B Împrumuturi de înaltă calitate:
acestea reprezintă o categorie de active în care banca are încredere, cu toate
că o deteriorare minoră nu este exclusă în viitor. B + și B- sunt utilizate
pentru a indica probabilitatea relativă a producerii unei astfel de
deteriorări. C Împrumuturi de calitate bună:
un exemplu ar putea fi împrumuturile negarantate acordate băncilor și corporațiilor
solide, pe 7 ani sau cu amortizare și scadență echivalente în momentul plății. D Acest calificativ se găsește la
limita dintre creditele „de calitate acceptabilă” și cele care s-au confruntat
cu anumite dificultăți. Această categorie de demarcare în ceea ce privește
clasificarea împrumuturilor este definită cu mai multă precizie prin divizarea
în două subcategorii, D+ și D-. Împrumuturile cotate D- necesită o monitorizare
sporită. E Această categorie din sistemul
de clasificare cuprinde împrumuturi cu un profil de risc mai ridicat decât
profilul acceptat în general. Acesta include și împrumuturi care, pe durata vieții,
s-au confruntat cu probleme grave, iar alunecarea către o situație în care să
se înregistreze pierderi nu poate fi exclusă. Din acest motiv, împrumuturile
fac obiectul unei monitorizări atente și intense. Subcategoriile E + și E-
servesc la diferențierea intensității acestui proces special de monitorizare,
în cazul operațiunilor cotate cu E- fiind foarte probabil ca serviciul datoriei
să nu poată fi asigurat în mod regulat și, prin urmare, să fie necesară o
anumită formă de restructurare a datoriei, care ar putea duce la o pierdere din
depreciere. F F (fail - eșec)
reprezintă împrumuturi cu riscuri inacceptabile. Împrumuturile din categoria F-
pot apărea numai din operațiuni în curs, în cazul cărora s-au înregistrat, după
semnare, situații neprevăzute, excepționale și dramatice. Toate operațiunile în
cazul cărora se înregistrează o pierdere de capital pentru facilitate sunt
clasificate F și se aplică o dispoziție specifică. În general, împrumuturile din categoria D- sau din
categorii inferioare sunt plasate pe „lista de supraveghere”. Cu toate acestea,
în cazul în care un împrumut a fost aprobat inițial cu un profil de risc D- sau
mai scăzut, acesta va fi înscris pe „lista de supraveghere” doar în urma unui
eveniment de credit semnificativ care provoacă o deteriorare suplimentară a
poziției ocupate în sistemul de clasificare a împrumuturilor. Tabelul din secțiunea 3.2.3.3 prezintă analiza calității
creditelor pentru portofoliul de credite al facilității, care se bazează pe
diferitele clase din sistemul de clasificare a împrumuturilor, astfel cum sunt
descrise mai sus. 3.2.3.2
Analiza
expunerii la riscul de credit pentru împrumuturi Tabelul următor prezintă expunerea maximă la riscul de
credit pentru împrumuturile semnate și plătite, în funcție de natura
debitorului, ținându-se seama de garanțiile furnizate de garanți: La 31.12.2012 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total Bănci || 12 630 || 136 695 || 207 582 || 356 907 Întreprinderi || 20 077 || 78 171 || 478 358 || 576 606 Instituții publice || 30 462 || - || 18 || 30 480 State || - || 5 819 || 176 468 || 182 287 Total sume plătite || 63 169 || 220 686 || 862 425 || 1 146 280 Semnate, dar neplătite || 14 091 || 142 963 || 591 990 || 749 044 La 31.12.2011 în mii EUR || Garantate || Alte instrumente de îmbunătățire a calității creditului || Negarantate || Total Bănci || 13 026 || 97 994 || 197 245 || 308 265 Întreprinderi || 15 699 || 55 601 || 475 012 || 546 312 Instituții publice || 37 670 || - || - || 37 670 State || - || 6 214 || 134 699 || 140 913 Total sume plătite || 66 395 || 159 809 || 806 956 || 1 033 160 Semnate, dar neplătite || 10 434 || 173 484 || 517 174 || 701 092 Evenimentele de credit ale portofoliului
facilității care afectează debitorii și garanții acesteia sunt monitorizate în
mod continuu de Ops B, direcția operațională a BEI pentru operațiuni în afara
UE. În special, drepturile contractuale sunt evaluate de la caz la caz, în
situația în care se înregistrează o deteriorare a ratingului și/sau
neîndeplinirea unei obligații de plată contractuale. Ori de câte ori este
necesar, se iau măsuri de atenuare, în conformitate cu orientările privind
riscul de credit. De asemenea, în cazul unei reînnoiri a unor garanții bancare
primite pentru împrumuturile sale, facilitatea se asigură că acestea sunt
înlocuite sau că se adoptă măsuri în timp util. Ca un răspuns imediat la evoluțiile
înregistrate pe piețele financiare începând din septembrie 2008, facilitatea a
acționat în vederea consolidării dispozițiilor sale în materie de monitorizare și
de gestionare a riscurilor. În acest scop, în aprilie 2011, Ops B a creat o
divizie autonomă de monitorizare care se subordonează direct directorului
general și care are sarcina de a monitoriza împrumuturile din punct de vedere
financiar și contractual. Scopul său este de a promova schimbul de informații
între departamente și de a recomanda proceduri de raportare și de gestionare
operațională care să fie utilizate în perioade de criză financiară, obiectivul
fiind acela de a reacționa rapid, dacă este necesar. 3.2.3.3
Analiza
calității creditului în funcție de tipul debitorului Tabelele de mai jos prezintă analiza calității creditului
pentru portofoliul de credite al facilității, la 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie
2011, în funcție de poziția acestora în cadrul sistemului de clasificare a
împrumuturilor, pe baza expunerilor semnate (plătite și neplătite). La 31.12.2012 În mii EUR || || Categorie superioară || Categorie standard || Riscul minim acceptabil || Risc ridicat || Neclasificat || Total || || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || || Debitor || Bănci || 50 000 || 24 342 || 21 864 || 529 325 || 337 014 || 962 545 Întreprinderi || 7 466 || 8 006 || - || 605 672 || - || 621 144 Instituții publice || - || - || - || 70 480 || - || 70 480 State || - || - || - || 241 155 || - || 241 155 Total || || 57 466 || 32 348 || 21 864 || 1 446 632 || 337 014 || 1 895 324 La 31.12.2011 În mii EUR || || Categorie superioară || Categorie standard || Riscul minim acceptabil || Risc ridicat || Neclasificat || Total || || De la A la B- || C || D+ || D- și categorii inferioare || || Debitor || Bănci || 50 002 || 9 674 || 39 966 || 356 629 || 351 476 || 807 747 Întreprinderi || 3 917 || 5 279 || - || 635 825 || - || 645 021 Instituții publice || - || - || - || 38 761 || - || 38 761 State || - || - || - || 242 723 || - || 242 723 Total || || 53 919 || 14 953 || 39 966 || 1 273 938 || 351 476 || 1 734 252 3.2.3.4
Concentrarea
riscurilor aferente împrumuturilor și creanțelor 3.2.3.4.1 Analiză geografică În funcție de țara din care provine debitorul, portofoliul
de credite al facilității poate fi analizat prin raportare la următoarele
regiuni geografice (în mii EUR): Țara din care provine debitorul || 31.12.2012 || 31.12.2011 Debitor din regiunea ACP || 84 051 || 99 543 Uganda || 140 833 || 117 035 Debitor din regiunea Africa de Vest || 33 856 || 14 161 Mozambic || 137 745 || 126 666 Mauritania || 65 670 || 43 427 Etiopia || 81 666 || 84 266 Republica Dominicană || 67 991 || 66 118 Kenya || 131 566 || 65 611 Camerun || 72 525 || 60 706 Zambia || 18 772 || 43 294 Congo (Republica Democratică) || 28 415 || 8 980 Nigeria || 14 383 || 28 691 Debitor din regiunea Pacific || 17 767 || 20 603 Debitor din regiunea Africa Centrală || 10 431 || 12 109 Jamaica || 71 027 || 59 317 Madagascar || - || 1 253 Mauritius || 11 302 || 12 732 Ghana || 5 642 || 7 812 Angola || 10 009 || 13 598 Trinidad și Tobago || 1 483 || 1 002 Burkina Faso || 10 727 || 12 588 Malawi || 4 950 || 5 833 Noua Caledonie || 4 198 || 4 673 Rwanda || 9 641 || 11 197 Niger || 4 146 || 3 950 Polinezia Franceză || 2 631 || 3 131 Botswana || - || - Senegal || 5 837 || 10 329 Lesotho || 3 827 || 3 902 Vanuatu || 3 639 || 3 917 Belize || 13 || 103 Grenada || 2 477 || 2 698 Gabon || 1 011 || 1 509 Togo || 52 644 || 53 224 Capul Verde || 27 073 || 28 405 Djibouti || 762 || 777 Haiti || 4 654 || - Saint Lucia || 2 916 || - Total || 1 146 280 || 1 033 160 3.2.3.4.2
Analiză
pe sectoare Tabelul următor analizează portofoliul de credite al
facilității în funcție de sectorul în care își desfășoară activitatea
debitorul. Operațiunile care sunt plătite unui intermediar financiar înainte de
a fi plătite beneficiarului final sunt prezentate la rubrica „Împrumuturi
globale” (în mii EUR): Sectorul debitorului || 31.12.2012 || 31.12.2011 Împrumuturi globale și contracte de agenție || 252 662 || 218 912 Transportatori aerieni și aeronautică || 13 || 103 Aeroporturi și sisteme de gestionare a traficului aerian || 30 480 || 31 052 Materii prime și minerit || 168 911 || 135 573 Produse chimice, materiale plastice și produse farmaceutice || - || 20 400 Apă potabilă, tratarea apei || 38 697 || 33 247 Electricitate, cărbune și altele || 409 090 || 358 745 Lanț alimentar || - || 1 244 Bunuri de investiții/bunuri de consum de folosință îndelungată || 3 827 || 3 902 Transport maritim și altele || 5 819 || 6 214 Prelucrarea materialelor, construcții || 24 154 || 29 025 Lanțul hârtiei || 4 747 || 4 840 Drumuri și autostrăzi || 73 921 || 62 856 Telecomunicații || 18 427 || 24 963 Sectorul terțiar și alte sectoare || 115 532 || 102 084 Total || 1 146 280 || 1 033 160 3.2.3.5
Arierate
la rambursarea împrumuturilor Arieratele sunt identificate, monitorizate și raportate în
conformitate cu un set de proceduri denumite „Orientări pentru monitorizarea
plăților efectuate cu întârziere”. Monitorizarea și raportarea sumelor corespunzătoare
arieratelor sunt, în general, asigurate de unitatea „Plăți întârziate” (Late
Payment Unit - LPU) din cadrul Direcției „Gestionarea și restructurarea
tranzacțiilor” a BEI. LPU întocmește un raport lunar privind tranșele de
împrumut neplătite ale facilității, care conține un tabel în care se compară de
la o lună la alta arieratele mai mari de opt zile. Raportul lunar oferă informații
detaliate privind măsurile deja luate sau care urmează să fie luate în funcție
de țară, împrumut și tranșă. În plus, se elaborează și se transmite Comisiei Europene un
raport lunar privind împrumuturile care înregistrează întârzieri la rambursare
de peste 90 de zile. De două ori pe an, Comitetul de direcție al BEI primește
un tabel recapitulativ cu arieratele pentru împrumuturile care înregistrează
întârzieri la rambursare de peste 30 și 90 de zile, precum și un raport cu
informații comparative privind evoluția anuală și semestrială a arieratelor. Arieratele la rambursarea
împrumuturilor în cauză pot fi analizate după cum urmează (în mii EUR): || Note || Împrumuturi și creanțe 31.12.2012 || Împrumuturi și creanțe 31.12.2011 Valoare contabilă || || 1 146 280 || 1 033 160 || || || Depreciere individuală || || || Valoare brută || || 110 767 || 112 662 Provizion pentru depreciere || 7 || -45 144 || -48 816 Valoare contabilă depreciată în mod individual || || 65 623 || 63 846 || || || Depreciere colectivă || || || Valoare brută || || - || - Provizion pentru depreciere || || - || - Valoare contabilă depreciată în mod colectiv || || - || - || || || Restante, dar nedepreciate || || || || || || Restante, neachitate de: || || || 30-60 de zile || || 12 || 8 60-90 de zile || || - || 472 90-180 de zile || || - || 13 peste 180 de zile || || - || 33 Valoare contabilă restantă, dar nedepreciată || || 12 || 526 || || || Valoare contabilă care nu este nici restantă, nici depreciată || || 1 080 645 || 968 788 || || || Valoarea contabilă totală a împrumuturilor și a creanțelor || || 1 146 280 || 1 033 160 || || || || 3.2.4.
Riscul de credit pentru numerar și echivalente
de numerar Fondurile disponibile sunt investite conform calendarului
obligațiilor contractuale de plată ale facilității. Începând cu 31.12.2012,
investițiile au fost numai sub formă de depozite bancare și de alte instrumente
financiare pe termen scurt. Investițiile în obligațiuni pe termen mediu și pe
termen lung ar putea fi, de asemenea, eligibile, în conformitate cu orientările
privind investițiile și în funcție de cerințele de lichiditate. Ratingul minim pe termen scurt pe care trebuie să îl aibă
băncile sau emitenții autorizați este P-1/A-1/F1 (Moody’s, S&P, Fitch). În
cazul în care cel puțin o agenție de rating al creditelor acordă un rating
diferit, se ia în calcul ratingul cel mai scăzut. În prezent, limita maximă
autorizată pentru fiecare bancă sau emitent autorizat este de
50 000 000 EUR (cincizeci de milioane de euro). Depozitele se execută cu entitățile autorizate, cu o scadență
maximă de trei luni de la data tranzacției și până la limita de expunere la
riscul de credit. La 31 decembrie 2012 și la 31 decembrie 2011, toate
depozitele bancare și titlurile comerciale de valoare pe termen scurt deținute
de facilitate aveau un rating minim de P-1 la data decontării, conform agenției
Moody’s. Ratingul P-2 la 31 decembrie 2011 se explică prin scăderea nivelului
de clasificare a unei contrapartide la 21 decembrie 2011. Tabelul următor prezintă situația
depozitelor bancare, inclusiv dobânzile acumulate (în mii EUR): Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) || Rating minim pe termen lung (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011 P-1 || Aa1 || 43 400 || 10% || - || - P-1 || Aa2 || - || - || 28 622 || 6% P-1 || Aa3 || 130 901 || 29% || 105 547 || 24% P-1 || A1 || 83 500 || 18% || 117 603 || 26% P-1 || A2 || 198 179 || 43% || 179 938 || 40% P-2 || A3 || - || - || 17 441 || 4% Total || || 455 980 || 100% || 449 151 || 100% 3.2.5.
Riscul de credit pentru instrumentele financiare
derivate 3.2.5.1
Politica
în materie de risc de credit privind instrumentele financiare derivate Riscul de credit privind instrumentele financiare derivate
reprezintă pierderile pe care ar urma să le suporte una dintre părți în cazul
în care contrapartida nu ar fi în măsură să își respecte obligațiile
contractuale. Riscul de credit asociat instrumentelor financiare derivate
variază în funcție de mai mulți factori (cum ar fi ratele dobânzilor și
cursurile de schimb) și, în general, corespunde numai unei mici părți din
valoarea noțională a acestora. În cadrul activității sale obișnuite, facilitatea poate
încheia contracte de swap în vederea acoperirii împotriva riscurilor a operațiunilor
de creditare specifice sau poate încheia contracte valutare la termen în
vederea acoperirii împotriva riscurilor pozițiilor sale legate de cursul de
schimb, exprimate în monede tranzacționate în mod activ, altele decât euro.
Toate operațiunile de swap sunt executate de Banca Europeană de Investiții cu o
contrapartidă externă. Operațiunile de swap fac obiectul unor acorduri de tip
swap master și al unor anexe privind susținerea creditării, semnate de Banca
Europeană de Investiții și de contrapartidele sale externe. 3.2.5.2
Măsurarea
riscului de credit pentru instrumentele financiare derivate Toate operațiunile de swap executate de Banca Europeană de
Investiții care sunt legate de facilitate sunt tratate în același mod, în ceea
ce privește cadrul contractual și metodologiile aplicate, ca și instrumentele
financiare derivate negociate de Banca Europeană de Investiții în scopuri
proprii. În special, eligibilitatea contrapartidelor swap este stabilită de
Banca Europeană de Investiții pe baza acelorași condiții de eligibilitate
aplicate pentru contractele sale generale de swap. Banca Europeană de Investiții măsoară expunerea la riscul
de credit legat de operațiunile swap și de cele privind instrumentele derivate
folosind expunerea netă la piață și expunerea potențială viitoare pentru
raportarea și monitorizarea limitelor. Aceste două expuneri includ integral
instrumentele financiare derivate legate de Facilitatea de investiții. Tabelul următor prezintă scadențele
contractelor swap (swapurile valutare încrucișate și swapurile valutare încrucișate
pe rata dobânzii sunt incluse, swapurile valutare pe termen scurt sunt
excluse), împărțite în funcție de valoarea lor noțională și de valoarea lor
justă: Contracte swap la 31.12.2012 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2012 în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani || Valoare noțională || 1 480 || 9 833 || 15 253 || - || 26 566 Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || 71 || -528 || -3 529 || - || -3 986 Contracte swap la 31.12.2011 || mai puțin de || 1 an || 5 ani || peste || Total 2011 în mii EUR || 1 an || - 5 ani || - 10 ani || 10 ani || Valoare noțională || 7 042 || 43 593 || 16 899 || - || 67 534 Valoare justă (și anume, valoarea actualizată netă) || -674 || -1 331 || -3 869 || - || -5 874 Facilitatea încheie
contracte de swap valutar pe termen scurt în vederea acoperirii riscului
valutar pentru împrumuturile plătite în alte monede decât EUR. Swapurile
valutare pe termen scurt au o scadență de cel mult trei luni și sunt reînnoite
periodic. Valoarea noțională a swapurilor valutare pe termen scurt era de 652
de milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de 585 de milioane EUR la 31
decembrie 2011. Valoarea justă a swapurilor valutare pe termen scurt era de
-2,9 milioane EUR la 31 decembrie 2012, față de -6,4 EUR la 31 decembrie 2011. Facilitatea încheie contracte swap pe rata dobânzii în
scopul de a acoperi riscul ratei dobânzii pentru împrumuturile achitate. La 31
decembrie 2012 exista un swap în curs pe rata dobânzii cu o valoare noțională
de 19,6 milioane EUR (2011: 0) și o valoare justă de 0,03 milioane EUR (2011:
0). 3.2.6.
Riscul de credit pentru activele financiare păstrate
până la scadență Tabelul următor prezintă situația
portofoliului păstrat până la scadență compus în întregime din pozițiile obligațiunilor
cu o scadență reziduală mai mică de trei luni. Rating minim pe termen scurt (termen Moody’s) || Rating minim pe termen lung (termen Moody’s) || 31.12.2012 || 31.12.2011 P-2 || Baa2 || 50 143 || 51% || - || - P-3 || Baa3 || 48 886 || 49% || - || - Total || || 99 029 || 100% || - || - 3.3 Riscul de lichiditate 3.3.1
Gestionarea riscurilor de
lichiditate Riscul de lichidate reprezintă riscul ca o entitate să se
confrunte cu dificultăți în îndeplinirea obligațiilor aferente pasivelor
financiare care sunt decontate prin predarea de numerar sau a unui alt activ
financiar. Facilitatea de investiții (FI) este finanțată, în primul
rând, prin contribuțiile anuale ale statelor membre (resursele celui de al
9-lea și ale celui de al 10-lea FED) și, în al doilea rând, din fondurile
restituite în urma operațiunilor desfășurate în cadrul FI. În fiecare an, în
funcție de previziunile BEI privind gestionarea și operațiunile desfășurate de
FI, CE întocmește și transmite Consiliului, până la 15 octombrie, o declarație
privind angajamentele, plățile și valoarea anuală a solicitărilor de contribuții
(inclusiv subvenții la dobândă) pentru exercițiul financiar curent și pentru
următoarele exerciții financiare. Pentru a calcula contribuțiile anuale ale statelor membre,
se analizează și se urmărește pe tot parcursul exercițiului financiar schema
plăților pentru portofoliul curent și pentru cel viitor. Evenimentele speciale,
cum ar fi rambursarea anticipată, vânzările de acțiuni sau cazurile de
neîndeplinire a obligațiilor de plată, sunt luate în considerare pentru cerințele
anuale de lichiditate. Pentru a reduce în continuare riscul de lichiditate,
facilitatea păstrează o rezervă de lichidități suficientă pentru a acoperi în
orice moment plățile preconizate, conform celor comunicate periodic de OPS B. Activele de trezorerie ale conturilor deschise în numele FI
sunt gestionate de Departamentul de trezorerie al băncii, în conformitate cu
principiul separării sarcinilor operaționale de cele administrative,
Departamentul de planificare și de decontare a operațiunilor este responsabil
de decontarea operațiunilor legate de investițiile acestor active. În plus, în conformitate cu principiul separării
sarcinilor, Direcția pentru gestionarea riscurilor din cadrul băncii este
responsabilă de autorizarea contrapartidelor și a limitelor pentru investiții
de trezorerie, precum și de monitorizarea limitelor respective. 3.3.2
Gestionarea riscurilor de lichiditate Tabelele din prezenta secțiune analizează pasivele
financiare ale facilității în funcție de scadență, luând în considerare
perioada rămasă între data bilanțului și data scadenței contractuale (pe baza
fluxurilor de trezorerie neactualizate). Facilitatea deține angajamente sub formă de părți neplătite
ale creditului în temeiul acordurilor de împrumut semnate, de părți neplătite
ale subscrierilor de capital semnate/acordurilor de investiții, de garanții
pentru împrumuturi acordate sau de subvenții angajate la rata dobânzii și de
angajamente pentru asistență tehnică („AT”). Calendarul schemei plăților
prezintă un grad semnificativ de incertitudine. Împrumuturile din cadrul FI au
un termen de plată. Datele de efectuare a plăților și cuantumul acestora
reflectă însă progresele pe care le înregistrează proiectele de investiții și
operațiunile de finanțare subiacente într-un mediu relativ volatil. Investițiile
de capital trebuie plătite atunci când administratorii fondului de investiții
în societăți necotate emit solicitări valabile de capital, care reflectă
progresele înregistrate în activitățile lor de investiții. De obicei, perioada
de tragere din credit are o durată de trei ani, fiind în mod frecvent
prelungită cu un an sau doi ani. De obicei, unele angajamente de plată se
efectuează după încheierea perioadei de tragere din credit, până la cedarea
tuturor investițiilor subiacente ale fondului, întrucât, din când în când,
lichiditățile acestuia pot să fie insuficiente pentru îndeplinirea obligațiilor
de plată în ceea ce privește taxele sau alte cheltuieli. Garanțiile de împrumut
nu fac obiectul unor angajamente specifice de plată, cu excepția cazului în
care o garanție este executată de către beneficiarul acesteia. Cuantumul garanției
restante se reduce în funcție de calendarul de rambursare al fiecărui împrumut
garantat. În acest context, defalcarea scadențelor prezentată mai jos
este estimativă, luând în considerare perioada contractuală de plată din
fiecare caz, utilizând previziunile stabilite în conformitate cu metodele
standard pentru planificarea lichidităților aferente facilității. În ceea ce
privește angajamentele de plată în temeiul contractelor de asistență tehnică,
acestea sunt, de obicei, pe termen scurt (sub un an). „Scadența nedefinită” a
fost aleasă în următoarele cazuri: angajamente din garanții executate și
neexecutate; împrumuturi angajate, dar neplătite în cazul cărora perioada
contractuală de plată a expirat și se așteaptă prelungirea acesteia; subvenții
la rata dobânzii pentru care au fost solicitate fonduri de la statele membre în
scopul de a acoperi viitoarele cerințe pe o bază forfetară. Profilul de lichiditate al pasivelor financiare derivate
reprezintă fluxuri de trezorerie contractuale neactualizate ale contractelor
swap, inclusiv swapurile valutare încrucișate (cross currency swaps -
CSC), swapurile valutare încrucișate pe rata dobânzii (cross currency
interest rate swaps - CCIRS), swapurile valutare pe termen scurt și
swapurile pe rata dobânzii. Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută În mii EUR la 31.12.2012 Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 26 224 || 26 224 Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 16 500 || 287 657 || 243 020 || - || 201 867 || 749 044 Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || - || 26 806 || 54 958 || 7 319 || 127 987 || 217 070 Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 255 || 101 495 || 79 206 || - || 23 599 || 204 555 Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 2 000 || 8 511 || 13 109 || - || - || 23 620 Total || 18 755 || 424 469 || 390 293 || 7 319 || 379 677 || 1 220 513 Profilul de scadență al pasivelor financiare nederivate || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Scadență nedefinită || Ieșire nominală brută În mii EUR la 31.12.2011 Altele (garanții emise, garanții executate) || - || - || - || - || 27 909 || 27 909 Ieșiri pentru împrumuturi angajate, dar neplătite || 2 295 || 257 127 || 274 573 || 54 000 || 113 097 || 701 092 Ieșiri pentru fonduri de investiții angajate și subscriere de acțiuni || 2 035 || 38 424 || 38 010 || 7 666 || 178 432 || 264 567 Ieșiri pentru subvenții angajate la rata dobânzii || 1 445 || 31 100 || 139 211 || - || 16 211 || 187 967 Ieșiri pentru angajamente alocate asistenței tehnice || 4 564 || 16 693 || - || - || - || 21 257 Total || 10 339 || 343 344 || 451 794 || 61 666 || 335 649 || 1 202 792 Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2012 || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută CSC și CCIRS – Intrări || 1 238 || 7 364 || 14 498 || 5 350 || 28 450 CSC și CCIRS – Ieșiri || -1 286 || -8 428 || -17 218 || -5 894 || -32 826 Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 649 000 || - || - || - || 649 000 Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -652 451 || - || - || - || -652 451 Swapuri pe rata dobânzii – Intrări || 65 || 511 || 3 274 || 2 117 || 5 967 Swapuri pe rata dobânzii - Ieșiri || - || -753 || -3 537 || -1 577 || -5 867 Total || -3 434 || -1 306 || -2 983 || -4 || -7 727 || || || || || Profilul de scadență al pasivelor financiare derivate În mii EUR la 31.12.2011 || 3 luni sau mai puțin || Peste 3 luni - 1 an || Peste 1 an - 5 ani || Peste 5 ani || Intrare/ieșire nominală brută CSC și CCIRS – Intrări || 9 873 || 14 365 || 19 533 || 7 430 || 51 201 CSC și CCIRS – Ieșiri || -10 091 || -17 527 || -24 420 || -9 015 || -61 053 Swapuri valutare pe termen scurt – Intrări || 585 000 || - || - || - || 585 000 Swapuri valutare pe termen scurt – Ieșiri || -591 909 || - || - || - || -591 909 Total || -7 127 || -3 162 || -4 887 || -1 585 || -16 761 3.4 Riscul de piață Riscul de piață reprezintă riscul ca variația prețurilor
pieței, cum ar fi în cazul ratelor dobânzii, al prețului participațiilor, al
cursurilor de schimb valutar și al spread-urilor de credit (care nu au legătură
cu modificarea bonității emitentului) să afecteze veniturile unei entități sau
valoarea participațiilor sale în instrumentele financiare. 3.4.1.
Riscul
ratei dobânzii Riscul ratei dobânzii reprezintă volatilitatea valorii
economice sau a venitului obținut din pozițiile facilității din cauza evoluției
nefavorabile a randamentului pe piață sau a structurii termenelor privind ratele
dobânzii. Expunerea la riscul ratei dobânzii apare atunci când există diferențe
în ceea ce privește caracteristicile de reevaluare și de scadență ale
diferitelor active și pasive. Facilitatea măsoară sensibilitatea portofoliului său de
credite și a swapurilor aferente de acoperire împotriva riscului ratei dobânzii
prin calcularea valorii punctului de bază (Basis Point Value - BPV). BPV măsoară câștigul sau pierderea la valoarea actualizată
netă a portofoliului relevant pe baza unei creșteri cu 1 punct de bază
(0,01 %) a tendințelor ratelor dobânzii care variază într-o tranșă de timp
dată, și anume „piață monetară – maximum un an”, „foarte scurt – 2 până la 3
ani”, „scurt – între 4 și 6 ani”, „lung – între 12 și 20 de ani” sau
„extra-lung – peste 21 de ani”. Pentru a obține valoarea actualizată netă a împrumuturilor,
facilitatea utilizează curba de finanțare a EUR (curba ratei de schimb a EUR +
distribuirea finanțării BEI) pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și
în monede străine, altele decât USD, și curba de finanțare a USD pentru
fluxurile de trezorerie exprimate în USD. Pentru a obține valoarea actualizată
netă a swapurilor de acoperire împotriva riscurilor, facilitatea utilizează
curba ratei de schimb a EUR pentru fluxurile de trezorerie exprimate în EUR și
curba ratei de schimb a USD pentru fluxurile de trezorerie exprimate în dolari
americani. Astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos, la 31.12.2012
valoarea actualizată netă a portofoliului de credite, inclusiv swapurile
aferente de acoperire împotriva riscurilor, ar scădea cu 341k EUR (la
31.12.2011: scădere cu 239k EUR), dacă ratele dobânzii cresc simultan cu 1
punct de bază. Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total La 31.12.2012 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani || Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -25 || -47 || -90 || -117 || -62 || - || -341 Valoarea punctului de bază în mii EUR || Piață monetară || Foarte scurt || Scurt || Mediu || Lung || Extra lung || Total La 31.12.2011 || 1 an || 2- 3 ani || 4- 6 ani || 7- 11 ani || 12- -20 ani || 21 ani || Sensibilitate totală a împrumuturilor și swapurilor de acoperire împotriva riscurilor || -20 || -28 || -60 || -78 || -53 || - || -239 3.4.2.
Riscul
de schimb valutar Riscul de schimb valutar (Foreign exchange - „FX”)
reprezintă volatilitatea valorii economice sau a venitului obținut din pozițiile
facilității din cauza evoluției nefavorabile a cursurilor de schimb valutare. Facilitatea este expusă la riscul de schimb valutar atunci
când există o neconcordanță de monede între activele și pasivele sale. Riscul
de schimb valutar cuprinde, de asemenea, efectele variațiilor neprevăzute și
nefavorabile ale valorii fluxurilor de trezorerie viitoare cauzate de fluctuațiile
monetare. 3.4.2.1
Riscul de
schimb valutar și activele de trezorerie Activele de trezorerie ale FI sunt exprimate în EUR sau USD. Riscul de schimb valutar (FX) este acoperit prin tranzacții
FX la vedere sau la termen, prin swapuri FX sau prin swapuri valutare încrucișate.
Departamentul de trezorerie al BEI poate utiliza, în cazul în care consideră că
este necesar și adecvat, orice alt instrument, în conformitate cu politica
băncii, care oferă protecție împotriva riscurilor de piață aferente activităților
financiare ale FI. 3.4.2.2
Riscul de
schimb valutar și operațiunile finanțate sau garantate de FI Contribuțiile statelor membre la FI sunt primite în EUR.
Operațiunile finanțate sau garantate de FI, precum și subvențiile la rata
dobânzii pot fi exprimate în EUR, USD sau în orice altă monedă autorizată. Expunerea la riscul de schimb valutar (având EUR ca monedă
de referință) apare atunci când operațiunile în alte monede decât EUR nu
beneficiază de acoperire împotriva riscurilor. În continuare sunt prezentate
orientări privind acoperirea împotriva riscului de schimb valutar. 3.4.2.2.1.
Acoperirea
împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în alte monede decât EUR sau USD -
Împrumuturile
acordate de FI în alte monede decât EUR și USD sunt acoperite împotriva
riscurilor prin contracte de swap valutar încrucișat care au același profil
financiar ca împrumutul-suport, cu condiția să existe o piață swap operațională. -
Pentru
plăți aferente unor operațiuni ale IF efectuate în altă monedă decât în EUR sau
USD și care nu fac obiectul unei operațiuni de acoperire împotriva riscurilor,
Departamentul de trezorerie efectuează o tranzacție de schimb valutar cu două
zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. Cursul de schimb aplicat operațiunilor
FI corespunde ratei de schimb a pieței obținute de Departamentul de trezorerie.
În mod similar, pentru rambursări primite într-o altă monedă decât EUR și USD,
Departamentul de trezorerie efectuează, atunci când este necesar, o operațiune
FX pentru a converti monedele primite. -
Garanțiile
nesolicitate nu fac obiectul unei acoperiri împotriva riscului de schimb
valutar. Cererile de garanții în alte monede decât EUR și USD vor fi acoperite
împotriva riscurilor. -
Operațiunile
în alte monede decât EUR și USD pentru care Departamentul de trezorerie nu
poate efectua operațiuni de acoperire împotriva riscului de schimb valutar
rămân neacoperite. Această categorie include și operațiunile (sintetice)
exprimate în moneda locală, dar decontate în EUR sau USD. FI este în continuare
expusă riscului de schimb valutar aferent. 3.4.2.2.2.
Acoperirea
împotriva riscurilor a operațiunilor exprimate în USD -
Valoarea
restantă totală a tuturor operațiunilor FI (cu excepția garanțiilor
nesolicitate) exprimate în USD se acoperă împotriva riscurilor prin swapuri FX
în USD sau EUR, reînnoite periodic. La începutul fiecărei perioade, fluxurile
de trezorerie care urmează să fie încasate sau plătite în USD în perioada
următoare sunt estimate pe baza restituirilor/plăților prevăzute sau
preconizate. Ulterior, swapurile FX ajunse la scadență se reînnoiesc, valoarea
acestora fiind ajustată pentru a acoperi cel puțin necesitățile de lichidități
de USD obligatorii prevăzute pentru perioada următoare. -
Se va
calcula periodic expunerea generală în USD în funcție de evidențele contabile
pentru a modifica, dacă este necesar, acoperirea împotriva riscurilor pentru
următoarea refinanțare a swapului FX. -
În cazul
în care Departamentul de trezorerie consideră că este util din punct de vedere
operațional, swapurile valutare încrucișate pot fi utilizate și pentru acoperirea
împotriva riscurilor anumitor împrumuturi în USD. -
Într-o
perioadă de reînnoire, deficitele preconizate de lichidități de USD se acoperă
prin operațiuni ad-hoc de swap FX, în timp ce lichiditățile excedentare se
investesc în active de trezorerie sau sunt schimbate în EUR. -
În orice
moment, valoarea totală restantă a operațiunilor în USD neacoperite împotriva
riscurilor (în valoare nominală) este de cel mult 5 000 000 USD
(cinci milioane de dolari americani). Această limită se ajustează anual. În cazul
în care se depășește acest prag, Departamentul de trezorerie readuce expunerea
în limitele prevăzute printr-o operațiune FX. 3.4.2.3
Poziția de schimb
valutar Tabelele următoare prezintă poziția de schimb valutar a
facilității (în mii EUR): La 31 decembrie 2012 || EUR || USD || KES || Monedele ACP/TTPM || Total || || || || || ACTIVE || || || || || Numerar și echivalente de numerar || 424 647 || 41 921 || - || - || 466 568 Instrumente financiare derivate || 1 064 || -949 || - || - || 115 Împrumuturi și creanțe || 513 231 || 508 412 || 60 348 || 64 289 || 1 146 280 Active financiare disponibile pentru vânzare || 66 509 || 259 694 || - || 6 798 || 333 001 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || - || - || - || 99 029 Alte active || - || - || - || 224 || 224 Total active || 1 191 790 || 809 078 || 60 348 || 71 311 || 2 132 527 || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || Pasive || || || || || Instrumente financiare derivate || -675 814 || 682 849 || - || - || 7 035 Venituri reportate || 37 560 || 248 || - || - || 37 808 Sume datorate terților || 312 040 || 46 || - || - || 312 086 Alte pasive || 905 || 19 || 14 || 215 || 1 153 Total pasive || -325 309 || 683 162 || 14 || 215 || 358 082 Resurse din contribuții || || || || || Contribuția solicitată statelor membre || 1 561 309 || - || - || - || 1 561 309 Rezerva de valoare justă || 5 366 || 59 144 || - || 3 924 || 68 434 Rezultat reportat || 144 702 || - || - || - || 144 702 Total resurse din contribuții || 1 711 377 || 59 144 || - || 3 924 || 1 774 445 Total pasive și resurse din contribuții || 1 386 068 || 742 306 || 14 || 4 139 || 2 132 527 Poziția valutară la 31 decembrie 2012 || -194 278 || 66 772 || 60 334 || 67 172 || - || || || || || Situația la 31 decembrie 2012: || || || || || ANGAJAMENTE || || || || || Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 794 475 || 171 639 || - || - || 966 114 Garanții executate || - || - || - || 6 224 || 6 224 Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 204 555 || - || - || - || 204 555 || || || || || PASIVE CONTINGENTE || || || || || Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000 La 31 decembrie 2011 || EUR || USD || CAD || Monedele ACP/TTPM || Total || || || || || ACTIVE || || || || || Numerar și echivalente de numerar || 416 384 || 35 895 || - || - || 452 279 Instrumente financiare derivate || 13 419 || -12 985 || - || - || 434 Împrumuturi și creanțe || 477 340 || 501 923 || - || 53 897 || 1 033 160 Active financiare disponibile pentru vânzare || 54 287 || 186 525 || 4 303 || 6 545 || 251 660 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || - || - || - || 87 310 Alte active || 50 || - || - || 366 || 416 Total active || 1 048 790 || 711 358 || 4 303 || 60 808 || 1 825 259 || || || || || PASIVE ȘI RESURSE DIN CONTRIBUȚII || || || || || Pasive || || || || || Instrumente financiare derivate || -641 758 || 654 460 || - || - || 12 702 Venituri reportate || 32 689 || 314 || - || - || 33 003 Sume datorate terților || 329 598 || 62 || - || - || 329 660 Alte pasive || 691 || 19 || - || 403 || 1 113 Total pasive || -278 780 || 654 855 || - || 403 || 376 478 Resurse din contribuții || || || || || Contribuția solicitată statelor membre || 1 281 309 || - || - || - || 1 281 309 Rezerva de valoare justă || 41 750 || - || - || - || 41 750 Rezultat reportat || 125 722 || - || - || - || 125 722 Total resurse din contribuții || 1 448 781 || - || - || - || 1 448 781 Total pasive și resurse din contribuții || 1 170 001 || 654 855 || - || 403 || 1 825 259 Poziția valutară la 31 decembrie 2011 || -121 211 || 56 503 || 4 303 || 60 405 || - || || || || || Situația la 31 decembrie 2011: || || || || || ANGAJAMENTE || || || || || Împrumuturi neplătite și active financiare disponibile pentru vânzare || 761 319 || 204 340 || - || - || 965 659 Garanții executate || - || - || - || 7 909 || 7 909 Subvenții la dobândă și asistență tehnică || 209 223 || || - || - || 209 223 PASIVE CONTINGENTE || || || || || Garanții neexecutate || 20 000 || - || - || - || 20 000 3.4.2.4
Analiza
sensibilității la schimbul valutar (în mii EUR) La data raportării, cea mai semnificativă expunere
valutară netă este expunerea netă în cazul USD. La 31 decembrie 2012, o
modificare a cursului de schimb al USD cu +/- 10 % ar duce la o variație a
resurselor din contribuții în valoare de 6 682 EUR, respectiv 6 682
EUR (31 decembrie 2011: 5 650 EUR, respectiv 5 650 EUR). 3.4.2.5
Cursuri
de schimb Următoarele cursuri de schimb au fost utilizate pentru
întocmirea bilanțului la 31 decembrie 2012 și 31 decembrie 2011: || 31 decembrie 2012 || 31 decembrie 2011 Monede ale țărilor terțe || || Peso dominican (DOP) || 53,1220 || 49,8498 Dolar fijian (FJD) || 2,3417 || 2,3630 Gourde haitian (HTG) || 55,7265 || 52,1645 Șiling kenyan (KES) || 113,68 || 109,53 Ouguiya mauritană (MRO) || 393,99 || 372,52 Rupie mauritiană (MUR) || 40,19 || 37,43 Franc ruandez (RWF) || 811,83 || 771,76 Șiling ugandez (UGX) || 3 549 || 3 205 Dolar american (USD) || 1,3194 || 1,2939 Franc CFA (XAF/XOF) || 655,957 || 655,957 Rand sud-african (ZAR) || 11,1727 || 10,4830 3.4.3
Riscul
de preț al participațiilor (în mii EUR) Riscul de preț al participațiilor reprezintă riscul ca
valorile juste ale participațiilor să scadă ca urmare a variației indicilor de
capital propriu și a valorii participațiilor individuale. FI este expusă unui risc de preț al participațiilor prin
investițiile sale de capital de risc, și anume investițiile în participații
directe și fondurile cu capital de risc. Investițiile în participații fac obiectul unei evaluări în
cadrul căreia se atribuie puncte. Fiecare investiție este analizată pe baza mai
multor criterii care se încadrează în una dintre următoarele categorii
principale: gestionare, plan de afaceri și structură. Evaluările individuale
sunt apoi integrate într-o singură evaluare care atribuie un punctaj general
investiției și care rezumă soliditatea sa globală. Expunerile la riscuri ale participațiilor fac, de asemenea,
obiectul unor limite, definite atât la nivel individual, cât și la nivel
cumulat. Mărimea acestor limite depinde de calitatea investițiilor în participații. Valoarea pozițiilor pe titluri de capital privat nu este ușor
de găsit în scopul monitorizării și al asigurării controlului în mod continuu.
Pentru pozițiile respective, printre cele mai bune informații disponibile se
numără prețurile oricăror tehnici de evaluare pertinente. Cuantumul efectelor asupra resurselor din contribuții ale
facilității (ca rezultat al unei variații a valorii juste a portofoliului de
participații disponibile pentru vânzare) ca urmare a unei scăderi cu 10 %
a indicilor de capital propriu și a valorii participațiilor individuale, toate
celelalte variabile menținându-se constante, este de -33 300 EUR la 31
decembrie 2012 și de -25 166 la 31 decembrie 2011. 4
Valorile juste ale activelor și ale pasivelor Tabelul de mai jos prezintă o comparație în funcție de
categorie a valorilor contabile și a valorilor juste ale activelor și pasivelor
facilității care sunt înregistrate în situațiile financiare (în mii EUR). || Valoare contabilă 31.12.2012 || Valoare justă 31.12.2012 || Valoare contabilă 31.12.2011 || Valoare justă 31.12.2011 Active contabilizate la valoarea justă || || || || Active financiare disponibile pentru vânzare || 333 001 || 333 001 || 251 660 || 251 660 Instrumente financiare derivate || 115 || 115 || 434 || 434 Total || 333 116 || 333 116 || 252 094 || 252 094 || || || || Active contabilizate la costul amortizat || || || || Numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 466 568 || 452 279 || 452 279 Împrumuturi și creanțe || 1 146 280 || 1 226 409 || 1 033 160 || 1 022 679 Sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 || 87 310 || 87 310 Active financiare păstrate până la scadență || 99 029 || 98 805 || - || - Alte active || 224 || 224 || 416 || 416 Total || 1 799 411 || 1 879 316 || 1 573 165 || 1 562 684 Total active || 2 132 527 || 2 212 432 || 1 825 259 || 1 814 778 || || || || Pasive contabilizate la valoarea justă || || || || Instrumente financiare derivate || 7 035 || 7 035 || 12 702 || 12 702 Total || 7 053 || 7 053 || 12 702 || 12 702 || || || || Pasive contabilizate la costul amortizat || || || || Venituri reportate || 37 808 || 37 808 || 33 003 || 33 003 Sume datorate terților || 312 086 || 312 086 || 329 660 || 329 660 Alte pasive || 1 153 || 1 153 || 1 113 || 1 113 Total || 351 047 || 351 047 || 363 776 || 363 776 Total pasive || 358 082 || 358 082 || 376 478 || 376 478 În cele ce urmează se descriu metodologiile și ipotezele
folosite pentru a stabili valoarea justă a activelor și a pasivelor. §
Active pentru care valoarea
justă se apropie de valoarea contabilă Pentru activele și pasivele care sunt lichide sau care au o
scadență pe termen scurt mai mică de trei luni, se presupune că valorile
contabile se apropie de valoarea lor justă. §
Activele și pasivele
înregistrate la valoarea lor justă Cotațiile de preț publicate pe o piață activă constituie
prima sursă pentru stabilirea valorii juste a unui instrument financiar, însă
având în vedere compoziția portofoliului de investiții al facilității, acestea
sunt rareori disponibile. Pentru instrumentele al căror preț de piață nu este
disponibil, valorile juste se estimează utilizând tehnici sau modele de
evaluare bazate, ori de câte ori este posibil, pe datele de piață care pot fi
observate la data bilanțului. Tabelul următor analizează activele financiare desemnate la
valoarea justă cu metoda de evaluare. Diferitele niveluri au fost definite după
cum urmează: -
nivelul 1:
prețurile cotate (neajustate) de pe piețele active; -
nivelul 2:
alte intrări decât prețurile cotate, incluse în nivelul 1, care pot fi
observate pentru activ, fie direct (și anume ca prețuri), fie
indirect (și anume, derivate din prețuri); -
nivelul 3:
intrările pentru activ care nu se bazează pe date de piață care pot fi
observate (intrări neobservabile). La 31 decembrie 2012 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total Active financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 115 || - || 115 Active financiare disponibile pentru vânzare || 11 001 || - || 322 000 || 333 001 Total || 11 001 || 115 || 322 000 || 333 116 || || || || Pasive financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 7 035 || - || 7 035 Total || - || 7 035 || - || 7 035 La 31 decembrie 2011 În mii EUR || Nivelul 1 || Nivelul 2 || Nivelul 3 || Total Active financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 434 || - || 434 Active financiare disponibile pentru vânzare || 15 214 || - || 236 446 || 251 660 Total || 15 214 || 434 || 236 446 || 252 094 || || || || Pasive financiare || || || || Instrumente financiare derivate || - || 12 702 || - || 12 702 Total || - || 12 702 || - || 12 702 În
2012, facilitatea nu a efectuat transferuri de la nivelul 1 la 2 sau de la
nivelul 2 la 1 în ierarhia valorii juste. Tabelele
următoare prezintă modificările privind instrumentele de la nivelul 3 pentru
exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2012 și la 31
decembrie 2011: În mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare Soldul la 1 ianuarie 2012 || 236 446 Câștiguri sau pierderi totale || - în profit sau pierdere || 8 133 - în alte elemente ale rezultatului global || 15 041 Plăți || 81 981 Rambursări || -19 601 Soldul la 31 decembrie 2012 || 322 000 în mii EUR || Active financiare disponibile pentru vânzare Soldul la 1 ianuarie 2011 || 171 638 Câștiguri sau pierderi totale || - în profit sau pierdere || -3 206 - în alte elemente ale rezultatului global || 21 759 Plăți || 67 829 Rambursări || -21 574 Soldul la 31 decembrie 2011 || 236 446 5
Numerar și echivalente de numerar (în mii EUR) Numerarul și echivalentele de numerar pot fi defalcate în
fonduri primite de la statele membre și care nu au fost încă plătite și fonduri
din activitățile operaționale și financiare ale facilității. || 31.12.2012 || 31.12.2011 Contribuții ale statelor membre primite, dar neplătite încă || 117 622 || 195 205 Fonduri din activitățile financiare și operaționale ale facilității || 348 946 || 257 074 Total numerar și echivalente de numerar || 466 568 || 452 279 6
Instrumente financiare derivate (în mii EUR) Principalele componente ale instrumentelor financiare
derivate, clasificate ca fiind deținute pentru tranzacționare, sunt
următoarele: La 31 decembrie 2012 || Valoare justă || Valoare noțională Active || Pasive Swapuri valutare încrucișate || 87 || -102 || 7 062 Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -3 971 || 19 504 Swapuri pe rata dobânzii || 28 || - || 19 568 Operațiuni valutare la termen || - || -2 962 || 652 451 Total instrumente financiare derivate || 115 || -7 035 || 698 585 || || || La 31 decembrie 2011 || Valoare justă || Valoare noțională Active || Pasive Swapuri valutare încrucișate || 434 || -953 || 29 376 Swapuri valutare încrucișate pe rata dobânzii || - || -5 355 || 38 158 Operațiuni valutare la termen || - || -6 394 || 585 000 Total instrumente financiare derivate || 434 || -12 702 || 652 534 7
Împrumuturi și creanțe (în mii EUR) Principalele componente ale împrumuturilor și creanțelor
sunt următoarele: || Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total Valoare nominală la 1 ianuarie 2012 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394 Plăți || 79 015 || 154 003 || - || 233 018 Sume scoase în afara bilanțului || -947 || -1 206 || - || -2 153 Rambursări || -39 967 || -71 368 || -4 145 || -115 480 Dobândă capitalizată || - || -117 || 9 739 || 9 622 Diferențe din cursurile de schimb valutar || -8 780 || -7 692 || -493 || -16 965 Valoare nominală la 31 decembrie 2012 || 254 686 || 789 970 || 133 780 || 1 178 436 || || || || Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -835 || -292 || - || -1 127 Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 947 || 1 206 || - || 2 153 Anularea ajustării pentru depreciere || 910 || 814 || - || 1 724 Diferențe din cursurile de schimb valutar || 93 || 348 || 480 || 921 Depreciere la 31 decembrie 2012 || -6 494 || -14 296 || -24 355 || -45 145 || || || || Costuri amortizate || -1 641 || -3 984 || -82 || -5 707 Dobânzi acumulate || 5 246 || 9 244 || 4 206 || 18 696 Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2012 || 251 797 || 780 934 || 113 549 || 1 146 280 || || || || || (*) inclusiv contracte de agenție. || Împrumuturi globale (*) || Împrumuturi prioritare || Împrumuturi subordonate || Total Valoare nominală la 1 ianuarie 2011 || 246 500 || 542 322 || 123 910 || 912 732 Plăți || 25 689 || 211 351 || 0 || 237 040 Sume scoase în afara bilanțului || 0 || 0 || -2 000 || -2 000 Rambursări || -48 554 || -51 712 || -4 144 || -104 410 Dobândă capitalizată || 0 || 459 || 10 053 || 10 512 Diferențe din cursurile de schimb valutar || 1 730 || 13 930 || 860 || 16 520 Valoare nominală la 31 decembrie 2011 || 225 365 || 716 350 || 128 679 || 1 070 394 || || || || Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -15 006 || -18 056 || -44 023 || -77 085 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global || -1 746 || -1 514 || -773 || -4 033 Deprecierea sumelor scoase în afara bilanțului || 0 || 0 || 2 000 || 2 000 Anularea ajustării pentru depreciere || 9499 || 3263 || 18 723 || 31 485 Diferențe din cursurile de schimb valutar || - 356 || - 65 || - 762 || -1 183 Depreciere la 31 decembrie 2011 || -7 609 || -16 372 || -24 835 || -48 816 || || || || Costuri amortizate || -1 700 || -3 428 || - 99 || -5 227 Dobânzi acumulate || 3 498 || 9 499 || 3 812 || 16 809 Împrumuturi și creanțe la 31 decembrie 2011 || 219 554 || 706 049 || 107 557 || 1 033 160 || || || || || (*) inclusiv contracte de agenție. 8
Active financiare disponibile pentru vânzare (în
mii EUR) Principalele componente ale activelor financiare disponibile
pentru vânzare sunt următoarele: || Fond cu capital de risc || Participații directe || Total Costuri la 1 ianuarie 2012 || 182 692 || 36 565 || 219 257 Plăți || 56 007 || 25 974 || 81 981 Rambursări / vânzări || -19 570 || -31 || -19 601 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 1 581 || -678 || 903 Costuri la 31 decembrie 2012 || 220 710 || 61 830 || 282 540 || || || Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2012 || 29 781 || 11 969 || 41 750 Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 29 540 || -2 856 || 26 684 Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2012 || 59 321 || 9 113 || 68 434 || || || Depreciere la 1 ianuarie 2012 || -6 887 || -2 460 || -9 347 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || -7 976 || -951 || -8 927 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 133 || 168 || 301 Depreciere la 31 decembrie 2012 || -14 730 || -3 243 || -17 973 || || || Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2012 || 265 301 || 67 700 || 333 001 || Fond cu capital de risc || Participații directe || Total Costuri la 1 ianuarie 2011 || 142 932 || 33 350 || 176 282 Plăți || 59 579 || 8 250 || 67 829 Rambursări / vânzări || -20 236 || -4 735 || -24 971 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la rambursări / vânzări || 417 || -300 || 117 Costuri la 31 decembrie 2011 || 182 692 || 36 565 || 219 257 || || || Câștiguri și pierderi nerealizate la 1 ianuarie 2011 || 11 335 || 13 235 || 24 570 Variația netă a câștigurilor și a pierderilor nerealizate || 18 446 || -1 266 || 17 180 Câștiguri și pierderi nerealizate la 31 decembrie 2011 || 29 781 || 11 969 || 41 750 || || || Depreciere la 1 ianuarie 2011 || -2 || -6 022 || -6 024 Depreciere înregistrată în situația rezultatului global în decursul exercițiului financiar || - 6 888 || - || -6 888 Utilizarea deprecierii înregistrate în situația rezultatului global în anii anteriori || 2 || 3 714 || 3 716 Diferențe din cursurile de schimb valutar cu privire la depreciere || 1 || -152 || -151 Depreciere la 31 decembrie 2011 || -6 887 || -2 460 || -9 347 || || || Active financiare disponibile pentru vânzare la 31 decembrie 2011 || 205 586 || 46 074 || 251 660 9
Sume de încasat de la contributori (în mii EUR) Principalele componente ale sumelor de încasat de la
contributori sunt următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Contribuția solicitată statelor membre, dar neplătită || 87 310 || 87 310 Total sume de încasat de la contributori || 87 310 || 87 310 10
Active financiare păstrate până la scadență (în
mii EUR) Portofoliul păstrat până la scadență este alcătuit din
obligațiuni cotate, care au o scadență reziduală de mai puțin de trei luni de
la data de raportare. Tabelul următor prezintă mișcările portofoliului păstrat
până la scadență: Soldul la 1 ianuarie 2012 || - Achiziții || 98 278 Amortizarea primei/discontului || -210 Variația dobânzii acumulate || 961 Soldul la 31 decembrie 2012 || 99 029 11
Alte active (în mii EUR) Alte active sunt compuse, în principal, din următoarele
elemente: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Sumă de încasat de la BEI || 7 || 59 Garanții financiare || 217 || 357 Sume de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică || 337 || - Deprecierea sumelor de încasat aferente plăților pentru asistență tehnică (nota 20) || -337 || - Total alte active || 224 || 416 12
Venituri reportate (în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor reportate sunt
următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Subvenții la dobândă reportate || 37 387 || 32 744 Comisioane reportate la împrumuturi și creanțe || 421 || 259 Total venituri reportate || 37 808 || 33 003 13
Sume datorate terților (în mii EUR) Principalele componente ale sumelor datorate terților sunt
următoarele: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Cheltuieli administrative generale nete de plătit către BEI || 36 202 || 38 011 Alte obligații de plată către BEI || 8 904 || 219 Subvenții la dobândă neplătite încă, datorate statelor membre || 266 980 || 291 430 Total sume datorate terților || 312 086 || 329 660 14
Alte pasive (în mii EUR) Alte pasive sunt compuse, în principal, din următoarele
elemente: || 31.12.2012 || 31.12.2011 Garanții financiare || 215 || 294 Altele || 938 || 819 Total alte pasive || 1 153 || 1 113 || || 15
Contribuția solicitată statelor membre (în mii
EUR) State membre || Contribuția la facilitate || Contribuția la subvențiile la dobândă || Total contribuții || Contribuție solicitată, dar neplătită (*) Austria || 41 375 || 10 168 || 51 543 || 2 650 Belgia || 61 203 || 15 041 || 76 244 || 3 920 Danemarca || 33 412 || 8 211 || 41 623 || 2 140 Finlanda || 23 107 || 5 679 || 28 786 || 1 480 Franța || 379 399 || 93 237 || 472 636 || 24 300 Germania || 364 722 || 89 630 || 454 352 || 23 360 Grecia || 19 516 || 4 796 || 24 312 || 1 250 Irlanda || 9 680 || 2 379 || 12 059 || 620 Italia || 195 788 || 48 115 || 243 903 || 12 540 Luxemburg || 4 528 || 1 113 || 5 641 || 290 Țările de Jos || 81 500 || 20 028 || 101 529 || 5 220 Portugalia || 15 145 || 3 722 || 18 867 || 970 Spania || 91 180 || 22 407 || 113 588 || 5 840 Suedia || 42 624 || 10 4757 || 53 099 || 2 730 Regatul Unit || 198 130 || 48 690 || 246 820 || - Total la 31 decembrie 2012 || 1 561 309 || 383 691 || 1 945 000 || 87 310 Total la 31 decembrie 2011 || 1 281 309 || 383 691 || 1 665 000 || 87 310 (*) La 20 noiembrie 2012, Consiliul a stabilit valoarea
contribuțiilor financiare care trebuie plătite de fiecare stat membru până la
21 ianuarie 2013. 16
Pasive contingente și angajamente (în mii EUR) || 31.12.2012 || 31.12.2011 || || Angajamente || || Împrumuturi neplătite || 749 044 || 701 092 Angajamente neplătite în legătură cu activele financiare disponibile pentru vânzare || 217 070 || 264 567 Garanții executate || 6 224 || 7 909 Subvenții și asistență tehnică || 228 175 || 209 223 || || Pasive contingente || || Garanții neexecutate || 20 000 || 20 000 || || Total || 1 220 513 || 1 202 792 17
Venituri nete din dobânzi și venituri nete similare
(în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor din dobânzilor și
ale veniturilor similare sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Numerar și echivalente de numerar || 1 678 || 5 518 Active financiare păstrate până la scadență || 36 || - Împrumuturi și creanțe || 64 060 || 50 800 Subvenții la dobândă || 1 729 || 3 243 Total venituri din dobânzi și venituri similare || 67 503 || 59 561 Principala componentă a cheltuielilor cu dobânzile și a
cheltuielilor similare este următoarea: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Instrumente financiare derivate || -1 114 || -940 Total cheltuieli cu dobânzile și cheltuieli similare || - 1 114 || -940 18
Venituri nete din taxe și comisioane (în mii EUR) Principalele componente ale veniturilor din taxe și
comisioane sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Taxe și comisioane aferente împrumuturilor și creanțelor || 1 710 || 1 894 Taxe și comisioane aferente garanțiilor financiare || 191 || 255 Altele || 33 || - Total venituri din taxe și comisioane || 1 934 || 2 149 Principala componentă a veniturilor din taxe și comisioane
este următoarea: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Comision plătit terților pentru activele financiare disponibile pentru vânzare || -292 || -144 Total cheltuieli cu comisioanele și onorariile || -292 || -144 19
Câștiguri nete realizate din activele financiare
disponibile pentru vânzare (în mii EUR) Principalele componente ale câștigurilor nete realizate din
activele financiare disponibile pentru vânzare sunt următoarele: || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Venituri nete din activele financiare disponibile pentru vânzare || 70 || 16 254 Venituri din dividende || 975 || 974 Câștiguri nete realizate din activele financiare disponibile pentru vânzare || 1 045 || 17 228 20
Deprecierea altor active (în mii EUR) Pe durata perioadei de raportare, facilitatea a efectuat o
plată pentru asistență tehnică în valoare de 638 EUR care, din cauza
comportamentului fraudulos al contrapartidei, nu a ajuns la beneficiarul final.
În urma intervențiilor juridice, facilitatea ar putea recupera 301 EUR, restul
soldului fiind înregistrat ca creanță. La data raportării, probabilitatea ca
facilitatea să recupereze vreodată suma restantă este estimată ca fiind
scăzută, soldul respectiv de 337 EUR fiind înregistrat ca depreciere în
rezultatul global al facilității. 21
Cheltuieli administrative generale (în mii EUR) Cheltuielile administrative generale reprezintă costurile
reale suportate de BEI pentru administrarea facilității, din care se scade venitul
generat de comisioanele de evaluare standard percepute de BEI direct de la
clienții facilității. || De la 1.1.2012 || De la 1.1.2011 || până la 31.12.2012 || până la 31.12.2011 Costuri reale suportate de BEI || -38 390 || -39 937 Venituri din comisioanele de evaluare percepute direct de la clienții facilității || 2 188 || 1 931 Cheltuieli administrative generale nete || -36 202 || -38 006 În urma intrării în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de
parteneriat de la Cotonou revizuit, cheltuielile administrative generale nu mai
sunt acoperite de statele membre. 22
Evenimente ulterioare După întocmirea bilanțului nu s-a produs niciun eveniment de
natură să necesite informații sau ajustări ale situațiilor financiare la 31
decembrie 2012. ANEXĂ LA PARTEA I –
CAPITOLUL 2 (RAPORT PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ): SITUAȚIA PE ȚĂRI ȘI PE
INSTRUMENTE Note
la tabele: –
Cifra
„0,00” indică faptul că suma corespunzătoare este cuprinsă între –4 999
EUR și 4 999 EUR. Atunci când nu se menționează nicio cifră, suma este
egală cu zero.
Țările cu sold zero la toate coloanele nu sunt incluse în tabele. – Rubrica „Toate țările
ACP/TTPM” se referă la proiectele care acoperă mai multe țări, dar care nu sunt
finanțate prin cooperare regională. – Rubrica „Cheltuieli
financiare și administrative” reprezintă proiectele finanțate din dobânda FED
sau din pachetul financiar care acoperă cheltuielile administrative. [1] JO L 247, 9.9.2006. [2] Toate cifrele sunt
rotunjite la milioane EUR. Ar trebui menționat faptul că, în urma rotunjirii cifrelor, pot apărea
unele diferențe la însumarea datelor financiare din tabele. Sumele cărora le corespunde cifra 0
reprezintă valori mai mici de 500 000 EUR. Sumele egale cu zero sunt
reprezentate printr-o liniuță (-). [3] Creanțe curente, cu excepția
creanțelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare. [4] Pasive curente, cu excepția
pasivelor legate de contribuții ordinare și de cofinanțare. [5] PIR - program indicativ regional. [6] PIN - Program indicativ național. [7] În conformitate cu
articolul 153 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 10-lea FED,
situația trezoreriei este prezentată în bilanțul celui de al 10-lea FED. Diferitele tipuri de conturi
bancare sunt prezentate în capitolul 6, „Gestionarea riscului financiar”. [8] Acest sold reprezintă
sumele disponibile pentru Republica Democratică Congo, în conformitate cu
dispozițiile Deciziei 2003/583/CE a Consiliului. Aceste fonduri sunt alocate pentru
un scop specific și pentru un anumit stat beneficiar. [9] JO L 156, 29.5.1998,
p. 3-106. [10] JO L 247, 9.9.2006. [11] Decizia 2011/315/UE a Consiliului
din 23 mai 2011 privind alocarea fondurilor dezangajate din proiectele
desfășurate în cadrul celui de al nouălea Fond european de dezvoltare și în
cadrul FED anterioare, în vederea cooperării pentru dezvoltare în Sudanul de
Sud. [12] JO L 247, 9.9.2006. [13] Resursele nealocate din
FED-urile anterioare includ soldul fondurilor Sysmin, care, prin Decizia 3/2000
a Consiliului de Miniștri ACP-CE, a fost stabilit la 410,926 milioane EUR. Decizia PE/410/2001 a Comisiei
include aceste resurse în programarea alocărilor indicative naționale (partea
B) în cadrul protocolului financiar la Acordul de parteneriat ACP-CE.