52013DC0374

.

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2012-2016

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[4],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)       La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere economică durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)       La 13 iulie 2010, pe baza propunerilor Comisiei, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[5], care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)       La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, dar și la nivelul UE și al zonei euro și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile existente. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4)       La 6 iulie 2012, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2012 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2011-2015.

(5)       La 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii[6], marcând începutul semestrului european 2013 pentru coordonarea politicilor economice. De asemenea, la 28 noiembrie 2012, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, Raportul privind mecanismul de alertă[7], în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6)       La 14 martie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală diferențiată favorabilă creșterii, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7)       La 10 aprilie 2013, Comisia a publicat rezultatele bilanțului său aprofundat[8] pentru Slovenia, întocmit în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Analiza efectuată de Comisie a condus la concluzia că Slovenia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Sunt necesare măsuri urgente în materie de politică pentru a stopa acumularea rapidă a acestor dezechilibre și a le corecta. Până în prezent, nivelurile datoriei private și cele ale datoriei publice sunt inferioare pragurilor de alertă ale tabloului de bord, datoria externă netă fiind și ea relativ limitată. Cu toate acestea, problema nu este nivelul datoriei, ci structura acesteia, care este foarte concentrată în sectorul întreprinderilor. În contextul accelerării tendințelor economice negative, acest lucru subminează stabilitatea sectorului financiar și complică procesul de reducere a gradului de îndatorare, inclusiv prin interconexiunile cu nivelul datoriei suverane. Aceste riscuri sunt agravate de o capacitate limitată de ajustare a pieței forței de muncă și a pieței de capital, precum și de o structură a economiei în cadrul căreia predomină întreprinderile de stat. Perioadele de incertitudine în materie de politică și obstacolele juridice în calea reformelor au împiedicat Slovenia să își corecteze în mod corespunzător dezechilibrele și să își consolideze capacitatea de ajustare, ceea ce a avut drept consecință creșterea vulnerabilității sale într-un moment de presiune accentuată în ceea ce privește finanțarea suverană.

(8)       La 9 mai 2013, Slovenia și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2013 care acoperă perioada 2012-2016 și Programul național de reformă pentru 2013. În vederea luării în considerare a legăturilor dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9)       La 23 mai 2013, autoritățile slovene au trimis o scrisoare Comisiei în care recapitulează, modifică și clarifică angajamentele-cheie prevăzute în Programul național de reformă.

(10)     Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a Programului de stabilitate pentru 2013, Consiliul consideră că, în pofida eforturilor considerabile, deși decalate, depuse în materie de consolidare, în urma cărora deficitul a scăzut de la 6,2 % din PIB în 2009, la 4,0 % din PIB în 2012, nu este de așteptat ca Slovenia să își corecteze deficitul excesiv în 2013, astfel cum a recomandat Consiliul la sfârșitul anului 2009. Aceasta în special din cauza faptului că mediul economic este mai puțin performant decât se preconizase la momentul respectiv. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare prevăzute de program este, în linii mari, plauzibil pentru 2013, dar optimist pentru 2014. În mod concret, autoritățile anticipează că, după ce a PIB-ul a scăzut cu 2,3 % în 2012 și 1,9 % în 2013, acesta va crește cu 0,2 % în 2014, presupunând că se iau măsurile bugetare necesare pentru reducerea deficitului public general de la 4,2 % din PIB (excluzând recapitalizările băncilor) în 2013, la 2,6 % din PIB în 2014. Cu toate acestea, Comisia estimează că PIB-ul va scădea cu 0,1 % în 2014, pe baza ipotezei de menținere a politicii actuale, un scenariu care ia în considerare doar măsurile care au fost adoptate până la mijlocul lunii aprilie 2013 și prognozează un deficit de 4,9 % din PIB pentru 2014. Principalele obiective ale strategiei bugetare prezentate în program sunt corectarea deficitului excesiv până în 2014, un an după termenul-limită stabilit de Consiliu la sfârșitul anului 2009, obținerea unei poziții structurale echilibrate până în 2017 și stabilizarea ratei datoriei la sub 55 % din PIB. Programul confirmă obiectivul pe termen mediu (OTM), și anume un buget echilibrat în termeni structurali. Acest OTM nu este conform cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, deoarece nu ia în mod corespunzător în considerare pasivele implicite care au legătură cu îmbătrânirea populației. Obiectivele în materie de deficit global prevăzute de program sunt compatibile cu o corectare a deficitului excesiv până în 2014. Cu toate acestea, ținând seama de previziunile optimiste referitoare la creșterea economică în anul respectiv, de riscurile semnificative privind prognozele în materie de venituri, precum și de gradul insuficient de precizie al măsurilor privind cheltuielile, [Consiliul consideră că nu este probabil ca deficitul excesiv să fie corectat până în 2014]. În aceste circumstanțe, ar trebui să se precizeze, să se adopte și să se pună în aplicare măsuri structurale suplimentare în materie de consolidare pentru a se asigura că deficitul excesiv este corectat într-un mod credibil și sustenabil până cel târziu în 2015, astfel cum a recomandat Consiliul [la 21 iunie 2013]. Ponderea datoriei publice brute în PIB a crescut de peste două ori, de la 22,0 % în 2008, la 54,1 % în 2012 și se estimează că va crește în continuare la 66,5 % până în 2014, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2013. Autoritățile se așteaptă ca ponderea datoriei în PIB să atingă un nivel maxim de 63,2 % în 2014 și 2015, scăzând apoi la 62,8 % în 2016. Riscurile aferente ponderii datoriei în PIB sunt orientate către o rată superioară inclusiv din cauza unor datorii contingente mari și a unor eventuale ajustări stoc-flux din transferurile de active către societatea de administrare a activelor bancare, care nu sunt incluse în previziunile programului.

(11)     În mai 2013, autoritățile au făcut pași importanți în direcția consolidării finanțelor publice. Autoritățile au ajuns la un acord cu partenerii sociali cu privire la o reducere suplimentară de 1¼ % a salariilor brute de bază din sectorul public, pe lângă reducerea de 3 % care fusese convenită în Legea privind echilibrarea finanțelor publice din mai 2012. În plus, Parlamentul a aprobat un temei constituțional pentru stabilirea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public național în termeni structurali. Cu toate acestea, transpunerea integrală a dispozițiilor Pactului fiscal se va realiza printr-un act constituțional special de punere în aplicare, care este programat să fie aprobat de Parlament până în noiembrie 2013. În cele din urmă, Parlamentul a înăsprit, aproape în unanimitate, normele constituționale privind convocarea și câștigarea unui referendum, ceea ce se preconizează că va facilita introducerea unor măsuri de consolidare bugetară. Având în vedere creșterea rapidă a datoriei, este cu atât mai important ca strategia bugetară pentru 2013 să fie consolidată și pusă în aplicare cu strictețe și ca în anii următori să se depună cu hotărâre eforturi substanțiale în materie de consolidare. Cu toate că unele impozite sunt sub media UE, adoptarea măsurilor necesare pentru a limita creșterea cheltuielilor nu poate fi amânată la nesfârșit prin recurgerea la majorări fiscale. Prin urmare, pare oportun ca măsurile de creștere a veniturilor să fie însoțite de eforturi bugetare suplimentare prin reducerea cheltuielilor structurale. Cadrul bugetar pe termen mediu și regula privind cheltuielile sunt în continuare axate insuficient pe realizarea OTM și pe asigurarea sustenabilității pe termen lung. În plus, constrângerile bugetare aplicate anumitor unități ale administrației publice, în special utilizatorilor bugetari indirecți, nu par să fie aplicate pe deplin. În sfârșit, estimările internaționale și interne sugerează că dimensiunea economiei subterane din Slovenia este peste media UE, ceea ce arată că se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește respectarea normelor fiscale.

(12)     O reformă a sistemului de pensii a fost adoptată în decembrie 2012 și a intrat în vigoare în ianuarie 2013. Aceasta abordează provocările identificate în recomandările din 2012, însă nu îndeajuns, întrucât se preconizează că va avea doar un impact pe termen mediu asupra finanțelor publice (până în 2020). Cu toate că reforma sistemului de pensii este un pas important, aceasta nu prevede măsuri specifice menite să limiteze costurile legate de îmbătrânirea populației după 2020. Sunt necesare eforturi suplimentare în materie de reformă pentru îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a cheltuielilor alocate pensiilor, inclusiv prin alinierea vârstei legale de pensionare la creșterea speranței de viață și prin introducerea de noi restricții în ceea ce privește pensionarea anticipată. În domeniul îngrijirii pe termen lung, cererea de servicii este mai mare decât oferta, în timp ce cheltuielile sunt încă relativ scăzute. Se preconizează că cererea de servicii de îngrijire pe termen lung și cheltuielile aferente vor crește substanțial, luând în considerare tendințele de îmbătrânire a populației. Evaluări suplimentare ale măsurilor existente ar contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare a politicii în acest domeniu, pe baza unor elemente concrete.

(13)     Cu toate că sectorul bancar din Slovenia este relativ redus ca dimensiuni și reprezintă mai puțin de jumătate din media zonei euro, cele mai mari bănci se confruntă cu o presiune susținută asupra rezervelor de capital, care rămân scăzute în comparație cu cele din regiune, iar dependența lor de stat în ceea ce privește capitalul este o amenințare substanțială la adresa economiei. Recapitalizările repetate se concentrează la nivelul băncilor naționale de stat. Cu toate că nivelul datoriei private totale este sub nivelul mediei din zona euro și al pragurilor de alertă ale tabloului de bord privind dezechilibrele macroeconomice, problema este de tip structural. Cea mai mare parte a datoriei este concentrată în sectorul întreprinderilor și numeroase societăți sunt supraîndatorate, ceea ce generează noi creșteri ale creditelor neperformante. La sfârșitul anului 2012, 23,7% din împrumuturile pentru întreprinderi înregistrau întârzieri de cel puțin 90 de zile. Relansarea creditului pentru întreprinderi este necesară în vederea facilitării investițiilor, precum și a creșterii productivității și a competitivității. Recapitalizări suplimentare sunt prevăzute în Programul de stabilitate. Autoritățile au confirmat în scris angajamentul de a furniza capital suplimentar, dacă este necesar. Creditul se contractă, iar interacțiunea dintre băncile neperformante și datoriile suverane s-a intensificat. În Slovenia, rata dobânzii pentru creditele acordate întreprinderilor (în cazul împrumuturilor cu o valoare de peste 1 milion EUR) depășește cu peste 2 puncte procentuale rata practicată în zona euro în ansamblul său, iar această marjă a crescut din nou în 2012. Cadrul legislativ pentru restructurarea băncilor a fost adoptat, însă nu a fost încă pus în aplicare efectiv. Societatea de administrare a activelor bancare (Bank Asset Management Company - BAMC) rămâne platforma instituțională centrală pentru reabilitarea băncilor. Programul național de reformă, completat de informațiile recente furnizate de guvern, descrie proiectele de transfer către BAMC, pe baza testelor de rezistență efectuate de la bază la vârf de Banca Sloveniei. Autoritățile au confirmat în scris că sunt pregătite să colaboreze cu Comisia și BCE pentru a asigura că în cazul anumitor bănci selecționate se efectuează analize independente privind calitatea activelor. Exercițiul ar trebui să vizeze întregul sistem bancar pentru a garanta o stabilitate durabilă a acestuia. În alte țări, această abordare s-a dovedit a fi esențială pentru a recâștiga încrederea, credibilitatea și accesul pe piață. Informațiile obținute în urma unei evaluări externe aprofundate reprezintă baza necesară pentru o strategie globală în sectorul financiar.

(14)     Programul național de reformă nu prevede alte etape suplimentare menite să consolideze supravegherea bancară, care a fost identificată ca fiind necesară în cadrul bilanțului aprofundat pentru 2013. În ceea ce privește acțiunile de supraveghere în domeniul bancar, singura informație nouă din program se referă la noile teste de rezistență efectuate de Banca Sloveniei. În program nu se prevede examinarea altor măsuri, cum ar fi politicile macroprudențiale corespunzătoare.

(15)     O reformă a pieței forței de muncă a fost adoptată în martie 2013 pentru reducerea segmentării și creșterea flexibilității acesteia. Reforma reduce protecția asigurată de contractele pe durată nedeterminată prin simplificarea procedurilor de disponibilizare în cazul concedierilor individuale și colective, precum și prin reducerea costurilor de disponibilizare. Reglementarea contractelor pe durată determinată a devenit și mai strictă în scopul reducerii abuzurilor, în timp ce utilizarea agenților de muncă temporari face obiectul unor restricții. Cu toate că reforma se îndreaptă în direcția cea bună, rămâne de văzut dacă este suficient de ambițioasă pentru a avea un impact semnificativ asupra segmentării și a flexibilității pieței forței de muncă, precum și asupra atractivității Sloveniei pentru investițiile străine directe. Până în prezent nu au fost adoptate încă măsuri pentru a aborda caracterul dual al pieței forței de muncă generat de reglementarea muncii depuse de studenți. Programul național de reformă propune măsuri în direcția cea bună. Rata șomajului în rândul tinerilor a crescut puternic în Slovenia, cu 4,9 puncte procentuale, și a ajuns la 20,6 % în 2012, în timp ce rata șomajului a crescut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 9 % în 2012. În pofida creșterii șomajului, numărul șomerilor care participă la măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă, cofinanțate din Fondul social european, a scăzut considerabil în 2012, conform datelor preliminare la nivel național. Nu au fost întreprinse acțiuni pentru adaptarea mediilor de lucru la prelungirea vieții active și nu au fost adoptate măsuri care să vizeze învățarea personalizată pe tot parcursul vieții sau măsuri de politică activă în domeniul pieței forței de muncă în scopul creșterii ratei de ocupare a tinerilor absolvenți de învățământ terțiar, a persoanelor în vârstă și a lucrătorilor slab calificați. Slovenia a adoptat o serie de măsuri menite să coreleze în mai mare măsură competențele cu nevoile pieței forței de muncă. În prezent se află în curs de desfășurare un proiect-pilot privind modul de evaluare a acestor nevoi care este pus în aplicare de Serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, dar cooperarea cu părțile interesate trebuie să fie dezvoltată în continuare. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți atractivitatea programelor relevante din domeniul învățământului profesional și tehnic. De asemenea, în cadrul IMM-urilor se pun în aplicare măsuri suplimentare de orientare profesională. Rolul angajatorilor în învățământul profesional și tehnic mai trebuie încă să fie consolidat. Îmbunătățirile în aceste domenii ar crește productivitatea și competitivitatea.

(16)     Acțiunile în materie de politică pentru îmbunătățirea competitivității costurilor au avut doar un caracter parțial. În 2012, guvernul a redus salariile brute nominale pe angajat din sectorul public cu aproximativ 3 %. O reducere suplimentară a costurilor forței de muncă în sectorul public a fost convenită cu partenerii sociali la mijlocul lunii mai 2013. Salariul minim, exprimat ca procent din salariul mediu, este unul dintre cele mai mari din UE; fiind indexat în funcție de inflație, acesta a făcut obiectul unei puternice creșteri discreționare în 2010. Cu toate că rata de creștere a remunerației nominale pe angajat a fost negativă în 2012 (-0,4 %), costul unitar nominal al muncii (nominal unit labour cost - NULC) a înregistrat o creștere pozitivă moderată în 2012 (0,7 %), ca urmare a unei creșteri negative mai pronunțate la nivelul productivității (­1,1 %). Măsurile menite să stimuleze creșterea productivității și progresele susținute înregistrate în ceea ce privește reducerea costurilor unitare ale muncii ar putea contribui la restabilirea competitivității.

(17)     Proprietatea de stat are un rol semnificativ în economia Sloveniei, aceasta prezentând numeroase caracteristici care au rămas neschimbate din perioada de tranziție din anii ’90. Instrumentele de privatizare și restructurare a întreprinderilor care au fost adoptate în anii ’90 au avut drept consecință menținerea unei poziții dominante a statului, în special în sectorul financiar. În 2011, întreprinderile de stat reprezentau o șesime din totalul valorii adăugate a economiei slovene și generau aproximativ jumătate din totalul pierderilor înregistrate în sectorul întreprinderilor; un lucrător din opt era angajat într-o întreprindere de stat. În plus, fondurile și întreprinderile controlate de stat au un impact asupra finanțelor publice prin interacțiunea dintre nivelurile ridicate de îndatorare, nevoile de recapitalizare și garanțiile guvernamentale substanțiale. Dimensiunea și caracterul neperformant al societăților de stat frânează dezvoltarea și creșterea economică, contribuind la dezechilibrele existente. Poziția dominantă a statului și o guvernanță în mod frecvent defectuoasă a activelor statului împiedică investițiile private naționale și străine, reducând productivitatea și competitivitatea. Participațiile încrucișate între întreprinderile de stat din sectorul nefinanciar și instituțiile financiare de stat creează riscuri de contagiune, limitează posibilitățile de ajustare și denaturează alocarea resurselor, în special în ceea ce privește noile investiții.

(18)     Programul național de reformă prezintă prioritățile în materie de politică în domeniile proprietății de stat și reducerii gradului de îndatorare a întreprinderilor, dar nu furnizează detalii cu privire la măsurile planificate. Bilanțul aprofundat pentru 2013 a analizat rezultatele economice generate de proprietatea de stat, atât prin prisma costurilor bugetare directe și contingente, cât și prin prisma denaturării operațiunilor comerciale normale. Cu toate acestea, Programul național de reformă menționează doar lipsa de coordonare ca fiind singurul inconvenient al acțiunii statului în calitate de proprietar al întreprinderilor nefinanciare. În ansamblu, cu toate că Programul național de reformă conține elemente pozitive, acesta nu furnizează suficiente informații cu privire la orientarea strategică a societăților care vor rămâne în proprietatea statului și nici nu prevede angajamente detaliate, cu termene-limită bine definite pentru a îmbunătăți performanța financiară și gestionarea acestora. Au fost făcuți câțiva primi pași către ameliorarea guvernanței întreprinderilor, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de recomandările specifice fiecărei țări pentru 2012, și către privatizarea unor întreprinderi de stat. Legea de instituire a societății slovene de gestionare a obligațiunilor suverane (Slovenia Sovereign Holding - SSH) a fost adoptată, dar trebuie să fie pusă în aplicare în mod efectiv. Instituirea unui registru privind numirile în consiliile de administrație și de supraveghere din întreprinderile de stat care să prevadă obligația de a prezenta informații privind interesele, ar putea contribui la sporirea transparenței. Programul național de reformă prevede elaborarea unei strategii de privatizare până în ultimul trimestru al anului 2013; în urma scrisorii din 23 mai 2013, strategia în cauză va fi devansată pentru al treilea trimestru. Între timp, Guvernul a prezentat Parlamentului o listă de cincisprezece societăți propuse spre privatizare. Pe lângă participații minoritare și IMM-uri, această listă include, de asemenea, importante societăți, cum ar fi NKBM, care este a doua bancă din Slovenia ca mărime.

(19)     În Slovenia numeroase profesii sunt reglementate și există o marjă de reducere semnificativă a barierelor la intrarea pe piață care ar avea un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă și a concurenței. În 2012 autoritățile slovene au lansat un proces de reformă pentru a reanaliza statutul numeroaselor profesii reglementate, obiectivul fiind acela de a defini mai bine profesiile reglementate existente, de a reduce costurile administrative și de a simplifica accesul la profesiile respective. La începutul anului 2013 Parlamentul trebuia să adopte un prim set de legi în domeniul artizanatului, al turismului și al construcțiilor. Cu toate acestea, procesul de reformă înregistrează întârzieri, cu excepția sectorului artizanal. Slovenia a stabilit condițiile juridice prealabile instituirii unei agenții independente pentru protecția concurenței, dar mai trebuie să se asigure că aceasta va avea în permanență la dispoziție un număr corespunzător de membri ai personalului. Legislația ar trebui să fie modificată în continuare pentru a atribui agenției o linie bugetară separată, acest lucru fiind necesar în vederea garantării independenței sale financiare. Procedurile judiciare în primă instanță în litigiile civile și comerciale, precum și procedurile de faliment sunt nejustificat de îndelungate. În pofida unei tendințe pozitive vizibile de reducere a duratei cauzelor civile și comerciale, trebuie să se depună în continuare eforturi pentru a remedia aceste probleme, întrucât îngreunează activitatea economică și scad atractivitatea Sloveniei pentru investițiile străine directe. În acest context, reducerea preconizată a numărului de judecători pe cap de locuitor, astfel cum se prevede în Programul național de reformă, ar trebui să fie contrabalansată de creșteri semnificative în materie de eficacitate.

(20)     Programul național de reformă subliniază necesitatea de a restructura întreprinderile nefinanciare care se confruntă cu dificultăți financiare, însă provocările și reacțiile în materie de politică în ceea ce privește restructurarea întreprinderilor trebuie reformulate, astfel încât să se concentreze asupra soluțiilor bazate pe piață. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atrage investiții private, inclusiv investiții străine directe, și pentru a asigura o repartizare suficientă a sarcinilor către sectorul privat, evitându-se să se recurgă la resursele contribuabililor. Procesul de restructurare ar trebui să aibă drept rezultat vânzarea societăților restructurate, fără a se recurge la fonduri publice.

(21)     Slovenia se află într-un proces de modificare a legislației pentru a spori eficiența procedurilor de insolvență. Guvernul a modificat în aprilie 2013 legea privind operațiunile financiare, procedurile de insolvență și dizolvarea obligatorie. Modificările constau în definirea mai detaliată a insolvenței și introducerea unor măsuri de stimulare a administratorilor pentru ca aceștia să solicite în timp util insolvența. Actualul cadru în materie de insolvență nu prevede suficiente măsuri de stimulare și sancțiuni care să garanteze că societățile solicită deschiderea procedurii de insolvență într-o etapă timpurie. Procedurile obligatorii de soluționare (reorganizare judiciară) sunt complexe și favorabile debitorilor, în special în cazul IMM-urilor și al microîntreprinderilor. Nu există suficiente măsuri de stimulare a soluționării extrajudiciare într-o etapă timpurie, care ar putea contribui la asigurarea continuării activității întreprinderilor viabile. Autoritățile au anunțat elaborarea unor noi acte legislative care să permită restructurarea financiară a societăților supraîndatorate într-o etapă timpurie a procesului, iar până la sfârșitul lunii mai 2013 Ministerul de Justiție va propune modificări legislative menite să faciliteze restructurarea extrajudiciară și conversia datoriilor. Un cadru juridic adecvat care să prevadă măsuri de stimulare compatibile pentru creditori, proprietari și administratori ar avea un rol esențial în vederea facilitării restructurării financiare a întreprinderilor fără active lichide, însă viabile.

(22)     În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei. Comisia a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă și a prezentat un bilanț aprofundat. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-9 de mai jos.

(23)     Luând în considerare această evaluare, Consiliul a analizat Programul de stabilitate al Sloveniei, iar avizul său[9] se reflectă în special în recomandarea 1 de mai jos,

(24)     Luând în considerare bilanțul aprofundat al Comisiei și această evaluare, Consiliul a analizat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în toate recomandările de mai jos,

(25)     În contextul semestrului european, Comisia a efectuat, de asemenea, o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe această bază, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre care au adoptat moneda euro. Slovenia ar trebui să asigure, de asemenea, punerea în aplicare deplină și la timp a acestor recomandări.

RECOMANDĂ Sloveniei să ia măsuri în perioada 2013-2014 astfel încât:

1.           Pentru anul 2013 și ulterior, să pună în aplicare și să consolideze strategia bugetară, susținută prin măsuri structurale suficient de bine precizate pentru a asigura corectarea în mod durabil a deficitului excesiv până în 2015 și ameliorarea soldului structural, specificată în recomandarea formulată de Consiliu în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. După corectarea deficitului excesiv, să depună un efort de ajustare structurală care să îi permită să îndeplinească OTM-ul până în 2017. Corectarea durabilă a dezechilibrelor bugetare necesită punerea în aplicare a unor reforme structurale ambițioase, care ar spori capacitatea de ajustare a economiei și ar stimula creșterea potențială și ocuparea forței de muncă. Să mențină cheltuielile favorabile creșterii economice, să adopte măsuri de îmbunătățire a respectării normelor fiscale și să pună în aplicare măsuri privind cheltuielile care să aibă la bază analize sistematice ale cheltuielilor publice la toate nivelurile guvernamentale. Să îmbunătățească credibilitatea consolidării, să finalizeze adoptarea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public general în termeni structurali, să introducă obligativitatea cadrului bugetar pe termen mediu, care să aibă un caracter exhaustiv și să fie transparent, și să consolideze rolul organismelor independente de monitorizare a politicii bugetare până la sfârșitul anului 2013. Să ia măsuri pentru a reduce treptat datoriile contingente ale statului.

2.           Să consolideze sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, dincolo de orizontul anului 2020 prin ajustarea în continuare a tuturor parametrilor relevanți, inclusiv prin corelarea vârstei legale de pensionare cu creșterea speranței de viață, păstrând totodată caracterul adecvat al pensiilor. Să limiteze cheltuielile legate de îmbătrânirea populației în ceea ce privește îngrijirea pe termen lung și să îmbunătățească accesul la servicii prin reorientarea acestora de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea la domiciliu, printr-o mai bună direcționare și alocare a prestațiilor, precum și prin consolidarea prevenirii pentru reducerea handicapului/dependenței.

3.           Să se asigure că evoluția salariilor, inclusiv a salariului minim, susține competitivitatea și crearea de locuri de muncă. Să monitorizeze îndeaproape efectele recentei reforme a pieței forței de muncă și, dacă este cazul, să identifice domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a stimula crearea de locuri de muncă și să remedieze segmentarea acestei piețe, inclusiv prin reglementarea muncii depuse de studenți. Să ia măsuri suplimentare pentru creșterea ratei de ocupare a tinerilor absolvenți de învățământ terțiar, a persoanelor în vârstă și a lucrătorilor slab calificați prin concentrarea resurselor asupra măsurilor adaptate de politică activă în domeniul pieței forței de muncă, îmbunătățind totodată eficacitatea acestora. Să remedieze necorelarea competențelor cu cerințele pieței forței de muncă prin îmbunătățirea atractivității programelor relevante din domeniul învățământului profesional și tehnic și prin dezvoltarea în continuare a cooperării cu părțile interesate relevante în ceea ce privește evaluarea nevoilor pieței forței de muncă.

4.           Să ia măsurile necesare, cu sprijinul partenerilor europeni, pentru a încheia până în iunie 2013 un contract cu un consultant extern independent care să efectueze o analiză privind calitatea activelor la nivelul întregului sistem bancar. Să încheie acest exercițiu în 2013, înregistrând mai rapid progrese în cazul celor două bănci care fac deja obiectul procedurii în materie de ajutor de stat, pentru a accelera procesul de redresare a bilanțului acestora. Să fie pregătită să furnizeze capital suplimentar, în cazul în care transferurile de active sau analiza privind calitatea activelor evidențiază alte carențe. Toate măsurile, inclusiv evaluările obiective ale nevoilor de capital, transferul de active către societatea de administrare a activelor bancare, schema de protejare a activelor, implementarea operațională a măsurilor de restructurare, ar trebui să fie puse în aplicare în deplină conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în cazul în care este implicat un ajutor de stat. În paralel, să elaboreze până în martie 2014 și să pună în aplicare o strategie sectorială cuprinzătoare menită să asigure gestionarea independentă a băncilor reformate și să îmbunătățească substanțial guvernanța, gestionarea riscurilor și rentabilitatea acestui sector, inclusiv prin consolidare, dacă este cazul. Să înceapă rapid pregătirile pentru privatizarea anunțată a NKBM și să stabilească, până în septembrie 2013, un calendar ambițios în ceea ce privește cesionarea participațiilor directe și indirecte deținute de stat în cadrul băncilor.

5.           Până la sfârșitul anului 2013 să analizeze cadrul de reglementare din sectorul bancar și, pe baza acestei analize, să consolideze capacitatea de supraveghere, transparența și divulgarea statistică.

6.           Să accelereze reforma serviciilor reglementate, inclusiv reducerea semnificativă a barierelor la intrare. Să îmbunătățească mediul de afaceri, inclusiv prin garantarea independenței Agenției pentru protecția concurenței, precum și prin asigurarea unei finanțări suficiente și autonome a acesteia.

7.           Să valorifice eforturile depuse anterior pentru a reduce în continuare durata procedurilor judiciare în primă instanță în litigiile civile și comerciale, precum și numărul cauzelor pendinte, în special a celor legate de punerea în aplicare a legislației.

8.           În cadrul strategiei pe care guvernul sloven preconizează că o va finaliza până în septembrie 2013, să clasifice activele de stat esențiale și neesențiale în funcție de criterii economice, în scopul cesionării activelor neesențiale. Să asigure în timp util operaționalitatea deplină a societății slovene de gestionare a obligațiunilor suverane (SSH) și să îi transfere atât proprietatea asupra tuturor activelor, cât și gestionarea acestora, eventual cu excepția celor care se află pe lista pentru privatizare integrală imediată. Să asigure administrarea profesională a SSH încă de la început, eventual angajând persoane care au cunoștințe de specialitate la nivel internațional, și să instituie o relație obiectivă clar definită între SSH și societățile implicate. În ceea ce privește activele esențiale, să dezvolte strategii sectoriale pentru a îmbunătăți rentabilitatea și guvernanța corporativă. Să introducă un registru obligatoriu, aflat la dispoziția publicului, privind numirile în consiliile de administrație și de supraveghere din întreprinderile de stat, care să prevadă obligația de a prezenta informații privind interesele. Să se asigure că dispozițiile cadrului de reglementare facilitează cesionarea activelor de stat neesențiale și că obstacolele administrative sunt reduse la minimum.

9.           Să identifice și să înceapă să depună eforturi pentru înlăturarea tuturor obstacolelor juridice și administrative existente în calea restructurării durabile a societăților supraîndatorate/subcapitalizate, însă viabile, prin soluții bazate pe piață. În acest context, să ia măsuri menite să asigure o repartizare suficientă a sarcinilor către sectorul privat, să crească investițiile private, inclusiv investițiile străine directe, și să sporească eficiența societăților care se confruntă cu dificultăți în cadrul procesului de restructurare. Să adopte până în septembrie 2013 cadrul juridic necesar pentru restructurarea extrajudiciară, asigurându-se că acesta este compatibil cu dispozițiile existente referitoare la insolvență și că oferă elemente de natură să stimuleze atât creditorii, cât și acționarii să ajungă la soluționări extrajudiciare privind restructurarea. Să îmbunătățească punerea în aplicare a procedurilor privind insolvența întreprinderilor și a tranzacțiilor judiciare, inclusiv soluționarea rapidă a cauzelor pendinte referitoare la procedurile de faliment, pentru a maximiza valoarea de recuperare și a facilita rezoluția la timp și eficientă a creditelor neperformante.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

[3]               COM(2013) 374 final.

[4]               P7_TA(2013)0052 și P7_TA(2013)0053.

[5]               Decizia 2013/208/UE a Consiliului din 22 aprilie 2013.

[6]               COM(2012) 750 final.

[7]               COM(2012) 751 final.

[8]               SWD(2013) 122 final.

[9]               Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.