15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/8

1.

Oficiul Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC), denumit în continuare „oficiul”, cu sediul la Riga, a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (1). Sarcina oficiului este ca, sub îndrumarea Consiliului autorităților de reglementare, să culeagă și să analizeze informații cu privire la comunicațiile electronice, precum și să disemineze în rândul autorităților naționale de reglementare cele mai bune practici de reglementare, precum abordările comune, metodologiile sau liniile directoare privind punerea în aplicare a cadrului de reglementare UE (2).

2.

Comisia a acordat autonomie financiară oficiului la data de 12 septembrie 2011. Astfel, perioada auditată de Curte pentru exercițiul financiar 2011 este 12 septembrie-31 decembrie 2011.

3.

Abordarea de audit adoptată de Curte cuprinde proceduri analitice de audit, testarea directă a operațiunilor și o evaluare a controalelor-cheie din cadrul sistemelor de supraveghere și de control ale oficiului. Acestea sunt completate cu probe de audit rezultate din activitatea altor auditori (acolo unde este cazul), precum și cu o analiză a declarațiilor conducerii.

4.

În conformitate cu dispozițiile articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea a auditat conturile anuale (3) ale oficiului, care cuprind „situațiile financiare” (4) și „rapoartele privind execuția bugetară” (5) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2011, și a auditat, de asemenea, legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi.

5.

În calitate de ordonator de credite, directorul execută veniturile și cheltuielile bugetare în conformitate cu normele financiare ale oficiului, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate (6). Directorul este responsabil de punerea la punct (7) a structurii organizatorice și a sistemelor și procedurilor de gestiune internă și de control intern necesare pentru întocmirea unor conturi finale (8) care să nu fie afectate de denaturări semnificative – fie rezultate din acte de fraudă, fie rezultate din erori – și de garantarea conformității operațiunilor subiacente acestor conturi cu legile și reglementările în vigoare.

6.

Responsabilitatea Curții este de a furniza Parlamentului European și Consiliului (9), pe baza auditului pe care l-a desfășurat, o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor anuale ale oficiului și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora.

7.

Auditul Curții a fost efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit și codurile deontologice ale IFAC și cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit formulate de INTOSAI. Aceste standarde impun Curții planificarea și efectuarea auditului astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor anuale ale oficiului și la conformitatea operațiunilor subiacente cu legile și reglementările în vigoare.

8.

Un audit implică aplicarea unor proceduri în vederea obținerii de probe de audit privind sumele și informațiile furnizate în conturi și privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Procedurile de audit sunt alese pe baza raționamentului auditorului, care include evaluarea riscului ca în cadrul conturilor să se regăsească denaturări semnificative sau ca la nivelul operațiunilor subiacente să existe neconformități semnificative cu cerințele din legislația Uniunii Europene, fie că aceste denaturări sau neconformități sunt cauzate de fraudă, fie că sunt cauzate de eroare. Atunci când evaluează aceste riscuri, auditorul analizează controalele interne referitoare la întocmirea și prezentarea fidelă a conturilor, precum și sistemele de supraveghere și de control introduse pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, scopul fiind acela de a defini proceduri de audit corespunzătoare în raport cu circumstanțele. Un audit include, în egală măsură, aprecierea caracterului adecvat al politicilor contabile utilizate și a caracterului rezonabil al estimărilor contabile elaborate, precum și evaluarea prezentării globale a conturilor.

9.

Curtea consideră că probele de audit obținute sunt suficiente și adecvate pentru a sta la baza opiniilor prezentate în continuare.

10.

În opinia Curții, conturile anuale ale oficiului (10) prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestuia la 31 decembrie 2011, precum și rezultatele operațiunilor sale și fluxurile sale de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei (11).

11.

În opinia Curții, operațiunile subiacente conturilor anuale ale oficiului pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2011 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

12.

Observațiile prezentate în continuare nu pun în discuție opiniile exprimate de Curte.

13.

Bugetul oficiului pentru 2011, adoptat de Comitetul de gestionare, prezenta creditele doar pe titluri și pe capitole, nefiind subdivizat și pe articole și pe posturi. Această situație contravine principiului bugetar al specializării creditelor.

14.

Curtea a detectat 21 de cazuri, a căror valoare totală se ridică la 94 120 de euro, în care creditele reportate în 2012 nu corespundeau unor angajamente juridice care să fi fost asumate. Aceste reporturi erau deci neconforme cu reglementările.

15.

Oficiul nu adoptase și nu implementase încă toate standardele de control intern. În special, nu exista niciun registru central al facturilor și niciun registru în care fie consemnate excepțiile.

16.

Este necesar ca oficiul să aducă ameliorări în ceea ce privește transparența procedurilor de recrutare. Întrebările care urmau să fie utilizate pentru testele scrise și orale nu au fost stabilite anterior examinării candidaturilor de către comisia de selecție, nu exista nicio decizie a autorității împuternicite să facă numiri prin care membrii să fi fost numiți în comisia de selecție, iar gradele membrilor comisiei de selecție nu erau specificate.