EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

1.1.        Sărăcia și deprivarea materială în Uniune

În cadrul strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce, până în 2020, cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor afectate sau amenințate de sărăcie și de excluziune socială. Cu toate acestea, criza economică a exacerbat sărăcia și excluziunea socială, generând îngrijorări cu privire la consecințele sociale pentru persoane și pentru societatea în ansamblu.

În 2010, aproape un sfert dintre europeni (116 milioane) au fost expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Cifra aceasta este cu aproximativ 2 milioane mai mare decât în anul precedent, iar primele cifre disponibile pentru 2011 confirmă această tendință.

În timp ce nevoile persoanelor care se află la marginea societății continuă să crească, capacitatea multor state membre de a le sprijini s-a diminuat. Coeziunea socială este amenințată de constrângeri fiscale mai mult decât oricând în trecut. În multe state membre se consideră că politicile decise la nivel european sunt într-o anumită măsură responsabile pentru aceste evoluții.

Sărăcia în creștere are un impact negativ asupra condițiilor de viață ale cetățenilor europeni, aproximativ 40 de milioane dintre aceștia suferind de deprivare materială severă. Această cifră a scăzut semnificativ între 2005 și 2008 și a început să crească din nou între 2009 și 2010, numărul persoanelor suferind de deprivare materială severă crescând cu 342 000 în doar un an.

Una dintre caracteristicile principale ale deprivării materiale este incapacitatea de a avea acces la alimente adecvate din punct de vedere cantitativ și calitativ. Proporția din populația Uniunii care nu își permite o masă care să conțină carne, pui sau pește (sau echivalent vegetarian) la fiecare două zile – ceea ce este definit ca o nevoie de bază de către Organizația Mondiale a Sănătății – a fost de 8,7% în 2010, adică peste 43 de milioane de persoane, iar primele cifre disponibile pentru 2011 indică o tendință de înrăutățire.

O formă de deosebit de gravă de deprivare materială, care depășește cu mult deprivarea alimentară, este lipsa de adăpost. Amploarea fenomenului lipsei de adăpost este dificil de cuantificat, dar estimările arată că în 2009/2010 existau în Europa 4,1 milioane de persoane fără adăpost. Creșterea recentă a numărului persoanelor fără adăpost se datorează impactului social al creșterii economice slabe și inegale, precum și creșterii șomajului. Și mai îngrijorător este faptul că se conturează un nou profil al persoanelor fără adăpost, reprezentat de familiile cu copii, tinerii și persoanele care provin din familii de migranți.

În Uniune există 25,4 milioane de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În ansamblu, copiii sunt expuși unui risc mai mare de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populației (27% față de 23%). Acest fapt îi expune la deprivare materială care nu se limitează la starea de (mal)nutriție. De exemplu, 5,7 milioane de copii nu au haine noi (haine nepurtate anterior), iar 4,7 milioane nu au două perechi de încălțăminte potrivită (incluzând o pereche de încălțăminte pentru orice vreme). Copiii care suferă de aceste forme de deprivare materială au șanse mai mici în raport cu alți copii de aceeași vârstă aflați într-o situație mai bună să aibă rezultate bune la învățătură, să se bucure de o stare bună de sănătate și să-și valorifice întregul lor potențial ca adulți.

1.2.        Răspunsul Uniunii la sărăcie și la deprivarea materială

Principalul instrument al Uniunii pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională, lupta împotriva sărăciei și promovarea incluziunii sociale este și va rămâne Fondul social european (FSE). Acest instrument structural este sursa investițiilor directe în persoane și în competențele lor și urmărește ameliorarea oportunităților acestora pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, unii dintre cei mai vulnerabili cetățeni, cei care sunt afectați de forme extreme de sărăcie, sunt prea îndepărtați de piața muncii pentru a beneficia de măsurile de incluziune socială ale FSE.

Programul UE de distribuire a alimentelor către cele mai defavorizate persoane (CDP) a pus la dispoziție timp de mai mult de două decenii ajutor alimentar pentru persoanele respective. A fost înființat în 1987 pentru a da o utilitate excedentului de produse agricole, care altminteri ar fi fost distruse, oferindu-le statelor membre care doreau să le utilizeze. De-a lungul anilor, programul a devenit o sursă importantă de provizii pentru organizațiile care lucrează în contact direct cu cei mai puțin norocoși membri ai societății, oferindu-le alimente. Preconizata epuizare a stocurilor de intervenție și imprevizibilitatea lor mare în perioada 2011 – 2020, ca o consecință a reformelor succesive ale politicii agricole comune, a privat programul CDP de fundamentarea sa inițială, iar acesta va fi oprit la sfârșitul anului 2013.

Cu toate acestea, deprivarea materială continuă să cauzeze probleme grave, iar cele mai defavorizate persoane din societate continuă să aibă nevoie de asistență din partea UE. Această necesitate a fost reflectată de către Comisie în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual, rezervând un buget de 2,5 miliarde EUR pentru un nou instrument conceput pentru a combate formele extreme de sărăcie și de excluziune socială.

În acest context, prin prezentul regulament se instituie, pentru perioada 2014 – 2020, un instrument nou, care va completa instrumentele de coeziune existente, în special Fondul social european, prin abordarea celei mai grave și mai nocive din punct de vedere social forme de sărăcie, deprivarea alimentară, dar și lipsa de adăpost și deprivarea materială a copiilor, sprijinind, în același timp, măsuri auxiliare care vizează reintegrarea socială a celor mai defavorizate persoane din Uniune.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

2.1.        Poziția părților interesate

Discuțiile din cadrul Consiliului și al Parlamentului, precum și cele cu societatea civilă și cu autoritățile locale privind formele actuale de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate acordat în cadrul programului CDP au generat informații și idei utile pentru viitor. În plus, Comisia a fost deschisă punctelor de vedere ale părților interesate și s-a consultat cu organizațiile-umbrelă (IATE) de la nivelul UE care reprezintă atât furnizorii de ajutor alimentar, cât și destinatarii finali.

Reducerea potențial semnificativă a sprijinului acordat în 2012 în baza programului CDP a fost sever criticată de către organizații ale societății civile, reprezentanții autorităților locale și regionale subliniind importanța acestui sprijin și pledând pentru continuarea sa într-o perioadă în care necesitățile sunt în creștere.

Organizațiile caritabile mari și organizațiile societății civile reprezentând băncile de alimente, precum și organizațiile care lucrează cu copii și cu persoane fără adăpost, au exprimat în mod repetat necesitatea unui sprijin public, în special din partea UE.

Au avut loc două întâlniri cu asociații-umbrelă ale organizațiilor care reprezintă nu doar beneficiarii, ci și destinatarii finali efectivi. În general, organizațiile și-au exprimat satisfacția cu privire la posibila extindere a domeniului de aplicare al instrumentului dincolo de ajutorul alimentar și la idea recurgerii la o abordare orientată către cetățeni.

Opiniile statelor membre cu privire la un astfel de instrument sunt diverse: șapte state membre și-au exprimat opoziția față de continuarea programului CDP după 2013. Alte state membre au susținut puternic programul. Treisprezece state membre au emis o declarație în decembrie 2011, prin care au solicitat continuarea programului CDP după 2013.

Parlamentul European și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul puternic pentru continuarea programului de ajutor alimentar în interesul unei mai bune coeziuni sociale în Europa.

În decembrie 2011, unsprezece organizații-umbrelă s-au adresat în scris comisarului Andor și directorului general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, solicitând realizarea de progrese în elaborarea unei Strategii UE privind persoanele fără adăpost. În plus, Parlamentul European a solicitat elaborarea unei astfel de strategii – prima oară într-o declarație scrisă (2010), iar apoi într-o rezoluție (2011).

Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă, adoptat de Consiliul European la 29 iunie 2012 menționează că „în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, statele membre se vor axa în special pe găsirea unei soluții în ceea ce privește șomajul și abordarea consecințelor sociale ale crizei în mod eficient […și] pe elaborarea și punerea în aplicare a unor politici eficace de combatere a sărăciei și de sprijinire a grupurilor vulnerabile”.

2.2.        Evaluarea impactului

Principalul subiect al evaluării impactului a fost domeniul de aplicare al noului instrument. Opțiunile avute în vedere au fost (0) neacordarea de finanțare, (1) un instrument succesor al actualului program CDP limitat la distribuirea de ajutor alimentar, (2) un instrument care, pe lângă distribuirea de ajutoare alimentare, ar cuprinde sprijin pentru măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a destinatarilor ajutorului alimentar și (3) un instrument cuprinzător prin care să se reducă lipsurile materiale prin oferirea de alimente, de bunuri pentru persoanele fără adăpost și de bunuri pentru copiii afectați de deprivare materială, combinate cu măsuri auxiliare vizând reintegrarea socială a celor mai defavorizate persoane.

Impactul net al opțiunii zero depinde de modul în care sunt realocate fondurile disponibilizate, dar ar fi considerat cu certitudine o dovadă a erodării solidarității în Europa, într-o perioadă în care sărăcia este în creștere. În comparație cu opțiunea 1, opțiunea 2, și într-o măsură și mai mare opțiunea 3, implică o reducere a ajutorului alimentar distribuit, întrucât unele resurse sunt alocate altor tipuri de acțiuni. Cu toate acestea, măsurile auxiliare ar trebui, de asemenea, să asigure o mai mare sustenabilitate a rezultatelor obținute. Opțiunea 3 este cea preferată, deoarece permite cel mai bine adaptarea intervențiilor sprijinite la necesitățile locale.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Acțiunea UE are ca temei articolul 174 (TFUE) care prevede că Uniunea acționează în sensul „promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii” prin faptul că „dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale”, precum și articolul 175 (TFUE) în care este specificat rolul fondurilor structurale ale UE în realizarea acestui obiectiv și care conține dispoziții privind realizarea de acțiuni specifice în afara fondurilor structurale.

Acțiunea la nivelul UE este necesară ținând cont de nivelul de sărăcie și de excluziune socială din Uniune și de diversitatea inacceptabilă de situații din statele membre individuale, agravate și mai mult de criza economică și fiscală, care a determinat o deteriorare a coeziunii sociale și a diminuat șansele îndeplinirii obiectivului strategiei Europa 2020 în ceea ce privește combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.

Sprijinul financiar european ajută la catalizarea acțiunilor la nivel național, la coordonarea eforturilor, precum și la elaborarea și introducerea de instrumente pentru promovarea incluziunii sociale. El permite Uniunii să conducă prin puterea exemplului.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea Comisiei pentru un cadru multianual prevede o sumă de 2,5 miliarde EUR, în cadrul politicii de coeziune, pentru perioada 2014 – 2020.

În conformitate cu articolul 84 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. … (RDC), sprijinul acordat unui stat membru prin intermediul fondului se consideră ca fiind o parte a cotei din fondurile structurale alocate Fondului social european.

Bugetul propus pentru perioada 2014 – 2020 || Miliarde EUR

Politica de coeziune (fonduri structurale) Din care Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane || 339 2,5

*Toate cifrele sunt exprimate în prețuri constante din 2011

5.           Conținutul regulamentului

5.1.        Obiectivele și domeniul de aplicare

Obiectivul general al Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) este promovarea coeziunii sociale în Uniune prin contribuirea la realizarea obiectivului Strategiei Europa 2020 de reducere cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane afectate sau amenințate de sărăcie și de excluziune socială.

Acest fapt se traduce prin obiectivul specific de a sprijini programe naționale care să furnizeze asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane prin intermediul organizațiilor partenere.

În ceea ce privește domeniul de aplicare, fondul vizează deprivarea alimentară, lipsa de adăpost și deprivarea materială a copiilor. Fiecare stat membru poate alege să abordeze una sau mai multe dintre aceste forme de deprivare. El poate sprijini, de asemenea, măsuri auxiliare, completând sprijinul material, pentru a contribui la reintegrarea socială a celor mai defavorizate persoane.

5.2.        Populația eligibilă și selectarea acesteia

Populația eligibilă pentru a primi asistență materială este reprezentată de cele mai defavorizate persoane din Uniune. Definirea criteriilor de identificare a celor mai defavorizate persoane care vor fi asistate va intra în responsabilitatea statelor membre sau a organizațiilor partenere, deoarece ele sunt cele mai în măsură să selecteze destinatarii sprijinului în funcție de necesitățile locale.

Prin definirea tipului de bunuri care vor fi distribuite și anume, alimente sau bunuri de consum de bază pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor, regulamentul conține, de asemenea, un mecanism indirect de selectare a destinatarilor.

5.3.        Organizațiile partenere

Organizațiile partenere sunt cele care furnizează direct sau indirect alimentele sau bunurile celor mai defavorizate persoane. Pentru a se asigura faptul că fondul va contribui la reducerea sustenabilă a sărăciei și la creșterea coeziunii sociale, organizațiile partenere care furnizează direct alimentele sau bunurile vor trebui să efectueze ele însele activități care completează furnizarea de asistență materială, vizând integrarea socială a celor mai defavorizate persoane. Fondul în sine poate fi un sprijin pentru asemenea măsuri auxiliare.

Autoritățile naționale pot fie să achiziționeze alimentele sau bunurile, fie să le pună la dispoziția organizațiilor partenere, fie să le finanțeze pe acestea din urmă în vederea achiziționării de alimente sau bunuri. În cazul în care achiziția de alimente sau bunuri este efectuată de către o organizație parteneră, aceasta poate fie să le distribuie ea însăși, fie să încredințeze distribuirea lor unor alte organizații partenere.

5.4.        Dispoziții de implementare

Fondul va fi implementat după modelul politicii de coeziune, și anume, prin gestiune partajată realizată pe baza unui program operațional cu durată de 7 ani pentru fiecare stat membru, vizând perioada 2014 – 2020.

Regulamentul urmează abordarea fondurilor structurale în ceea ce privește modalitățile de implementare, permițând statelor membre să utilizeze, în cazul în care doresc acest lucru, structurile, autoritățile desemnate și procedurile înființate pentru Fondul social european, pentru a reduce la minimum sarcina administrativă aferentă tranziției de la sistemul actual de distribuire de alimente către cele mai defavorizate persoane la noul Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane. Dispozițiile referitoare la programare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare sunt, cu toate acestea, raționalizate și simplificate pentru a fi proporționale cu specificitatea obiectivelor și cu populațiile vizate de fond.

Regulile de eligibilitate sunt astfel concepute încât să se țină seama și de natura fondului și de diferiții actori care vor fi implicați în implementarea sa. În special, regulamentul prevede metode de costuri simplificate pentru majoritatea categoriilor de cheltuieli și deschide opțiuni pentru celelalte categorii.

Sistemul de gestionare și control financiar este derivat și el din modul de funcționare a fondurilor structurale. De asemenea, unele dispoziții au fost adaptate și simplificate pentru a fi pe deplin adecvate tipurilor de operațiuni care vor fi sprijinite prin intermediul fondului, în special în ceea ce privește prefinanțarea, conținutul cererilor de plată adresate Comisiei, precum și controlul proporțional.

Organizațiile partenere au o capacitate limitată de a furniza finanțarea necesară. De asemenea, statele membre pot avea dificultăți în a mobiliza resursele necesare prefinanțării operațiunilor. În plus, statele membre care se confruntă cu cele mai mari constrângeri fiscale sunt, probabil, cele care au cel mai mare număr de persoane care suferă de deprivare materială. Pentru a soluționa această situație, care ar putea periclita realizarea obiectivului fondului, nivelul prefinanțării este stabilit la 11% din alocarea totală pentru un stat membru. Aceasta va permite acoperirea costurilor din primul an al campaniei de acordare de ajutor în proporție de până la 90%, fără a calcula asistența tehnică, transportul, costurile administrative și măsurile auxiliare.

2012/0295 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[1],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[2],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Uniunea și statele membre și-au stabilit obiectivul de a reduce până în 2020 cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială.

(2)       Numărul de persoane din Uniune afectate de deprivare materială sau chiar de deprivare materială severă este în creștere, iar persoanele respective suferă de o excluziune prea mare ca să beneficieze de măsurile de activare din Regulamentul (UE) nr. […RDC] și, în special, din Regulamentul (UE) nr. […FSE]

(3)       Articolul 174 din tratat prevede că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta dezvoltă și desfășoară acțiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale.

(4)       Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să întărească coeziunea socială prin contribuirea la reducerea sărăciei în Uniune, prin sprijinirea sistemelor naționale care oferă asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane pentru a reduce deprivarea alimentară, lipsa de adăpost și deprivarea materială a copiilor.

(5)       În temeiul articolului 317 din tratat și în contextul gestiunii partajate, ar trebui specificate condițiile care permit Comisiei să își exercite responsabilitățile de executare a bugetului general al Uniunii Europene, iar responsabilitățile în materie de cooperare ale statelor membre ar trebui clarificate. Respectivele condiții ar trebui să permită Comisiei să obțină asigurarea că statele membre utilizează fondul în mod legal și judicios și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare în sensul Regulamentului nr. […] al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul financiar”)[3].

(6)       Respectivele dispoziții garantează, de asemenea, că operațiunile sprijinite sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, în special în ceea ce privește siguranța bunurilor care sunt distribuite celor mai defavorizate persoane.

(7)       În scopul instituirii unui cadru financiar adecvat, Comisia ar trebui să realizeze, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o defalcare anuală a resurselor globale per stat membru, folosind o metodă obiectivă și transparentă care să reflecte decalajele în materie de sărăcie și de deprivare materială.

(8)       Programul operațional din fiecare stat membru ar trebui să identifice și să justifice formele de deprivare materială care urmează a fi abordate și să descrie obiectivele și caracteristicile asistenței acordate celor mai defavorizate persoane care va fi oferită prin intermediul sistemelor naționale de asistență. El ar trebui să includă, de asemenea, elementele necesare pentru a asigura implementarea efectivă și eficientă a programului operațional.

(9)       În scopul de a maximiza eficiența fondului, în special în ceea ce privește circumstanțele naționale, este adecvat să se stabilească o procedură în vederea unei posibile modificări a programului operațional.

(10)     Schimburile de experiență și de cele bune practici au o importantă valoare adăugată, iar Comisia ar trebui să faciliteze difuzarea lor.

(11)     Pentru a monitoriza progresele înregistrate în implementarea programelor operaționale, statele membre ar trebui să întocmească și să prezinte Comisiei rapoarte anuale și un raport final de implementare, asigurând astfel disponibilitatea unor informații esențiale și actualizate. Pentru aceleași scopuri, Comisia și fiecare stat membru ar trebui să se întâlnească în fiecare an în cadrul unor reuniuni bilaterale de reexaminare, cu excepția cazului în care se convine altfel.

(12)     Pentru a îmbunătăți concepția și calitatea fiecărui program operațional și pentru a evalua eficacitatea și eficiența fondului, ar trebui realizate evaluări ex ante și ex post. Respectivele evaluări ar trebui să fie completate de anchete privind cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de programul operațional și, dacă este necesar, de evaluări în cursul perioadei de programare. În acest sens, ar trebui precizate responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei.

(13)     Cetățenii au dreptul să știe cum sunt investite resursele financiare ale Uniunii și cu ce rezultate. În vederea asigurării unei difuzări pe scară largă a informațiilor privind realizările fondului și pentru a asigura accesibilitatea și transparența oportunităților de finanțare, ar trebui să fie stabilite reguli detaliate cu privire la informare și comunicare, în special în ceea ce privește responsabilitățile statelor membre și ale beneficiarilor.

(14)     Este aplicabilă legislația Uniunii privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[4].

(15)     Este necesar să se stabilească un nivel maxim de cofinanțare din fond a programelor operaționale pentru a se realiza un efect multiplicator al resurselor Uniunii și ar trebui să fie abordată situația statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare.

(16)     În întreaga Uniune ar trebui să fie aplicate reguli uniforme și echitabile privind perioada de eligibilitate, operațiunile și cheltuielile din fond. Condițiile de eligibilitate ar trebui să reflecte natura specifică a obiectivelor fondului și a populațiilor vizate, în special prin stabilirea unor condiții adecvate privind eligibilitatea operațiunilor, formele de sprijin și regulile și condițiile de rambursare.

(17)     [Propunerea de] Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică)[5] prevede că stocurile de produse achiziționate în cadrul unei intervenții publice pot fi lichidate prin cedarea lor în favoarea programului de distribuire de alimente către cele mai defavorizate persoane din Uniune, dacă programul respectiv prevede acest lucru. Dat fiind că, în funcție de circumstanțe, obținerea de alimente prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea unor astfel de stocuri ar putea fi cea mai favorabilă opțiune din punct de vedere economic, este adecvat să se prevadă o astfel de posibilitate în prezentul regulament. Sumele derivate dintr-o tranzacție implicând astfel de stocuri ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane și nu ar trebui utilizate pentru a diminua obligația statelor membre de a cofinanța programul. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia ar trebui, în conformitate cu articolul 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească proceduri prin care produsele care fac parte din stocurile de intervenție să poată fi utilizate, prelucrate sau vândute în beneficiul programului vizând cele mai defavorizate persoane.

(18)     Este necesar să se specifice tipurile de acțiuni de asistență tehnică sprijinite prin intermediul fondului care pot fi realizate la inițiativa Comisiei și a statelor membre.

(19)     În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statelor membre ar trebui să le revină responsabilitatea primară, prin intermediul sistemelor lor de gestionare și control, pentru implementarea și controlul programelor lor operaționale.

(20)     Statele membre ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a garanta instituirea și funcționarea adecvată a sistemelor lor de gestionare și control, pentru a asigura utilizarea legală și judicioasă a fondului. Prin urmare, ar trebui să fie specificate obligațiile statelor membre în ceea ce privește sistemele de gestionare și control ale programului lor operațional, precum și în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor și a încălcărilor legislației Uniunii.

(21)     Pentru programul lor operațional, statele membre ar trebui să desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit independentă din punct de vedere funcțional. Pentru a oferi flexibilitate statelor membre în ceea ce privește instituirea sistemelor de control, este adecvat să se prevadă posibilitatea ca funcțiile autorității de certificare să fie îndeplinite de autoritatea de management. De asemenea, ar trebui ca statele membre să poată desemna organisme intermediare care să îndeplinească anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare. În acest caz, statele membre ar trebui să precizeze în mod clar responsabilitățile și funcțiile organismelor respective.

(22)     Autoritatea de management are responsabilitatea principală în ceea ce privește implementarea efectivă și eficientă a fondului și, prin urmare, îndeplinește un număr substanțial de funcții legate de gestionarea și monitorizarea programului operațional, de gestionarea și controlul financiar, precum și de selectarea proiectelor. Responsabilitățile și funcțiile sale ar trebui precizate.

(23)     Autoritatea de certificare ar trebui să întocmească și să transmită Comisiei cereri de plată. Ea ar trebui să întocmească conturile anuale, certificând integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor anuale, precum și faptul că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu reglementările UE și naționale aplicabile. Responsabilitățile și funcțiile sale ar trebui precizate.

(24)     Autoritatea de audit ar trebui să se asigure că se efectuează audituri ale sistemelor de gestionare și control pe un eșantion adecvat de operațiuni și audituri ale conturilor anuale. Responsabilitățile și funcțiile sale ar trebui precizate.

(25)     Fără a aduce atingere competențelor Comisiei în materie de control financiar, ar trebui să se asigure cooperarea între statele membre și Comisie în cadrul prezentului regulament și să se stabilească criterii care să permită Comisiei să determine, în contextul strategiei sale de control al sistemelor naționale, nivelul de asigurare pe care ar trebui să îl obțină de la organismele de audit naționale.

(26)     Ar trebui să fie stabilite competențele și responsabilitățile Comisiei în ceea ce privește verificarea funcționării efective a sistemelor de gestionare și control, precum și în ceea ce privește solicitarea întreprinderii unor acțiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența de a efectua audituri vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru a formula concluzii privind performanța fondului.

(27)     Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui efectuate o dată pe an. Pentru a asigura gestionarea eficientă a programului, este necesar să se stabilească reguli comune pentru cererile de plată intermediare, plata soldului anual și a soldului final.

(28)     Pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie, cererea de plată intermediară ar trebui să fie rambursată în proporție de 90% din cheltuielile eligibile incluse în cererea de plată.

(29)     O prefinanțare la începutul programului operațional ar trebui să asigure faptul că statul membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor în implementarea operațiunilor încă de la adoptarea programului operațional. Această prefinanțare ar trebui utilizată exclusiv în acest scop, iar beneficiarii ar trebui să primească fonduri suficiente pentru a lansa operațiunea după ce este selectată.

(30)     Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să existe măsuri limitate în timp care să permită ordonatorului de credite delegat să întrerupă plățile în cazul în care există probe care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată sau în cazul în care nu au fost prezentate documente necesare pentru a verifica și accepta conturile.

(31)     Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a oferi mijloacele de a asigura implementarea efectivă a programelor, ar trebui să existe măsuri care să permită suspendarea plăților de către Comisie.

(32)     Pentru a garanta că cheltuielile finanțate din bugetul Uniunii în orice an financiar sunt realizate în conformitate cu regulile aplicabile, ar trebui creat un cadru adecvat pentru verificarea și acceptarea anuală a conturilor. În temeiul acestui cadru, organismele desemnate ar trebui să transmită Comisiei, referitor la programul operațional, o declarație de gestiune însoțită de conturile anuale certificate, un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, precum și o opinie de audit și un raport de control independente.

(33)     Este necesar să se specifice procedura detaliată pentru verificarea și acceptarea anuală a conturilor aplicabilă fondului, pentru a asigura un temei clar și securitatea juridică a acestor proceduri. Este important să se prevadă o posibilitate limitată pentru ca statul membru să definească un provizion în conturile sale anuale, care fac obiectul unei proceduri în derulare desfășurată de autoritatea de audit.

(34)     Pentru a proteja bugetul Uniunii și pentru a asigura statelor membre certitudinea juridică este adecvat să se stabilească modalitățile și procedurile specifice pentru corecțiile financiare de către statele membre și de către Comisie și, în special, să se definească circumstanțele în care încălcările legislației Uniunii sau ale legislației naționale aplicabile pot duce la corecții financiare.

(35)     Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul sprijinului pus la dispoziție de Uniune prin intermediul fondului. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri în orice moment în cazul în care există dovezi de nereguli sau fraude sau ca parte a unui eșantion de audit. Pentru ca nivelul activității de audit desfășurate de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul în care nu există deficiențe semnificative sau în cazul în care autoritatea de audit este fiabilă. În plus, obiectul auditurilor ar trebui să țină cont pe deplin de obiectivul urmărit și de caracteristicile populațiilor vizate de fond.

(36)     Pentru a asigura disciplina financiară este adecvat să fie definite modalitățile de dezangajare a oricărei părți a angajamentului bugetar pentru un program operațional, în special în cazul în care o sumă poate fi exclusă din dezangajare, mai ales dacă întârzierile în implementare rezultă din circumstanțe independente de partea în cauză, sunt de natură excepțională sau sunt neprevăzute, iar consecințele lor nu pot fi evitate în pofida eforturilor depuse.

(37)     Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește responsabilitățile statelor membre referitoare la procedura de raportare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite în mod necuvenit, la modalitățile de schimb de informații cu privire la operațiuni, la modalitățile de stabilire a pistei de audit adecvate, la condițiile de desfășurare a auditurilor naționale, la criteriile de desemnare a autorităților de management și a autorităților de certificare, la identificarea suporturilor de date acceptate în mod uzual și la criteriile de stabilire a nivelului corecției financiare de aplicat. Desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în cursul activității pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, prezintă o importanță deosebită.

(38)     Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(39)     Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, decizii de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale per stat membru, decizii de stabilire a alocațiilor financiare anuale pentru fiecare stat membru, decizii de adoptare a programelor operaționale, decizii de suspendare a plăților, decizii privind corecțiile financiare și, în cazul dezangajării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor.

(40)     În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, competențele de executare referitoare la modelul de raport anual și final de implementare și la lista de indicatori comuni, la modelul de anchetă structurată privind destinatarii finali, la sistemul electronic de schimb de date între statul membru și Comisie, la modelul de declarație de gestiune, la modelele de strategie de audit, de opinie de audit și de raport anual privind controlul, precum și la metodologia utilizată pentru metoda de eșantionare, la regulile de utilizare a datelor colectate în cursul auditurilor și la modelul de cerere de plată ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[6].

(41)     Dispozițiile prezentului regulament respectă drepturile fundamentale și sunt în acord cu principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, incluzând respectarea demnității umane și a vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, egalitatea între bărbați și femei, precum și interzicerea discriminării. Prezentul regulament trebuie aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(42)     Deoarece obiectivele prezentului regulament, anume îmbunătățirea coeziunii sociale în Uniune și contribuirea la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, dar pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se menționează la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.           Prin prezentul regulament este înființat Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și sunt stabilite obiectivele fondului, domeniul de aplicare al sprijinului, resursele financiare disponibile și criteriile de alocare a acestora, precum și regulile necesare pentru a se asigura eficacitatea fondului.

Articolul 2

Definiții

Se aplică următoarele definiții:

(1) „cele mai defavorizate persoane” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective adoptate de către autoritățile naționale competente sau care sunt definite de organizațiile partenere și care sunt aprobate de către autoritățile competente respective;

(2) „organizații partenere” înseamnă organisme publice sau organizații non-profit care livrează alimentele sau bunurile direct sau prin intermediul altor organizații partenere către cele mai defavorizate persoane și ale căror operațiuni au fost selectate de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (b);

(3) „programe naționale” înseamnă orice program având, cel puțin parțial, aceleași obiective ca și fondul și care este implementat la nivel național, regional sau local de către organisme publice sau de către organizații non-profit;

(4) „operațiune” înseamnă un proiect, un contract sau o acțiune selectată de autoritatea de management a programului operațional în cauză sau care intră în domeniul ei de responsabilitate și care contribuie la realizarea obiectivelor programului operațional corespunzător;

(5) „operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost finalizată din punct de vedere material sau implementată integral și pentru care toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiari, iar sprijinul provenit din programul operațional corespunzător a fost plătit beneficiarilor;

(6) „beneficiar” înseamnă un organism public sau privat responsabil de inițierea sau de inițierea și implementarea operațiunilor;

(7) „destinatar final” înseamnă cele mai defavorizate persoane care primesc alimente sau bunuri și/sau care beneficiază de măsurile auxiliare;

(8) „sprijin public” înseamnă orice sprijin financiar acordat unei operațiuni, provenit din bugetul autorităților publice naționale, regionale sau locale, din bugetul Uniunii reprezentat de fond, din bugetul organismelor publice sau din bugetul asociațiilor de autorități publice sau al oricărui organism de drept public în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(9) „organism intermediar” înseamnă orice organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari;

(10) „an contabil” înseamnă perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului an contabil, pentru care înseamnă perioada de la data eligibilității cheltuielilor până la 30 iunie 2015, ultimul an contabil fiind de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023;

(11) „an financiar” înseamnă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie.

Articolul 3

Obiective

Fondul promovează coeziunea socială în Uniune prin contribuirea la realizarea obiectivului de reducere a sărăciei prin reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Fondul contribuie la realizarea obiectivului specific de a atenua cele mai grave forme de sărăcie din Uniune prin furnizarea de asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane. Acest obiectiv este măsurat prin numărul de persoane care primesc asistență din fond.

Articolul 4

Domeniul de aplicare al sprijinului

1.           Fondul sprijină programe naționale prin care produse alimentare și bunuri de consum de bază destinate uzului personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor sunt distribuite celor mai defavorizate persoane prin intermediul organizațiilor partenere selectate de statele membre.

2.           Fondul poate sprijini măsuri auxiliare, completând furnizarea de alimente și bunuri, contribuind la incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.

3.           Fondul promovează învățarea reciprocă, colaborarea în rețea și difuzarea bunelor practici în domeniul asistenței nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane.

Articolul 5

Principii

(1) Partea din bugetul Uniunii alocată fondului este implementată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (b) din regulamentul financiar, cu excepția asistenței tehnice acordate la inițiativa Comisiei, care este implementată în cadrul gestiunii directe în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (a) din regulamentul financiar.

(2) Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat din fond este în acord cu politicile și prioritățile Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii.

(3) Sprijinul acordat din fond este implementat de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre.

(4) Statele membre și organismele desemnate de ele în scopul respectiv sunt responsabile de implementarea programelor operaționale și de îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru și sub rezerva conformării la dispozițiile prezentului regulament.

(5) Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondului, în special resursele financiare și administrative necesare pentru raportare, evaluare, management și control, țin cont de principiul proporționalității având în vedere nivelul sprijinului alocat.

(6) În conformitate cu responsabilitățile lor respective, Comisia și statele membre asigură coordonarea cu Fondul social european, precum și cu alte politici și instrumente ale Uniunii.

(7) Comisia, statele membre și beneficiarii aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul financiar.

(8) Comisa și statele membre asigură eficacitatea fondului, în special prin monitorizare, raportare și evaluare.

(9) Comisia și statele membre își îndeplinesc rolurile lor în legătură cu fondul, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor.

(10) Comisia și statele membre asigură promovarea egalității între femei și bărbați și a integrării perspectivei de gen în cursul diferitelor etape ale implementării fondului. Comisia și statele membre iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în cadrul obținerii accesului la fond.

(11) Operațiunile finanțate din fond sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabile. În special, fondul poate fi utilizat pentru a sprijini numai distribuirea de alimente sau bunuri care sunt în conformitate cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.

(12) Statele membre și beneficiarii selectează produsele alimentare și bunurile pe baza unor criterii obiective. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă e cazul, pentru bunuri, iau în considerare și aspectele de climă și mediu, în special pentru a se reduce risipa de alimente.

TITLUL II RESURSE ȘI PROGRAMARE

Articolul 6

Resursele globale

1.           Resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fond pentru perioada 2014 – 2020 sunt de 2 500 000 000 EUR, la prețurile din 2011, în conformitate cu defalcarea anuală prezentată în anexa II.

2.           În scopul programării și al includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, valoarea resurselor se indexează cu 2% pe an.

3.           Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru, în conformitate cu articolul 84 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. … (RDC), fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, luând în considerare următorii indicatori stabiliți de Eurostat:

(a) populația care suferă de deprivare materială severă;

(b) populația care locuiește în gospodării cu intensitate a muncii foarte mică.

4.           La inițiativa Comisiei, 0,35% din resursele globale se alocă asistenței tehnice.

Articolul 7

Programul operațional

1.           Fiecare stat membru transmite Comisiei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, un program operațional care vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și care conține următoarele elemente:

(a) indicarea tipului sau a tipurilor de deprivare materială vizate în cadrul programului operațional și motivarea selectării realizate, precum și o descriere, pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, a caracteristicilor principale și a obiectivelor distribuirii de alimente sau de bunuri, precum și măsurile auxiliare oferite, având în vedere rezultatele evaluării ex ante efectuate în conformitate cu articolul 14;

(b) o descriere a programului sau a programelor naționale corespunzătoare pentru fiecare tip de deprivare materială;

(c) o descriere a mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială;

(d) criteriile de selectare a operațiunilor și o descriere a mecanismului de selectare, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială;

(e) criteriile de selectare a organizațiilor partenere, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizată;

(f) o descriere a mecanismului utilizat pentru a asigura complementaritatea cu Fondul social european;

(g) o descriere a dispozițiilor de implementare a programului operațional care să conțină identificarea autorității de management, a autorității de certificare dacă este cazul, a autorității de audit și a organismului către care se vor face plățile de către Comisie, precum și o descriere a procedurii de monitorizare;

(h) o descriere a măsurilor luate pentru a implica autoritățile publice competente regionale și locale și alte autorități, precum și organismele care reprezintă societatea civilă și organismele responsabile de promovarea egalității și nediscriminării în pregătirea programului operațional;

(i) o descriere a utilizării planificate a asistenței tehnice în conformitate cu articolul 25 alineatul (2), care include acțiuni de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor în ceea ce privește implementarea programului operațional;

(j) un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele:

(i)      un tabel în care este specificat pentru fiecare an, în conformitate cu articolul 18, sumele preconizate a fi acordate din fond și nivelul cofinanțării în conformitate cu articolul 18;

(ii)      un tabel în care este specificat, pentru întreaga perioadă de programare, suma totală preconizată a fi acordată ca sprijin din programul operațional pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, precum și măsurile auxiliare corespunzătoare.

Organizațiile partenere menționate la litera (e) care livrează în mod direct alimente sau bunuri întreprind ele însele activități care completează furnizarea de asistență materială, vizând incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane, indiferent dacă aceste activități sunt sprijinite sau nu din fond.

2.           Programele operaționale sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea în cooperare cu autoritățile publice regionale și locale competente sau cu alte autorități publice, precum și cu organisme care reprezintă societatea civilă și organisme responsabile de promovarea egalității și a nediscriminării.

3.           Statele membre elaborează proiectele lor de programe operaționale în conformitate cu modelul prezentat în anexa I.

Articolul 8

Adoptarea programului operațional

1.           Comisia evaluează coerența programului operațional cu prezentul regulament și contribuția sa la obiectivele fondului, luând în considerare evaluarea ex ante efectuată în conformitate cu articolul 14.

2.           Comisia poate formula observații în termen de trei luni de la data transmiterii programului operațional. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, dacă este cazul, revizuiește programul operațional propus.

3.           Cu condiția ca orice observații formulate de Comisie în conformitate cu alineatul (2) să fi fost luate în considerare în mod satisfăcător, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, aprobă programul operațional în termen de cel mult șase luni de la transmiterea sa în mod oficial de către statul membru, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014.

Articolul 9

Modificările programului operațional

1.           Un stat membru poate transmite o cerere de modificare a programului operațional. Ea este însoțită de programul operațional revizuit și de justificarea modificării.

2.           Comisia evaluează informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate formula observații, iar statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

3.           Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, aprobă modificarea programului operațional în termen de cel mult cinci luni de la transmiterea lui în mod oficial de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod satisfăcător.

Articolul 10

Platformă

Comisia înființează o platformă la nivelul Uniunii pentru a facilita schimbul de experiență, consolidarea capacităților și colaborarea în rețea, precum și difuzarea rezultatelor relevante în domeniul asistenței nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane.

În plus, Comisia se consultă, cel puțin o dată pe an, cu organizațiile care reprezintă organizațiile partenere la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea sprijinului acordat din fond.

TITLUL III MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA, INFORMAREA ȘI COMUNICAREA

Articolul 11

Rapoarte și indicatori de implementare

1.           Din 2015 până în 2022, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport anual de implementare a programului operațional pentru anul financiar precedent.

2.           Statele membre elaborează proiectul de raport anual de implementare în conformitate cu modelul adoptat de către Comisie, inclusiv lista indicatorilor comuni privind resursele și rezultatele.

3.           Rapoartele anuale de implementare sunt admisibile în cazul în care conțin toate informațiile necesare în conformitate cu modelul menționat la alineatul (2), inclusiv indicatorii comuni. Comisia informează statul membru în cauză în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului anual de implementare în cazul în care acesta nu este admisibil. În cazul în care Comisia nu a transmis această informație în termenul stabilit, raportul este considerat admisibil.

4.           Comisia examinează raportul anual de implementare și transmite observațiile sale statului membru în termen de două luni de la primirea lui.

În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate.

5.           Până la 30 septembrie 2023, statul membru transmite un raport final de implementare a programului operațional.

Statele membre elaborează proiectul de raport final de implementare în conformitate cu modelul adoptat de Comisie.

Comisia examinează raportul final de implementare și transmite statului membru observațiile sale în termen de cinci luni de la primirea raportului final.

În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate.

6.           Comisia adoptă modelul de raport anual de implementare, inclusiv lista indicatorilor comuni, precum și modelul de raport final de implementare, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2).

7.           Comisia poate transmite observații unui stat membru cu privire la implementarea programului operațional. Autoritatea de management informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile corective luate.

8.           Autoritatea de management publică un rezumat al conținutului fiecărui raport anual de implementare, precum și al celui final.

Articolul 12

Reuniuni bilaterale de reexaminare

1.           Comisia și fiecare stat membru se reunesc anual din 2014 până în 2022, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, pentru a examina progresele înregistrate în implementarea programului operațional, ținând cont de raportul de implementare și de observațiile Comisiei la care se face referire la articolul 11 alineatul (7), dacă este cazul.

2.           Reuniunea bilaterală de reexaminare este prezidată de Comisie.

3.           Statul membru se asigură că, în urma reuniunii respective, toate observațiile Comisiei sunt luate în considerare în mod corespunzător.

Articolul 13

Dispoziții generale privind evaluarea

1.           Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni menționați la articolul 11.

2.           Evaluările sunt efectuate de către experți independenți din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului operațional. Toate evaluările se publică în întregime.

Articolul 14

Evaluarea ex ante

1.           Statele membre efectuează o evaluare ex ante a programului operațional.

2.           Evaluarea ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității responsabile de pregătirea programelor operaționale. Ea este transmisă Comisiei concomitent cu programul operațional, împreună cu un rezumat.

3.           În evaluările ex ante se analizează următoarele elemente:

(a) contribuția la obiectivul Uniunii de a reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială până în 2020, având în vedere tipul selectat de deprivare materială care este vizat, ținând cont de circumstanțele naționale în materie de sărăcie, excluziune socială și deprivare materială;

(b) coerența internă a programului operațional propus și relația sa cu alte instrumente financiare relevante;

(c) coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului operațional;

(d) contribuția resurselor preconizate la obținerea rezultatelor;

(e) adecvația procedurilor de monitorizare a programului operațional și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor.

Articolul 15

Evaluarea în cursul perioadei de programare

1.           În cursul perioadei de programare, autoritatea de management poate efectua evaluări pentru a evalua eficacitatea și eficiența programului operațional.

2.           Autoritatea de management efectuează un studiu structurat privind destinatarii finali în 2017 și în 2021, în conformitate cu modelul furnizat de Comisie. Comisia adoptă modelul prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2).

3.           Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor operaționale.

Articolul 16

Evaluarea ex post

La inițiativa sa și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia efectuează, în colaborare cu experți externi, o evaluare ex post, pentru a evalua eficacitatea și sustenabilitatea rezultatelor obținute, precum și pentru a măsura valoarea adăugată a fondului. Evaluarea ex post se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Articolul 17

Informare și comunicare

1.           Statele membre furnizează informații cu privire la fond și promovează acțiunile sprijinite prin intermediul acestuia. Informațiile sunt adresate celor mai defavorizate persoane, mass-mediei și publicului larg. Ele evidențiază rolul Uniunii și asigură vizibilitatea contribuției acordate din fond.

2.           În vederea asigurării transparenței în sprijinul fondului, autoritatea de management elaborează o listă de operațiuni sprijinite prin intermediul fondului, în format CSV sau XML, care este accesibilă prin intermediul unui site internet. Lista include cel puțin informații privind numele beneficiarului, adresa și suma alocată beneficiarului din fondurile Uniunii, precum și tipul de deprivare materială vizat.

Lista de operațiuni este actualizată cel puțin anual.

3.           În cursul implementării unei operațiuni, beneficiarii și organizațiile partenere informează publicul cu privire la sprijinul obținut din fond prin expunerea cel puțin a unui afiș cu informații despre operațiune (dimensiune minimă A3), inclusiv despre sprijinul financiar din partea Uniunii, într-un loc ușor vizibil publicului, în fiecare loc de furnizare a alimentelor, bunurilor și a oricărei alte măsuri auxiliare, cu excepția cazului în care nu este posibil din cauza circumstanțelor distribuirii.

Beneficiarii respectivi și organizațiile partenere care au site-uri internet realizează și o scurtă descriere a operațiunii, inclusiv scopurile și rezultatele sale, evidențiind sprijinul financiar din partea Uniunii.

4.           Toate măsurile de informare și comunicare întreprinse de beneficiar și de organizațiile partenere fac cunoscut sprijinul acordat operațiunii din fond, prin afișarea emblemei Uniunii împreună cu o mențiune referitoare la Uniune și la fond.

5.           Autoritatea de management informează beneficiarii despre publicarea listei de operațiuni în conformitate cu alineatul (2). Autoritatea de management furnizează informații și seturi de materiale publicitare, inclusiv modele în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii și organizațiile partenere să își îndeplinească obligațiile ce le revin în conformitate cu alineatul (3).

6.           La prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului articol, autoritatea de management, precum și beneficiarii și organizațiile partenere, respectă dispozițiile Directivei 95/46/CE.

TITLUL IV SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT DIN FOND

Articolul 18

Cofinanțarea

1.           Rata de cofinanțare la nivelul programului operațional nu este mai mare de 85% din cheltuielile publice eligibile.

2.           Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional și valoarea maximă a sprijinului acordat din fond.

3.           Măsurile de asistență tehnică implementate la inițiativa sau în numele Comisiei pot fi finanțate în procent de 100%.

Articolul 19

Creșterea plăților către statele membre cu dificultăți bugetare temporare

1.           La cererea unui stat membru, plățile intermediare și plățile soldului final pot fi crescute cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional. Rata de cofinanțare crescută, care nu poate depăși 100%, se aplică cererilor de plată referitoare la perioada contabilă în care statul membru a transmis cererea sa și la perioadele contabile ulterioare în care statul membru îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(a) în cazul în care statul membru în cauză a adoptat moneda euro, el primește asistență macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului[7];

(b) în cazul în care statul membru în cauză nu a adoptat moneda euro, el primește asistență financiară pe termen mediu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului[8];

(c) asistența financiară îi este pusă la dispoziție în conformitate cu Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate.

2.           Indiferent de dispozițiile de la alineatul (1), sprijinul Uniunii realizat prin intermediul plăților intermediare și al plăților soldului final nu este mai mare decât sprijinul public și decât valoarea maximă a sprijinului acordat din fond, astfel cum este menționat în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional.

Articolul 20

Perioada de eligibilitate

1.           Cheltuielile sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operațional dacă au fost angajate și plătite de un beneficiar între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2022.

2.           Operațiunile nu sunt selectate pentru a beneficia de sprijin din programul operațional în cazul în care au fost încheiate din punct de vedere material sau au fost implementate integral înainte ca cererea de finanțare în cadrul programului operațional să fie trimisă de către beneficiar autorității de management, indiferent dacă toate plățile relevante au fost realizate de către beneficiar.

3.           Prezentul articol nu aduce atingere regulilor de eligibilitate a asistenței tehnice acordate la inițiativa Comisiei astfel cum se menționează la articolul 25.

4.           În cazul modificării unui program operațional, cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului operațional sunt eligibile numai de la data transmiterii către Comisie a cererii de modificare.

Articolul 21

Eligibilitatea operațiunilor

1.           Operațiunile care beneficiază de sprijin din programul operațional se desfășoară în statul membru vizat de programul operațional.

2.           Operațiunile pot beneficia de sprijin din programul operațional cu condiția ca ele să fi fost selectate în conformitate cu o procedură corectă și transparentă, pe baza criteriilor menționate în programul operațional.

3.           Alimentele și bunurile destinate persoanelor fără adăpost și copiilor pot fi achiziționate chiar de organizațiile partenere.

Ele pot fi achiziționate și de către un organism public și pot fi puse la dispoziția organizațiilor partenere în mod gratuit. În acest caz, alimentele pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor din stocurile de intervenție furnizate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. [OCP], cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie inutil furnizarea de produse alimentare organizațiilor partenere. Orice sume derivate dintr-o tranzacție implicând stocurile respective ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane și nu ar trebui utilizate astfel încât să se diminueze obligația statelor membre, menționată la articolul 18 din prezentul regulament, de a cofinanța programul.

Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia aplică procedurile adoptate în temeiul articolului 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], prin care produsele din stocurile de intervenție pot fi utilizate, prelucrate sau vândute în scopul realizării obiectivelor prezentului regulament.

4.           Asistența materială respectivă este distribuită gratuit celor mai defavorizate persoane.

5.           O operațiune sprijinită din fond nu poate beneficia de sprijin din partea unui alt instrument al Uniunii.

Articolul 22

Forme de sprijin

Fondul este utilizat de statele membre pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, achiziții sau o combinație a acestora.

Articolul 23

Forme de granturi

1.           Granturile pot avea următoarele forme:

(a) rambursarea costurilor eligibile angajate și plătite efectiv;

(b) rambursarea pe baza de costuri unitare;

(c) sume forfetare care presupun sprijin public de maxim 100 000 EUR;

(d) finanțare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri.

2.           Opțiunile menționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare este aplicată unor categorii diferite de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru etape succesive ale unei operațiuni.

3.           Sumele menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) se stabilesc pe baza:

(a) unei metode de calculare justă, corectă și verificabilă, bazată pe unul dintre următoarele elemente:

(i)      date statistice sau alte informații obiective; sau

(ii)      date istorice verificate privind beneficiarii individuali sau aplicarea practicilor lor uzuale de contabilizare a costurilor;

(b) unor metode și a costurilor unitare, sumelor forfetare și finanțărilor forfetare corespunzătoare, aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;

(c) unor rate stabilite prin prezentul regulament;

(d) metodei „de la caz la caz”, prin trimitere la un proiect de buget convenit ex ante de către autoritatea de management, în cazul în care sprijinul public nu depășește 100 000 EUR.

4.           Sumele calculate în formele menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d) sunt considerate cheltuieli eligibile angajate și plătite de către beneficiar în scopul alicării dispozițiilor de la titlul VI.

5.           Documentul care conține condițiile de acordare a sprijinului pentru fiecare operațiune descrie metoda de determinare a costurilor operațiunii și condițiile de plată a grantului.

Articolul 24

Eligibilitatea cheltuielilor

1.           Costurile eligibile pentru sprijin din programul operațional sunt:

(a) costurile achiziționării de alimente și bunuri de consum de bază pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor;

(b) în cazul în care un organism public achiziționează alimente sau bunuri de consum de bază pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor și le furnizează organizațiilor partenere, costurile transportării alimentelor sau bunurilor la depozitele organizațiilor partenere, la o rată fixă de 1% din costurile menționate la litera (a);

(c) costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de organizațiile partenere, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a);

(d) costurile activităților de incluziune socială desfășurate și declarate de organizațiile partenere care oferă în mod direct asistența materială celor mai defavorizate persoane, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a);

(e) costurile angajate în temeiul articolului 25.

2.           Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operațional:

(a) dobânzile aferente datoriilor;

(b) costurile bunurilor folosite anterior;

(c) taxa pe valoarea adăugată; cu toate acestea, sumele corespunzătoare TVA sunt eligibile în cazul în care nu sunt recuperabile în temeiul legislației naționale referitoare la TVA și sunt plătite de către un beneficiar care nu este o persoană neimpozitabilă, conform definiției de la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului[9].

Articolul 25

Asistență tehnică

1.           La inițiativa sau în numele Comisiei, în condițiile respectării unui plafon de 0,35% din sumele anuale alocate din fond, din acesta poate fi finanțată pregătirea, monitorizarea, asistența administrativă și tehnică, auditul, informarea, măsurile de control și evaluare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, precum și activitățile legate de platformă, în temeiul articolului 10.

2.           La inițiativa statelor membre, în condițiile respectării unui plafon de 4% din sumele alocate din fond, prin programul operațional se pot finanța pregătirea, gestionarea, monitorizarea, asistența administrativă și tehnică, auditul, informarea, măsurile de control și evaluare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Se pot finanța, de asemenea, asistența tehnică și consolidarea capacităților organizațiilor partenere.

TITLUL V GESTIONARE ȘI CONTROL

Articolul 26

Principiile generale ale sistemelor de gestionare și control ale statului membru

Sistemele de gestionare și control prevăd:

(a) o descriere a funcțiilor fiecărui organism implicat în gestionare și control, precum și a repartizării funcțiilor în interiorul fiecărui organism;

(b) respectarea principiului separării funcțiilor între aceste organisme și în interiorul lor;

(c) proceduri pentru a asigura corectitudinea și regularitatea cheltuielilor declarate;

(d) sisteme informatice de contabilitate, pentru stocarea și transmiterea datelor financiare și a datelor privind indicatorii, pentru monitorizare și pentru raportare;

(e) sisteme de raportare și de monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;

(f) dispoziții privind auditul funcționării sistemelor de gestionare și control;

(g) sisteme și proceduri pentru a se asigura o pistă de audit adecvată;

(h) prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei și recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu orice dobânzi aferente.

Articolul 27

Responsabilitățile statelor membre

1.           Statele membre își îndeplinesc obligațiile în materie de gestionare, de control și de audit și își asumă responsabilitățile care rezultă din acestea, menționate în reglementările privind gestiunea partajată prevăzute în regulamentul financiar și în prezentul regulament. În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre sunt responsabile de gestiunea și controlul programelor operaționale.

2.           Statele membre previn, detectează și corectează neregulile și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu orice dobânzi aferente plăților întârziate. Ele notifică neregulile respective Comisiei și informează Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice corespunzătoare.

În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din vina sau neglijența unui stat membru, acesta este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul general al Uniunii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 59, stabilind reglementări detaliate privind obligațiile statelor membre precizate în prezentul alineat.

3.           Statele membre instituie și pun în aplicare o procedură de examinare și soluționare independentă a reclamațiilor în ceea ce privește selectarea sau implementarea operațiunilor cofinanțate din fond. La cerere, statele membre raportează Comisiei rezultatele unor astfel de examinări.

4.           Toate schimburile oficiale de informații între statul membru și Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date înființat în conformitate cu termenii și condițiile prevăzute de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 60 alineatul (3).

Articolul 28

Desemnarea și organizarea organismelor de gestionare și control

1.           Statul membru desemnează ca autoritate de management o autoritate sau un organism public național.

2.           Statul membru desemnează ca autoritate de certificare o autoritate sau un organism public național, fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (3).

3.           Statul membru poate desemna o autoritate de management care să îndeplinească în plus și funcțiile autorității de certificare.

4.           Statul membru desemnează ca autoritate de audit o autoritate sau un organism public național, independent din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare.

5.           Cu condiția respectării principiului separării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare dacă este cazul, precum și autoritatea de audit pot face parte din același organism sau autoritate publică.

6.           Statul membru poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare pentru a îndeplini anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare, sub responsabilitatea autorității respective. Acordurile relevante între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele intermediare se înregistrează oficial, în scris.

7.           Statul membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei părți a programului operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de management. Organismul intermediar furnizează garanții referitoare la solvabilitatea sa și la competența sa în domeniul relevant, precum și la gestionarea sa administrativă și financiară.

8.           Statul membru stabilește reguli scrise care reglementează relațiile sale cu autoritatea de management, autoritatea de certificare și autoritatea de audit, relațiile între aceste autorități, precum și relațiile acestor autorități cu Comisia.

Articolul 29

Funcțiile autorității de management

1.           Autoritatea de management este responsabilă cu gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

2.           În ceea ce privește gestionarea programului operațional, autoritatea de management:

(a) elaborează și transmite Comisiei rapoartele anual și final de implementare;

(b) pune la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și, respectiv, implementarea operațiunilor;

(c) instituie un sistem de înregistrare și stocare în format electronic a datelor necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit;

(d) asigură faptul că datele menționate la litera (c) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistem, în conformitate cu dispozițiile Directivei 95/46/CE.

3.           În ceea ce privește selectarea operațiunilor, autoritatea de management:

(a) elaborează și aplică proceduri și criterii de selectare adecvate care sunt nediscriminatorii și transparente;

(b) asigură faptul că operațiunea selectată:

(i)      intră în domeniul de aplicare al fondului și al programului operațional;

(ii)      îndeplinește criteriile stabilite în programul operațional și la articolele 20, 21 și 24;

(iii)     ia în considerare principiile stabilite la articolul 5 alineatele (10), (11) și (12).

(c) oferă beneficiarului un document care conține condițiile acordării sprijinului pentru fiecare operațiune, inclusiv cerințele specifice privind produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare și termenul îndeplinirii;

(d) se asigură că beneficiarul are capacitatea administrativă, financiară și operațională pentru a îndeplini condițiile stabilite la litera (c), înainte de aprobarea operațiunii;

(e) se asigură că, în cazul în care operațiunea a început înainte de trimiterea unei cereri de finanțare către autoritatea de management, reglementările Uniunii și cele naționale relevante pentru operațiune au fost respectate;

(f) determină tipul de asistență materială care poate face obiectul cheltuielii aferente unei operațiuni.

4.           În ceea ce privește gestiunea financiară și controlul programului operațional, autoritatea de management:

(a) verifică faptul că produsele cofinanțate au fost livrate și că serviciile cofinanțate au fost prestate, precum și faptul că beneficiarii au plătit cheltuielile declarate și că acestea sunt în conformitate cu legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a sprijinului pentru operațiunea respectivă;

(b) se asigură că beneficiarii implicați în implementarea operațiunilor rambursate în temeiul articolului 23 alineatul (1) litera (a) au fie un sistem de contabilitate separată, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune;

(c) instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate;

(d) stabilește proceduri pentru a se asigura că toate documentele privind cheltuielile și auditurile necesare pentru a se asigura o pistă de audit adecvată sunt păstrate în conformitate cu cerințele de la articolul 26 litera (g);

(e) întocmește declarația de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 56 alineatul (5) literele (a) și (b) din regulamentul financiar.

5.           Verificările efectuate în temeiul alineatului (4) litera (a) includ următoarele proceduri:

(a) verificări administrative referitoare la fiecare cerere de rambursare efectuată de beneficiar;

(b) verificări la fața locului ale operațiunilor.

Frecvența și amploarea verificărilor la fața locului sunt proporționale cu valoarea sprijinului public pentru o operațiune și cu nivelul de risc identificat prin aceste verificări și prin audituri efectuate de către autoritatea de audit pentru sistemul de gestionare și control în ansamblul său.

6.           Verificările la fața locului ale operațiunilor individuale în temeiul alineatului (5) litera (b) pot fi efectuate prin eșantionare.

7.           În cazul în care autoritatea de management este de asemenea și beneficiar al programului operațional, modalitățile de verificare menționate la alineatul (4) litera (a) asigură separarea adecvată a funcțiilor.

8.           Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 59, de stabilire a modalităților de schimb de informații menționate la alineatul (2) litera (c).

9.           Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 59, de stabilire a regulilor vizând măsurile referitoare la pista de audit menționată la alineatul (4) litera (d).

10.         Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul pentru declarația de gestiune menționată la alineatul (4) litera (e). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2).

Articolul 30

Funcțiile autorității de certificare

Autoritatea de certificare este responsabilă, în special, de:

1.           întocmirea și transmiterea către Comisie a cererilor de plată, de certificarea faptului că acestea rezultă din sisteme de contabilitate fiabile și că sunt bazate pe documente justificative verificabile și că au fost supuse unor verificări efectuate de autoritatea de management;

2.           întocmirea conturilor anuale menționate la articolul 56 alineatul (5) litera (a) din regulamentul financiar;

3.           certificarea integralității, exactității și veridicității conturilor anuale, a faptului că cheltuielile înscrise în conturi respectă reglementările Uniunii și pe cele naționale aplicabile, că ele au fost angajate pentru operațiunile selectate în vederea finanțării în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și cu reglementările UE și cu cele naționale;

4.           asigurarea faptului că există un sistem în care se înregistrează și stochează, în format electronic, evidențele contabile pentru fiecare operațiune și care conține toate datele necesare pentru întocmirea cererilor de plată și a conturilor anuale, inclusiv înregistrări ale sumelor recuperabile, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune sau pentru programul operațional;

5.           asigurarea faptului că, pentru întocmirea și transmiterea cererilor de plată, a primit informații adecvate din partea autorității de management privind procedurile și verificările efectuate cu privire la cheltuieli;

6.           luarea în considerare, la momentul întocmirii și transmiterii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de către sau sub responsabilitatea autorității de audit;

7.           păstrarea, în format electronic, a evidențelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei și contribuția publică corespunzătoare plătită către beneficiari;

8.           păstrarea evidențelor contabile ale sumelor recuperabile și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune. Sumele recuperate se varsă la bugetul general al Uniunii Europene, înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din următoarea declarație de cheltuieli.

Articolul 31

Funcțiile autorității de audit

1.           Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale sistemelor de gestionare și control, ale unui eșantion adecvat de operațiuni și ale conturilor anuale.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 59, pentru a stabili condițiile pe care trebuie să le îndeplinească auditurile respective.

2.           În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, aceasta se asigură că orice astfel de organism are independența funcțională necesară.

3.           Autoritatea de audit se asigură că activitatea de audit respectă standardele de audit acceptate internațional.

4.           Pentru efectuarea auditurilor, autoritatea de audit pregătește o strategie de audit în termen de șase luni de la data adoptării programului operațional. Strategia de audit conține metodologia de audit, metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru anul contabil în curs și pentru următorii doi ani contabili consecutivi. Strategia de audit este actualizată anual din 2016 până în 2022, inclusiv. La cerere, autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit.

5.           Autoritatea de audit întocmește:

(a) o opinie de audit în conformitate cu articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar;

(b) un raport anual privind controlul care conține rezultatele auditurilor desfășurate în anul contabil precedent.

Raportul menționat la litera (b) prezintă orice deficiență constatată în sistemul de gestionare și control și orice măsură corectivă luată sau propusă spre a fi luată.

6.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelele pentru strategia de audit, opinia de audit și raportul anual privind controlul, precum și metodologia pentru metoda de eșantionare menționată la alineatul (4). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 60 alineatul (3).

7.           Normele de punere în aplicare în ceea ce privește utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei sau de reprezentanții autorizați ai acesteia se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 60 alineatul (3).

Articolul 32

Procedura de desemnare a autorității de management și a autorităților de certificare

1.           Statele membre notifică Comisiei data și forma desemnării autorității de gestionare și, în cazul în care este necesar, a autorității de certificare, în termen de șase luni de la adoptarea deciziei de adoptare a programului operațional.

2.           Desemnarea menționată la alineatul (1) este bazată pe un raport și pe o opinie din partea unui organism de audit independent care evaluează sistemul de gestionare și control, inclusiv rolul organismelor intermediare respective, precum și conformitatea lui cu articolele 26, 27, 29 și 30, în conformitate cu criteriile referitoare la mediul intern, la activitățile de control, informare și comunicare, precum și la monitorizare, stabilite de Comisie prin intermediul unor acte delegate în conformitate cu articolul 59.

3.           Organismul independent își desfășoară activitatea în conformitate cu regulile de audit recunoscute la nivel internațional.

4.           Statele membre pot decide că o autoritate de management sau o autoritate de certificare care a fost desemnată în relație cu un program operațional cofinanțat din FSE în temeiul Regulamentului (UE) nr. [RDC] se consideră a fi desemnată în scopul prezentului regulament.

Comisia poate solicita, în termen de două luni de la primirea notificării menționate la alineatul (1), raportul și opinia organismului de audit independent și descrierea sistemului de gestionare și control.

Comisia poate formula observații în termen de două luni de la primirea documentelor respective.

5.           Statul membru supraveghează organismul desemnat și îi retrage desemnarea prin decizie oficială în cazul în care unul sau mai multe dintre criteriile menționate la alineatul (2) nu mai sunt îndeplinite, cu excepția cazului în care organismul realizează acțiunile de remediere necesare în cursul unei perioade de probă care urmează să fie stabilită de către statul membru în funcție de gravitatea problemei. Statul membru notifică imediat Comisiei instituirea unei perioade de probă pentru un organism desemnat și orice decizie de retragere.

Articolul 33

Competențele și responsabilitățile Comisiei

1.           Comisia se asigură, pe baza informațiilor disponibile, incluzând informațiile privind desemnarea autorității de management și a autorității de certificare, declarația anuală de gestiune, rapoartele anuale privind controlul, opinia de audit anuală, raportul anual de implementare și auditurile efectuate de către organisme naționale și ale Uniunii, că statele membre au instituit sisteme de gestionare și control care respectă dispozițiile prezentului regulament și că aceste sisteme funcționează eficient în cursul implementării programului operațional.

2.           Fără a aduce atingere auditurilor efectuate de statele membre, funcționarii sau reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua audituri sau controale la fața locului, după un preaviz adecvat. Obiectul acestor audituri sau controale poate include, în special, verificarea funcționării eficiente a sistemelor de gestionare și control în cadrul unui program operațional sau a unei părți a acestuia, a operațiunilor și a evaluării bunei gestiuni financiare a operațiunilor sau a programului operațional. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai statului membru pot să participe la aceste audituri.

Funcționarii Comisiei sau reprezentanții autorizați ai acesteia, abilitați în mod corespunzător pentru a efectua audituri la fața locului, au acces la toate înregistrările, documentele și metadatele, indiferent de modul de stocare a acestora, care au legătură cu operațiunile sprijinite din fond sau cu sistemele de gestionare și control. La cerere, statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de înregistrări, documente și metadate.

Competențele prevăzute în prezentul alineat nu afectează aplicarea dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte agenților desemnați în mod specific în legislația națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții autorizați ai acesteia nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislației naționale. Cu toate acestea, ei au acces la informațiile obținute în acest mod.

3.           Comisia poate solicita unui stat membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a asigura funcționarea efectivă a sistemelor sale de gestionare și control sau corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu prezentul regulament.

4.           Comisia poate solicita unui stat membru să examineze o reclamație transmisă Comisiei referitoare la implementarea unor operațiuni cofinanțate din fond sau la funcționarea sistemului de gestionare și control.

Articolul 34

Cooperarea cu autoritatea de audit

1.           Comisia cooperează cu autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și metodelor lor de audit și face imediat schimb de rezultate cu privire la auditurile efectuate asupra sistemelor de gestionare și control.

2.           Comisia și autoritatea de audit se întâlnesc cu regularitate și cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care se convine altfel, pentru a examina raportul anual privind controlul, opinia și strategia de audit, precum și pentru a face schimb de puncte de vedere cu privire la aspecte referitoare la îmbunătățirea sistemelor de gestionare și control.

Titlul VI Gestiunea financiară, verificarea și acceptarea conturilor, corecțiile financiare, dezangajările

Capitolul 1. Gestiunea financiară

Articolul 35

Angajamentele bugetare

Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program operațional se fac în tranșe anuale în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional constituie decizia de finanțare în sensul articolului 81 alineatul (2) din regulamentul financiar și, odată notificată către statul membru în cauză, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului respectiv.

Angajamentul bugetar pentru prima tranșă are loc după adoptarea programului operațional de către Comisie.

Angajamentele bugetare pentru tranșele ulterioare sunt realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei menționate la alineatul al doilea, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 13 din regulamentul financiar.

Articolul 36

Plățile efectuate de Comisie

1.           Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribuții acordate din fond pentru fiecare program operațional se realizează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva existenței sumelor necesare. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme în favoarea fondului.

2.           Plățile se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plăți ale soldului anual, după caz, și ale soldului final.

Articolul 37

Plăți intermediare, plata soldului anual și plata soldului final efectuate de Comisie

1.           Comisia rambursează cu titlu de plăți intermediare 90% din suma care rezultă din aplicarea ratei de cofinanțare stabilite în decizia de adoptare a programului operațional corespunzând cheltuielilor publice eligibile incluse în cererea de plată. Ea determină soldul anual în conformitate cu articolul 47 alineatul (2).

2.           Indiferent de dispozițiile de la articolul 19, sprijinul acordat de Uniune prin intermediul plăților intermediare și al plății soldului final nu este mai mare decât suma maximă a sprijinului acordat din fond, astfel cum este menționat în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional.

3.           Totalul cumulat al prefinanțării, al plăților intermediare și al soldului anual al Comisiei nu depășește 95% din contribuția acordată din fond programului operațional.

4.           În cazul în care se atinge plafonul de 95%, statele membre continuă să transmită cereri de plată Comisiei.

Articolul 38

Cererile de plată adresate Comisiei

1.           Cererea de plată care se transmite Comisiei conține toate informațiile necesare Comisiei pentru a întocmi situații contabile în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) din regulamentul financiar.

2.           Cererile de plată includ, pentru programul operațional în ansamblu și pentru asistența tehnică menționată la articolul 25 alineatul (2), următoarele informații:

(a) valoarea totală a cheltuielilor eligibile angajate și plătite de beneficiari pentru implementarea operațiunilor, astfel cum sunt înscrise în evidențele contabile ale autorității de certificare;

(b) valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile angajate pentru implementarea operațiunilor, astfel cum sunt înscrise în evidențele contabile ale autorității de certificare;

(c) contribuția publică eligibilă corespunzătoare care a fost plătită beneficiarilor, astfel cum este înscrisă în evidențele contabile ale autorității de certificare.

3.           Cheltuielile incluse într-o cerere de plată sunt justificate prin facturi achitate sau prin documente contabile cu valoare probatorie echivalentă. Pentru formele de granturi menționate la articolul 23 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele incluse într-o cerere de plată sunt sumele plătite beneficiarilor de către autoritatea de management.

4.           Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul pentru cererile de plată. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2).

Articolul 39

Plățile către beneficiari

1.           Autoritatea de management se asigură că, în cazul granturilor pentru organizațiile partenere, beneficiarii au la dispoziție un flux de finanțare suficient pentru a asigura implementarea corespunzătoare a operațiunilor.

2.           Autoritatea de management se asigură că beneficiarii primesc cât mai repede posibil și în totalitate sprijinul public și în orice caz înainte de includerea cheltuielilor corespunzătoare în cererea de plată. Nicio sumă nu se deduce sau retrage și nu se percepe nicio taxă specifică sau vreo altă taxă cu efect echivalent care ar reduce aceste sume pentru beneficiari.

Articolul 40

Utilizarea monedei euro

1.           Sumele menționate în programele operaționale transmise de statele membre, în declarațiile de cheltuieli, cererile de plată, conturile anuale și cheltuielile menționate în rapoartele anuale și finale de implementare sunt exprimate în euro.

2.           Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data transmiterii unei cereri de plată, transformă în euro sumele reprezentând cheltuielile angajate în moneda națională. Această sumă este convertită în euro folosind rata de schimb lunară utilizată în contabilitatea Comisiei în luna în care a fost înregistrată cheltuiala în evidențele contabile ale autorității de management. Comisia publică lunar această rată în format electronic.

3.           În cazul în care un stat membru adopta moneda euro, procedura de convertire menționată la alineatul (1) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de către autoritatea de management înainte de data intrării în vigoare a ratei de schimb fixe dintre moneda națională și euro.

Articolul 41

Plata și închiderea conturilor aferente prefinanțării

1.           În urma unei decizii a Comisiei de adoptare a unui program operațional, ea plătește o sumă cu titlu de prefinanțare, reprezentând 11% din contribuția totală acordată din fond programului operațional în cauză.

2.           Prefinanțarea este utilizată numai pentru efectuarea de plăți către beneficiari în cadrul implementării programului operațional. Ea este pusă fără întârziere la dispoziția organismului responsabil în acest sens.

3.           Suma totală plătită cu titlu de prefinanțare este rambursată Comisiei în cazul în care, în termen de 24 luni de la data la care Comisia a efectuat prima plată cu titlu de prefinanțare, nu a fost trimisă nicio cerere de plată pentru programul operațional în cauză. Contribuția Uniunii la programul operațional în cauză nu este afectată de o astfel de rambursare.

4.           Suma plătită cu titlu de prefinanțare este descărcată integral din contabilitatea Comisiei cel mai târziu la momentul încheierii programului operațional.

Articolul 42

Termenele pentru prezentarea cererilor de plată intermediară și pentru plata acestora

1.           Autoritatea de certificare transmite periodic o cerere de plată intermediară care să acopere sumele înscrise în contabilitate cu titlul de contribuție publică plătită către beneficiari în anul contabil care se încheie la 30 iunie.

2.           Autoritatea de certificare transmite cererea finală de plată intermediară până la data de 31 iulie consecutivă încheierii anului contabil precedent și, în orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară pentru următorul an contabil.

3.           Prima cerere de plată intermediară nu se transmite înainte de informarea Comisiei cu privire la desemnarea autorității de management și a autorității de certificare în conformitate cu articolul 32 alineatul (1).

4.           Plățile intermediare nu se efectuează pentru un program operațional în cazul în care raportul anual de implementare nu a fost trimis Comisiei în conformitate cu articolul 11.

5.           Cu condiția disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata intermediară în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este înregistrată de Comisie.

Articolul 43

Întreruperea termenului de plată

1.           Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat în sensul regulamentului financiar timp de maxim nouă luni în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) pe baza informațiilor furnizate de un organism de audit național sau al Uniunii, există dovezi care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de gestionare și control;

(b) ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma informațiilor care îi sunt aduse la cunoștință prin care este avertizat că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt afectate de o neregulă având consecințe financiare grave;

(c) nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 45 alineatul (1).

2.           Ordonatorul de credite delegat poate limita întreruperea la partea din cheltuieli acoperită de cererea de plată afectată de elementele menționate la alineatul (1). Ordonatorul de credite delegat informează de îndată statul membru și autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii și îi invită să remedieze situația. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.

Articolul 44

Suspendarea plăților

1.           Comisia poate suspenda plățile intermediare, integral sau parțial, în cazul în care:

(a) există o deficiență gravă în sistemul de gestionare și control al programului operațional pentru care nu au fost luate măsuri de corecție;

(b) cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli sunt afectate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost corectată;

(c) statul membru nu a luat măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul articolului 43;

(d) există o deficiență gravă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii.

2.           Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să suspende integral sau parțial plățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

3.           Comisia reia integral sau parțial plățile intermediare în cazul în care statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.

Capitolul 2 Verificarea și acceptarea conturilor

Articolul 45

Transmiterea informațiilor

1.           Pentru fiecare an începând cu 2015 și până în 2022 inclusiv, până la 15 februarie din anul următor sfârșitului perioadei contabile, organismele desemnate transmit Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu articolul 56 din regulamentul financiar:

(a) conturile anuale certificate de organismele relevante desemnate în temeiul articolului 32, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar;

(b) declarația de gestiune, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar;

(c) un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, inclusiv o analiză a naturii și amplorii erorilor și deficiențelor, precum și măsurile corective întreprinse sau planificate;

(d) o opinie de audit de către organismul de audit independent desemnat, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar, însoțită de un raport privind controlul în care sunt precizate constatările auditurilor efectuate în anul contabil vizat în opinie.

2.           La cererea Comisiei, statul membru furnizează Comisiei informații suplimentare. Dacă un stat membru nu furnizează informațiile solicitate în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate adopta decizia privind acceptarea conturilor pe baza informațiilor de care dispune.

Articolul 46

Conținutul conturilor

1.           Conturile certificate pentru fiecare program operațional vizează anul contabil și includ următoarele elemente pentru programul operațional în ansamblu și pentru asistența tehnică menționată la articolul 25 alineatul(2):

(a) valoarea totală a cheltuielilor eligibile înregistrate în contabilitatea autorității de certificare ca fiind angajate și plătite de beneficiari pentru implementarea operațiunilor, valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile angajate pentru implementarea operațiunilor și contribuția publică eligibilă corespunzătoare care a fost plătită beneficiarilor;

(b) sumele retrase și recuperate în cursul anului contabil, sumele de recuperat la sfârșitul anului contabil și sumele nerecuperabile;

(c) o reconciliere între cheltuielile declarate în temeiul literei (a) și cheltuielile declarate pentru același an contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe.

2.           Autoritatea de certificare poate specifica în conturi un provizion, care nu depășește 5% din totalul cheltuielilor corespunzătoare cererilor de plată prezentate pentru un anumit an contabil, în cazul în care evaluarea legalității și corectitudinii cheltuielilor face obiectul unei proceduri în derulare desfășurate de către autoritatea de audit. Suma vizată se exclude din valoarea totală a cheltuielilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a). Aceste sume sunt definitiv incluse sau excluse din conturile anuale pentru anul contabil următor.

Articolul 47

Verificarea și acceptarea conturilor

1.           Până la data de 30 aprilie a anului următor sfârșitului perioadei contabile, Comisia decide cu privire la acceptarea conturilor organismelor relevante desemnate în temeiul articolului 28 pentru programul operațional. Decizia privind acceptarea conturilor ține cont de integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor transmise și nu aduce atingere niciunei corecții financiare ulterioare.

2.           Pentru a calcula suma cu care se va contribui din fond într-un an contabil, Comisia ia în considerare:

(a) cheltuielile publice eligibile angajate pentru implementarea operațiunilor înscrise în contabilitate menționate la articolul 46 alineatul (1) litera (a), la care se aplică rata de cofinanțare definită la articolul 18;

(b) valoarea totală a plăților efectuate de Comisie în cursul anului contabil respectiv, constând din valoarea plăților intermediare efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) și cu articolul 19.

3.           Soldul anual care, drept urmare a acceptării conturilor, este recuperabil de la statul membru face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie. Soldul anual de plătit statului membru se adaugă la următoarea plată intermediară efectuată de Comisie, în urma verificării și acceptării conturilor.

4.           În cazul în care, din motive imputabile unui stat membru, Comisia nu este în măsură să accepte conturile până la data de 30 aprilie a anului următor sfârșitului unui an contabil, Comisia informează statul membru cu privire la acțiunile care trebuie să fie întreprinse de către autoritatea de management sau de către autoritatea de audit sau cu privire la anchetele suplimentare pe care Comisia își propune să le efectueze în temeiul articolului 33 alineatele (2) și (3).

5.           Plata soldului anual de către Comisie este bazată pe cheltuielile declarate în conturi, minus orice provizion constituit cu privire la cheltuielile declarate Comisiei care fac obiectul unei proceduri contradictorii cu autoritatea de audit.

Articolul 48

Disponibilitatea documentelor

1.           Autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind operațiunile sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, timp de trei ani. Această perioadă de trei ani începe la data de 31 decembrie a anului în care Comisia a luat decizia de acceptare a conturilor în temeiul articolului 47 sau, cel mai târziu, la data plății soldului final.

Această perioadă de trei ani se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare sau administrative, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei.

2.           Documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică.

3.           Documentele sunt păstrate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă de timp care nu depășește durata necesară scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate.

4.           Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 59 cu scopul de a stabili suporturile de date care sunt considerate a fi acceptate de comun acord.

5.           Procedura de certificare a conformității cu documentul original a documentelor păstrate pe suporturi de date acceptate în mod uzual este stabilită de autoritățile naționale și asigură că versiunile păstrate respectă cerințele juridice naționale și pot fi utilizate în cadrul unui audit.

6.           În cazul în care documentele există exclusiv în versiune electronică, sistemele informatice utilizate trebuie să îndeplinească standarde de securitate acceptate care asigură că documentele păstrate respectă cerințele juridice naționale și pot fi utilizate în cadrul unui audit.

Articolul 49

Transmiterea documentelor de încheiere și plata soldului final

1.           Statele membre transmit următoarele documente până la data de 30 septembrie 2023:

(a) o cerere de plată a soldului final;

(b) un raport final de implementare a programului operațional; și

(c) documentele menționate la articolul 45 alineatul (1) pentru ultimul an contabil, de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023.

2.           Soldul final este plătit cel târziu la trei luni de la data acceptării conturilor din ultimul an contabil sau la o lună de la data acceptării raportului final de implementare, oricare dintre aceste date survine mai târziu.

Capitolul 3 Corecțiile și recuperările financiare

Articolul 50

Corecțiile financiare efectuate de statele membre

1.           Statele membre sunt principalele responsabile pentru investigarea neregulilor și efectuarea corecțiilor financiare necesare, precum și pentru realizarea recuperărilor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru își extinde investigațiile la toate operațiunile care ar putea fi afectate.

2.           Statul membru efectuează corecțiile financiare necesare în raport cu neregulile individuale sau sistemice detectate în cadrul operațiunilor sau al programului operațional. Corecțiile financiare constau în anularea totală sau parțială a contribuției publice la o operațiune sau la un program operațional. Statul membru ține seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii financiare pentru fond și aplică o corecție proporțională. Corecțiile financiare sunt înregistrate în conturile anuale de către autoritatea de management pentru anul contabil în care este decisă anularea.

3.           Contribuția din fond anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operațional în cauză, în condițiile respectării dispozițiilor de la alineatul (4).

4.           Contribuția anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru nicio operațiune care a făcut obiectul corecției sau, în cazul în care este efectuată o corecție financiară pentru o neregulă sistemică, pentru nicio operațiune afectată de nereguli sistemice.

5.           O corecție financiară realizată de către Comisie nu aduce atingere obligației statului membru de a realiza recuperări în temeiul prezentului articol.

Articolul 51

Corecțiile financiare efectuate de Comisie

1.           Comisia realizează corecții financiare, prin intermediul unui act de punere în aplicare, anulând total sau parțial contribuția Uniunii la un program operațional și efectuând recuperări de la statul membru pentru a exclude de la finanțare din partea Uniunii cheltuielile care nu respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, inclusiv în relație cu deficiențele sistemelor de gestionare și control ale statelor membre care au fost detectate de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană.

2.           O încălcare a legislației Uniunii sau a legislației naționale aplicabile determină o corecție financiară numai în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a) încălcarea a afectat sau ar fi putut afecta selectarea de către autoritatea de management a unei operațiuni pentru a beneficia de sprijin din fond;

(b) încălcarea a afectat sau ar fi putut afecta valoarea cheltuielilor declarate în vederea rambursării de la bugetul Uniunii.

Articolul 52

Criterii pentru corecțiile financiare efectuate de Comisie

1.           Comisia efectuează corecții financiare după efectuarea verificărilor necesare, dacă ajunge la concluzia că:

(a) există o deficiență gravă a sistemului de gestionare și control al programului operațional care a periclitat contribuția din partea Uniunii care a fost deja plătită pentru programul operațional;

(b) statul membru nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 50 înaintea deschiderii procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat;

(c) cheltuielile conținute într-o cerere de plată prezintă nereguli și nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat.

Comisia își întemeiază deciziile privind corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și ține cont de caracterul sistemic al unei nereguli. În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli și care au beneficiat de contribuție din fond, Comisia aplică o corecție financiară forfetară sau extrapolată.

2.           Comisia, atunci când decide valoarea unei corecții în temeiul alineatului (1), ține cont de natura și de gravitatea neregulii, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale deficiențelor sistemelor de gestionare și control constatate în cadrul programului operațional.

3.           În cazul în care Comisia își întemeiază poziția pe rapoarte ale altor auditori decât cei ai serviciilor sale, ea își formulează propriile concluzii în ceea ce privește consecințele financiare după examinarea măsurilor luate de statul membru în cauză în temeiul articolului 50 alineatul (2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 27 alineatul (2), precum și a răspunsurilor din partea statului membru.

4.           Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 59 pentru stabilirea criteriilor de determinare a nivelului corecției financiare de aplicat.

Articolul 53

Procedura pentru corecțiile financiare efectuate de Comisie

1.           Înainte de a lua o decizie privind o corecție financiară, Comisia lansează procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile provizorii ale verificărilor sale, solicitând statului membru să-și transmită observațiile în termen de două luni.

2.           În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin verificarea documentelor în cauză, că amploarea reală a neregulii este mai mică decât cea apreciată de Comisie. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a acestei verificări la o proporție corespunzătore sau la un eșantion adecvat din respectiva documentație. Cu excepția cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această verificare nu depășește o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menționat la alineatul (1).

3.           Comisia ia în considerare orice dovadă furnizată de statul membru în termenele prevăzute la alineatele (1) și (2).

4.           În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere, cu scopul de a permite Comisiei să se asigure că dispune de toate informațiile și observațiile relevante pentru a formula concluzii privind aplicarea corecției financiare.

5.           În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de la data primirii informațiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să transmită astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ia în considerare toate informațiile și observațiile transmise în cursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, termenul de șase luni se calculează începând cu două luni de la data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitație la audiere.

6.           În cazul în care Comisia sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care afectează conturile anuale transmise Comisiei, corecția financiară care rezultă reduce sprijinul acordat din fond programului operațional.

Articolul 54

Rambursările la bugetul Uniunii – recuperările

1.           Orice sumă care trebuie restituită către bugetul general al Uniunii este plătită înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 77 din regulamentul financiar. Data scadenței este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.

2.           Orice întârziere a rambursării generează dobândă de întârziere, plătibilă de la data scadenței până la data rambursării efective. Rata acestei dobânzi este cu un punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană în cadrul principalelor sale operațiuni de refinanțare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprinsă data scadenței.

Articolul 55

Controlul proporțional al programelor operaționale

1.           Operațiunile pentru care cheltuielile eligibile totale nu depășesc 100 000 EUR sunt auditate cel mult o singură dată, fie de către autoritatea de audit, fie de către Comisie, înainte de verificarea tuturor cheltuielilor în cauză în temeiul articolului 47. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe an contabil de către autoritatea de audit și de către Comisie înaintea verificării tuturor cheltuielilor în cauză în temeiul articolului 47. Respectivele dispoziții se aplică fără a aduce atingere alineatelor (5) și (6).

2.           Auditul unei operațiuni poate acoperi toate etapele implementării sale și toate nivelurile lanțului de distribuție, cu excepția controlării destinatarilor finali efectivi, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.

3.           În cazul în care cea mai recentă opinie de audit privind programul operațional indică faptul că nu există deficiențe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit în cadrul reuniunii ulterioare menționate la articolul 34 alineatul (2) că nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât să fie proporțional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu va efectua propriile sale audituri la fața locului decât în cazul în care există dovezi care sugerează deficiențe în sistemul de gestionare și control care afectează cheltuielile declarate Comisiei în anul contabil pentru care conturile au fost acceptate.

4.           În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe opinia autorității de audit în ceea ce privește programul operațional, ea poate conveni cu autoritatea de audit să limiteze propriile sale audituri la fața locului la auditarea activității autorității de audit, cu excepția cazului în care există dovezi ale unor deficiențe în activitatea autorității de audit pentru un an contabil pentru care conturile au fost acceptate.

5.           Autoritatea de audit și Comisia pot efectua audituri ale operațiunilor în orice moment în cazul în care o evaluare a riscului stabilește un risc specific de nereguli sau de fraudă, în caz de dovezi ale unor deficiențe grave în sistemul de gestionare și control al programului operațional, precum și în cursul celor trei ani de la acceptarea tuturor cheltuielilor pentru o operațiune în temeiul articolului 47, ca parte a unui eșantion de audit.

6.           Comisia poate în orice moment să efectueze audituri ale operațiunilor pentru a evalua activitatea unei autorități de audit prin repetarea activității de audit a acesteia.

Capitolul 4 Dezangajarea

Articolul 56

Regulile privind dezangajarea

1.           Comisia dezangajează orice parte din suma calculată în conformitate cu al doilea paragraf pentru un program operațional care nu a fost utilizată ca plată cu titlu de prefinanțare, plată intermediară și plată a soldului anual până la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an financiar care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional sau pentru care nu a fost trimisă în conformitate cu articolul 42 nicio cerere de plată întocmită în conformitate cu articolul 38.

În scopul dezangajării, Comisia calculează suma prin adăugarea unei șesimi din angajamentul bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru anul 2014 la fiecare angajament bugetar pentru perioada 2015 – 2020;

2.           Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1) primul paragraf, termenele pentru dezangajare nu se aplică angajamentului bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru 2014.

3.           În cazul în care primul angajament bugetar anual este aferent contribuției totale anuale pentru 2015, prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), termenele pentru dezangajare nu se aplică angajamentului bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru 2015. În astfel de cazuri, Comisia calculează suma de la alineatul (1) primul paragraf prin adăugarea unei cincimi din angajamentul bugetar anual aferent contribuției totale anuale pentru 2015 la fiecare angajament bugetar pentru perioada 2016 – 2020.

4.           Partea de angajamente rămase deschise la 31 decembrie 2022 se dezangajează în cazul în care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 47 alineatul (2) până la 30 septembrie 2023.

Articolul 57

Excepții de la dezangajare

1.           Din suma care face obiectul dezangajării se scad sumele pe care organismul responsabil nu le-a putut declara Comisiei din cauza:

(a) unor operațiuni suspendate printr-o procedură judiciară sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau

(b) unor motive de forță majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parțială a programului operațional. Autoritățile naționale care invocă forța majoră demonstrează consecințele directe ale acesteia asupra implementării integrale sau parțiale a programului operațional;

(c) reducerea poate fi solicitată o singură dată, în cazul în care suspendarea sau forța majoră a durat până la un an sau de mai multe ori, în funcție de durata forței majore sau de numărul de ani care au trecut între data hotărârii judecătorești sau a deciziei administrative care a suspendat implementarea operațiunii și data hotărârii judecătorești sau a deciziei administrative definitive.

2.           Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la alineatul (1) pentru suma de declarat până la sfârșitul anului precedent.

Articolul 58

Procedura de dezangajare

1.           Comisia informează în timp util statul membru și autoritatea de management în cazul în care există riscul de aplicare a dezangajării prevăzute la articolul 56.

2.           Pe baza informațiilor de care dispune la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru și autoritatea de management în legătură cu valoarea sumei dezangajate care rezultă din informațiile pe care le deține.

3.           Statul membru are la dispoziție de două luni pentru a-și da acordul privind suma care urmează să fie dezangajată sau pentru a transmite observațiile sale.

4.           Până la data de 30 iunie, statul membru transmite Comisiei un plan de finanțare revizuit pentru anul financiar în cauză care să reflecte valoarea redusă a sprijinului pentru programul operațional. Dacă nu-l transmite, Comisia revizuiește planul de finanțare prin reducerea contribuției acordate din fond pentru anul financiar în cauză.

5.           Comisia modifică decizia de adoptare a programului operațional, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel mai târziu până la 30 septembrie.

TITLUL VII Delegarea de competențe, dispoziții de punere în aplicare și dispoziții finale

Articolul 59

Exercitarea competențelor delegate

1.           Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor menționate în prezentul articol.

2.           Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament este conferită pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3.           Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

4.           Actele delegate intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Dacă, la expirarea acestui termen, nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au prezentat obiecții față de actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data menționată în actul respectiv.

Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului respectiv, în cazul în care atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu formula obiecții.

În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul prezintă obiecții față de actul delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care prezintă obiecții față de actul delegat indică motivele acestora.

Articolul 60

Procedura comitetului

1.           Comisia este asistată de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.           În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului în temeiul alineatelor (2) și (3) se obține prin procedura scrisă, procedura respectivă se încheie fără rezultat în cazul în care, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide astfel sau (…) [numărul membrilor] (o majoritate… de) [a se specifica majoritatea: simplă, de două treimi, etc.] membri ai comitetului solicită acest lucru.

În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 61

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

Anexa I Model pentru programul operațional

Capitol Secțiune Subsecțiune || Descriere/Observații || Dimensiune (caractere)

1 Identificare || Scopul acestei secțiuni este numai identificarea programului în cauză. Această secțiune ar trebui să indice în mod clar următoarele: Statul membru Denumirea programului operațional CCI || 200

2 formularea programului || ||

2.1 Situație || Identificarea și justificarea deprivării sau deprivărilor materiale vizate || 4 000

|| Indicarea tipului de deprivare sau de deprivări materiale reținute pentru PO. || 200

2.x. Deprivarea materială vizată X || O secțiune (și subsecțiunile corespunzătoare) ar trebui să fie furnizată pentru fiecare tip de deprivare materială vizată. ||

2.x.1 Descriere || Descrierea principalelor caracteristici și obiective ale asistenței materiale care urmează să fie furnizată și ale măsurilor auxiliare corespunzătoare. || 4 000

2.x.2. Programe naționale || Descrierea programelor naționale care urmează să fie sprijinite || 2 000

2.4 Altele || Orice alte informații considerate necesare || 4 000

3 Implementare || ||

3.1. Identificarea celor mai defavorizate persoane || Descrierea mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizat. || 2 000

3.2 Selectarea operațiunilor || Criteriile de selectare a operațiunilor și descrierea mecanismului de selectare, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizat. || 2 000

3.3. Selectarea organizațiilor partenere || Criteriile de selectare a organizațiilor partenere, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizat. || 2 000

3.4. Complementaritatea cu FSE || Descrierea mecanismului de asigurare a complementarității cu FSE || 4 000

3.4. Structura instituțională || Descrierea dispozițiilor de implementare a programului operațional conținând identificarea autorității de management, a autorității de certificare dacă este cazul, a autorității de audit și a organismului către care vor fi făcute plățile de către Comisie || 4 000

3.5. Monitorizare și evaluare || Această subsecțiune ar trebui să descrie modul în care implementarea programului va fi monitorizată. Este necesar, în special, să se explice modul în care vor fi folosiți indicatorii pentru a urmări implementarea programului. Indicatorii includ indicatori financiari referitori la cheltuielile alocate și indicatori de realizare referitori la operațiunile care beneficiază de sprijin. || 4 000

3.6. Asistență tehnică || Descrierea utilizării planificate a asistenței tehnice în temeiul articolului X alineatul (2), inclusiv acțiunile de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor în ceea ce privește buna gestiune financiară a operațiunilor || 4 000

4. Plan DE finanȚARE || Această secțiune ar trebui să conțină: (1)        un tabel în care să se specifice pentru fiecare an în conformitate cu articolul 18 valoarea alocației financiare preconizate a fi acordată din fond și a cofinanțării. (2)        un tabel în care să se specifice pentru întreaga perioadă de programare valoarea totală preconizată a fi acordată din programul operațional pentru fiecare tip de deprivare materială vizat, precum și măsurile auxiliare corespunzătoare. || Text: 1 000 Date în format CSV sau XLS

|| ||

|| ||

Formatul pentru datele financiare (secțiunea 4):

4.1 .1. Plan de finanțare a programului operațional prezentând angajamentul anual din fond și cofinanțarea națională corespunzătoare în cadrul programului operațional (în EUR)

|| Total || 2014 || 2015 || …. || 2020

Fond (a) || || || || ||

Cofinanțare națională (b) || || || || ||

Cheltuielile publice eligibile (c) = (a) + (b) || || || || ||

Rata cofinanțării* (d) = (a) / (c) || ||

* În tabel, această rată poate fi rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat. Rata exactă utilizată pentru rambursarea cheltuielilor este rata (d).

4.1.2. Plan de finanțare conținând valoarea totală a creditelor pentru sprijinul acordat din programul operațional pentru fiecare tip de deprivare materială vizat, precum și pentru măsurile auxiliare corespunzătoare (în EUR)

Domeniul de intervenție || Cheltuielile publice eligibile || || || ||

Total || || || || ||

Asistență tehnică || || || || ||

Deprivare alimentară || || || || ||

din care, măsuri auxiliare || || || || ||

Lipsă de adăpost || || || || ||

din care, măsuri auxiliare || || || || ||

Deprivare materială a copiilor || || || || ||

din care, măsuri auxiliare || || || || ||

ANEXA II

Defalcare anuală a creditelor de angajament pentru perioada 2014 – 2020

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[10]

4 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

0406 Cele mai defavorizate persoane

1.3.        Tipul propunerii/inițiativei

§ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[11]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Fondul promovează coeziunea socială în Uniune prin contribuirea la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de reducere a sărăciei.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Pe lângă obiectivul general, programul contribuie la atingerea obiectivului specific de a atenua cele mai grave forme de sărăcie din Uniune prin acordarea de asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

0406 Cele mai defavorizate persoane

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Noul instrument va permite statelor membre să sprijine încă aproximativ două milioane de persoane din categoria celor mai defavorizate pe an cu efecte pozitive în ceea ce privește starea de sănătate a acestor persoane, incluziunea socială, ocuparea forței de muncă și piața muncii. Cu toate acestea, se apreciază că impactul social al Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este mult mai amplu.

1.       Oferind o platformă prin care practicienii vor putea să facă schimb de informații și de experiență, el va aduce beneficii semnificative pentru numeroase părți interesate în ceea ce privește procesele implicate.

2.       Implementarea bazată pe dovezi și realizată pe termen mediu și lung a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane prin intermediul programelor operaționale va încuraja, de asemenea, un dialog între diferitele grupuri de părți interesate și va sprijini o abordare strategică în viitor. Îmbunătățirile mecanismelor de realizare în practică (în special simplificarea și reducerea sarcinilor administrative) ar trebui să asigure relevanța continuă a efectelor proceselor implicate. Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane va fi un instrument de facilitare a unei interacțiuni practice între prioritățile europene și politicile de coeziune socială.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Instituțiile care distribuie efectiv asistența materială se bazează în mare măsură pe munca voluntară și pe donații. Prin urmare, împovărarea acestor organizații cu obligații de raportare greoaie ar trebui evitată cât mai mult posibil. Totuși, este de așteptat că aceste organizații vor fi nevoite să informeze nu numai Comisia cu privire la activitatea lor, ci și alți donatori și voluntarii pentru a le menține motivația. Indicatorii propuși au fost discutați cu organizațiile-umbrelă de la nivel european și au fost considerați adecvați și realiști.

Primul set de indicatori se referă la volumul de resurse utilizate, acestea fiind:

(1) contribuții în natură din program;

(2) resurse financiare defalcate în funcție de originea lor (UE și alte surse).

Al doilea set de indicatori comuni oferă informații cu privire la volumul ajutorului acordat și privește numărul de pachete distribuite; de mese preparate/distribuite și numărul de persoane din categoria celor mai defavorizate care au primit ajutoare.

Aceste date vor fi transmise Comisiei de către autoritățile de management într-un raport anual de implementare.

Această raportare anuală de bază va fi însoțită de studii structurate. Aceste studii vor fi mandatate de Comisia însăși, cel puțin de două ori în cursul perioadei de implementare. Ele vor oferi informații utile privind beneficiarii, de exemplu, dacă există o dominanță a unei anumite grupe de vârstă sau de minorități, etc., vor evalua importanța contribuțiilor în natură, altele decât bunurile, de exemplu munca și serviciile voluntare, precum și impacturile programului asupra lor. Se preconizează că aceste informații vor fi furnizate numai pe baza unor estimări bine fundamentate, întrucât, în multe cazuri, păstrarea anonimatului ar putea fi o condiție prealabilă pentru ca un client să accepte sprijinul.

1.5.        Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.     Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung

Programul preconizat ar contribui la realizarea obiectivului coeziunii sociale a Uniunii. Temeiul juridic al noului instrument propus este articolul 175 al treilea paragraf din TFUE, care conține dispoziții privind acțiuni specifice în afara fondurilor structurale.

În 2010, aproape un sfert din toți europenii (116 milioane) au fost expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Sărăcia și excluziunea socială nu sunt uniforme în UE. În general, problemele sunt mai acute în statele membre din estul și sudul Europei. Pe lângă agravarea nivelurilor preexistente de sărăcie și de excluziune socială, criza economică (asociate cu presiunile de consolidare fiscală legate de dinamica datoriilor publice) a redus și capacitatea unui număr de state membre de a susține cheltuielile sociale și investițiile la niveluri suficiente pentru a inversa această tendință negativă.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii este bazată pe o viziune care menține un echilibru între creșterea economică și progresul social, pe baza unor obiective ambițioase în materie de ocupare a forței de muncă, educație și reducere a sărăciei. Sărăcia și excluziunea socială sunt principalele obstacole în calea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020.

Prin abordarea nevoilor de bază, instrumentul propus va contribui la atenuarea sărăciei și a excluziunii sociale în cazul persoanelor care se află în situații de deprivare severă. Permițând celor mai defavorizați membri ai societății să își păstreze demnitatea și capitalul uman, el va contribui la consolidarea capitalului social și a coeziunii sociale în cadrul comunităților din care fac parte.

În acest sens, acțiunea la nivelul UE este necesară date fiind nivelul și natura sărăciei și a excluziunii sociale din Uniune, care au fost agravate de criza economică, precum și incertitudinea cu privire la capacitatea tuturor statelor membre de a susține cheltuielile sociale la niveluri suficiente pentru a împiedica continuarea deteriorării coeziunii sociale și pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor și țintelor strategiei Europa 2020.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Acesta este un instrument nou. Experiența dobândită în urma programului de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane (CDP) este, totuși, relevantă. Având în vedere preconizata lipsă a stocurilor de intervenție, CDP a pierdut, prin urmare, fundamentarea pe care se baza și va lua sfârșit odată cu finalizarea planului anual pentru 2013. Totuși, de-a lungul anilor, programul a devenit o sursă importantă de provizii pentru organizațiile care lucrează în contact direct cu cei mai puțin norocoși membri ai societății noastre, oferindu-le alimente. Un rezumat al învățămintelor desprinse poate fi găsit în evaluarea impactului care însoțește propunerea.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Instrumentul propus, Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane, va fi sprijinit cu suma de 2 500 000 000 EUR din fondurile structurale în baza obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri de muncă”, dispunând de resurse globale în valoare de 327 115 655 850 EUR. Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este considerat ca făcând parte din cota de fonduri structurale alocate FSE. El va completa și nu se va suprapune cu instrumentele deja existente ale politicii de coeziune prin oferirea de acțiuni corective temporare, care să permită celor mai defavorizați membri ai societății să revină la o viață normală.

De asemenea, instrumentul propus poate contribui, împreună cu alte tipuri de sprijin care pot fi cofinanțate în special din partea FSE, la ameliorarea capacității de inserție profesională a destinatarilor finali, permițându-le să își aducă contribuția la economia în ansamblu.

1.6.        Durata și impactul financiar

§ Propunere/inițiativă cu durată limitată

– §   Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– §   Impact financiar din 2014 până în 2022

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Implementare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.        Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)[12]

¨ Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă prin delegarea sarcinilor de implementare către:

– ¨  agenții executive

– ¨  organismele instituite de Uniune[13]

– ¨  organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public.

– ¨  persoane cărora li se încredințează implementarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană și identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din regulamentul financiar

§ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

Autoritățile de management vor transmite rapoarte anuale de implementare. Aceste rapoarte vor fi bazate pe date și vor conține indicatorii comuni identificați în secțiunea 1.4.4. Aceste rapoarte vor fi însoțite de studii structurate și de evaluări mandatate de Comisie la jumătatea termenului și la sfârșitul perioadei de programare. Reuniunile bilaterale de reexaminare vor examina progresele înregistrate în implementarea fiecărui program.

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Sistemul de gestionare și control este, în mare măsură, preluat din politica de coeziune. Deși acest sistem de cheltuieli este diferit față de politica de coeziune în ceea ce privește destinatarii finali și partenerii de implementare, se preconizează că factorii de risc vor fi similari, în special pentru FSE. Principala sursă de erori din cadrul FSE în perioada actuală de programare o constituie aspectele de eligibilitate, (58% din totalul erorilor cuantificabile), aspectele legate de precizie (7%) și aspectele privind pista de audit (35%). Tocmai pentru a se evita aceste probleme, regulile de eligibilitate sunt menționate integral în proiectul de regulament și se recurge într-o măsură mai mare la rate forfetare stabilite chiar în regulament. Ceea ce, totuși, sporește riscurile este faptul că livrarea ajutorului acordat destinatarilor finali va depinde în principal de ONG-uri și de organizații ale societății civile, unele având personal administrativ deficitar și bazându-se în mare măsură pe muncă voluntară. Curtea de Conturi a abordat deja această problemă în legătură cu derularea CDP în raportul ei din 2009. Pentru astfel de organizații, resursele alocate vor putea fi limitate, în continuare, la asistența materială achiziționată la nivel central de către autoritățile de management și la plățile forfetare.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statelor membre le revine principala responsabilitate de a implementa și a controla, prin intermediul sistemelor lor de gestionare și control, programele lor operaționale. Pentru programul lor operațional, statele membre vor desemna o autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit independentă din punct de vedere funcțional. Comisia are competența de a realiza audituri vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru a formula concluzii privind funcționarea fondului, precum și posibilitatea de a aplica întreruperi, suspendări și corecții financiare.

În politica de coeziune, costurile activităților de control (la nivel național și regional, cu excepția costurilor suportate de Comisie) sunt estimate la aproximativ 2% din totalul finanțărilor. Aceste costuri sunt legate de următoarele domenii de control: 1% provin din coordonarea și pregătirea programelor naționale, 82% se referă la gestionarea programelor, 4% la certificare și 13% la audituri.

Totuși, în comparație cu politica de coeziune, o serie de factori ar trebui să contribuie la reducerea nivelurilor de eroare și a costurilor activităților de control. Noul program va fi concentrat pe doar trei domenii de acțiune. Se acordă o mare importanță opțiunilor de simplificare a costurilor. Din cauza naturii operațiunilor și a grupurilor vizate, destinatarii finali nu vor fi auditați, cu excepția cazului în care evaluarea riscului a stabilit un risc specific de nereguli sau fraudă. Împreună, acești factori ar trebui să reducă sarcina administrativă pentru beneficiari, să reducă nivelurile de eroare, să crească asigurarea inerentă și, prin urmare, să contribuie la reducerea costurilor activităților de control.

Rata actuală de eroare a DG EMPL (rata de eroare a CCE) este de 2,2%. Se estimează că factorii descriși mai sus ar trebui să conducă la o reducere cu 1%, determinând un nivel final preconizat de eroare a programului de 1,2%.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Serviciile fondurilor structurale împreună cu OLAF au pus în aplicare o strategie comună de prevenire a fraudelor, care prevede o serie de acțiuni care urmează a fi efectuate de Comisie și de statele membre pentru a preveni frauda în domeniul acțiunilor structurale care fac obiectul gestiunii partajate. Această strategie comună de prevenire a fraudelor va fi aplicabilă și Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane.

În plus, propunerea include o cerință explicită de a pune în aplicare astfel de măsuri în temeiul articolului 32 alineatul (4). Aceasta ar trebui să sporească gradul de conștientizare cu privire la fenomenul fraudelor în statele membre în toate organismele implicate în gestionarea și controlul Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane și, astfel, să reducă riscul de fraudă.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || Dif/Nedif ([14]) || Țări AELS[15] || Țări candidate[16] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

1 Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii Rubrică nouă pentru perioada 2014-2020 || 04.06.00.00 Cele mai defavorizate persoane || Dif. || NU || NU || NU || NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Rubrica……………………………………..] || Dif/Nedif || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

|| [XX.YY.YY.YY] || || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: EMPL || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1) || 343,957 || 349,166 || 353,425 || 356,742 || 359,925 || 362,704 || 365,331 || 2 491,250

Plăți || (2) || 274,038 || 277,152 || 277,152 || 277,152 || 277,152 || 277,152 || 277,152 || 1 936,950

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate  din bugetul destinat unor programe specifice[17] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 8,750

TOTAL credite pentru DG EMPL[18] || Angajamente || =1+1a +3 || 345,207 || 350,416 || 354,675 || 357,992 || 361,175 || 363,954 || 366,581 || 2 500,000

Plăți || =2+2a +3 || 275,288 || 278,402 || 278,402 || 278,402 || 278,402 || 278,402 || 278,402 || 1 945,700

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite la RUBRICA <….> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || ||

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite la RUBRICILE 1 – 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: EMPL ||

Ÿ Resurse umane || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 7,112

Ÿ Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

TOTAL DG EMPL || Credite || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 7,112 || 7,112

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 7,112

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[19] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1 – 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos. Fondul va fi implementat prin gestiune partajată. În timp ce prioritățile strategice sunt stabilite la nivelul UE prin regulament, gestionarea curentă revine autorităților de management. În timp ce indicatorii comuni sunt sugerați de Comisie, țintele efective vor fi propuse la nivelul programelor operaționale de către statele membre și aprobate de Comisie. Prin urmare, nu este posibil să se indice ținte pentru realizări până la momentul în care proiectele de programe sunt elaborate, negociate și convenite în 2013/2014.

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul de realizare[20] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul de realizări || Costul || Numărul total de realizări || Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 1[21]… || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2… || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 7,112

Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 1,016 || 7,112

În afara RUBRICII 5[22] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,128 || 0,128 || 0,128 || 0,128 || 0,128 || 0,128 || 0,128 || 0,896

Alte cheltuieli de natură administrativă || 1,122 || 1,122 || 1,122 || 1,122 || 1,122 || 1,122 || 1,122 || 7,854

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 1,250 || 8,750

TOTAL || 2,266 || 2,266 || 2,266 || 2,266 || 2,266 || 2,266 || 2,266 || 15,862

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari)

04 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 8 || 8 || 8 || 8 || 8 || 8 || 8

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[23]

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

04 01 04 01 [24] || - la sediu[25] || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Contribuirea la analizarea, negocierea, modificarea și pregătirea pentru aprobare a propunerilor de programe și proiecte în statele membre. Contribuirea la gestionarea, monitorizarea și evaluarea implementării programelor și a proiectelor aprobate. Asigurarea respectării reglementărilor care vizează programele.

Personal extern || Idem și/sau sprijin administrativ

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– ¨  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[26].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– ¨  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra veniturilor diverse

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[27]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || ... a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               JO L , , p. .

[2]               JO L , , p. .

[3]               JO L , , p. ..

[4]               JO L 281, 23.11.1995, p. 31

[5]               JO L , , p.

[6]               JO L 55, 28.2.2011, p.13.

[7]               JO L 118, 12.5.2010, p.1.

[8]               OJ L 53, 23.2.2002, p. 1.

[9]               JO L347, 11.12.2006, p.1.

[10]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

[11]             Astfel cum sunt menționate la articolul 51 alineatul (2) litera (a) sau (b) din regulamentul financiar.

[12]             Explicațiile privind modurile de gestiune și trimiterile la regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[13]             Astfel cum se menționează la articolul 200 din regulamentul financiar.

[14]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[15]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[16]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[17]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[18]             Aceste credite fac parte din fondurile structurale în temeiul obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri de muncă”, cu angajamente globale în valoare de 327 115 655 850 EUR. Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este considerat ca făcând parte din cota de fonduri structurale alocate FSE.

[19]             Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

[20]             Realizările sunt produse și servicii care urmează să fie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de kilometri de șosea construiți, etc.).

[21]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[22]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile în sprijinul punerii în aplicare a programelor UE și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[23]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat.

[24]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[25]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[26]             A se vedea punctele 19 și 24 din acordul interinstituțional.

[27]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete și anume, sume brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.