15.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 332/1

—

având în vedere declarațiile adoptate în cadrul celor șase summituri ale șefilor de stat și de guvern din America Latină și Caraibe și din Uniunea Europeană, desfășurate la Rio de Janeiro (28 și 29 iunie 1999), la Madrid (17 și 18 mai 2002), la Guadalajara (28 și 29 mai 2004), la Viena (12 și 13 mai 2006), la Lima (16 și 17 mai 2008) și la Madrid (17 și 18 mai 2010),

—

având în vedere declarația adoptată în cadrul celui de al XXI-lea summit iberoamerican al șefilor de stat și de guvern, desfășurat la Asunción (Paraguay) în perioada 28-29 octombrie 2011,

—

având în vedere Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), Protocolul de la Kyoto și rezultatele celei de a XXV-a Conferințe a părților la CCONUSC de la Copenhaga, a celei de a XVI-a Conferințe, de la Cancún, precum și a celei de a XVII-a Conferințe, de la Durban,

—

având în vedere Declarația de la Monterrey (2002), Conferința de la Doha privind finanțarea dezvoltării (2008), Declarația de la Paris (2005) și Agenda schimbării de la Accra (2008),

—

având în vedere Declarația Mileniului, adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 8 septembrie 2000, care definește Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) ca fiind criterii stabilite în comun de către comunitatea internațională în vederea eliminării sărăciei,

—

având în vedere declarația și planul de acțiune adoptate la Forumul la nivel înalt de la Busan privind eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare, care a avut loc în decembrie 2011,

—

având în vedere procesul de pregătire pentru Conferința ONU privind dezvoltarea durabilă (Rio+20),

—

având în vedere declarația comună a celei de a XIV-a reuniuni ministeriale între Grupul de la Rio și Uniunea Europeană, care a avut loc la Praga, în perioada 13-14 mai 2009,

—

având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia „obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”,

—

având în vedere Consensul european privind dezvoltarea (1) și, în special, punctul 61 în care se recunoaște importanța țărilor cu venituri medii pentru urmărirea ODM și în care se reflectă dificultățile cu care se confruntă aceste țări împreună cu cele ale țărilor cu venituri medii ridicate,

—

având în vedere codul de conduită privind complementaritatea și diviziunea muncii din anul 2007,

—

având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene privind relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină, din 8 decembrie 2009,

—

având în vedere Planul de acțiune de la Madrid aprobat la Summitul EU-ALC din luna mai 2010 și cele 6 axe tematice ale sale: 1- Știință, cercetare, inovare și tehnologie; 2- Dezvoltarea durabilă; mediul; schimbările climatice, biodiversitatea, energie, 3- Integrare regională și interconectivitate pentru promovarea incluziunii și a coeziunii sociale; 4- Migrație; 5- Educație și ocuparea forței de muncă; 6- Droguri,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (2),

—

având în vedere Documentul de programare regională (2007-2013) pentru America Latină al Comisiei, din 12 iulie 2007 (E/2007/1417) și evaluarea sa intermediară,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009, intitulată „Uniunea Europeană și America Latină: un parteneriat între actori globali” (COM(2009)0495),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2009 intitulată „Coerența politicilor în favoarea dezvoltării - Stabilirea cadrului de politică în vederea unei abordări la nivelul întregii Uniuni” (COM(2009)0458) și concluziile Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 17 noiembrie 2009 privind coerența politicilor de dezvoltare și Cadrul operațional privind eficacitatea ajutorului,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2010, intitulată „Politica de dezvoltare a UE în sprijinul creșterii favorabile incluziunii și al dezvoltării durabile – Sporirea impactului politicii de dezvoltare a UE” (COM(2010)0629),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2011 intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

—

având în vedere Comunicarea din 20 august 2009 a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „Dincolo de PIB: măsurarea progreselor într-o lume în schimbare” (COM(2009)0433),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Pregătirea cadrului financiar multianual privind finanțarea cooperării UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific, precum și cu țările și teritoriile de peste mări pentru perioada 2014-2020” (COM(2011)0837, SEC(2011)1459, SEC(2011)1460),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe (COM(2011)0843, SEC(2011)1475, SEC(2011)1476),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020” (COM(2011)0500) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din aceeași dată, intitulat „Un buget pentru Europa 2020: sistemul actual de finanțare, provocările viitoare, rezultatele consultării cu părțile interesate și diferitele opțiuni cu privire la principalele aspecte orizontale și sectoriale” (SEC(2011)0868),

—

având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Europa în lume: o nouă abordare privind finanțarea acțiunii externe a UE” (COM(2011)0865),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (COM(2011)0840, SEC(2011)1469, SEC(2011)1470),

—

având în vedere rezoluțiile Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat) și în special rezoluțiile adoptate la cea de a cincea sesiune plenară ordinară desfășurată în zilele de 18 și 19 mai 2011 la Montevideo, Uruguay, privind perspectivele relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și America Latină și strategiile pentru crearea și protejarea locurilor de muncă, în special pentru femei și tineri și privind relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină în materie de securitate și apărare,

—

având în vedere rezoluțiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global și o strategie comună pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină (3), din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat consolidat între Uniunea Europeană și America Latină (4), și din 24 aprilie 2008 privind cel de al V-lea summit America Latină și Caraibe - Uniunea Europeană, de la Lima (5),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 5 mai 2010 privind strategia UE pentru relațiile cu America Latină (6), din 21 octombrie 2010 privind relațiile comerciale ale UE și America Latină (7) și din 5 iulie 2011 privind creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării (8),

—

având în vedere studiul privind o nouă politică UE de cooperare pentru dezvoltare cu America Latină: axarea pe coeziunea socială, integrarea regională și cooperarea Sud-Sud (decembrie 2011),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0159/2012),

A.

întrucât, potrivit definiției din Tratatul de la Lisabona, obiectivul global al cooperării pentru dezvoltare constă în eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării economice și sociale durabile, dar și în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) în anul 2015;

B.

întrucât regiunea se află în grupul de țări cu venituri medii care au obținut rezultate semnificative în reducerea sărăciei – de la 44 % la 33 % într-un singur deceniu – și a inegalității, prin creștere economică și îmbunătățirea politicilor sociale, însă, în pofida acestora, unul din trei latinoamericani – 180 de milioane de persoane – încă trăiesc sub limita sărăciei, dintre care 52 de milioane cu mai puțin de 2 euro pe zi, iar 10 țări din această regiune fac în continuare parte dintre primele 15 țări din lume din punctul de vedere al gradului de inegalitate (9); întrucât unele țări au rate de subnutriție mai mari de 20 %, iar 28 de milioane de cetățeni nu știu să citească sau să scrie, 44 de milioane de persoane fiind în afara sistemelor de protecție socială;

C.

întrucât FMI a estimat un nivel mediu de creștere al PIB cu 4,5 % pentru America Latină în 2011 și, în prezent, aceasta se confruntă cu perspective de scădere severă a activității economice globale pentru 2012, iar gradul ridicat de incertitudine asupra impactului crizei economice și financiare globale în regiune încă persistă;

D.

întrucât țările cu venituri medii reprezintă un motor de dezvoltare și integrare regională și întrucât o criză în aceste țări împiedică progresul țărilor cu venituri mici din aceste regiuni;

E.

întrucât scăderea activității în țări din regiune este inegală, iar în Bolivia, Honduras, Nicaragua și Suriname ajutorul extern continuă să fie unul dintre cele mai importante mijloace de finanțare pentru dezvoltare, pe lângă contribuțiile transferate de imigranți, care reprezintă între 6 % și 25 % din PIB-ul acestor țări;

F.

întrucât în definirea unei noi politici de cooperare trebuie să se aibă în vedere prioritățile și necesitățile specifice fiecărui stat, iar UE trebuie să colaboreze cu toate țările din America Latină, în special cu țările cu venituri medii, în derularea cooperării Sud-Sud și a luptei împotriva sărăciei, precum și în vederea dezvoltării regionale și globale;

G.

întrucât coeziunea socială a constituit un obiectiv principal al parteneriatului strategic de la lansarea sa în cadrul Forumului de la Guadalajara din 2004, ca urmare a importanței faptului că pentru regiune trebuie să se obțină o redistribuire mai bună a veniturilor și a bogăției, prin politici adecvate care să promoveze dezvoltarea durabilă și o justiție și o coeziune socială mai bune;

H.

întrucât drepturile omului, democrația și buna guvernanță au o importanță deosebită pentru Agenda schimbării; întrucât America Latină este un continent în care democrația este în general instalată, cu care Europa împărtășește valori și principii democratice și în care este necesară sprijinirea guvernanței și a structurii instituționale a statului, care este amenințată de violență și nesiguranță;

I.

întrucât pentru țările cu venituri medii va fi mai adecvată redirecționarea ajutorului în vederea consolidării capacităților instituționale și de reglementare, elaborarea unor politici publice, sprijinirea partenerilor sociali, precum și a mobilizării resurselor suplimentare către AOD;

J.

întrucât America Latină și UE formează un parteneriat strategic biregional, bazat pe valori comune și pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât doi dintre cei nouă parteneri strategici ai UE din lume sunt în America Latină (Brazilia și Mexic); întrucât UE este principalul investitor și al doilea partener comercial, precum și principalul furnizor de ajutor pentru dezvoltare, asigurând 53 % din totalul ajutorului oficial pentru dezvoltare de care beneficiază regiunea;

K.

întrucât o mare parte dintre persoanele aflate în situație de sărăcie din întreaga lume trăiesc în aceste țări cu venituri medii; întrucât, adesea, aceste țări se confruntă cu inegalități semnificative și o guvernare fragilă care pune în pericol sustenabilitatea propriului proces de dezvoltare; întrucât multe țări cu venituri medii au un rol important în ceea ce privește problemele mondiale legate de politică, securitate și comerț, producând și protejând bunurile publice globale și acționând ca „țări-ancoră” la nivel regional; și întrucât, în pofida perioadelor de bunăstare economică, acestea continuă să fie vulnerabile la riscurile de natură economică, de mediu sau de securitate de la nivel global;

L.

întrucât unele țări din America Latină au început să se implice în eforturile de cooperare pentru dezvoltare prin intermediul unor mecanisme de cooperare regională și de cooperare Sud-Sud (CSS);

M.

întrucât America Latină nu poate înceta să fie o prioritate pentru UE, astfel cum se reflectă în relațiile biregionale UE-America Latină care au experimentat progrese considerabile în ultimii ani, precum Acordurile de asociere cu America Centrală, Chile și Mexic, Acordul comercial multipartit cu Peru și Columbia, negocierile cu Mercosur, Planul de acțiune de la Madrid și lansarea Fundației UE-ALC;

N.

întrucât, în conformitate cu Consensul european pentru dezvoltare, sprijinul acordat țărilor cu venituri medii continuă să fie important pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

O.

întrucât, prin intermediul acordurilor stabilite cu partenerii din regiune, inclusiv prin acordurile de parteneriat și ajutorul pentru dezvoltare, UE ar trebuie să asigure, în continuare, un sprijin semnificativ la procesul de dezvoltare și stabilizare a regiunii; întrucât faptul că UE ar putea să întrerupă acest proces în momentul consolidării rezultatelor sale constituie o sursă de îngrijorare profundă;

P.

întrucât, în propunerea actuală a Comisiei Europene privind ICD, se prevede reducerea ajutorului bilateral al UE pentru țările cu venituri medii din America Latină, iar serviciile de bază au dispărut de pe lista priorităților pentru regiune;

Q.

întrucât dotarea bugetară a Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) actual pentru America Latină reflectă faptul că este regiunea care continuă să fie cea mai desconsiderată din punct de vedere financiar în structura capitolului IV din bugetul comunitar în raport cu alte zone care primesc ajutor european;

R.

întrucât coeziunea socială are o dimensiune amplă care implică combaterea sărăciei, reducerea inegalității, asigurarea accesului universal la serviciile de bază precum serviciile medicale, educația, pensiile sau locuința, recunoașterea și protecția dialogului social și a drepturilor de muncă; întrucât este necesar un pact fiscal care să garanteze în mod echitabil cea mai bună distribuire a resurselor;

S.

întrucât China a devenit cel de al treilea investitor din America Latină, constituind, pentru anumite produse, principala, chiar singura piață de export; întrucât, prin urmare, UE ar trebui să joace un rol mai activ pentru a-și consolida relațiile comerciale și investițiile cu țările din America Latină în cadrul sistemului OMC;

T.

întrucât, indiferent de conotațiile pe care le are conceptul de coeziune socială la nivel european sau în America Latină, în ambele regiuni acesta poate fi înțeles ca principiu director al politicilor publice, care permite orientarea strategiilor de dezvoltare spre obținerea bunăstării întregii populații, evitând astfel polarizarea, indiferența și pierderea încrederii în instituțiile democratice;

U.

întrucât printre principalele provocări ale donatorilor din regiune se află cel al coerenței între politici, precum și o mai mare coordonare și complementaritate în cadrul unei mai bune distribuții a activității, care să presupună o concentrare și o predictibilitate sporită a ajutorului;

V.

întrucât crearea bunăstării și lupta împotriva sărăciei, inegalităților, excluziunii și discriminării – mai ales în cazul femeilor, al tinerilor și al grupurilor etnice minoritare – precum și promovarea coeziunii sociale și a drepturilor omului reprezintă în continuare o prioritate importantă a parteneriatului strategic UE-America Latină;

W.

întrucât regiunea oferă indicatori dezonoranți în lupta împotriva mortalității infantile și materne și întrucât egalitatea între sexe și împuternicirea politică și economică a femeilor sunt factori esențiali pentru reducerea sărăciei;

X.

întrucât sistemul de preferințe generalizate (SPG) al UE este un instrument esențial care face posibilă participarea în mai mare măsură a țărilor în curs de dezvoltare la comerțul mondial, și generarea, prin urmare, de venituri suplimentare din exporturi, cu scopul de a sprijini creșterea economică și punerea în aplicare a strategiilor politice privind dezvoltarea și reducerea sărăciei;

Y.

întrucât indicele PIB este insuficient ca indicator unic pentru măsurarea inegalității și pentru luarea unor decizii cu privire la atribuirea ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE cu scopul principal de a eradica sărăcia;

Z.

întrucât țările din America Latină exportă mult mai puțin către vecinii lor în comparație cu omoloagele lor de pe alte continente; întrucât schimburile comerciale relativ scăzute se datorează distanțelor mari, tarifelor ridicate, regimurilor vamale, acordurilor comerciale separate și rețelelor de infrastructură inadecvate;

AA.

întrucât educația și formarea, dar și accesul universal la serviciile de sănătate publică joacă un rol esențial în combaterea sărăciei și promovarea coeziunii sociale;

AB.

întrucât degradarea mediului înconjurător are un impact direct asupra generării sărăciei; întrucât America Latină este cea mai mare rezervă naturală a planetei, Brazilia, Mexic, Peru sau Columbia fiind țările cu biodiversitatea cea mai mare din lume, fiind însă, în același timp, un continent deosebit de vulnerabil la schimbările climatice;

AC.

întrucât îmbunătățirea procesului de colectare a impozitelor este fundamentală în vederea construirii unui stat competent, capabil să furnizeze populației sale servicii de bază, precum serviciile de sănătate, de salubritate publică și de educație;

AD.

întrucât efectele cele mai devastatoare ale schimbărilor climatice și ale încălzirii globale afectează în mare măsură America Latină și Caraibe, țările din regiune fiind cele mai vulnerabile din lume; întrucât dezastrele naturale au cauzat o pierdere de 54 % din PIB-ul regional în America Centrală;

AE.

întrucât referința explicită la sectorul privat ca actor fundamental pentru generarea unei dezvoltări durabile și contribuția la coeziunea socială este inclusă în Agenda schimbării;

AF.

întrucât este important dialogul biregional structurat și dialogul global cu privire la migrația între UE și America Latină, fiind important și ca politicile și practicile migratorii din ambele regiuni să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor migranților;

AG.

întrucât unele țări din America Latină sunt printre cele mai violente din lume, iar criminalitatea asociată unor fenomene precum traficul de droguri și delincvența organizată, spălarea banilor, traficul de arme și corupția, constituie în continuare o problemă deosebit de gravă în această regiune, precum și o amenințare pentru dezvoltarea sa;

AH.

întrucât propunerea Comisiei Europene privind instrumentul de parteneriat se concentrează pe punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 în regiune; întrucât această propunere se concentrează în mod preferențial pe partenerii săi strategici și pe economiile emergente, având, de asemenea o abordare globală îndreptată spre provocările și amenințările globale;

AI.

întrucât corupția asociată rețelelor criminale, care se ocupă în special cu distribuția și traficul de stupefiante – și care pătrund în instituții, fiind distribuite în zone de influență teritorială, și produc daune colaterale –constituie o amenințare pentru sistemele democratice și securitatea colectivă din AL, generând probleme grave de instabilitate și guvernare politică,

1.

reamintește că, deși impactul crizei economice și financiare globale a fost mai puțin grav în America Latină decât în alte regiuni, indicatorii de inegalitate și sărăcie ating, în continuare, cote foarte ridicate, iar progresul acestei regiuni în atingerea a șase dintre cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului este insuficient;

2.

subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea dintre Uniunea Europeană și America Latină în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), mai ales în ceea ce privește măsurile care vizează combaterea sărăciei, crearea de locuri de muncă și integrarea socială a grupurilor marginalizate; subliniază faptul că obiectivul care vizează un parteneriat internațional pentru dezvoltare (ODM 8) ar trebui să fie un element central al politicii de cooperare a UE cu America Latină, selectându-se anumite regiuni în care să se pună în aplicare noua strategie de „creștere favorabilă incluziunii” în aceste țări; subliniază faptul că Fundația UE - America Latină și Regiunea Caraibilor (UE-ALC) poate juca un rol semnificativ în realizarea acestor obiective;

3.

consideră că progresele economice și tehnologice ale câtorva țări din America Latină impun reconsiderarea obiectivelor UE de cooperare bilaterală pentru dezvoltare; solicită redirecționarea cooperării către domeniile în care este necesară în cea mai mare măsură, pentru a aborda reducerea sărăciei; insistă asupra existenței unor provocări comune care trebuie abordate prin consolidarea multilateralității; subliniază că relațiile dintre creșterea economică, comerț, dezvoltare și reducerea sărăciei nu sunt nici simple, nici automate; astfel, încurajează Comisia să realizeze, în contextul dezbaterii privind viitoarea politică de cooperare pentru dezvoltare a UE, o reflecție amplă și profundă privind modelul de dezvoltare actual, precum și să desprindă învățăminte din trecut, în scopul reducerii sărăciei și a inegalității în mod efectiv, fără a diminua și a limita spațiul de manevră politică;

4.

consideră că politica de cooperare pentru dezvoltare a UE ar trebui să fie definită în strânsă consultare cu America Latină, urmărindu-se elaborarea unei politici de dezvoltare a regiunii care să fie durabilă, echitabilă și echilibrată;

5.

subliniază că, deși sprijinul poate constitui un avantaj pentru țările din America Latină, acesta nu este suficient pentru garantarea unei dezvoltări durabile și de durată; prin urmare, solicită țărilor din America Latină să își consolideze și să își mobilizeze resursele interne, să stabilească sisteme de impozitare transparente și o formă de guvernanță fiscală care nu este marcată de corupție și fraudă, să implice sectorul local, administrația locală și societatea civilă în mod efectiv în activitățile incluse pe agenda UE-America Latină, îndeosebi prin cooperare, asistență tehnică și înființarea unor instituții de formare în domeniul fiscal și juridic în apropierea administrațiilor locale, precum și să stimuleze responsabilitatea față de proiecte;

6.

consideră că investițiile solide ale Chinei, în special în domeniul depozitelor de materii prime, hidrocarburi și resurse agricole din mai multe țări din America Latină ar trebui să convingă Uniunea Europeană să consolideze rapid și eficient sprijinul său acordat dezvoltării regionale durabile;

7.

consideră că, ținând seama de nevoia de echilibru în contextul politicii de dezvoltare între America Latină și UE, America Latină trebuie să depună eforturi speciale de promovare a integrării politice, economice și comerciale a regiunii;

8.

subliniază nevoia de a corela progresul în relațiile cu America Latină cu o politică de dezvoltare coerentă; prin urmare, consideră necesară elaborarea de instrumente și obiective de cooperare adecvate fiecărei țări, concentrând resursele la nivelul țărilor celor mai vulnerabile și îmbunătățind coerența politicilor pentru dezvoltare;

9.

solicită Comisiei și Consiliului menținerea volumului de cooperare din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) pentru perioada 2014-2020, pentru America Latină, la o treime din nivelul geografic total;

10.

salută principiul de diferențiere și concentrare a ajutorului propus de către Comisie; insistă asupra faptului că diferențierea trebuie să aibă loc treptat în faza de programare – atât în țările destinatare, cât și la nivelul instrumentelor de cooperare – dezvoltând și alte forme de cooperare mai bine adaptate țărilor cu venituri medii; recomandă ca toate criteriile de aplicare a principiului de diferențiere să fie obiective și comune pentru toate țările;

11.

constată că abordarea principiului de diferențiere nu ar trebui să aibă ca rezultat diminuarea drastică a importanței regiunii în proiecția externă a UE, care este și trebuie să acționeze ca un actor global, fiind un membru activ al societății internaționale și nu doar principalul donator mondial. consideră că, în caz contrar, UE poate fi acuzată de lipsă de relevanță în regiuni întregi, lăsând loc deschis pentru intervenția altor actori la nivel global;

12.

insistă asupra faptului că orice posibilă realocare a fondurilor trebuie să fie în beneficiul programelor geografice pentru eradicarea sărăciei din țările cu venituri mici, respectiv mici și mijlocii din aceeași regiune;

13.

își exprimă îngrijorarea privind lipsa de rigoare în punerea în aplicare a criteriilor privind eligibilitatea stabilite în propunerea Comisiei privind ICD, ceea ce retrage accesul la programele bilaterale pentru unsprezece țări cu venituri medii din ALC; reamintește faptul că unele țări din America Latină se numără printre cele mai inegale din lume în ceea ce privește veniturile pe cap de locuitor, iar inegalitățile persistente au loc în contextul unei mobilități socioeconomice reduse; insistă asupra faptului că aceste țări sunt extrem de eterogene, drept pentru care trebuie menținută o cooperare diferențiată, bazată pe coordonare și pe dialog politic;

14.

consideră că mesajul pe care îl transmite UE pentru regiune este unul foarte îngrijorător, dat fiind faptul că, în practică, este o declarație prin care nu i se acordă importanța care ar trebui, în pofida numeroaselor angajamente politice și comerciale asumate și a intereselor globale comune;

15.

astfel cum prevede și Consensul European pentru Dezvoltare, la punctul 66, subliniază necesitatea acordării unei atenții adecvate țărilor cu venituri medii, în special țărilor cu venituri medii spre mici, dintre care multe se confruntă cu probleme similare cu cele ale țărilor cu venituri mici;

16.

solicită Comisiei și Consiliului să efectueze o analiză obiectivă și transparentă în cadrul principiului diferențierii, în scopul revizuirii și extinderii indicatorilor folosiți pentru a evalua dezvoltarea, depășind factorul venit și interpretând criteriile economice în lumina altor factori, precum sărăcia, vulnerabilitatea și indicele de criză al ECHO, coeficientul Gini și cel privind inegalitatea; avertizează cu privire la faptul că o clasificare a țărilor în funcție de nivelul veniturilor se bazează pe calcule care ascund inegalitatea și sărăcia;

17.

având în vedere acești indicatori, insistă asupra faptului că UE ar trebui să continue cooperarea bilaterală în cadrul viitorului ICD, cel puțin pentru Columbia, Ecuador și Peru;

18.

solicită Comisiei să prezinte o strategie coerentă de retragere treptată a ajutorului bilateral pentru țările cu venituri medii, care să le permită să își consolideze poziția de „absolviți” de ajutor, respectând astfel principiul predictibilității ajutorului recunoscut în cadrul Forumului privind eficacitatea ajutorului de la Busan;

19.

solicită Comisiei ca această retragere treptată a ajutorului bilateral să înceapă de la intrarea în vigoare a noului ICD, având în vedere următoarele criterii:

20.

insistă asupra necesității consolidării instrumentului de parteneriat la peste 1 miliard de euro, pentru stimularea noului model de cooperare cu țările cu venituri medii și cu venituri medii și mari, asigurând previzibilitatea, cuantificarea și evaluarea fondurilor; insistă asupra necesității de a se asigura că acesta este un instrument care intensifică răspunsul UE la provocările globale, precum lupta împotriva inegalității, a schimbărilor climatice, a securității sau lupta împotriva traficului de droguri;

21.

consideră că nivelurile ridicate de inegalitate și absența unui mecanism eficient de protecție socială constituie principalul obstacol pentru consolidarea democrației și pentru o creștere economică justă și durabilă a regiunii, drept pentru care solicită să se acorde o atenție sporită legăturii între guvernabilitatea democratică și coeziunea socială;

22.

consideră că obiectivul de coeziune socială al parteneriatului UE-ALC va fi realizat numai în măsura în care generează un nivel ridicat de dezvoltare și o distribuție echitabilă a veniturilor și a bogăției și că acest obiectiv impune adoptarea unor măsuri concrete pentru eradicarea sărăciei prin politici fiscale mai clare și progresive, consolidând capacitatea fiscală și lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale;

23.

subliniază importanța ajutorului pentru dezvoltare prin intermediul comerțului; constată că schimburile comerciale dintre America Latină și UE constituie un factor crucial în reducerea sărăciei și asigurarea bunăstării pe ambele continente; atrage atenția asupra tendințelor protecționiste care rezultă din actuala criză economică și financiară;

24.

subliniază importanța menținerii obiectivului de 20 % pentru programele de educație și sănătate și insistă asupra necesității integrării egalității de gen pe piața muncii și în societate în general; afirmă încă o dată că educația și investițiile în capitalul uman constituie baza coeziunii sociale și a dezvoltării socioeconomice; solicită punerea în aplicare a unor politici eficiente și finanțarea adecvată pentru a combate analfabetismul, care continuă să fie la un nivel ridicat în unele țări din regiune, afectând în special fetele și femeile, și promovarea accesului la sistemul public de educație gratuit (primar și secundar), care este adesea limitat ca urmare a lipsei resurselor bugetare necesare în unele țări; în acest context, sprijină proiectul elaborat de Organizația Statelor Iberoamericane, „Obiectivele educaționale 2021: educația pe care o dorim pentru generația bicentenarelor”;

25.

subliniază că, deși acoperirea și cheltuielile cu educația în America Latină s-au îmbunătățit considerabil în ultimii zece ani, calitatea acesteia continuă să fie scăzută și accesul inegal; subliniază activitatea realizată de Uniunea Europeană prin programele Erasmus, Alban și Alfa și solicită Comisiei să continue efortul bugetar realizat până la această dată;

26.

insistă asupra faptului că diferențele mari în ceea ce privește performanța școlară în America Latină au continuat să se mărească în ultimii ani, făcând o comparație între zonele rurale cu cele urbane, tipul de școală – publică sau privată, sexul sau nivelul socioeconomic, agravându-se astfel problema lipsei coeziunii sociale;

27.

subliniază faptul că coeziunea socială este strâns legată de alte politici, cum ar fi comerțul, investițiile și finanțele; consideră că ICD trebuie să introducă într-un mod mai eficient obiectivele de coeziune socială în programarea sa tematică, națională și regională, sprijinind în principal o serie de politici fiscale și sociale mai corecte, care să promoveze echitatea, accesul la serviciile publice și demnitatea în muncă și reforma sistemului judiciar;

28.

subliniază importanța programelor precum EuroSocial, URB-AL și AL-INVEST; COPOLAD, precum și a celor pentru consolidarea dialogului și a cooperării între UE și America Latină pentru stabilirea de modele de gestiune cu privire la migrație și politicile de dezvoltare; consideră că, în noul ICD, aceste programe trebuie să fie consolidate, explorând potențialul lor în termeni de cooperare triunghiulară;

29.

subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să aloce resursele adecvate, prin intermediul ICD, astfel încât copiii să își îmbunătățească condițiile de viață și să își poată dezvolta pe deplin capacitățile și potențialul, în principal în interiorul nucleului familial;

30.

reamintește importanța Forumului UE-ALC privind coeziunea socială și solicită consolidarea acestuia ca spațiu de dialog politic biregional în domeniul coeziunii sociale, prin promovarea unor mecanisme mai ambițioase și de coordonare în acest domeniu, precum și stimularea coeziunii sociale în cadrul agendelor principalelor forumuri internaționale;

31.

menționează că Fundația EU-ALC poate avea un rol important în coordonarea și sprijinirea acțiunilor și a dezbaterilor societății civile cu privire la rolul cooperării internaționale în promovarea coeziunii sociale în regiune;

32.

reamintește importanța coerenței politicilor pentru dezvoltare, definită la articolul 208 din TFUE, pentru eradicarea sărăciei, promovarea drepturilor economice și sociale, protecția mediului înconjurător, o bună guvernare și o dezvoltare durabilă și incluzivă;

33.

solicită Comisiei Europene să sporească vizibilitatea proiectelor sale desfășurate în țările din America Latină și să le facă mai ușor de înțeles pentru cetățenii acestora, demonstrând valoarea adăugată a cooperării cu UE;

34.

subliniază faptul că acordurile de asociere/de liber schimb ale UE nu trebuie să intre în dezacord cu obiectivul de coerență al politicii pentru dezvoltare; prin urmare, îndeamnă Comisia să asigure că nevoia și preocupările de dezvoltare se reflectă adecvat în capitolele privind comerțul, precum serviciile financiare, achizițiile publice și drepturile de proprietate intelectuală, precum și să asigure, printr-un mecanism solid, îndeplinirea standardelor comune privind drepturile în domeniul social, al muncii și al mediului, în cadrul oricărui proces de negociere aflat în derulare sau la momentul revizuirii acestuia;

35.

regretă faptul că propunerea de regulament prezentată de Comisie cu privire la sistemul de preferințe tarifare generalizate nu ține seama de natura strategică a relațiilor cu America Latină și nu acordă acces la acest instrument unui număr mare de țări din regiune, deși instrumentul este esențial pentru dezvoltarea regiunii;

36.

solicită SEAE și Comisiei să își intensifice eforturile de a pregăti calea către un viitor acord de asociere de sine stătător cu Comunitatea Andină, în interesul creșterii economice și al dezvoltării sociale a statelor membre ale acestei comunități și în conformitate cu valorile, principiile și obiectivele UE, care au urmărit întotdeauna integrarea Americii Latine;

37.

solicită UE să asigure că resursele alocate pentru dezvoltare nu sunt deviate;

38.

consideră că încheierea unui acord de asociere între UE și MERCOSUR ar putea stimula și consolida cooperarea și dezvoltarea între America Latină și Uniunea Europeană, cu condiția ca acesta să se bazeze pe principiul comerțului echitabil și respectarea standardelor internaționale în domeniul muncii și al mediului, precum și pe principiul certitudinii juridice pentru investiții, dar și cu condiția ca partenerii să se comporte, de asemenea, într-un mod demn de încredere;

39.

subliniază că noul ICD ar trebui să promoveze procesul de integrare regională; în acest sens, reamintește că acordurile de asociere și acordurile comerciale multipartite, dacă sunt orientate în mod corect, ținând seama de asimetrii, pot constitui un stimulent important în dezvoltare și integrarea regională, dar susține că incoerența politicilor compromite acest proces; îndeamnă UE să asigure că niciun acord încheiat la nivel bilateral nu subminează procesul de integrare a Americii Latine; de asemenea, constată că, deși relațiile interregionale au scăzut în beneficiul relațiilor bilaterale, această schimbare către bilateralism tinde să crească fragmentarea și rivalitatea în cadrul blocurilor regionale din America Latină;

40.

insistă asupra necesității de a stabili, în cadrul delegațiilor UE, punctele focale pentru coerența politicilor pentru dezvoltare și mecanismele de monitorizare în acest domeniu;

41.

subliniază importanța dezvoltării de către Uniunea Europeană a unei politici comerciale mai coerente cu politicile de dezvoltare, astfel încât comerțul să fie, de asemenea, un vector de promovare a normelor sociale echitabile și juste, în special prin includerea unor clauze sociale care să respecte drepturile omului în cadrul acordurilor de parteneriat;

42.

subliniază importanța unei coerențe mai mari în ceea ce privește AOD și consideră că prezența UE și a trei țări din America Latină în G20 ar trebui să contribuie la o apropiere a pozițiilor care să permită implementarea în comun a coerenței politicilor pentru dezvoltare;

43.

amintește obligația de a respecta principiul conținut la articolul 208 privind coerența politicilor pentru dezvoltare și evitarea efectelor negative, care ar presupune pentru regiune excluderea a 11 țări din cooperarea bilaterală a UE, precum și eliminarea preferințelor comerciale rezultate din schema SPG+;

44.

reamintește faptul că societatea civilă joacă un rol important în consolidarea democrației și în definirea, aplicarea și evaluarea politicilor de dezvoltare în America Latină; regretă faptul că acestui factor i se alocă o importanță minoră și un nivel redus de resurse în programele actuale de cooperare;

45.

subliniază că, în conformitate cu conceptul de asumare democratică, parlamentele, autoritățile locale și regionale și societatea civilă ar trebui susținute în eforturile lor de a juca propriul rol specific în definirea strategiilor de dezvoltare, în tragerea la răspundere a guvernelor, în monitorizarea și evaluarea performanțelor înregistrate și a rezultatelor atinse; subliniază în special importanța consolidării rolului parlamentarilor latinoamericani prin sporirea rolului acestora în cadrul proceselor decizionale;

46.

prin urmare, este consternat cu privire la faptul că în acordul de asociere recent negociat și în acordurile de liber schimb (ALS) cu țările din America Latină consultarea societății civile este limitată în mod explicit la problemele legate de capitolul privind dezvoltarea durabilă;

47.

consideră că sprijinul pentru societatea civilă ar trebui să continue să fie una dintre prioritățile următorului ICD; subliniază că acest sprijin trebuie să fie inclus în strategiile sale și în programele regionale, subliniind, în acest mod, rolul său determinant în ceea ce privește lupta împotriva inegalității și a corupției și în evaluarea utilizării resurselor financiare;

48.

solicită Comisiei Europene să ofere un suport financiar, tehnic și de expertiză mai solid administrațiilor parlamentelor naționale din țările din America Latină în cadrul programelor de strategie regională, cu scopul de a le consolida eficiența, transparența și răspunderea, ceea ce este esențial pentru exercitarea unui rol adecvat de către parlamente în procesele decizionale democratice;

49.

reamintește că Consensul European pentru Dezvoltare prevede la punctul 18 că „UE își va intensifica sprijinul său pentru dezvoltarea capacității agenților nestatali cu scopul de a-și consolida vocea în procesul de dezvoltare și de a determina avansarea dialogului politic, social și economic”; regretă faptul că, adesea, Cartea verde privind ameliorarea impactului politicii de dezvoltare în UE, nu reușește că explice modul de participare și de autonomizare a societății civile în cadrul viitoarei politici de cooperare pentru dezvoltare a UE;

50.

invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Serviciul European de Acțiune Externă să asigure unitatea, consecvența și eficacitatea acțiunii externe a UE față de America Latină, astfel cum se prevede în Tratatul de la Lisabona;

51.

își exprimă preocuparea cu privire la impactul social al nivelului ridicat de criminalitate și violență din regiune, în special feminicidul; consideră necesară definirea unei strategii noi, mai eficiente, care să combată acest fenomen, precum și cauzele economice, sociale și politice ale acestuia;

52.

solicită Comisiei să sprijine cu tărie procesele de consultare a comunităților locale vizate de proiecte ale industriei extractive; reiterează, de asemenea, în acest context, importanța asigurării unei raportări adaptate fiecărei țări privind industriile extractive, astfel cum se prevede în propunerea de directivă privind contabilitatea și transparența, ca instrument de combatere a corupției, a mitei și a evaziunii fiscale;

53.

amintește faptul că criminalitatea și nesiguranța au un impact major asupra încrederii cetățenilor în instituțiile publice și democratice, precum și asupra protejării drepturilor omului;

54.

amintește că unul dintre obiectivele prioritare ale acțiunii externe a Uniunii este favorizarea consolidării sistemelor democratice și apărarea drepturilor omului în lume și, în consecință, în America Latină;

55.

își arată preocuparea față de impactul major al violenței pe criterii de sex care are loc în regiune;

56.

solicită Comisiei să facă din lupta împotriva impunității o prioritate a politicii sale pentru dezvoltare cu America Latină și, până la sfârșitul anului 2012, să prezinte o comunicare pe această temă, care să includă capitole privind cooperarea judiciară, cooperarea financiară și schimbul de informații, precum și protecția victimelor;

57.

își exprimă îngrijorarea cu privire la violența crescută împotriva femeilor; solicită Comisiei să stabilească responsabilități clare în cadrul SEAE și să coordoneze acțiunile relevante ale delegațiilor UE cu cele ale ambasadelor statelor membre în țările în cauză cu scopul de a transforma Declarația din iunie 2010 a Înaltului Reprezentant Catherine Ashton privind feminicidul în politici concrete cărora să le fie alocate resurse suficiente;

58.

solicită Comisiei să ofere sprijin politic și financiar activității Sistemului interamerican de protecție a drepturilor omului în chestiunea privind feminicidul și să contribuie la punerea în aplicare a sentințelor sale;

59.

îndeamnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să consulte și să informeze Parlamentul European cu privire la dialogurile existente în materie de drepturile omului și să coopereze în contextul parteneriatului biregional în vederea găsirii unor soluții pentru a elimina practica feminicidului și alte forme de violență împotriva femeilor;

60.

invită Comisia să ia parte în mod activ și să aducă în discuție în mod regulat subiectul în cadrul dezbaterilor politice și, în special, al dezbaterilor existente privind drepturile omului și să coopereze la identificarea de soluții pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a feminicidului în contextul parteneriatului biregional;

61.

își exprimă preocuparea cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării durabile, protejării biodiversității, despăduririlor și producției agricole din America Latină;

62.

insistă ca UE să nu promoveze sau sprijine prin intermediul cooperării pentru dezvoltare producția la scară largă de agrocombustibili, din cauza efectelor lor negative asupra securității alimentare, a despăduririlor, a accesului la terenuri și mediului;

63.

solicită autorităților locale din țările din America Latină să acorde o atenție specială investițiilor tot mai numeroase care pot împiedica dezvoltarea sustenabilă, precum și ecosistemelor țării, în special în cadrul impactului negativ al schimbărilor climatice;

64.

reamintește că schimbările climatice constituie o povară suplimentară pentru America Latină și că trebuie finanțate urgent măsuri de combatere, reducere și adaptare la schimbările climatice;

65.

solicită promovarea schimbului de experiențe și informații între UE și America Latină în cadrul programului EuroClima și al cooperării Sud-Sud, în conformitate cu cele convenite în planul de acțiune de la Madrid; amintește importanța educației pentru sustenabilitatea mediului înconjurător;

66.

menționează că, deși deține 30 % din resursele de apă ale planetei, distribuția apei în America Latină este foarte neuniformă și inegală; solicită Comisiei să își mențină sprijinul față de țările partenere pentru a asigura o gestionare mai bună a aprovizionării și salubrizarea resurselor de apă;

67.

reamintește angajamentul asumat de UE de a contribui la consolidarea rolului energiei durabile ca unul dintre vectorii unei dezvoltări durabile;

68.

ia act de faptul că mecanisme precum Facilitatea de investiții pentru America Latină (LAIF) sunt menite să devină tot mai importante în cooperarea UE pentru dezvoltare, printre ale căror priorități se numără: eficacitatea energetică, energiile regenerabile, transportul, protejarea biodiversității și sprijinirea IMM-urilor, și subliniază importanța potențială a rolului acesteia în promovarea integrării regionale și a agendelor privind competitivitatea în context internațional ale regiunii; subliniază faptul că societății civile îi revine un rol central și adecvat de evaluare a politicilor de dezvoltare, însă ia act de faptul că nu este prevăzut niciun mecanism în cadrul structurii LAIF care să asigure reprezentarea și participarea societății civile; în consecință, solicită Comisiei să asigure garantarea reprezentării și participării parlamentelor și a societății civile în vederea asigurării monitorizării și urmăririi eficiente a fondurilor UE de cooperare pentru dezvoltare;

69.

subliniază necesitatea de a analiza alte experiențe privind LAIF și insistă asupra faptului că proiectele viitoare trebuie să facă obiectul unor mecanisme de monitorizare stabilite în mod clar și transparente privind punerea lor în aplicare, precum și al unor studii privind impactul social și ecologic;

70.

subliniază în special importanța sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii pentru contribuția lor la dezvoltarea, creșterea economică a regiunii și consolidarea socială și economică; subliniază că IMM-urile sunt principalele surse de generare de locuri de muncă; estimează că va fi necesară, de asemenea, promovarea activităților de răspundere socială corporativă a partenerilor săi europeni pentru a favoriza obiectivele politicii de creștere incluzivă a UE;

71.

subliniază necesitatea stimulării de urgență a construcției de infrastructuri în America Latină pentru a sprijini ratele actuale de creștere ridicate și a favoriza incluziunea socială; recomandă utilizarea instrumentelor precum LAIF pentru sprijinirea proiectelor de infrastructuri de transport, energie și telecomunicații, având în vedere că investițiile actuale din partea țărilor latinoamericane în aceste domenii sunt mult mai reduse decât cele necesare; amintește că utilizarea AOD pentru aceste proiecte trebuie justificată în funcție de contribuția lor la diminuarea sărăciei, promovarea coeziunii sociale și furnizarea de servicii publice de înaltă calitate pentru populație;

72.

insistă asupra faptului că este necesară dezvoltarea de către Comisia Europeană a unor orientări clare privind un proces decizional transparent referitor la selecția proiectelor și asigurarea coerenței cu Consensul european privind dezvoltarea, cu principiul asumării responsabilității la nivel de țară și cu angajamentul UE de a elibera ajutorul său;

73.

insistă asupra necesității de a concentra facilitățile care combină granturi și împrumuturi pe domenii cum ar fi producția agricolă și de energie locală și la scară mică, în favoarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor din sectorul privat din țările în curs de dezvoltare;

74.

solicită consolidarea cooperării în domeniul științei, tehnologiei și inovării cu o serie de țări cu venituri medii, în cadrul programului Orizont 2020;

75.

își exprimă convingerea că inițierea unui dialog riguros pe tema științei, a învățământului superior și a formării profesionale, a tehnologiei și a inovării va impulsiona crearea unui spațiu euro-latinoamerican de inovare și cunoaștere și va contribui la susținerea competitivității;

76.

consideră că ar trebui să se promoveze mobilitatea temporară a cercetătorilor și sprijinul universităților și al centrelor de cercetare în domenii precum: sănătate, siguranță alimentară, cercetare marină și maritimă, energiile regenerabile, lupta împotriva schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

77.

reamintește că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare și să exploateze mai bine avantajul major oferit de poziția geostrategică a anumitor regiuni ultraperiferice din vecinătatea Americii Latine;

78.

remarcă faptul că sporirea activității actuale a institutelor de cercetare în materie de practici agricole este fundamentală pentru dezvoltarea acestui continent;

79.

solicită Comisiei să acorde o atenție mai aprofundată încorporării CSS în politica de cooperare;

80.

reamintește că America Latină este regiunea din lume cea mai dinamică în materie de CSS, evidențiind aici, rolul relevant al țărilor cu venituri medii ca promotoare ale integrării regionale și ale obiectivelor internaționale de dezvoltare;

81.

reamintește că UE nu dispune în prezent de o definiție clară strategică a CSS (10) care să îi permită dezvoltarea unei politici mai active în acest domeniu; subliniază nevoia de a stabili indicatori care să arate impactul social și economic al diferitelor modalități de CSS și al cooperării triunghiulare;

82.

reiterează importanța schimburilor comerciale intraregionale și a cooperării triunghiulare și rolul său esențial în atingerea ODM, în eradicarea sărăciei, în promovarea ocupării forței de muncă și a egalității de gen, în educație, în coeziunea socială, în agricultură și în dezvoltarea durabilă;

83.

consideră că trebuie să se extindă inițiativele de cooperare biregională, CSS și cooperare triunghiulară în sectoare precum știință și cercetare, dezvoltare durabilă, mediul înconjurător, schimbări climatice, energie, coeziune socială, educație și ocuparea forței de muncă;

84.

subliniază necesitatea extinderii dialogului politic UE-America Latină la diferite niveluri, precum summiturile șefilor de stat și Adunarea Parlamentară EUROLAT, ca instrumente importante pentru dezvoltarea unui consens politic; solicită să fie luate măsuri pentru a se garanta că angajamentele politice asumate în cadrul summiturilor UE-America Latină sunt însoțite de alocarea resurselor financiare necesare;

85.

recomandă Adunării EuroLat și Fundației EU-LAC să acorde importanța strategică meritată CSS și cooperării triunghiulare pe agenda sa de lucru;

86.

consideră că CSS și cooperarea triunghiulară ar trebui să fie unul dintre aspectele principale ale celui de al șaptelea summit UE-ALC din Chile, urmând în mod clar concluziile finale ale summitului de la Madrid;

87.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și țărilor din America Latină și Caraibe și Fundației EU-ALC, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Latino-American, Parlamentului Central American, Parlamentului Andin și Parlamentului Mercosur.