6.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 257/18

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 2 martie 2012,

—

având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, pe care l-a aprobat Parlamentul European la 19 ianuarie 2011 și care reprezintă stadiul final al procesului de ratificare de către statele membre, precum și Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitățile Europene, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2010,

—

având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 28 februarie 2012,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 prin care invită Comisia să își pregătească avizul cu privire la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, precum și concluziile Consiliului din 5 decembrie 2011 și concluziile Consiliului European din 9 decembrie 2011,

—

având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană ((SEC(2011)1208) și comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

—

având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Priștina (2),

—

având în vedere declarația comună a celei de-a 5-a Reuniuni interparlamentare UE-Serbia din 18-19 aprilie 2011,

—

având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007 (3) și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (4),

—

având în vedere Decizia 2011/361/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind semnarea și încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Serbia de stabilire a unui cadru pentru participarea Republicii Serbia la operațiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor (5);

—

având în vedere raportul procurorului general al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie prezentat la 7 decembrie 2011,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.

întrucât, în concluziile Președinției, care au fost publicate în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19 și 20 iunie 2003, s-a promis fără echivoc tuturor țărilor din Balcanii de Vest că vor adera la Uniunea Europeană atunci când vor îndeplini criteriile stabilite, iar acest angajament a fost reluat în consensul reînnoit privind extinderea, adoptat de către Consiliul European la 14 și 15 decembrie 2006, în concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010, precum și în cadrul reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest din 2 iunie 2010;

B.

întrucât, în avizul său din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Consiliului European să acorde Serbiei statutul de țară candidată,

C.

întrucât strategiile constructive privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente-cheie ale procesului de stabilizare și de asociere;

D.

întrucât Serbia poate deveni un actor important în garantarea securității și a stabilității în regiune;

E.

întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol și nu ar trebui utilizate drept obstacol în procesul de aderare, ci ar trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând posibil, ținând seama de interesele și valorile generale ale UE;

1.

salută decizia Consiliului de a acorda Serbiei statutul de țară candidată la 1 martie 2012; salută progresul realizat de Serbia în procesul de reformă și acordul dintre Belgrad și Priștina privind cooperarea regională incluzivă, încheiat la 24 februarie 2012; subliniază importanța primordială a continuării dialogului dintre Belgrad și Pristina și a aplicării cu bună credință a acordurilor convenite;

2.

consideră că, dacă se iau măsuri adecvate în vederea realizării priorităților-cheie prezentate de Comisie în avizul său și dacă procesul de reformă continuă, ar trebui deschise cât mai curând posibil negocierile de aderare cu Serbia, demonstrând în acest fel angajamentul Uniunii Europene față de perspectiva europeană a acestei țări; salută progresele semnificative ale Serbiei, recunoscute de Consiliul European, în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga și reamintește că realizarea de noi progrese în ceea ce privește procesul de integrare europeană depinde de progresele în acest domeniu, în special de respectarea statului de drept, a drepturilor omului, de protecția egală și angajată a tuturor minorităților din Serbia în conformitate cu standardele europene, de menținerea unor relații de bună vecinătate și a cooperării regionale, inclusiv prin soluționarea pașnică a aspectelor bilaterale, precum și de îmbunătățirea funcționării economiei de piață; solicită, în special autorităților sârbe să nu organizeze alegeri locale în localitățile din nordul Kosovo, care ar fi contrare dreptului internațional și Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1244; invită autoritățile sârbe să încurajeze integrarea acestor localități în teritoriul mai larg al provinciei Kosovo;

3.

salută progresele în ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere și solicită celorlalte state membre ale UE să finalizeze fără întârziere procedurile de ratificare;

4.

subliniază că este important ca alegerile parlamentare și locale prevăzute să se desfășoare la 6 mai 2012 să fie corecte și transparente; subliniază că este important să se completeze cât mai rapid lista finală a alegătorilor cu drept de vot;

5.

felicită faptul că ultimii doi inculpați fugari căutați de către TPII, Ratko Mladić și Goran Hadžić, au fost predați justiției, cooperarea sa cu TPII fiind astfel pe deplin satisfăcătoare; subliniază faptul că arestarea acestora nu a reprezentat doar o condiție pentru continuarea progresului Serbiei către UE, ci, mai ales, o etapă necesară pentru a face dreptate victimelor conflictelor din anii 1990 din fosta Iugoslavie și pentru reconcilierea în regiune; solicită o cooperare neîntreruptă cu Tribunalul, în care să se angajeze pe deplin, și anchetarea minuțioasă și urmărirea penală a persoanelor implicate în rețelele de sprijin, care au permis fugarilor să se ascundă un timp atât de îndelungat, mai ales în cadrul serviciilor de securitate civilă și militară;

6.

este foarte+ preocupat de evenimentele din nordul Kosovo-ului din a doua jumătate a anului 2011, și în special de violențele stârnite de incidentele din iulie și de atacurile ulterioare împotriva forțelor internaționale ale KFOR; condamnă astfel de acțiuni, reamintind guvernului Serbiei că are obligația de a face tot ce-i stă în putință pentru a le împiedica; reiterează că numai făcând eforturi politice permanente cu bună credință și găsind soluții atent negociate, pragmatice și sustenabile în cadrul dialogului mediat de UE dintre Belgrad și Priștina tensiunile din regiune pot fi dispărea pentru totdeauna și reamintește importanța primordială a unei relații stabile, bazate pe respect reciproc între majoritate și minoritate; salută, în acest sens, acordurile privind libertatea de circulație convenite și participarea statului Kosovo la organizațiile regionale și solicită guvernului Serbiei să le pună în aplicare pe deplin fără întârziere; salută circulația regulată de bunuri care a fost asigurată prin acceptarea ștampilelor vamale, protocolul tehnic referitor la punerea în aplicare a acordului privind strategia integrată de gestionare a frontierelor, eliberarea registrelor de stare civilă luate din Kosovo de către autoritățile sârbe pentru EULEX și demararea punerii în aplicare a acordului privind libertatea de circulație la 26 decembrie 2011, drept primele măsuri pozitive pentru implementarea acordurilor; salută declarația președintelui Tadić privind necesitatea distrugerii baricadelor, urmată de înlăturarea parțială a acestora; solicită liderilor politici să adopte un discurs constructiv pentru a nu pune în pericol punerea în aplicare a acordurilor convenite și negocierile în curs dintre Serbia și Kosovo; reamintește că libera circulație a persoanelor, bunurilor, ideilor, serviciilor și a capitalului este o valoare fundamentală a UE și solicită autorităților sârbe să promoveze înlăturarea permanentă a baricadelor rămase, permițând accesul și trecerea libere la punctele de trecere, facilitând în același timp cooperarea EULEX cu sârbii din Kosovo pentru a permite EULEX și KFOR să își execute pe deplin mandatele; salută, în acest sens, înlăturarea barajelor rutiere rămase pe partea sârbă a frontierei, precum și anchetele penale ale autorilor incidentelor din iulie 2011;

7.

salută reafirmarea necesității continuării dialogului dintre Priștina și Belgrad pentru îmbunătățirea condițiilor de viață atât pentru cetățenii Serbiei, cât și pentru cei ai Kosovo și subliniază importanța acestui proces pentru cooperarea regională mai extinsă, stabilitate și dinamism în procesul de aderare; solicită anchetarea corespunzătoare a cazurilor de violență, în special a celor în care este implicată forța multinațională de menținere a păcii din Kosovo (KFOR); cu toate acestea, reamintește că eliminarea structurilor paralele din Kosovo ar constitui punctul central al întregului proces de cooperare;

8.

salută faptul că cetățenii sârbi au, din decembrie 2009, posibilitatea să călătorească în zona Schengen fără vize, fapt susținut cu fermitate de Parlament; sprijină în totalitate prelungirea regimului de liberalizare a vizelor, dar, cu toate acestea, este îngrijorat de numărul în creștere de solicitanți de azil în unele state membre ale UE; solicită autorităților să își intensifice eforturile pentru a explica societății inadmisibilitatea unor astfel de solicitări și pentru a identifica și urmări în justiție a organizatorilor de „călătorii pentru obținerea azilului”; subliniază, cu toate acestea, că toate măsurile care vizează prevenirea aplicării necorespunzătoare a regimului de călătorii fără viză trebuie să se bazeze pe statul de drept și nu trebuie să încalce drepturile fundamentale, cum ar fi să refuze cetățenilor în mod arbitrar dreptul de a își părăsi țara; solicită statelor membre ale UE să sprijine Serbia în eforturile sale pentru combaterea crimei organizate în ceea ce privește traficul falșilor solicitanți de azil; în plus, constată că Serbia primește din ce în ce mai mulți solicitanți de azil, necesitând, prin urmare, o gestionare mai eficientă a solicitărilor de azil;

9.

subliniază că numeroși solicitanți de azil din Uniunea Europeană provin din rândul minorităților etnice; solicită autorităților sârbe să ia măsuri pentru soluționarea problemelor acestora, care sunt agravate de situația economică actuală și de rata ridicată a șomajului, facilitând integrarea lor în societate și îmbunătățind condițiile lor de trai; consideră că astfel de măsuri vor reduce, și în cele din urmă elimina cauzele fundamentale ale numărului ridicat de cereri de azil; în plus, solicită statelor membre ale UE ca, în cooperare cu Comisia și autoritățile UE de aplicare a legii, să-și intensifice eforturile pentru combaterea grupurilor de crimă organizată implicate în traficul de persoane;

10.

reamintește, de asemenea, că respectarea minorităților și protecția acestora reprezintă elemente importante ale criteriilor de aderare la UE; împărtășește opinia Comisiei Europene potrivit căreia aplicarea de către Serbia a cadrului juridic și instituțional pentru protecția minorităților trebuie îmbunătățită; salută, prin urmare, intenția Comisiei, consemnată în declarația sa din protocolul Consiliului din 28 februarie 2012, de a monitoriza îndeaproape eforturile Serbiei în acest sens și așteaptă cu interes raportul acesteia;

11.

subliniază importanța deosebită a luptei împotriva corupției și a crimei organizate pentru statul de drept în țară; salută recenta adoptare a unor legi menite să contribuie la combaterea corupției și încurajează autoritățile sârbe să se concentreze asupra aplicării lor efective; își exprimă preocupările în legătură cu faptul că acestea nu sunt aplicate și cu influențarea activității instituțiilor independente și a mass-media de către puterea executivă; subliniază, în acest sens, că poziția Serbiei conform indicelui de percepție a corupției nu s-a îmbunătățit în ultimii trei ani; subliniază că, pentru combaterea corupției, este nevoie de o voință politică reală, nu doar declarată; încurajează guvernul să instituie o conducere puternică a proceselor de combatere a corupției; salută, în egală măsură, decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea deținerii mai multor funcții publice ca un pas către mai multă transparență în sectorul public, reducând riscul conflictelor de interese; subliniază, cu toate acestea, faptul că interesele combinate ale partidelor politice și ale sectorului privat susțin corupția sistemică, o problemă comună în regiune care continuă să fie răspândită și solicită rezultate credibile în acțiunile în justiție în ceea ce privește cazurile foarte importante și implementarea unui sistem corespunzător de protecție pentru persoanele care le semnalează; subliniază, de asemenea, că și corupția în sectorul sănătății reprezintă o preocupare deosebită; îndeamnă guvernul să abordeze în continuare rezultatele corupției sistemice și la nivel înalt identificate de Consiliul Anticorupție și Agenția Anticorupție și, de asemenea, să se asigure că aceste agenții dispun de resursele financiare și administrative adecvate pentru îndeplinirea activităților și să ofere sprijin la nivel mai înalt pentru strategia de combatere a corupției;

12.

este preocupat de proiectul de lege privind modificarea legii referitoare la achizițiile publice, care nu este în conformitate cu Strategia pentru dezvoltarea achizițiilor publice a guvernului sârb; solicită guvernului sârb să permită consultări publice corespunzătoare cu privire la proiectul de lege și să îl modifice pentru ca acesta să fie în conformitate cu strategia oficială a guvernului privind achizițiile publice și cu standardele internaționale; subliniază faptul că modificările la lege nu ar trebui să diminueze competența organismului care monitorizează procedurile de achiziții publice, deoarece acest domeniu a fost identificat drept una dintre cele mai mari surse de corupție sistemică din această țară;

13.

atrage atenția asupra multor nereguli înregistrate, în special în ceea ce privește privatizarea și achizițiile publice, și solicită mai mult angajament activ din partea autorităților de aplicare a legii pentru asigurarea de anchete minuțioase și aducerea în fața justiției a autorilor acestor nereguli; atrage atenția, în acest sens, asupra importanței capitale de a redacta un registru detaliat și complet al proprietăților publice pentru a garanta un mediu economic sigur și previzibil, a asigura continuarea restituirii proprietăților private fără niciun fel de discriminare, cu atât mai puțin pe motive etnice, a evita procese care implică lichidarea și falimentul întreprinderilor private cauzate de taxe incorect mărite și aplicate retroactiv, pentru a revizui astfel de cazuri și a permite compensarea corespunzătoare a celor afectați și pentru a împiedica exproprierea ilicită a bunurilor publice de către interesele private; salută faptul că adoptarea legii privind reabilitarea soluționează chestiuni controversate privind culpa colectivă și că în acest act normativ predomină responsabilitatea individuală; solicită guvernului să garanteze eficiență și nediscriminare în cadrul procesului de punere în aplicare a legii privind restituirea și a legii privind reabilitarea;

14.

salută adoptarea legii privind finanțarea activităților politice, drept un pas important către transparența sistemului politic, și solicită implementarea adecvată a acesteia, în special pentru înființarea unui sistem eficient de monitorizare a tranzacțiilor și sancțiuni eficiente;

15.

reamintește importanța activității parlamentului sârb, salută măsurile luate pentru consolidarea rolului său legislativ și cel de control asupra activității guvernului, și solicită continuarea eforturilor de consolidare a capacităților în vederea îndeplinirii în mod eficient a sarcinilor sale, mai ales în ceea ce privește serviciile de securitate; salută, în acest sens, decizia de a reorganiza serviciile parlamentului în vederea simplificării și sporirii eficacității activităților acestora;

16.

ia act de reforma sistemului judiciar și a procuraturii, precum și de reorganizarea sistemului în vederea îmbunătățirii eficienței acestuia și eliminarea cazurilor nesoluționate, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția; cu toate acestea, invită guvernul sârb să își intensifice eforturile pentru asigurarea independenței și profesionalismului acestor două sectoare, care ar trebui să facă obiectul unor reforme ample și profunde; subliniază că dezvoltarea unui sistem judiciar apolitic și separarea puterilor reprezintă elemente esențiale în cadrul reformei sistemului judiciar;

17.

regretă lipsa transparenței și dificultățile și deficiențele existente în procedura de control jurisdicțional, precum și în procesul de apel al judecătorilor și procurorilor al căror mandat nu este reînnoit, și impactul pe care aceste deficiențe l-ar putea avea asupra independenței sistemului judiciar, asupra separării puterilor și asupra statului de drept, precum și asupra dreptului la tratament imparțial pentru toți membrii sistemului judiciar, inclusiv cei îndepărtați din funcție; solicită autorităților să garanteze că Consiliul Suprem al Magistraturii acționează într-un mod transparent, independent și în deplinătatea capacității de exercitare a funcției sale, pe baza unor criterii consecvente și ferme stabilite clar prin lege și fără presiuni externe; subliniază necesitatea unui sistem obișnuit de evaluare a performanței judecătorilor pentru asigurarea calității permanente a sistemului judiciar după finalizarea procedura de control;

18.

își exprimă preocupările profunde față de afirmațiile repetate în ceea ce privește utilizarea abuzivă a articolului 359 din Codul penal privind abuzul în serviciu, însoțită de o presupusă înghețare nejustificată pe scară largă a unor bunuri private și ale unor societăți; subliniază că aceste afirmații au slăbit încrederea în statul de drept în țară; solicită autorităților să demareze rapid procesul de revizuire a Codului penal pentru a garanta că acesta este în conformitate cu standardele europene și să pună imediat capăt cazurilor de acuzații de abuz în serviciu în întreprinderile private și în cele cu capital majoritar privat, suspendând procedurile penale în curs; subliniază că persoanele acuzate în temeiul articolului 359, despre care se crede că au fost deținuți sau bunurile lor au fost înghețate pentru o perioadă care nu este proporțională cu infracțiunea care le este imputată, ar trebui să facă obiectul unei revizuiri imediate a tuturor procedurilor în care sunt implicați și să aibă dreptul de a-și recupera proprietățile private și de a fi despăgubite în mod echitabil;

19.

solicită autorităților sârbe să revizuiască fără întârziere privatizarea și vânzarea controversată a 24 de societăți (inclusiv „Sartid”, „Jugoremedija”, „Mobtel”, „C market” și „ATP Vojvodina”), întrucât Comisia Europeană a identificat incertitudini grave cu privire la legalitatea acestora, și să declasifice imediat documentele clasificate ca „secret de stat” referitoare la privatizarea și vânzarea acestora, deoarece această clasificare contravine standardelor europene; atrage atenția, în acest sens, asupra importanței capitale de a redacta un registru detaliat și complet al proprietăților publice pentru a garanta un mediu economic sigur și previzibil, pentru a asigura restituirea proprietăților private și pentru a împiedica achiziționarea ilicită a bunurilor publice de către interesele private;

20.

atrage atenția asupra deficiențelor grave în funcționarea programului de protecție a martorilor în ceea ce privește cazurile crimelor de război, care a avut drept rezultat alegerea voluntară a martorilor de a părăsi programul după ce fuseseră intimidați în mod sistematic; solicită Ministerului de Interne și parchetului însărcinat cu crimele de război să depună eforturi în mod activ pentru a asigura siguranța și bunăstarea tuturor martorilor care participă la programul de protecție; subliniază că un program funcțional de protecție a martorilor este de o importanță capitală pentru statul de drept în țară, dar și pentru a demonstra voința politică de a trata în mod eficient cazurile de crime de război lăsate de TPII instanțelor judiciare naționale;

21.

îndeamnă autoritățile sârbe să inițieze și să asigure reabilitarea juridică și despăgubiri financiare pentru persoanele persecutate în trecut din motive politice, etnice sau religioase, inclusiv pentru cele care au avut de suferit ca urmare a aplicării culpei colective;

22.

solicită autorităților ca, în vederea consolidării democrației în Serbia, să se continue eforturile de a elimina moștenirea fostelor servicii secrete comuniste; subliniază importanța continuării reformei sectorului de securitate, care să sporească supravegherea și controlul parlamentar al serviciilor de securitate, și a deschiderii arhivelor naționale, îndeosebi a documentelor fostei poliții secrete, UDBA; încurajează autoritățile să faciliteze accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și să le returneze guvernelor respective dacă acestea le solicită;

23.

salută progresul înregistrat pentru reforma administrației publice, dar subliniază că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a asigura pe deplin profesionalismul și independența de influența politică, prin punerea completă în aplicare a sistemului de numire și de promovare pe baza meritelor; solicită mai multă coordonare în implementarea strategiei pentru reforma administrației publice și pentru includerea administrației locale în cadrul legislativ; atrage atenția asupra faptului că minoritățile naționale sunt subreprezentate în administrația publică, în cadrul instanțelor, precum și în cadrul întreprinderilor de stat;

24.

salută amendamentele la legile privind alegerile, inclusiv cele desfășurate la nivel local, și în special desființarea practicilor nedemocratice de numire a parlamentarilor de către partidele politice indiferent de ordinea de pe listele de votare și „demisiile în alb”, plasând activitatea acestora sub control politic; solicită adoptarea legii privind comisia electorală națională imediat după alegeri, în vederea creării unei instanțe independente pentru a controla procesul electoral;

25.

salută rolul organismelor de reglementare independente în îmbunătățirea eficienței și transparenței instituțiilor țării; laudă îndeosebi eforturile depuse de ombudsman și de comisarul pentru informațiile de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal; îndeamnă autoritățile să acorde instituției naționale de audit, Comisiei pentru protecția concurenței, Biroului de achiziții publice și Comisiei pentru protecția drepturilor ofertanților competențele financiare, administrative și de serviciu adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin; reiterează faptul că organismele de reglementare independente sunt esențiale în lupta împotriva corupției sistemice și în supravegherea eficientă a guvernului;

26.

reamintește că existența unor mijloace de informare în masă puternice, profesionale și independente, precum și accesul la internet reprezintă un element indispensabil al unui sistem democratic; salută, în acest sens, adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de informare publică și planul său de acțiune, precum și retragerea programată a statului din statutul de proprietar al oricărei forme de mass-media; salută faptul că strategia respectă drepturile constituționale privind mijloacele de comunicare în limbile minorităților; este preocupat, cu toate acestea, de eforturile de a controla și a interveni în sectorul mass-media și solicită autorităților să asigure independența acestuia față de presiunea politică sau alte influențe; solicită guvernului sârb să asigure libertatea și independența mass-media în conformitate cu standardele UE; este preocupat de faptul că s-a adoptat o lege penală care interzice publicarea în mass-media a unor comentarii cu privire la procedurile judiciare sau hotărârile judecătorești; este preocupat de amenințările adresate jurnaliștilor sârbi și solicită examinarea minuțioasă a acestora pentru a asigura jurnaliștilor un mediu sigur pentru desfășurarea activității lor în mod eficient și fără necesitatea autocenzurii; subliniază necesitatea de a lua măsuri împotriva concentrării mass-mediei și lipsei de transparență în mass-media, precum și de a garanta un acces egal pe piața publicității, inclusiv bani din fondurile publice cheltuiți pe publicitate și promovare; solicită respectarea Codului deontologic de către jurnaliști; constată că nivelul de acces la internet rămâne scăzut, recunoaște importanța internetului pentru libertatea mass-media și îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în acest domeniu;

27.

regretă faptul că autoritățile naționale au impus efectiv cenzurarea mass-media în țară în ceea ce privește incidentele din iulie 2011 din nordul Kosovo-ului și au prezentat în mod eronat rolul KFOR la aceste evenimente; subliniază importanța pentru democrație a unei mass-media libere și independente și a unui public bine-informat;

28.

salută funcționarea consiliilor minorităților naționale, care au fost alese în mod democratic și care reprezintă minoritățile naționale în domeniile educației, culturii, media și al utilizării limbii oficiale; constată, cu toate acestea, importanța aplicării depline a competențelor acestor organisme autonome de reprezentare a minorităților și necesitatea garantării prin legea privind consiliile minorităților naționale a unor subvenții bugetare adecvate; ia act cu îngrijorare de plângerile referitoare la neregulile în ceea ce privește procesul de pregătire și cerințele juridice pentru instituirea acestor consilii, precum și de plângerile privind încălcarea competențelor garantate ale consiliilor naționale de către anumite ministere și municipalități locale, și invită autoritățile să răspundă acestor plângeri; salută deciziile Tribunalului Administrativ din Serbia, care a susținut procesele Consiliului Național al Minorității Naționale Maghiare, rezultate în urma încălcării competențelor acestuia din urmă de către autoritățile locale;

29.

își exprimă satisfacția cu privire la situația interetnică generală bună și la faptul că numărul și intensitatea incidentelor pe motive etnice din țară s-au redus, dar încurajează Serbia să depună în continuare eforturi în domeniul protecției minorităților, prin punerea în aplicarea cu consecvență a legislației adoptate; este preocupat de protestele albanezilor împotriva discriminării și de o situație tensionată din Sandžak și solicită guvernului să acorde mai multă atenție sporind gradul de respectare a drepturilor fundamentale ale minorităților, inclusiv accesul acestora la educație în limba maternă, accesul egal la piața muncii și reprezentarea echitabilă în cadrul instituțiilor; invită guvernul, de asemenea, să abordeze problema disparităților regionale acordând sprijin dezvoltării sociale și economice a regiunii Sandžak și a regiunii sud-estice, inclusiv a văii Preševo, și să dezvolte strategii pentru reducerea ratei șomajului în regiunile respective; salută acordul la care s-a ajuns în octombrie 2011 în orașul Bujanovac, care prevede măsuri pentru integrarea cetățenilor de etnie sârbă în administrația publică și solicită aplicarea rapidă a acestuia;

30.

constată faptul că, la doi ani de la alegerile pentru consiliile minorităților, încă nu a fost instituit consiliul național bosniac din cauza unor presupuse lacune procedurale din cadrul procesului electoral și solicită crearea rapidă a acestuia în conformitate cu normele în vigoare; solicită liderilor politici și religioși să se abțină de la declarații provocatoare, care riscă să intensifice tensiunile; solicită guvernului sârb să rămână neutru cu privire la tensiunile legate de comunitatea religioasă din Sandžak și să adopte măsuri pentru a garanta relații bune cu această comunitate, asigurându-i în același timp dreptul la libertatea religioasă;

31.

subliniază importanța recensământului populației în colectarea informațiilor statistice importante pentru dezvoltarea Serbiei, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate; salută faptul că recensământul s-a desfășurat cu succes în cea mai mare parte a Serbiei în octombrie 2011; regretă profund apelurile de boicotare a recensământului venite din partea politicienilor de origine albaneză, care au fost puse în practică de membri ai comisiilor municipale de recensământ și de un număr important de cetățeni din Preševo și Bujanovac; constată că autoritățile nu au prezentat încă informații statistice cu privire la etnicitate;

32.

solicită măsuri suplimentare pentru asigurarea implementării depline a cadrului legislativ privind măsurile de combatere a discriminării; este deosebit de preocupat de lipsa de voință politică pentru a promova în mod activ politica toleranței și respectul drepturilor de bază ale omului, precum și pentru a asigura siguranța participanților la Parada mândriei programată pentru 2 octombrie 2011, manifestată în timpul pregătirii sale, și care a condus la interzicerea organizării sale; condamnă în mod ferm remarcile discriminatorii și provocatoare făcute pe acest subiect de unii politicieni și membri ai clericului ortodox; amintește guvernului faptul că libertatea de expresie și de asociere sunt drepturi fundamentale ale omului și valori centrale ale UE, care trebuie să fie respectate de orice țară care aspiră să devină stat membru al UE; salută hotărârea Curții Constituționale din 22 decembrie 2011 privind acest aspect; salută inițiativa pozitivă luată de către Ombudsman și de către comisarul pentru egalitate de a promova aceste valori în societatea sârbă;

33.

solicită investigarea amenințărilor din partea grupurilor extremiste care au fost invocate drept motiv pentru interzicerea paradei; subliniază importanța primelor condamnări pentru discriminarea homosexualilor din Serbia, inclusiv condamnarea de către Înalta Curte din Belgrad a unui conducător de extremă dreapta la doi ani de închisoare pentru incitarea la violență în timpul Paradei mândriei (gay pride) în 2010, însă ia act de ritmul general lent al anchetei cazurilor de violență ce au avut loc în perioada în care s-a desfășurat parada din 2010 și care a avut drept rezultat un număr redus de condamnări și sentințe foarte ușoare; salută, cu toate acestea, măsurile luate de parchet și de tribunale în vederea interzicerii funcționării organizațiilor extremiste; solicită autorităților naționale și municipale să participe în mod activ, în conformitate cu standardele europene, la crearea unei atmosfere de toleranță, inclusiv prin campanii de sensibilizare cu privire la homofobie;

34.

salută progresele înregistrate în ameliorarea protecției copilului și stabilirea unei baze juridice solide și a unor strategii pentru sporirea drepturilor acestora și pentru reformarea sistemului de ocrotire a copilului; cu toate acestea, este preocupat de ritmul lent în care este pusă în aplicare legislația adoptată, îndeosebi cu privire la copiii cu handicap, care, în mare parte, sunt efectiv excluși din societate, și cu privire la dezvoltarea serviciilor de protecție a copilului la nivel local; este deosebit de preocupat de intensificarea violenței juvenile; solicită, în acest sens, autorităților să acționeze ferm pentru aplicarea unor măsuri preventive și să depună toate eforturile necesare pentru eradicarea violenței în școli;

35.

salută amendamentele la legea electorală care mărește procentajul femeilor în organul legislativ; solicită autorităților să pună în aplicare politici de combatere a discriminării, inclusiv a celei indirecte, cu care femeile încă se confruntă pe piața muncii și în alte sectoare ale societății, și să încurajeze o mai mare participare a acestora la viața politică a țării, inclusiv în posturi guvernamentale; este preocupat de faptul că, deși există atât legislații, cât și organisme de punere în aplicare a măsurilor de combatere a discriminării și promovare a egalității de gen, acestora, aplicarea eficientă a legislației existente și continuarea consolidării capacității administrative rămân provocări majore; îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în acest sens; solicită depunerea de eforturi mai susținute pentru a preveni și raporta cazurile de violență domestică, precum și pentru a oferi sprijin victimelor acesteia; salută, în acest sens, deschiderea primului adăpost în sudul Serbiei;

36.

subliniază situația dificilă a comunității romilor, care continuă să fie afectată de discriminare pe piața muncii și să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește accesul la locuințe adecvate, educație și asistență medicală; salută seria de inițiative luate de autorități pentru abordarea, în special, a problemelor legate de condițiile de sănătate, accesul la educație și înregistrarea romilor; solicită reprezentanților comunității romilor să se angajeze activ în acest proces; solicită guvernului Serbiei să pună în aplicare pe deplin Strategia națională pentru îmbunătățirea situației romilor și planul de acțiune aferent pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a romilor în conformitate cu cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor; este preocupat de ratele de școlarizare scăzute în rândul copiilor romi, îndeosebi în rândul fetelor; solicită guvernului sârb să asigure faptul că tuturor romilor le sunt emise acte de identitate, fără de care aceștia sunt împiedicați să se bucure de drepturile civile fundamentale; subliniază situația dificilă a membrilor comunității romilor din Serbia care s-au refugiat în timpul războiului din Kosovo; condamnă evacuarea forțată a romilor, inclusiv a copiilor și a persoanelor în vârstă, fără consultare corespunzătoare sau preaviz, și fără a le oferi locuințe alternative; solicită autorităților să înceteze imediat aceste practici;

37.

solicită autorităților sârbe să instituie un cadru instituțional și juridic pentru organizațiile de servicii sociale, să coordoneze mai bine asigurarea de servicii și de drepturi, adaptându-se la nevoile locale și implicându-i pe beneficiarii existenți și pe cei potențiali în proiectarea, monitorizarea și evaluarea sistemelor, în strânsă cooperare cu autoritățile locale; subliniază importanța consolidării, în acest sens, a capacității autorităților municipale;

38.

subliniază importanța organizațiilor societății civile pentru îmbunătățirea relațiilor interetnice, sporirea toleranței și monitorizarea activităților autorităților; solicită guvernului și parlamentului să instituie și să coordoneze aplicarea unui cadru coerent în vederea consultării adecvate a acestora în elaborarea politicilor sociale; îndeamnă guvernul să investigheze pe deplin toate incidentele împotriva minorităților etnice; este preocupat de amenințările împotriva activiștilor, militanților pentru drepturile omului, jurnaliștilor și organizațiilor media, mai ales a acelora care desfășoară activități în domeniul crimelor de război, crimei organizate, corupției, drepturilor LGBT și al relațiilor cu Kosovo, și solicită autorităților să asigure investigarea acestor amenințări și aducerea în justiție a autorilor acestora, punând capăt nivelului înalt de impunitate existent;

39.

își exprimă sprijinul față de inițiativa RECOM (Comisia regională pentru căutarea și difuzarea adevărului despre crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului în Fosta Iugoslavie) în vederea continuării progresului în cadrul procesului de reconciliere din Balcanii de Vest;

40.

subliniază că Serbia a ratificat convențiile majore pentru drepturile lucrătorilor ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și Carta socială europeană revizuită; subliniază că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale rămân încă limitate în ciuda garanțiilor constituționale și solicită Serbiei să promoveze într-o mai mare măsură aceste drepturi; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic și social, astfel încât acesta să își poată asuma un rol activ în intensificarea dialogului social și un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;

41.

solicită Serbiei și Comisiei să garanteze că reformele structurale și liberalizarea desfășurate în cadrul progresului în direcția aderării la UE nu determină degradarea condițiilor de muncă, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sindicale;

42.

constată cu satisfacție că asistența oferită prin instrumentul de preaderare (IPA) funcționează bine în Serbia; încurajează atât guvernul, cât și UE să simplifice procedurile administrative pentru fondurile IPA cu scopul de a le face mai accesibile pentru beneficiarii mai mici și necentralizați; subliniază necesitatea de a menține un nivel adecvat al sprijinului pentru preaderare în viitoarea revizuire a cadrului financiar al UE;

43.

salută activitatea Ombudsmanului și solicită autorităților să ofere sprijin politic deplin și să asigure punerea în aplicare a recomandărilor sale și să furnizeze serviciile sale cu mijloacele adecvate pe plan financiar și administrativ și în materie de birouri, astfel încât să permită derularea activităților;

44.

salută inițiativa autorităților municipale din Belgrad de a demara o campanie în favoarea Belgradului drept capitală europeană a culturii în 2020 și încurajează proiectele conexe care aduc Belgradul și Serbia mai aproape de UE din punct de vedere cultural, în special cu în ceea ce privește conviețuirea interetnică, înțelegerea multiculturală și dialogul interreligios; solicită statelor membre și Comisiei să sprijine candidatura Belgradului; solicită în acest sens parlamentului sârb să adopte și să aplice legile speciale necesare pentru reglementarea activității culturale și să adopte o strategie de dezvoltare culturală pentru o mai bună aplicare a legislației privind cultura;

45.

reiterează importanța cooperării regionale incluzive în Balcanii de Vest și salută participarea activă a Serbiei în inițiativele regionale și reuniunile bilaterale care promovează relațiile de bună vecinătate, precum și rolul din ce în ce mai activ al acesteia în promovarea reconcilierii în regiune; salută vizita oficială a președintelui Tadić în Bosnia și Herțegovina și sprijinul acestuia pentru integritatea teritorială și suveranitatea țării; solicită guvernului sârb să asigure că relațiile sale directe cu autoritățile Republicii Srpska sunt în conformitate cu acest sprijin declarat și nu subminează integritatea, suveranitatea, competențele și funcționarea eficientă a instituțiilor statului Bosnia și Herțegovina; îndeamnă, în plus, autoritățile sârbe să sprijine reformele din Bosnia și Herțegovina care au drept scop consolidarea și simplificarea instituțiilor țării în vederea reformelor legate de UE; solicită ambelor guverne să organizeze o sesiune comună specială pentru a ajunge la o mai bună coordonare în ceea ce privește reformele legate de UE; salută inițiativele lansate de președinții Josipović și Tadić și realizările acestora în ceea ce privește ameliorarea relațiilor politice dintre Croația și Serbia; reiterează că aceste relații bilaterale pozitive constituie o bază bună pentru soluționarea problemelor pendinte referitoare la frontieră și subliniază că procesele referitoare la genocid intentate de cele două țări una împotriva celeilalte nu ar trebui să împiedice realizarea de progrese suplimentare în această direcție; încurajează autoritățile sârbe să coopereze îndeaproape cu țările fostei Iugoslavii și cu alte state învecinate în vederea soluționării tuturor problemelor existente legate de succesiunea în drept; încurajează cooperarea transfrontalieră cu statele membre ale UE învecinate Bulgaria, Ungaria și România, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării;

46.

salută participarea activă a Serbiei în evoluția procesului de la Sarajevo și în semnarea, la data de 7 noiembrie 2011, de către Serbia, Bosnia și Herțegovina, Croația și Muntenegru, a unei declarații ministeriale privind încheierea strămutărilor și găsirea de soluții durabile pentru refugiați și persoane strămutate; așteaptă cu interes Conferința donatorilor regionali, care urmează să aibă loc la 24 aprilie 2012 în Sarajevo, unde va fi prezentat Programul regional comun de locuințe care acoperă nevoile care au rămas nesoluționate și speră că se va asigura acordarea unei asistențe substanțiale pentru adăpostirea refugiaților și a persoanelor strămutate din toate țările, asigurându-se proporționalitatea cu Serbia, care găzduiește una dintre cele mai mari populații de persoane strămutate din Europa;

47.

salută ameliorarea relațiilor dintre Muntenegru și Serbia; solicită o coordonare mai strânsă între guvernele în cauză în ceea ce privește reformele legate de UE și, în special, în ceea ce privește abordarea provocărilor comune referitoare la statul de drept și, mai ales, lupta împotriva crimei organizate; încurajează ambele guverne să își intensifice eforturile pentru identificarea unei soluții pentru problemele referitoare la frontieră care au mai rămas;

48.

salută acordul încheiat între Serbia și Macedonia cu privire la libera circulație a cetățenilor, alături de acordurile deja semnate de Serbia cu Muntenegru și Bosnia și Herțegovina și speră ca aceste acorduri, care îmbunătățesc relațiile bilaterale și sporesc oportunitățile pentru cetățenii vizați, să poată fi extinse la toate țările din regiune;

49.

subliniază importanța activităților Comisiei pentru reconciliere istorică și reiterează faptul că un dialog permanent ar putea conduce la îmbunătățirea relațiilor; regretă, cu toate acestea, că cea mai mare parte a arhivelor istorice, îndeosebi cele ale fostei poliții secrete, UDBA, rămân închise; îndeamnă, în continuare, la efectuarea unei anchete complete și temeinice cu privire la masacrele din perioada 1944-1945;

50.

solicită autorităților să promoveze exemplul regiunii relativ prospere Voivodina pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Serbiei; solicită autorităților să înceapă rapid adoptarea legii referitoare la finanțarea provinciei la doi ani după adoptarea Statutului din Voivodina;

51.

recomandă ca fondurile europene să devină direct accesibile consiliilor minorităților naționale și organizațiilor societății civile din Serbia, în contextul sprijinului UE acordat procesului de reformă a țării;

52.

încurajează autoritățile să inițieze măsuri suplimentare și să deschidă regiunile frontaliere pentru statele vecine cu scopul de a facilita legăturile comerciale și economice; subliniază importanța deschiderii unui terminal pentru camioanele de marfă și bunurile comerciale la punctul de trecere a frontierei Ribarci-Oltomantsi pentru îmbunătățirea dezvoltării economice locale;

53.

subliniază importanța capitală a educației de înaltă calitate pentru o continuă dezvoltare socială și economică a Serbiei și pentru reducerea șomajului ridicat înregistrat în țară, în special în rândul tinerilor; solicită autorităților să se angajeze în mod activ în promovarea valorii educației în rândul tinerilor și să investească mai mult în învățământul superior; subliniază nevoia de investiții publice în recrutarea absolvenților de învățământ superior cu scopul de a crește eficiența sectorului public și pentru a preveni fenomenul de „emigrare a creierelor” care ar pune piedici mari în calea dezvoltării pe termen lung a țării;

54.

solicită întreprinderea mai multor eforturi pentru a asigura învățarea în limbile minoritare, la nivel federal și provincial, fără restricții și de bună calitate, necesară pentru păstrarea identității etnice și culturale, un drept deja garantat prin mijloace constituționale, precum și prin legea federală privind protejarea drepturilor și libertăților minorităților naționale din 2002 și în conformitate cu orientările prevăzute în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și, în special, pentru a oferi toate manualele și materialele educaționale necesare; salută, în acest sens, deschiderea facultății bilingve din cadrul universității din Bujanovac, care primește atât studenți de origine sârbă, cât și studenți de origine albaneză; încurajează Serbia să copieze acest model de politică în cazul altor minorități, în cazul în care acest lucru este necesar; încurajează atât minoritățile, cât și comunitatea majoritară de etnie sârbă să-și învețe reciproc limbile pentru a asigura o mai bună înțelegere; subliniază nevoia de respectare a diversității culturale a minorităților etnice prin autorizarea unei răspândiri libere a centrelor culturale, a mass-media electronice, a presei și a bibliotecilor care răspund în mod adecvat nevoilor culturale ale acestor comunități;

55.

solicită guvernului sârb să soluționeze problema acreditării Universității Internaționale Novi Pazar din Sandžak și subliniază importanța garantării independenței și imparțialității Comisiei de acreditare și de asigurare a calității;

56.

salută măsurile importante adoptate în vederea stabilirii unei economii de piață funcționale și activitățile guvernului care au condus la îmbunătățirea situației financiare și macroeconomice a Serbiei; ia act de decizia de a îngheța acordul stand-by cu FMI până la alegerea noului guvern; subliniază că Serbia trebuie să implementeze reforme structurale pentru a îmbunătăți capacitatea de producție a economiei și trebuie să scadă deficitul bugetar; reamintește că criza economică și financiară globală a avut un efect negativ asupra societății și, în special, în rândul grupurilor celor mai vulnerabile; solicită autorităților să facă toate eforturile pentru a reduce la minimum efectele adverse asupra acestor grupuri – sărăcia, șomajul, excluderea socială – și pentru a soluționa cauzele acestora prin dezvoltarea politicilor economice și sociale necesare;

57.

subliniază faptul că este necesar un stat de drept adevărat în țară pentru a atrage investiții străine, pentru a îmbunătăți condițiile în vederea unei tranziții mai rapide a economiei către piața liberă și pentru a crea un mediu de afaceri mai favorabil; amintește, în acest sens, că existența monopolurilor compromite semnificativ o astfel de tranziție și solicită guvernului să continue să ia măsuri pentru desființarea acestora; subliniază importanța eliminării birocrației și a sporirii concurenței, precum și rolul sectorului privat;

58.

salută eforturile guvernului de a dezvolta un sector prosper al IMM-urilor prin adoptarea și aplicarea unei legislații pertinente și prin înființarea unor organisme administrative care să vină în sprijinul IMM-urilor; solicită, în același timp, mai multe eforturi pentru a facilita creșterea numărului de IMM-uri prin reducerea sarcinilor administrative și a rigidității pieței muncii prin sporirea accesului la finanțare; îndeamnă guvernul să utilizeze o definiție a IMM-urilor care să fie în deplină conformitate cu recomandările UE;

59.

invită guvernul sârb să întreprindă măsurile necesare pentru sporirea cooperării cu sectorul IMM-urilor din regiunile învecinate; subliniază că acest aspect este absolut necesar pentru o integrare mai eficientă a economiei sârbe în sistemul comercial european;

60.

salută progresele semnificative înregistrate de Serbia în ceea ce privește alinierea la acquis-ul în domeniul mediului înconjurător; solicită eforturi suplimentare susținute în acest domeniu, cu accent deosebit asupra punerii în aplicare a legislației; îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în special în ceea ce privește calitatea apei și eliminarea deșeurilor; încurajează Serbia să adopte obiective în domeniul schimbărilor climatice, care să fie în conformitate cu cele ale Uniunii Europene;

61.

salută încheierea acordului UE-Serbia, care stabilește un cadru pentru participarea Serbiei la operațiunile UE de gestionare a crizelor și salută Serbia pentru disponibilitatea ei de a participa la două operațiuni ale UE din cadrul PSAC, și anume EUTM și UE NAVFOR Somalia;

62.

solicită eforturi suplimentare pentru crearea unei rețele viabile de transport public în Serbia, și în special pentru ameliorarea sistemului feroviar și a transportului pe căi navigabile interioare (Coridorul VII), precum și a infrastructurii rutiere, inclusiv finalizarea rapidă a Coridorului european X; subliniază importanța consolidării legăturilor cu țările vecine, astfel încât să se faciliteze mobilitatea cetățenilor;

63.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Serbiei.