2.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/47

—

atrage atenția asupra faptului că economia maritimă, în sens larg, nu se limitează la regiunile și entitățile care dispun de acces direct la mări și oceane, ci privește, în mare măsură, și regiunile aflate la mare distanță de porturi și de zonele costiere, în măsura în care ele găzduiesc, printre altele, producția de echipamente pentru nave maritime, precum și activități în domeniile transporturilor, logisticii, cercetării și dezvoltării;

—

solicită ca particularitățile regionale ale bazinelor maritime europene să fie luate în considerare la dezvoltarea economiei albastre și să fie utilizate la punerea în aplicare a acesteia;

—

subliniază necesitatea unui sprijin financiar pentru acvacultură, din fondurile UE, și respinge propunerea privind modificarea genetică a organismelor marine, în vederea creării de noi specii, mai rezistente la boli și la poluarea mediului;

—

atrage atenția asupra echipamentelor militare care datează din perioada războaielor mondiale și a războiului rece și a deșeurilor radioactive care au fost deversate în mare, considerând că se impune elaborarea unei metodologii la nivel european și asigurarea fondurilor care să garanteze securizarea acestor materiale periculoase;

—

solicită invitarea regulată a Comitetului Regiunilor, în calitatea sa de reprezentant al autorităților locale și regionale, la toate lucrările viitoare legate de conceptul de creștere albastră, inclusiv la cele privind elaborarea și aplicarea strategiilor privind bazinele maritime, pe care le consideră un instrument important de implementare a principiilor-cheie ale creșterii albastre.

Raportor

dl Adam BANASZAK (PL-AE), membru al Adunării regionale Cuyavia-Pomerania

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - „Creșterea albastră”: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim

COM(2012) 494 final

1.

subliniază faptul că la baza conceptului de „creștere albastră” se află convingerea că mările, oceanele și zonele de coastă pot juca un rol esențial în rezolvarea multor probleme actuale, și că acest concept trebuie să aibă la bază principiile dezvoltării durabile și ale unei „specializări inteligente”;

2.

atrage atenția asupra faptului că economia maritimă, în sens larg, nu se limitează la regiunile și entitățile care dispun de acces direct la mări și oceane, ci privește, în mare măsură, și regiunile aflate la mare distanță de porturi și de zonele costiere, în măsura în care ele găzduiesc, printre altele, producția de echipamente pentru nave maritime, precum și activități în domeniile transporturilor, logisticii, cercetării și dezvoltării;

3.

subliniază importanța creșterii economiei albastre, care poate ajuta UE să își sporească competitivitatea pe scena internațională;

4.

consideră că fundamentul creșterii economiei albastre îl reprezintă protejarea biodiversității și a mediului marin, inclusiv a ecosistemelor sale, lucru care va spori importanța rolului natural pe care îl îndeplinesc niște ecosistemele marine și costiere sănătoase și rezistente;

5.

apreciază actualele inițiative ale UE, precum și pe cele planificate pentru 2014-2020, care vizează sprijinirea activităților statelor membre și ale autorităților locale și regionale în favoarea creșterii economiei albastre;

6.

sprijină eforturile de punere la punct a unui sistem concertat de amenajare a spațiului maritim (ASM) în întreaga Uniune Europeană, care va reprezenta un instrument important de echilibrare a intereselor diferitelor sectoare din economia albastră și va contribui la utilizarea eficientă și durabilă a resurselor marine prețioase;

7.

consideră că în Europa lipsește o politică maritimă unitară. Comitetul remarcă și că în comunicare nu sunt luate în considerare anumite sectoare ale economiei maritime, precum transportul maritim și construcțiile navale;

8.

este de acord cu faptul că industria energiei regenerabile offshore, înțeleasă în sens larg, este un sector economic important, care asigură accesul la energie electrică în condițiile unui impact nesemnificativ asupra mediului și care poate impulsiona dezvoltarea unei anume regiuni;

9.

subliniază că fondurile UE reprezintă un instrument important de promovare a acestei ramuri economice, ele fiind folosite la finanțarea investițiilor în domeniu, a activităților de cercetare și dezvoltare, precum și a formării resurselor umane;

10.

observă că trebuie acordată o atenție specială impactului pe care instalațiile legate de producția de energie din surse regenerabile îl au asupra mediului;

11.

atrage atenția asupra faptului că dezvoltarea energiei regenerabile offshore poate constitui un impuls pentru dezvoltarea porturilor maritime de mai mici dimensiuni, în care vor putea fi satisfăcute necesitățile logistice ale acestei ramuri a economiei maritime;

12.

este de părere că reprezentanții autorităților maritime, portuare, locale și regionale ar trebui invitate la discuțiile ce vor analiza și mai amănunțit viitorul industriei energiei regenerabile offshore;

13.

remarcă rolul special care va reveni sectorului public în susținerea viitoarelor inițiative în domeniu;

14.

remarcă faptul că dezvoltarea acvaculturii, alături de creșterea producției pe baza respectului față de mediu, echilibrului ecologic și biodiversității, va avea un impact pozitiv asupra sporirii consumului de pește și de alte organisme marine. Acvacultura va contribui la îmbunătățirea sănătății publice, la sprijinirea operatorilor economici care depind de acvacultură, la reducerea consumului de înlocuitori de proteine din pește și la creșterea ocupării forței de muncă în acest sector al economiei albastre;

15.

subliniază necesitatea unui sprijin financiar pentru acvacultură, din fondurile UE, lucru care va spori importanța sectorului pescuitului și activităților conexe în zonele de coastă;

16.

respinge propunerea privind modificarea genetică a organismelor marine, în vederea creării de noi specii, mai rezistente la boli și la poluarea mediului;

17.

sprijină înlocuirea motoarelor navelor de pescuit și comercializarea unor noi tipuri de nave, mai eficiente din punct de vedere energetic, care să practice un pescuit selectiv și să îmbunătățească siguranța și confortul navelor;

18.

își reafirmă poziția exprimată în Avizul privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului, în care recunoaște necesitatea înființării unui consiliu consultativ pentru acvacultură, care să reunească reprezentanții sectorului de producție;

19.

subliniază rolul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), organism științific care sprijină activitatea Comisiei Europene de asigurare a unei gestionări durabile a pescuitului;

20.

remarcă faptul că numeroși locuitori ai UE sunt din ce în ce mai interesați de o vacanță la malul mării, într-o țară din Uniune. Mai mult, calitatea crescândă a serviciilor din acest sector economic este factorul care sporește atractivitatea;

21.

susține abordarea strategică în privința infrastructurilor porturilor maritime, danelor și transportului, în sens larg, și evidențiază importanța susținerii financiare a activităților de investiții prin intermediul resurselor Fondului de coeziune, Fondului european de dezvoltare regională și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime;

22.

consideră că noul cadru financiar pentru perioada 2014-2020 ar trebui să susțină și să promoveze inițiativele care asociază mai multe activități de protecție a zonelor costiere, precum și activități turistice care să respecte mediul;

23.

subliniază rolul pe care zonele marine protejate îl joacă în conservarea și protejarea ecosistemelor marine și în dezvoltarea activităților subacvatice cu caracter turistic și durabil, ca instrument strategic de cunoaștere a mediului marin și de sensibilizare a societății față de acesta;

24.

susține modul în care autoritățile locale și regionale s-au implicat până acum în sprijinirea, promovarea și popularizarea protecției mediului, inițiativelor de dezvoltare a infrastructurii turistice și pregătirea de lucrători cu înaltă calificare în acest sector al economiei;

25.

recunoaște importanța deosebită a școlilor de marină și al centrelor universitare de pregătire, care formează lucrători atât cu o diplomă de studii superioare, cât și extrem de bine calificați profesional pentru economia maritimă. La fel de importantă este și sprijinirea activităților platformei de cooperare a universităților care pregătesc personal pentru domeniul maritim;

26.

este de acord cu faptul că nevoia de materii prime poate spori interesul pentru extragerea acestora de pe fundul mării și al oceanului, ceea ce poate avea consecințe grave asupra echilibrului ecosistemelor marine – dintre care unele sunt încă practic necunoscute – și poate declanșa fenomene severe de degradare a zonei și a mediului natural și antropic (alunecări de teren, eroziuni, avansarea mării etc.) acolo unde fundul de mare supus excavației se află în apropierea coastelor; în consecință, așa cum afirma Comitetul în avizele sale privind dezvoltarea durabilă, trebuie privilegiată refolosirea acestor materii prime și reciclarea lor după utilizare, pentru a se reduce această presiune economică;

27.

consideră că măsurile de sprijinire a activităților de cercetare și dezvoltare, precum și finanțarea centrelor universitare, a studiilor, a programelor științifice și a burselor de studiu pot constitui motorul dezvoltării acestui sector economic;

28.

subliniază importanța susținerii sectoarelor specializate ale industriei navale și a producerii de echipamente pentru diverse tipuri de nave maritime (inclusiv pentru navele implicate în activități miniere) care să contribuie la exploatarea zăcămintelor offshore, conformându-se în același timp unor standarde ecologice ridicate;

29.

atrage atenția asupra unui aspect care se poate dovedi deosebit de important pentru fiecare dintre propunerile privind dezvoltarea economiei albastre, și anume echipamentele militare care datează din perioada războaielor mondiale și a războiului rece și deșeurile radioactive care au fost deversate în mare; din acest motiv, se impune elaborarea unei metodologii la nivel european și asigurarea fondurilor care să garanteze securizarea acestor materiale periculoase;

30.

este de acord cu faptul că, în prezent, întregul domeniu al biotehnologiei bazate pe resurse marine este prea puțin dezvoltat. Exemplele de bune practici prezentate în comunicare, mai precis medicamentele produse pe baza organismelor marine, lasă să se spere că cercetarea din domeniu ar putea deschide perspective foarte promițătoare;

31.

este de părere că urmărirea cercetărilor științifice poate contribui la introducerea de noi tehnologii inovatoare, care odată aplicate la scară industrială ar putea stimula semnificativ economia;

32.

subliniază faptul că dezvoltarea economiei albastre trebuie să aibă la bază respectarea mediului și a principiilor dezvoltării durabile. Foarte important este însă și ca aspectele legate de protecția mediului să fie luate în considerare în contextul acestei dezvoltări;

33.

consideră că dezvoltarea infrastructurilor esențiale, în special a porturilor maritime, a capacităților de acostare și a rețelelor de transport are un rol foarte important pentru chestiunile legate de creșterea albastră. Prin urmare, orice formă de sprijinire și, mai ales, programele de cercetare-dezvoltare ar trebui consolidate și tratate din perspectivă strategică;

34.

solicită ca particularitățile regionale ale bazinelor maritime europene să fie luate în considerare la dezvoltarea economiei albastre și să fie utilizate la punerea în aplicare a acesteia;

35.

solicită invitarea regulată a Comitetului Regiunilor, în calitatea sa de reprezentant al autorităților locale și regionale, la toate lucrările viitoare legate de conceptul de creștere albastră, inclusiv la cele privind elaborarea și aplicarea strategiilor privind bazinele maritime, pe care le consideră un instrument important de implementare a principiilor-cheie ale creșterii albastre.