27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/143

—

constată că valoarea adăugată europeană a investițiilor în infrastructură realizate prin Fondul de coeziune în decursul anilor s-a dovedit a fi foarte mare. Prin aceste investiții, UE oferă cetățenilor un trai mai bun și întreprinderilor, oportunități de dezvoltare;

—

salută propunerea Comisiei Europene de a păstra pentru perioada 2014-2020 o alocație substanțială Fondului de coeziune, în felul acesta obiectivele politice europene în domeniile transportului, mediului și energiei fiind susținute financiar din bugetul UE;

—

consideră că politica de coeziune este și trebuie să rămână o expresie a solidarității în UE și un instrument eficient pentru desăvârșirea proiectului pieței unice europene;

—

insistă asupra unei orientări ferme către rezultate și asupra unei mai bune definiri a priorităților de investiții la nivel local și național;

—

consideră că Fondul de coeziune ar putea finanța și proiecte integrate în domeniul eficienței energetice a clădirilor și locuințelor;

—

susține necesitatea de a investi inteligent în dezvoltarea infrastructurii la nivel european;

—

insistă asupra faptului că autoritățile regionale și locale sunt deopotrivă responsabile cu realizarea investițiilor cuprinzătoare în domeniul infrastructurii de transport și, respectiv, a conexiunilor secundare și terțiare la rețeaua transeuropeană. Ele trebuie asociate îndeaproape deciziilor privind alegerea proiectelor prioritare de interes comun, pentru a se asigura coerența investițiilor publice și private la toate nivelurile;

—

se va opune oricăror inițiative care ar putea duce la erodarea bugetului alocat politicii de coeziune, în special cu privire la cele 10 miliarde de euro din bugetul mecanismului „Conectarea Europei”, care provin din Fondul de coeziune.

Raportor

dl Romeo STAVARACHE (RO-ALDE), primarul municipiului Bacău, județul Bacău

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006

COM(2011) 612 final

1.

subliniază faptul că autoritățile locale și regionale au un rol politic, de reglementare și administrativ important și, adesea, competențe clar stabilite la nivel național în ceea ce privește planificarea investițiilor și punerea în aplicare a politicilor de transport, mediu și energie, dar mai ales în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul acestora;

2.

insistă asupra obligativității practicării guvernanței pe mai multe niveluri, în vederea asigurării unei dezvoltări teritoriale echilibrate și în conformitate cu principiul subsidiarității. Autoritățile regionale și locale trebuie să fie partenere în luarea deciziilor privind prioritățile de investiții la nivel național și european, finanțate din Fondul de coeziune (FC);

3.

salută angajamentul Comisiei Europene de a susține din bugetul european investițiile în infrastructura de transport, mediu și energie, fără de care dezvoltarea economică nu ar fi posibilă, și mai ales faptul că propunerea de cadru financiar multianual 2014-2020 ține cont de decalajele existente între statele membre și regiunile Uniunii Europene, acordându-se în continuare o atenție primordială regiunilor mai puțin dezvoltate;

4.

consideră că prioritizarea dezvoltării infrastructurii pe întreg arealul european creează premisele necesare bunei funcționări a Uniunii ca spațiu economic comun și desăvârșirii proiectului pieței unice europene per ansamblu și reprezintă totodată o expresie a solidarității cu statele membre mai puțin dezvoltate;

5.

constată că valoarea adăugată europeană a investițiilor în infrastructură realizate prin Fondul de coeziune în decursul anilor s-a dovedit a fi foarte mare, aceste investiții neputând fi materializate în statele membre cu un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor fără sprijinul financiar al Uniunii. Prin aceste investiții, UE oferă cetățenilor un trai mai bun și întreprinderilor, oportunități de dezvoltare;

6.

reamintește faptul că, așa cum este prevăzut în Protocolul numărul 28 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin Fondul de coeziune se alocă contribuții financiare unor proiecte privind mediul și rețelele transeuropene în statele membre al căror produs național brut (PNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media Uniunii;

7.

apreciază în mod deosebit solidaritatea europeană între statele membre. Fondul de coeziune răspunde nevoii de finanțare a investițiilor intra-regionale și urbane în infrastructura de transport și de mediu, în țările mai puțin dezvoltate;

8.

reamintește recomandările CoR privind noul cadru multianual post-2013 și subscrie în totalitate la propunerile referitoare la politica de coeziune și la condiționalități (1);

9.

salută propunerea Comisiei Europene de a păstra pentru perioada 2014-2020 o alocație substanțială Fondului de coeziune, în felul acesta obiectivele politice europene în domeniile transportului, mediului și energiei fiind susținute financiar din bugetul UE, și aprobă propunerea ca alocațiile din Fondul de coeziune să se mențină la o treime din totalul alocațiilor aferente politicii de coeziune la nivel național, în statele membre eligibile;

10.

fiind pe deplin conștient de necesitatea introducerii unor măsuri de disciplină economică și fiscală la nivelul UE, Comitetul este de părere că politica de coeziune nu poate fi folosită ca instrument de corecție în vederea impunerii unei discipline financiare stricte în UE. Fondurile structurale și de coeziune trebuie să răspundă obiectivelor stabilite în TFUE la articolele 171, 174, 177 și 192. În acest sens, este de părere că, în cazul în care condiționalitățile macro-economice ar fi să fie adoptate, acestea ar trebui să fie obligatorii pentru toate capitolele bugetare, și nu doar pentru coeziune;

11.

consideră că politica de coeziune este și trebuie să rămână o expresie a solidarității în UE și un instrument eficient pentru desăvârșirea proiectului pieței unice europene. Eficiența politicii de coeziune va fi probată de opțiunile de investiții pentru o creștere inteligentă, durabilă, inclusivă și echilibrată la nivelul UE, pe care administrațiile europene, naționale, regionale și locale și le vor fi însușit, urmând a fi transpuse în programele de investiții din fondurile structurale, în noul ciclu de programare;

12.

reamintește faptul că principalul obiectiv al autorităților locale și regionale pentru viitoarea perioadă de programare este creșterea calității intervențiilor realizate din banii contribuabililor europeni și obținerea unor rezultate cât mai bune și măsurabile în termeni economici, sociali și de mediu;

13.

salută noile propuneri din cadrul pachetului legislativ privind viitorul politicii de coeziune a UE care vizează creșterea eficienței utilizării fondurilor și o mai bună corelare între obiectivele politice și bugetul european, în special concentrarea pe priorități, asigurarea masei critice a investițiilor, flexibilizarea instrumentelor de programare financiară și simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor;

14.

insistă asupra ideii că programarea strategică în utilizarea fondurilor poate fi realizată doar printr-o implicare reală a beneficiarilor și în special a autorităților regionale și locale care cunosc cel mai bine realitățile și potențialul din teren, asigurându-se în acest fel coerența investițiilor din fondurile publice, la nivel teritorial. În acest sens, trebuie promovată abordarea de jos în sus, fiecare regiune sau oraș putând astfel să-și fructifice potențialul, utilizând mijloacele cele mai adecvate pentru a contribui la realizarea Strategiei Europa 2020 și accesând fondurile europene;

15.

subliniază faptul că investițiile în infrastructură au un aport semnificativ la dezvoltarea economică și socială a orașelor și regiunilor, cu condiția ca acestea să fie planificate și gestionate în parteneriat, dacă impactul teritorial al acestora este pe deplin justificat și dacă investițiile sunt asumate de actorii de la nivel teritorial, respectiv de autoritățile locale și regionale;

16.

planificarea strategică a investițiilor în rețelele transeuropene de transport, energie și comunicații trebuie realizată cât mai transparent și cu implicarea autorităților locale și regionale, astfel încât planurile integrate de dezvoltare teritorială să fie coroborate;

17.

susține programarea în parteneriat. Noile prevederi legislative privind politica de coeziune după 2013 vor determina autoritățile publice responsabile de la toate nivelurile să acorde mai multă atenție aplicării principiului parteneriatului în noul ciclu de programare, în toate fazele procesului de planificare și, mai ales, includerii unor indicatori care să poată evalua calitatea parteneriatului în statele membre;

18.

insistă asupra unei orientări ferme către rezultate, în acest sens fiind necesare instrumente strategice de programare de care autoritățile locale și regionale să se poată servi, în vederea evaluării inter-pares a propriilor strategii de dezvoltare, folosind un set de indicatori comuni și adecvați, care să poată măsura calitatea și efectul multiplicator al investițiilor;

19.

recomandă ca în viitoarea perioadă de programare să se pună mai mult accent pe definirea priorităților de investiții la nivel local și regional, ținându-se cont de instrumentele de finanțare puse la dispoziție prin cadrul strategic comun, astfel încât să se evite duplicarea finanțărilor sau planificarea unor investiții majore fără acoperire;

20.

insistă asupra nevoii ca autoritățile de management să facă dovada folosirii judicioase a asistenței tehnice, astfel încât aceasta să servească la creșterea calității programării strategice, dezvoltării portofoliilor de proiecte majore la nivel local și regional și oferirii de asistență orientată promotorilor de proiecte, respectiv beneficiarilor, și nu în alte scopuri. Proiectele de asistență tehnică trebuie mai bine coordonate la nivel european și național pentru a se evita fragmentarea asistenței;

21.

susține dezvoltarea parteneriatelor între CE, Banca Europeană de Investiții (BEI) și alte instituții financiare internaționale și dezvoltarea instrumentelor de inginerii financiare care să vină în completarea fondului de coeziune și care să poată răspunde nevoilor de finanțare a proiectelor de infrastructură în UE;

22.

susține obiectivul ambițios al CE enunțat în Cartea albă privind transporturile, de reducere cu 60 % a nivelului emisiilor generate de sectorul transporturilor până în 2050. Investițiile finanțate prin Fondul de coeziune vor fi supuse unei analize mult mai atente în ceea ce privește sustenabilitatea, evaluarea de mediu și rentabilitatea acestora pe termen lung;

23.

reiterează necesitatea unei mai bune coordonări între Fondul de coeziune, Fondul european de dezvoltare regională și mecanismul „Conectarea Europei” și asigurarea sinergiilor între diversele programe și instrumente de finanțare europene, dar și naționale, pentru a se reduce birocrația;

24.

reamintește faptul că Fondul de coeziune este un instrument indispensabil pentru realizarea investițiilor în infrastructura de bază care și-a dovedit pe deplin utilitatea și eficiența, ajutând țările cu un nivel de dezvoltare scăzut să poată finanța proiecte de interes european comun;

25.

susține propunerile CE privind scopul și ariile de intervenție, dar consideră că Fondul de coeziune ar putea finanța și proiecte integrate în domeniul eficienței energetice a clădirilor;

26.

își exprimă satisfacția vis-a-vis de includerea dimensiunii urbane a priorităților de investiții din fondul de coeziune, astfel fiind recunoscută contribuția importantă a orașelor la coeziunea economică, socială și teritorială în UE;

27.

insistă asupra nevoii de a acorda o atenție sporită liniilor trasate prin recomandările TEN-T, respectării aquis-ului comunitar și a legislațiilor naționale. În acest sens, verificările ex-ante ar putea anticipa unele din problemele care cauzează adesea întârzieri considerabile în derularea proiectelor de infrastructură, cum ar fi evidențele de cadastru, procedurile de expropriere, acordarea autorizațiilor, procedurile de achiziții publice, regimul contestațiilor etc.;

28.

consideră că prioritățile de investiții din Fondul de coeziune stabilite de autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să răspundă orientărilor Strategiei Europa 2020 și priorităților tematice din cadrul strategic comun, dar, în egală măsură, și recomandărilor Agendei Teritoriale Europa 2020, agreată de miniștrii responsabili cu planificarea și dezvoltarea teritorială în 2011 (2);

29.

reiterează faptul că la nivelul UE există decalaje semnificative în ceea ce privește calitatea și accesibilitatea rețelelor de transport între Vest și Est, cerințele pentru dezvoltarea infrastructurii de transport fiind considerabil mai mari în regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării;

30.

consideră că Fondul de coeziune este un instrument eficient pentru realizarea investițiilor în optimizarea rețelelor de transport transeuropene TEN-T, naționale și intra-regionale, de o importanță strategică pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială a Uniunii. Din acest motiv, valoarea adăugată europeană a fondului de coeziune nu poate fi pusă la îndoială;

31.

susține necesitatea de a investi inteligent în dezvoltarea infrastructurii la nivel european: extinderea rețelelor de transport și mentenanța acestora, soluții și tehnologii inovative pentru o mai bună gestionare a traficului, sisteme computerizate, soluții eficiente de transport intermodal etc. Competitivitatea sistemului de transport european va depinde atât de abilitatea UE de a dezvolta rețelele de transport europene, cât și de abilitatea de a gestiona fiecare verigă din lanțul logistic, în felul acesta fiind diminuate întârzierile cauzate de trafic și îmbunătățită calitatea serviciilor de transport;

32.

insistă asupra faptului că autoritățile regionale și locale sunt deopotrivă responsabile cu realizarea investițiilor cuprinzătoare în domeniul infrastructurii de transport și, respectiv, a conexiunilor secundare și terțiare la rețeaua transeuropeană. Ele trebuie asociate îndeaproape deciziilor privind alegerea proiectelor prioritare de interes comun, pentru a se asigura coerența investițiilor publice și private la toate nivelurile, respectiv european, național, regional și local, așa cum prevede Decizia nr. 661/2010/UE privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport;

33.

apreciază faptul că prioritățile de investiții din Fondul de coeziune vor include proiectele majore pentru creșterea mobilității în zonele urbane, promovarea soluțiilor de transport ecologic și alte investiții în dezvoltarea sistemelor de transport inteligente și durabile la nivel regional și local;

34.

susține includerea unor indicatori pentru creșterea eficienței utilizării resurselor, în domeniul transporturilor, în felul acesta Fondul de coeziune reprezentând un vector pentru realizarea țintelor Strategiei Europa 2020;

35.

consideră că noile orientări privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport vor oferi un cadru strategic de dezvoltare a infrastructurii care va spori considerabil accesibilitatea în UE, investițiile fiind mai bine prioritizate; ele vor fi repartizate pe cele două niveluri: rețeaua globală (comprehensive network) și rețeaua centrală (core network), dar și eficientizate prin noile măsuri de implementare, fiind accentuată nevoia conectării legăturilor transfrontaliere lipsă dintre diferitele moduri de transport și între principalele noduri urbane;

36.

atrage atenția asupra problemelor legate de coordonarea investițiilor din diferite surse de finanțare și planificarea sistemelor de transport inteligente. Ele vor trebui să contribuie la creșterea securității, siguranței, performanței de mediu și la o mai bună gestionare a traficului prin servicii integrate de rezervări, de emitere a biletelor, informare multimodală etc.;

37.

susține ferm necesitatea investițiilor în infrastructură pentru desăvârșirea rețelei energetice europene integrate, costul nerealizării investițiilor fiind unul mult prea mare pe termen lung, lipsa acestora având consecințe negative asupra competitivității UE;

38.

consideră că Fondul de coeziune este un instrument eficient prin care pot fi realizate obiectivele Uniunii în materie de politică energetică (3): competitivitate, durabilitate și securitatea aprovizionării și se poate răspunde provocărilor de dezvoltare economică ale UE, Strategiei Europa 2020 și, respectiv, inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, realizarea lor presupunând o schimbare a modului cum sunt planificate, construite și operate rețelele energetice;

39.

reiterează faptul că investițiile în infrastructura energetică trebuie să genereze acces necondiționat cetățenilor și întreprinderilor din toate regiunile UE la energie, la prețuri accesibile, prin înlăturarea monopolurilor și a tuturor obstacolelor din calea concurenței, fiecare regiune urmând să aibă posibilitatea de a alege dintre doi sau mai mulți furnizori;

40.

consideră că metodologia folosită pentru cartografierea și selecția infrastructurilor și, respectiv, a proiectelor de interes european trebuie să fie transparentă și să țină cont de situația din regiunile cele mai defavorizate sau expuse riscurilor privind securitatea aprovizionării cu energie;

41.

apreciază faptul că prin Fondul de coeziune vor fi susținute în continuare proiecte în domeniul energiei care se dovedesc benefice mediului înconjurător, precum sunt investițiile în eficiența energetică și energiile regenerabile. CoR reamintește faptul că aceste investiții nu pot fi realizate fără implicarea autorităților regionale și locale, ci doar în parteneriat cu acestea, autoritățile publice regionale și locale având capacitatea de a valorifica potențialul local existent;

42.

subliniază faptul că investițiile în adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor naturale, în infrastructura de apă-canalizare și deșeuri, conservarea biodiversității, protecția solului, a eco-sistemelor și în creșterea calității mediului înconjurător sunt realizate în mare parte de către regiunile, orașele și municipalitățile UE sau în parteneriat cu acestea;

43.

apreciază că investițiile în modernizarea rețelelor de termoficare și răcire din aglomerațiile urbane și reducerea pierderilor de conversie pot fi finanțate din Fondul de coeziune al UE, acestea având o valoare adăugată foarte mare;

44.

atrage atenția asupra faptului că autoritățile regionale și locale rămân vigilente și se vor opune oricăror inițiative care ar putea duce la erodarea bugetului alocat politicii de coeziune: 20 % din bugetul MCE provine din alocările fondului de coeziune, însumând 10 miliarde de euro care vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor de transport transnaționale, acordându-se prioritate infrastructurii de căi ferate;

45.

se arată interesat de noul mecanism „Conectarea Europei”, prin care Comisia urmărește remedierea disfuncționalităților pieței – completarea legăturilor lipsă, înlăturarea blocajelor și asigurarea conexiunilor transfrontaliere adecvate, un astfel de instrument putând avea o valoare adăugată europeană considerabilă;

46.

este îngrijorat de faptul că nu există o formulă clară pentru determinarea anvelopelor naționale din MCE și recomandă ca alocațiile să fie proporționale cu valoarea estimativă a proiectelor care urmează a fi finanțate în statele membre;

47.

reiterează faptul că, printre problemele cu care se confruntă promotorii proiectelor cu caracter transfrontalier, se numără și capacitatea scăzută de a pregăti proiecte mature, acestea fiind deosebit de complexe. Din acest motiv, adesea fondurile prevăzute inițial pentru proiecte transfrontaliere au fost canalizate către altele, aflate într-un stadiu mai avansat de pregătire;

48.

este preocupat de faptul că mecanismul de gestionare centralizat al MCE nu va putea rezolva problema întăririi capacității de pregătire a proiectelor transfrontaliere mature, iar acest lucru va crește riscul ca bugetul MCE să nu poată fi cheltuit pentru finanțarea proiectelor pre-identificate de CE;

49.

are rezerve în ceea ce privește modul cum vor fi implicate autoritățile regionale și locale, lipsa flexibilității și birocrația pe care MCE ar putea-o genera, dar și vis-a-vis de corelarea cu celelalte instrumente de finanțare ale CE;

50.

insistă pentru realizarea unei demarcări clare a portofoliilor de proiecte finanțate prin MCE de cele finanțate prin Fondul de coeziune sau FEDER în cadrul Contractelor de parteneriat. În acest fel, odată cu evaluarea ex-ante a capacității instituționale se va putea stabili necesarul de asistență obligatorie din partea JASPERS sau din programele de asistență tehnică, pentru pregătirea proiectelor, sumele necesare urmând a fi incluse ca și cheltuieli eligibile spre finanțare din bugetul MCE.