14.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/24

1.1

Comitetul reamintește (1) că piața unică este un element central al integrării europene, cu capacitatea de a asigura beneficii pe care părțile interesate europene le înregistrează direct și de a genera creștere durabilă pentru economiile europene. În actualul context de criză economică, o piață unică funcțională și orientată către viitor nu este numai dezirabilă, dar și esențială pentru viitorul politic și economic al Uniunii Europene.

1.2

Pe fundalul crizei economice actuale și, printre altele, pe cel al impactului pe care l-a avut dereglementarea piețelor financiare asupra bugetelor naționale ale statelor membre, asupra economiei reale, a sărăciei și a ocupării forței de muncă în UE (2), tonul optimist al Comisiei în comunicarea sa cu privire la realizarea pieței unice este inoportun. CESE crede că Comisia a acordat prea puțină atenție efectelor secundare negative neprevăzute ale pieței unice. Anunțurile prea decisive și sigure pe ele referitoare la succes, dar premature, nu fac decât să-i irite pe cetățenii UE. O posibilă consecință ar putea fi mai degrabă subminarea pieței unice decât dinamizarea acesteia. Comisia ar trebui să dea dovadă de o abordare mai realistă, adoptând un ton mai echilibrat.

1.3

O mai bună funcționare a pieței unice pe baza orientărilor vechi și a celor noi este puternic amenințată de creșterea masivă a numărului de șomeri la 28 de milioane, în special în rândul tinerilor din UE. Sute de mii de IMM-uri au dat faliment, 120 de milioane de cetățeni – ceea ce reprezintă aproximativ 25% din populația UE – fiind amenințați de sărăcie și excluziune socială. Din aceste motive, cererea și consumul în UE sunt afectate în foarte mare măsură. Pe lângă acțiunile-cheie, UE și statele membre trebuie să-și consolideze eforturile de depășire a crizei financiare, economice și bugetare și să valorifice întregul potențial al pieței unice.

1.4

CESE solicită Parlamentului, Comisiei și Consiliului să acționeze rapid, însă fără a afecta calitatea, astfel încât aceste propuneri legislative să fie adoptate înainte de sfârșitul mandatelor actuale ale Parlamentului și Comisiei, în primăvara anului 2014. CESE ar saluta cu satisfacție aplicarea rapidă a măsurilor propuse în Comunicarea privind guvernanța pieței unice, de îmbunătățire în ansamblu a punerii în aplicare a normelor UE.

2.1

Comisia a definit cea de-a doua fază a Actului privind piața unică (denumit în continuare APU) pe baza a 12 acțiuni-cheie de îmbunătățire a funcționării pieței unice. CESE salută faptul că a fost consultat înainte de publicarea comunicării și că unele recomandări au fost preluate de Comisie în APU II. Cu toate acestea, regretă faptul că de data aceasta nu a avut loc o consultare publică oficială, consultarea informală neasigurând un echilibru între părțile interesate relevante.

2.2

În ciuda contribuției pozitive pe care piața unică a adus-o, de la înființare, la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă, nu toate părțile interesate au profitat pe deplin de aceasta, fie că este vorba de întreprinderi, lucrători, consumatori, cetățeni sau alte categorii. Comisia menționează o creștere suplimentară de 2,77 milioane de locuri de muncă, dar nu face referire la calitatea precară a unora dintre acestea (3). Este știut faptul că, începând cu primăvara anului 2008, când consecințele crizei economice au început să se facă simțite în toată Europa, s-au pierdut aproximativ 10 milioane de locuri de muncă, în condițiile în care nu am ajuns, se pare, la capătul recesiunii economice (4).

2.3

Chiar dacă Comisia precizează care au fost principiile directoare de la baza acestor opțiuni (programul pentru o mai bună legiferare, costul non-Europei etc.), caracterul urgent al unor alegeri nu este întotdeauna evident în toate instituțiile europene. De exemplu, Comisia anunță o inițiativă în domeniul mobilității lucrătorilor, în relație cu portalul EURES, în timp ce alte activități fundamentale în acest domeniu sunt încă în așteptarea unei decizii la Consiliu.

2.4

CESE consideră că Comisia a acordat prea puțină atenție efectelor secundare negative neprevăzute ale pieței unice. Reglementarea a piețelor financiare în UE a fost prea slabă pentru a pune capăt supravegherii defectuoase și a preveni tipul de antreprenoriat orientat spre interesul pe termen scurt al unui grup privilegiat de acționari. Trebuie acordată mai multă atenție îmbunătățirii guvernanței corporatiste. Cea mai mare prioritate ar trebui s-o aibă sporirea transparenței și a responsabilității, pentru a garanta că piața unică contribuie la crearea unui cadru juridic care respectă interesele legitime ale tuturor părților interesate.

2.5

De remarcat este fermitatea afirmației Comisiei privind faptul că cele 12 noi pârghii vor contribui la creștere, la crearea de mai multe locuri de muncă și la întărirea încrederii în piața unică. CESE consideră că istoria introducerii pieței unice a arătat că unele măsuri luate în trecut au efecte considerabile pe termen scurt. Anunțurile prea decisive și sigure pe ele referitoare la succes, nu fac decât să-i irite pe cetățenii UE, mai ales dacă evaluările de impact nu oferă dovezi solide ale succesului. O posibilă consecință ar putea fi mai degrabă subminarea pieței unice decât dinamizarea acesteia (5). Comisia ar trebui să dea dovadă de o abordare mai realistă, adoptând un ton mai echilibrat.

2.6

Din păcate, APU I și II nu subliniază importanța asigurării încrederii în respectarea drepturilor. CESE este nerăbdător să vadă în sfârșit un instrument eficient de recurs colectiv pus la dispoziția consumatorilor europeni. Deși liberalizarea piețelor și sporirea concurenței sunt obiective-cheie ale politicii în domeniul pieței unice și joacă un rol important în a permite consumatorilor să aleagă liber, aceștia au nevoie și de un cadru robust de protecție a drepturilor lor cu privire la achiziționarea de bunuri și servicii, precum și de o punere reală în aplicare a acestor drepturi. Câteva studii au concluzionat că implementarea diferitelor instrumente ale UE este lentă, iar nivelul de punere în aplicare este încă relativ scăzut, în special în situațiile transfrontaliere; prin urmare, Comisia ar trebui să propună în regim de urgență măsuri obligatorii cu privire la noile instrumente de punere în aplicare.

2.7

Din nefericire, doar una din cele 12 inițiative intră în categoria măsurilor în beneficiul consumatorilor, în ciuda faptului că există mai multe pârghii care au un impact important asupra vieții zilnice a consumatorilor europeni (6). Sperăm că această situație nu reflectă opinia generală a Comisiei privind politica de protecție a consumatorilor. Este important să existe o viziune largă, iar consumatorii să nu fie considerați doar o anexă a politicii în domeniul întreprinderilor, ci actori independenți, în vederea creării unei piețe unice în beneficiul tuturor, conform rapoartelor Monti și Grech. CESE este de acord cu Comisia în privința faptului că piața unică ascunde încă un potențial neexploatat, chiar și după conceperea celor 50 de propuneri și primelor 12 pârghii. Cu toate acestea, din punctul de vedere al consumatorilor, Comisia ar fi putut și ar fi trebuit să pună accentul pe inițiative favorabile consumatorilor, așa cum s-a subliniat anterior într-un aviz al CESE (7).

2.8

De asemenea, CESE este surprins de faptul că, în comunicarea vizată, parteneriatului social nu i se acordă atenția cuvenită. Încrederea nu poate fi recâștigată dacă implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor UE se limitează la domeniul de politică al DG Ocuparea Forței de Muncă. Consultarea partenerilor sociali este necesară și în cazul diferitelor activități din cadrul DG Piața Internă.

2.9

După cum CESE a subliniat în avizele sale anterioare, orice propunere privind tranzacțiile transfrontaliere efectuate de consumatori ar trebui realizată treptat, începând cu contractele transnaționale de vânzare de bunuri (business to business - B2B), văzute ca acțiuni-pilot. Până la adoptarea unei propuneri privind tranzacțiile dintre întreprinderi și consumatori (business to consumer - B2C) nu ar trebui să se ia inițiative de natură opțională cu privire la contractele transnaționale de vânzare de bunuri.

3.1

Comisia a prezentat deja 11 din cele 12 propuneri legislative privind acțiunile-cheie, iar Comitetul a adoptat avize privind aceste propuneri (8). CESE solicită Parlamentului, Comisiei și Consiliului să acționeze rapid, însă fără a afecta calitatea, astfel încât aceste propuneri legislative să fie adoptate înainte de sfârșitul mandatelor actuale ale Parlamentului și Comisiei, în primăvara anului 2014. Statele membre ar trebui să aplice în mod corect legislația adoptată și să asigure respectarea acesteia, pentru a garanta condiții de concurență echitabile, iar obstacolele bazate pe motive nejustificate și discriminatorii trebuie înlăturate, pentru ca piața unică să poată funcționa în mod corespunzător.

3.2

Retragerea Regulamentului Monti II nu este o soluție pentru problemele create prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) privind detașarea lucrătorilor. Trebuie găsită o soluție pentru situația actuală, întrucât lucrătorii nu-și pot exercita pe deplin drepturile. Comisia ar trebui să garanteze că drepturile sociale fundamentale nu pot fi îngrădite de libertățile economice. Comisia ar trebui să aibă în vedere o propunere privind un protocol privind progresul social, care să fie anexat la tratatele europene. Un astfel de protocol ar trebui să clarifice relația dintre drepturile sociale fundamentale și libertățile economice, confirmând faptul că piața unică nu este un scop în sine, ci că a fost instituită cu scopul de a oferi avantaje sociale pentru toți cetățenii UE [ca urmare a punerii în aplicare a articolului 3 alineatul (3) din versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană]. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că libertățile economice și normele în materie de concurență nu pot avea prioritate față de drepturile sociale fundamentale și de progresul social, și că nu pot fi interpretate în niciun caz ca un drept al întreprinderilor de a se sustrage sau de a ocoli legile sau practicile naționale în domeniul social și al ocupării forței de muncă, ori în scopul practicării unei concurențe neloiale sub aspectul salariilor și condițiilor de muncă.

3.3

CESE a identificat o serie de măsuri care lipseau din APU I, considerând că acestea ar contribui la sporirea încrederii cetățenilor. Măsurile care lipsesc includ revizuirea Directivei privind dreptul de autor, taxele pentru drepturile de autor, neutralitatea rețelei, protocolul privind progresul social, microîntreprinderile și întreprinderile familiale, măsurile destinate susținerii lansării de noi întreprinderi și extinderii celor existente, îndatorarea excesivă și transferurile interbancare, precum și măsurile de consolidare a funcționării zonei unice de plăți în euro (SEPA).

4.9.1

Pe piața UE se găsesc încă produse nesigure sub aspectul consumului, inclusiv produse care poartă marca CE, care prezintă riscuri pentru sănătate și siguranță ce ar putea fi evitate. De aceea, CESE își exprimă satisfacția față de propunerea legislativă a Comisiei Europene referitoare la „pachetul de măsuri privind siguranța produselor”, care constă într-un instrument de supraveghere pe piața unică a tuturor produselor nealimentare, propunerea pentru o nouă directivă privind siguranța generală a produselor și planul-cadru multianual de supraveghere a pieței. Revizuirea ar trebui să asigure mai multă claritate privind interacțiunea dintre diferitele dispoziții ale UE legate de siguranța produselor. În special, trebuie consolidată și clarificată responsabilitatea producătorilor. Trebuie ca în întreaga UE să se asigure același grad de aplicare a prevederilor, precum și eficiența activităților de supraveghere a pieței.

4.9.2

Trebuie abordată în mod explicit chestiunea produselor atractive pentru copii și trebuie menținută interdicția pentru produsele care imită alimentele. Politica UE trebuie să înregistreze evoluții importante în materie de siguranță și sănătate. Ar trebui să se acorde atenție concurenței neloiale cu care se pot confrunta întreprinderile din Uniune, obligate să respecte normele UE. Revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor ar trebui să împiedice în mod eficient introducerea pe piață a produselor periculoase, acest lucru impunând un sistem european de supraveghere a pieței, inclusiv controale eficiente la granițele externe ale UE.

4.10.1

Propunerile prezentate la acest subpunct sunt încadrate aici oarecum forțat. CESE recunoaște că, într-o perioadă de criză, este important să se pună accentul asupra combaterii exacerbării excluziunii sociale și a sărăciei. În acest sens, întreprinderea socială a fost evidențiată ca fiind un factor-cheie al strategiei de depășire a crizei. Este dezamăgitor faptul că nu există o acțiune-cheie destinată dezvoltării și creșterii economiei sociale și întreprinderii sociale. Cea de-a 12-a acțiune-cheie nu abordează excluziunea socială și sărăcia, tot mai extinse în Europa. Prin urmare, CESE recomandă definirea unei acțiuni-cheie clare și orientate spre întreprinderea socială, plecând de la recomandările proactive ale CESE, despre care acesta crede că abordează într-un mod mai adecvat necesitatea de a aprofunda coeziunea socială (14).

4.10.2

CESE salută propunerea ca toți cetățenii UE să aibă acces la un cont de plăți de bază, ca taxele pentru conturile de plăți să fie transparente și comparabile și ca schimbarea contului de plăți să se facă mai ușor. CESE speră ca de data aceasta Comisia să propună o legislație obligatorie și nu doar o recomandare, ca în iulie anul trecut, care a fost foarte criticată din cauza caracterului său voluntar. CESE observă că transparența și comparabilitatea taxelor pentru conturile de plăți în cazul consumatorilor prezintă deficiențe semnificative sau sunt de-a dreptul inexistente. Legislația UE propusă ar trebui să asigure faptul că fiecare consumator are drept de acces la un cont de plăți de bază și să înlăture orice obstacol în calea schimbării acestui cont.