4.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/1

1.

Cadrul „ET 2020” și cele patru obiective strategice ale acestuia (1) reprezintă o bază solidă pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și, prin urmare, poate aduce o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

2.

Procesul de la Copenhaga, ale cărui priorități strategice pentru următorul deceniu au fost revizuite în cadrul reuniunii ministeriale de la Bruges din decembrie 2010 (2), evidențiază faptul că educația și formarea profesională (EFP) au un rol-cheie în sprijinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin asigurarea unor competențe și aptitudini relevante și de înaltă calitate.

3.

Două dintre inițiativele emblematice propuse în cadrul Strategiei Europa 2020 au o relevanță deosebită pentru educație și formare:

4.

Educația și formarea au de asemenea o contribuție substanțială în cadrul celorlalte inițiative emblematice, precum Agenda digitală și O Uniune a inovării. Sistemele de educație și formare din Europa trebuie să ofere combinația potrivită de competențe și aptitudini, să asigure un număr suficient de absolvenți din domeniile științei, matematicii și ingineriei, să înzestreze oamenii cu competențele de bază, motivația și capacitatea de a învăța, să încurajeze dezvoltarea de aptitudini transversale, inclusiv cele care permit utilizarea tehnologiilor moderne digitale, să promoveze dezvoltarea durabilă și cetățenia activă și să încurajeze creativitatea, inovarea și spiritul antreprenorial.

5.

De asemenea, ca răspuns la obiectivele inițiativei Platforma europeană de combatere a sărăciei, sunt necesare mai multe eforturi pentru a oferi sprijin și a deschide noi posibilități pentru categoriile netradiționale sau dezavantajate de persoane care studiază. Factori precum îmbunătățirea accesului la servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, asigurarea unor posibilități inovatoare de educație și formare pentru grupurile dezavantajate sunt importanți pentru reducerea inegalităților sociale și pentru a permite tuturor cetățenilor să își realizeze pe deplin potențialul.

1.

Este urgent să se investească în mod eficient în modernizarea și reformarea educației și formării de înaltă calitate, deoarece acest lucru va stabili bazele prosperității pe termen lung a Europei și, totodată, prin înzestrarea oamenilor cu abilități și competențe mai multe și mai bune, va contribui la combaterea pe termen scurt a efectelor crizei.

2.

Este esențial să se consolideze posibilitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru toți oamenii și la toate nivelurile de educație și formare, în special prin îmbunătățirea atractivității și a relevanței EFP, prin sporirea participării adulților la procesul de învățare și prin sporirea relevanței acestuia.

3.

Abordarea de urgență a situației tinerilor femei și bărbați care se confruntă cu dificultăți excepționale la intrarea pe piața forței de muncă din cauza severității crizei.

4.

Îmbunătățirea adaptabilității sistemelor de educație și formare la noile cereri și tendințe, pentru a răspunde mai bine nevoilor de competențe de pe piața muncii și provocărilor sociale și culturale într-o lume globalizată.

5.

Îndeplinirea celor două obiective principale ale UE în materie de educație și formare, și anume reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii până la sub 10 % și creșterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, absolvenți ai învățământului terțiar sau echivalent, până la cel puțin 40 %, va avea un efect pozitiv asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă. În plus, măsurile adoptate în sectorul educației și formării vor contribui la realizarea obiectivelor în alte domenii, cum ar fi creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, promovarea cercetării și dezvoltării și reducerea sărăciei.

6.

În ceea ce privește primul dintre cele două obiective, părăsirea timpurie a școlii este un fenomen complex, influențat de factori educaționali, individuali și socio-economici. Abordarea acestei probleme impune măsuri preventive și compensatorii, cum ar fi „a doua șansă” la educație, precum și o strânsă coordonare între sectoarele educației și formării și alte politici conexe. Printre măsurile prin care se pot obține schimbările dorite se pot număra îmbunătățirea educației copiilor de vârstă mică, actualizarea programelor de învățământ, îmbunătățirea formării cadrelor didactice, metode de predare inovatoare, sprijin individualizat – în special pentru grupurile dezavantajate, inclusiv pentru migranți și romi – și o cooperare mai strânsă cu familiile și cu comunitățile locale.

7.

Cel de al doilea obiectiv necesită, de asemenea, o abordare pluridimensională. Pentru a fi atractive și eficiente, sistemele de învățământ terțiar sau echivalente necesită investiții eficiente la nivel înalt, modernizarea programelor de învățământ și îmbunătățirea guvernanței. Inovarea ar trebui promovată atât la nivel sistemic, cât și la nivel instituțional; de asemenea, este necesar să se utilizeze mai eficient fondurile și să se găsească surse de finanțare mai variate. Totodată, sunt necesare stimulente în vederea stabilirii unor legături mai bune cu restul lumii, prin intermediul parteneriatelor realizate cu domeniul cercetării și cu mediul de afaceri, precum și în vederea deschiderii către categoriile netradiționale de persoane care studiază, oferind stimulente adecvate și promovând sisteme de validare, de sprijin, precum și servicii de orientare.

1.

Să adopte programe naționale de reformă (PNR) care să fie specifice și orientate către acțiune și care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv obiectivele principale ale UE.

2.

Să întreprindă acțiuni de politică în conformitate cu obiectivele naționale, ținând seama de pozițiile inițiale ale statelor membre și de circumstanțele la nivel național și în conformitate cu procedurile naționale de luare a deciziilor.

3.

Să aibă o strânsă cooperare orizontală cu alte sectoare relevante implicate în procesul aferent Strategiei Europa 2020 la nivel național, în special cu miniștrii ocupării forței de muncă, dar mai ales cu alte părți interesate cum ar fi partenerii sociali în momentul în care se definesc și se prezintă rapoarte privind punerea în aplicare a politicilor naționale de ocupare a forței de muncă pe baza orientărilor integrate nr. 8 și 9 (3).

4.

Să promoveze o mai bună cooperare între instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare și întreprinderi în vederea consolidării triunghiului cunoașterii ca bază pentru o economie mai inovatoare și mai creativă, în conformitate cu orientarea integrată nr. 4 (4).

1.

Să consolideze cooperarea orizontală și schimbul de experiență și de bune practici între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a PNR și să includă aceste aspecte în cadrul viitoarelor activități de învățare inter pares, acolo unde este cazul.

2.

Să promoveze în continuare posibilitățile de însușire a politicilor, mai ales în domeniile Strategiei Europa 2020 și să orienteze mai bine metoda deschisă de coordonare (MDC) către nevoile și interesele statelor membre printr-o utilizare mai eficientă a rezultatelor cooperării europene, prin sporirea transparenței și prin susținerea unei colaborări mai focalizate.

3.

Să întărească legăturile între diferitele obiective ale Strategiei Europa 2020, în special prin consolidarea bazei de informații în acest domeniu și prin implicarea mai strânsă a sectoarelor educației și formării în identificarea blocajelor din calea creșterii economice și a ocupării forței de muncă.

4.

Astfel cum s-a subliniat în inițiativa O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă, să consolideze capacitatea de a anticipa și de a corela necesitățile în materie de competențe cu cele de pe piața muncii, precum și să asigure combinația potrivită de competențe, inclusiv de abilități transversale cum ar fi abilitățile digitale și antreprenoriale și să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru îmbunătățirea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, în special pentru grupurile dezavantajate.

1.

Să continue – în deplin acord cu statele membre – consolidarea legăturilor între modalitățile de punere în aplicare pentru cadrul strategic „ET 2020” și cele pentru Strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește ciclurile de lucru, prezentarea rapoartelor și stabilirea obiectivelor. În momentul în care vor fi propuse prioritățile pe termen mediu pentru următorul ciclu al „ET 2020” ar trebui să se țină seama în special de obiectivele principale și de măsurile corespunzătoare adoptate în temeiul inițiativelor Tineretul în mișcare și O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă.

2.

Să încurajeze, în cadrul rapoartelor comune privind progresele înregistrate în ceea ce privește „ET 2020”, luarea în considerare corespunzătoare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, recunoscându-se totodată valoarea adăugată distinctă pe care o aduc aceste rapoarte în sensul unei perspective interne mai detaliate asupra politicilor naționale ale statelor membre în domeniul educației.

3.

Să furnizeze o analiză aprofundată a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor principale și a criteriilor de referință ale „ET 2020”, drept bază pentru un schimb de opinii în cadrul Consiliului, pe parcursul fiecărui semestru european.

4.

Să sporească vizibilitatea și transparența măsurilor adoptate în contextul MDC, prin asigurarea unei coordonări operaționale eficiente care să implice statele membre și să prevadă participarea părților interesate relevante.

5.

Să furnizeze o analiză în vederea sprijinirii schimburilor din cadrul MDC privind legătura dintre investițiile în educație și abordările de politică destinate îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Nr. 8:

Dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

Nr. 9:

Îmbunătățirea performanței sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și creșterea participării la învățământul terțiar sau cel echivalent.

Nr. 4:

Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare și inovare, consolidarea triunghiului cunoașterii și eliberarea potențialului economiei digitale.