Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2011/C 70/06

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

FIȘĂ-REZUMAT

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„KOČEVSKI GOZDNI MED”

NR. CE: SI-PDO-0005-0425-29.10.2004

DOP ( X ) IGP ( )

Această fișă-rezumat prezintă, cu titlu informativ, principalele elemente ale caietului de sarcini al produsului.

1.   Autoritatea competentă din statul membru:

2.   Solicitant:

3.   Tip de produs:

4.   Caiet de sarcini:

[rezumatul cerințelor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

4.1.   Denumire:

„Kočevski gozdni med”

4.2.   Descriere:

Tipurile de „Kočevski gozdni med” sunt:

(a)   Miere de pădure

Acest tip de miere provine din diferite feluri de miere de mană, fiind un produs bogat în minerale, de culoare maro-deschis până la maro-închis cu nuanțe de roșu sau de verde; mierea poate fi opacă sau transparentă și are o aromă de rășină, de nuci sau de sirop de muguri de molid. Conductivitatea electrolitică este de cel puțin 0,85 mS/cm.

(b)   Miere de molid

În stare lichidă, acest tip de miere este de culoare maro roșiatic, de consistență destul de vâscoasă. Are gust de rășină, de sirop de muguri de molid, de bomboane din plante aromatice, de ceai verde, de cafea prăjită, de fructe uscate, de smochine, de bomboane cu cafea; este elastică și se lipește de limbă și de cerul gurii. Conductivitatea electrolitică este de cel puțin 0,95 mS/cm.

(c)   Miere de brad

Acest tip de miere este de culoare gri-maro-închis cu reflexii verzi. Are gust de caramel, de zahăr ars, de rășină, de lemn verde de conifere și de sirop de muguri de molid, de afumat, de ceai negru cu lapte și de bomboane din plante aromatice. Conductivitatea electrolitică este de cel puțin 0,95 mS/cm.

(d)   Miere de tei

Acest tip de miere este de culoare galben-deschis spre galben neutru sau de culoarea chihlimbarului. Are o aromă puternică de mentol, de infuzie de tei și de flori de tei. Conductivitatea electrolitică este de cel puțin 0,8 mS/cm.

„Kočevski gozdni med” trebuie să respecte și următorii parametri:

4.3.   Aria geografică:

La nord-vest, aria geografică este delimitată de o linie care pleacă din comuna Loški potok, trecând pe la poalele munților Racna gora; linia continuă spre nord, traversând Lužarje, Krvava peč și Rob și, după valea Raščica, se îndreaptă spre Ponikve pentru ca apoi să înainteze spre sud-vest de-a lungul poalelor munților Mala gora. După aceea, linia se îndreaptă spre est până la râul Krka, trecând apoi pe la poalele munților Rog și Poljanska gora, până la râul Kolpa. Localitățile cele mai mari situate de-a lungul acestei linii estice de delimitare sunt: Dvor, Soteska și Črmošnjice La sud-vest și la sud, aria geografică este delimitată de o linie paralelă cu frontiera dintre Slovenia și Croația, de-a lungul râurilor Čabranka și Kolpa. Localitățile cele mai mari situate de-a lungul acestei linii de delimitare sunt: Čabar, Osilnica, Brod na Kolpi și Stari trg ob Kolpi.

Toate aceste așezări se află în interiorul ariei geografice descrise.

4.4.   Dovada originii:

Stupii pentru producția de „Kočevski gozdni” trebuie să se afle în aria geografică delimitată.

Controlul originii produsului „Kočevski gozdni” are loc în mai multe etape și este efectuat de apicultori, de asociația „Združenje Kočevski med”, de inspectori, precum și, în final, de un organism de certificare independent.

Apicultorii trebuie să țină diferite registre, consemnând, de exemplu, zilnic, traseele pentru culesul nectarului (localizare, număr de stupi, durata culesului, cantitatea de miere recoltată, lotul etc.) și înregistrând măsurile întreprinse pentru protecția sănătății albinelor și pentru analizele mierii. Asociația „Združenje Kočevski med” păstrează un registru al apicultorilor care produc „Kočevski gozdni” (localizarea stupinelor, numărul de stupi, producția de miere per stup), un registru al etichetelor-sigiliu numerotate, cu marca „Kočevski gozdni med”, care au fost emise, un registru al întreprinderilor de îmbuteliere a mierii care îmbuteliază „Kočevski gozdni med”, precum și un registru al inspectorilor. Inspectorul (o persoană cu pregătire specială în acest sens și căreia i-a fost acordat un certificat) trebuie să efectueze o inspecție la apicultorul care dorește să îmbutelieze „Kočevski gozdni med” pentru a garanta că activitatea de creștere a albinelor, obținerea mierii, precum și depozitarea și îmbutelierea acesteia se desfășoară în mod adecvat. Dacă mierea întrunește cerințele, inspectorul îi acordă apicultorului aprobarea pentru numărul de etichete-sigiliu „Kočevski gozdni med” solicitat, în funcție de cantitatea de miere declarată. Inspectorul trebuie să țină un registru în care consemnează conformitatea practicilor apicultorilor și analizele mierii efectuate la fața locului.

4.5.   Metodă de obținere:

Stupii trebuie să se afle în aria geografică delimitată la punctul 4.3. Apicultorii trebuie să crească albinele în conformitate cu bunele practici de creștere a albinelor. Mierea trebuie produsă în condiții de igienă stricte care garantează calitatea superioară a mierii.

Ramele cu faguri pentru obținerea mierii nu trebuie să vină în contact cu produse chimice utilizate în combaterea bolilor albinelor și împotriva paraziților. Coloniile de albine nu trebuie hrănite în perioada în care are loc culesul nectarului. Metodele utilizate pentru îndepărtarea albinelor sunt perierea, scuturarea, iar afumarea se limitează la maximum; este interzisă utilizarea produselor chimice repelente. Îmbutelierea începe când mierea este matură, iar conținutul de apă nu depășește 18,6 %. Nu se extrage mierea din fagurii care conțin încă puiet. Mierea nu se îmbuteliază niciodată direct din centrifugă.

Este interzisă uscarea mierii. Mierea se filtrează întotdeauna, dar sita utilizată nu trebuie să rețină particule cu diametrul mai mic de 0,2 mm. Mierea zaharisită poate fi adusă în stare lichidă prin încălzire, dar temperatura nu trebuie să fie mai mare de 40 °C la punctul de contact între elementul de încălzire și miere. Nu este permisă aducerea mierii în stare lichidă prin utilizarea cuptorului cu microunde.

„Kočevski gozdni med” se îmbuteliază în interiorul ariei geografice, deoarece este singura modalitate de garantare și de menținere a calității superioare a mierii, precum și de prevenire a oricăror modificări ale proprietăților fizice, chimice și organoleptice ale acesteia. Înainte de îmbutelierea și de etichetarea mierii cu denumirea „Kočevski gozdni med”, fiecare lot este analizat și evaluat. Această verificare este efectuată de inspectori (a se vedea punctul 4.4), dar în același timp și organismul de inspecție menționat la punctul 4.7 efectuează verificări suplimentare. „Kočevski gozdni med” este îmbuteliată în diferite recipiente, în vederea vânzării cu amănuntul. Imediat după îmbuteliere, capacele și recipientele sunt sigilate împreună cu ajutorul unei etichete astfel încât capacul să nu poată fi deschis fără a se rupe eticheta-sigiliu. Controlul strict al tuturor etapelor de producție și verificarea trasabilității reduc de asemenea riscul ca mierea să fie amestecată cu alte sortimente de miere sau ca alte tipuri de miere să poarte etichete cu denumirea „Kočevski gozdni med”.

4.6.   Legătură:

Kočevska gozdnata Regiunea împădurită din jurul localității Kočevje se bucură de un mediu natural de o calitate excepțională, fiind una dintre cele mai bine conservate regiuni ale Europei. Aria geografică de producție a „Kočevski gozdni med” se suprapune aproape complet cu zona Kočevska-Kolpa, care este o arie de conservare a naturii Natura 2000; aceste arii de conservare a naturii reprezintă unul dintre elementele cele mai importante ale punerii în aplicare a Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. Regiunea Kočevsko-Kolpa este una dintre cele mai vaste zone împădurite neîntrerupte din Slovenia. Aici, regiunea Alpilor Dinarici este populată cu fagi iliri care fac parte din habitatele protejate ale Europei.

Zona de cules a albinelor se află în partea centrală, foarte bine împădurită, a regiunii; este vorba de o suprafață cu dimensiunea de 800 km2, acoperită în proporție de 95 % cu arbori forestieri. În această zonă flora este deosebit de variată, îmbogățită și de vegetația de la lizieră, din poieni și din zonele mlăștinoase. În funcție de fiecare parte a pădurii, există diferențe în ceea ce privește asociațiile de plante melifere, habitatele, condițiile climatice și zonele de altitudine. Apicultorii știu cum să profite de beneficiile pe care le reprezintă varietatea florei și de diferitele perioade de dezvoltare vegetală. Astfel, brazii produc nectar în iunie și adesea în iulie și în august; molidul produce nectar în iunie și uneori chiar spre sfârșitul lunii mai, teiul (mierea de mană) produce nectar odată cu înflorirea din iunie, atingând punctul culminant la aproximativ paisprezece zile după încheierea perioadei de înflorire. Pentru a beneficia în mod optim de condițiile de cules, apicultorii își transportă stupii în diferite zone de cules din aria geografică, urmărind îndeaproape buletinele serviciilor de informare apicolă. Acest mod de creștere a albinelor are drept rezultat producerea diferitelor tipuri de „Kočevski gozdni med” menționate anterior.

Existența unei tradiții seculare de creștere a albinelor în aria geografică este demonstrată de alegerea unui sfânt al albinelor – Sfântul Ambrozie. Tot ce știm despre acesta este că a trăit în secolul al IV-lea al erei noastre și că era episcop și învățător ecleziastic. Chiar și în zilele noastre, apicultorii îl venerează și se roagă să aibă albine sănătoase și să obțină o bună recoltă de miere. Pe altarul bisericii parohiale din Stari Trg ob Kolpi se află o statuie de mari dimensiuni a Sf. Ambrozie care are la picioare un stup.

În capela satului Laza ob Kolpi, o frescă datând din anul 1557, care a fost descoperită acum câțiva ani, îl reprezintă pe Sf. Ambrozie împreună cu alți trei sfinți. Ambele reprezentări sunt astfel mărturii ale faptului că apicultura este o îndeletnicire de veacuri în regiunea Kočevje.

Răspândirea apiculturii în regiunea Kočevje a fost încurajată de mai mulți patrioți cultivați, de la care au rămas scrieri despre activitățile legate de albine. Printre aceștia îl menționăm pe preotul parohiei, judecătorul și primarul Jurij Jonke, născut în 1777 la Svetli Potok, lângă Kočevje, care era și un excelent apicultor, contribuind la promovarea apiculturii locale Jurij Jonke a publicat lucrări pe această temă în publicația germană de specialitate „Bienenzeitung” și a scris și pentru publicațiile „Ljubljanske Novice” și „Ilirischer Blatt”. În 1836 a scris o broșură despre apicultură intitulată „Anleitung zur praktischen Behandlung der Bienenzucht”.

Un alt mare apicultor a fost scriitorul Fran Levstik, care s-a născut la Retje, lângă Velike Lašče, și care a scris cartea „Bučelstvo” (despre apicultură), publicată în 1853.

Apicultura a cunoscut un adevărat avânt numai după Primul Război Mondial (1914-1918), odată cu înființarea grupurilor și sucursalelor apicole.

Josip Kajfež (1881-1944), din Nova Sela ob Kolpi, a fost unul dintre personajele ilustre care au promovat apicultura: în 1918 deținea deja 100 de colonii de albine. Josip Kajfež nu a fost numai un bun apicultor și organizator al activităților apicole din valea Kostelska, ci și un renumit crescător de mătci. A publicat articole în revista „Slovenski čebelar” (Apicultorul sloven) și în alte publicații similare.

4.7.   Organism de control:

4.8.   Etichetare:

Mierea care îndeplinește condițiile din caietul de sarcini se etichetează cu denumirea „Kočevski gozdni med”, purtând mențiunea „zaščitena označba porekla” (denumire de origine protejată), precum și simbolul comunitar corespunzător și simbolul de calitate național.

(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.