52011SC0823

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind programul național de reformă pe 2011 al Lituaniei și de emitere a unui aviz al Consiliului privind programul de convergență actualizat al Lituaniei pentru perioada 2011-2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 9 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[2],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1) La 26 martie 2010, Consiliul European a acceptat propunerea Comisiei Europene de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2) La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (perioada 2010-2014) iar, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[3], care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor naționale economice și de ocupare a forței de muncă.

(3) La 12 ianuarie 2011, Comisia Europeană a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex-ante și integrată a politicilor, care se bazează pe Strategia Europa 2020.

(4) La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuată de Comisia Europeană). Consiliul European a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței muncii și depunerea de noi eforturi în vederea consolidării creșterii. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5) La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul euro plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a fi incluse în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele lor naționale de reformă.

(6) La 28 aprilie 2011, Lituania a prezentat programul său actualizat de convergență pe 2011, care vizează perioada 2011-2014, și programul său național de reformă pe 2011. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(7) Economia lituaniană își revine treptat din criza economică gravă, în timpul căreia PIB-ul s-a contractat cu 17 %, de la o valoare maximă la o valoare minimă, în contextul în care prăbușirea cererii interne a fost amplificată de o diminuare bruscă a schimburilor comerciale mondiale. Piața muncii a reacționat rapid la criză și șomajul a atins un nivel record, atingând o valoare maximă de 18,3 % la mijlocul anului 2010, de la 4,2 % la începutul anului 2008. Un angajament ferm în ceea ce privește regimul de consiliu monetar, susținut de o consolidare bugetară substanțială, în paralel cu ajustarea salariilor în sectorul privat și măsurile menite să consolideze stabilitatea sistemului financiar au contribuit la stabilizarea economiei. Pe măsură ce economia mondială s-a redresat și economia a beneficiat de pe urma competitivității redobândite, exporturile au crescut semnificativ și creșterea economică a fost reluată în 2010. În 2011, ritmul redresării se intensifică, în timp ce cerea internă crește. Cu toate acestea, chiar dacă se preconizează o diminuare rapidă a șomajului, acesta va rămâne în continuare la un nivel de două cifre.

(8) Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a programului de convergență actualizat, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic pe care se bazează programul de convergență pe 2011 este plauzibil. Deși se bazează pe ipoteze oarecum mai favorabile privind creșterea în 2011, programul este în general conform cu cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene pentru 2012. Programul prevede reducerea deficitului sub valoarea de referință de 3 % până în 2012, termenul-limită stabilit de Consiliu, dar nu este suficient susținut prin măsuri pentru 2012. Dinamica economică accelerată poate genera, în 2011, rezultate bugetare mai bune decât cele preconizate în program. Cu toate acestea, dacă măsurile temporare de consolidare, care vor expira la sfârșitul anului 2011, nu sunt reînnoite și completate de măsuri permanente semnificative, obiectivele bugetare ale programului pentru 2012 riscă să nu fie îndeplinite, în ciuda îmbunătățirii perspectivelor macroeconomice. Efortul bugetar anual mediu din perioada 2010-2012 este mult sub procentul de 2,25 % din PIB, recomandat de Consiliu la 16 februarie 2010, în temeiul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Deoarece creșterea economică și veniturile fiscale sunt în mod substanțial mai mari decât se preconizase la momentul emiterii recomandării Consiliului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, punerea în aplicare a efortului bugetar necesar ar trebui să permită reducerea mai rapidă a deficitului și înregistrarea de progrese în îndeplinirea obiectivului pe termen mediu (OTM). Nu se preconizează ca obiectivul pe termen mediu al unui surplus structural de 0,5 % din PIB să fie atins în perioada vizată de program.

(9) În vederea ajustării semnificative necesare pentru atingerea obiectivului în materie de deficit excesiv pentru 2012 și pentru înregistrarea de progrese în îndeplinirea OTM și luând în considerare necesitatea de a asigura cofinanțarea necesară în scopul intensificării absorbției fondurilor structurale ale UE și al creșterii investițiilor productive în economie, identificarea unor măsuri suplimentare de consolidare va fi o provocare. Îmbunătățirea eficienței sectorului public ar putea genera o marjă suplimentară pentru ajustările în materie de cheltuieli, fără a compromite calitatea serviciilor publice. În lipsa unor reforme suplimentare, cheltuielile legate de îmbătrânirea populației vor crește într-un ritm peste media UE în următoarele decenii. În iunie 2010, guvernul a aprobat liniile generale ale unei reforme cuprinzătoare a sistemului de securitate socială și a sistemului de pensii. Propunerea a inclus creșteri semnificative ale vârstei de pensionare, modificări ale modului de calculare a pensiilor și integrarea pensiilor de stat în sistemul general de asigurări sociale. Aprobarea și punerea în aplicare cu succes a tuturor aspectelor acestor propuneri vor fi esențiale pentru sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung și ar putea contribui la creșterea ofertei de forță de muncă, oferind stimulente mai puternice lucrătorilor mai în vârstă pentru a munci și asigurând, totodată, caracterul adecvat al pensiilor. În plus, sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung ar necesita și un cadru bugetar mai strict. În special, în perioada premergătoare crizei, cadrul bugetar nu a împiedicat efectuarea de revizuiri semnificative repetate ale obiectivelor în materie de cheltuieli și creșterea cheltuielilor prociclice finanțate de venituri excepționale. Creșterea excesivă a cheltuielilor finanțate de veniturile generate de boom-ul economic a fost la originea dezechilibrelor bugetare importante, care au apărut în timpul crizei. De asemenea, acestea au contribuit la supraîncălzirea economiei.

(10) În Lituania, rata șomajului este una dintre cele mai ridicate din UE. Preocuparea imediată este de a asigura că această creștere rapidă nu devine structurală. Reglementările foarte stricte în domeniul muncii și măsurile care descurajează activitatea din cadrul sistemului de asistență socială compromit funcționarea pieței muncii. Atunci când acestea se combină cu politici active privind piața muncii, suficient finanțate, măsurile luate în aceste domenii ar contribui la reducerea riscului ca șomajul ridicat să devină structural și la reducerea economiei subterane semnificative.

(11) Întreprinderile lituaniene deținute de stat reprezintă aproximativ 18 % din PIB. Acestea rămân predispuse la ineficiență și randamente financiare nesatisfăcătoare. Reformarea cu succes a întreprinderilor deținute de stat ar consolida, de asemenea, concurența și ar îmbunătăți mediul de afaceri. În 2010, Lituania a început o reformă în cinci sectoare majore. Reforma a stabilit orientări în materie de transparență pentru întreprinderile deținute de stat, furnizând o bază pentru responsabilitatea guvernamentală. Rezoluția guvernului privind îmbunătățirea eficienței, din decembrie 2010, a oferit reformei un nou cadru credibil. Totuși, acestea rămân doar cadre și orientări, iar rezoluția nu prevede o serie de măsuri-cheie propuse inițial și care ar fi asigurat separarea funcțiilor de reglementare și de proprietate.

(12) Intensitatea energetică a economiei Lituaniei este una dintre cele mai ridicate din UE. În mare măsură, aceasta are legătură cu încălzirea locuințelor, blocurile prost întreținute reprezentând cauza principală a acestei probleme. În ciuda introducerii, din 2004, a unei strategii pentru soluționarea acestei probleme, s-au efectuat puține investiții. În plus, a crescut rapid numărul de mașini, în timp ce veniturile provenite din taxele pe energie și transport au scăzut ca procent din PIB și comparativ cu impozitarea muncii (în mod considerabil peste media UE). Tratarea aspectelor legate de ratele mici de impozitare a energiei, inclusiv cele pentru înregistrarea și deținerea de vehicule de transport, ar sprijini consolidarea bugetară pe termen scurt, stimulând, totodată, utilizarea mai eficientă a energiei.

(13) Deși Lituania are un cadru de reglementare în materie de întreprinderi în general favorabil, acesta prezintă anumite deficiențe în ceea ce privește condițiile de înființare, (timpul necesar și costurile aferente) eliberării permiselor de construcție și protecția investitorilor. Îmbunătățirea reglementărilor din aceste domenii ar contribui la stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii. Reformarea politicii în domeniul concurenței ar îmbunătăți în continuare mediul, dar progresele sunt lente, în special în sectorul energiei și în sectorul comerțului cu amănuntul de produse alimentare. Finalizarea strategiei naționale revizuite în materie de independență energetică va contribui la abordarea preocupărilor în materie de securitate a aprovizionării și va sprijini o concurență mai mare în domeniul generării de energie electrică. Punerea în aplicare a celui de al treilea pachet legislativ privind piața energiei electrice și a gazelor din UE ar îmbunătăți concurența pe piața energiei comercializate cu amănuntul. În sectorul comerțului cu amănuntul de produse alimentare, Lituania a adoptat, în 2009, o lege privind interzicerea operațiunilor neloiale ale întreprinderilor care desfășoară activități de comerț cu amănuntul. Cu toate acestea, sectorul comerțului cu amănuntul de produse alimentare continuă să indice un nivel insuficient de concurență, cauzat, în parte, de structura acestuia și de ineficiențele reglementării pieței. Concentrarea în lanțurile de comercializare cu amănuntul a produselor alimentare a avut o tendință ascendentă, cota celor mai importanți patru comercianți cu amănuntul ajungând la 72 % din totalul vânzărilor în 2008.

(14) Lituania și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului euro plus[4]. Pentru consolidarea sustenabilității finanțelor publice, Lituania va adopta legi în vederea facilitării acumulării de fonduri în rezerva trezoreriei de stat pentru perioade dificile din punct de vedere economic și în vederea promovării unei politici bugetare antiinflaționiste responsabile De asemenea, s-a anunțat un număr important de măsuri pentru reformarea sistemului de pensii și a sistemului de asigurări sociale. Măsurile din domeniul ocupării forței de muncă se concentrează pe stimularea ocupării forței de muncă, combaterea muncii ilegale și nedeclarate și promovarea de regimuri de muncă flexibile. Pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, au fost asumate o serie de angajamente în vederea consolidării activității inspectoratelor din sectorul întreprinderilor, îmbunătățirii transparenței și reducerii sarcinii administrative suportate de întreprinderi. Aceste angajamente se referă la toate cele patru domenii ale pactului. În general, acestea reflectă agenda de reformă prezentată în programul de convergență și în programul național de reformă. Dacă ar fi pusă în aplicare, seria de măsuri din domeniul ocupării forței de muncă ar avea o contribuție binevenită la generarea cererii de forță de muncă. Aceste angajamente au fost evaluate și luate în considerare în formularea recomandărilor.

(15) Comisia Europeană a evaluat programul de convergență și programul național de reformă, inclusiv angajamentele asumate în cadrul Pactului euro plus[5]. Aceasta a luat în considerare nu numai relevanța programelor pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Lituania, ci și conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică generală a Uniunii Europene, prin aducerea unei contribuții la nivelul UE în ceea ce privește deciziile naționale viitoare. Luând în considerare cele de mai sus, Comisia Europeană consideră că vor trebui precizate măsurile de asigurare a conformității cu obiectivele bugetare pentru 2012. De asemenea, ar trebui să fie luate măsuri suplimentare în vederea reformării sistemului de pensii pentru îmbunătățirea sustenabilității fiscale și încurajarea prelungirii vieții active, îmbunătățirea funcționării pieței muncii, punerea în aplicare a pachetului de reforme privind întreprinderile deținute de stat, îmbunătățirea eficienței energetice și tratarea aspectelor legate de taxele mici pe energie și consolidarea concurenței în anumite sectoare.

(16) În lumina prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului din 2 iunie 2010, formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat actualizarea din 2011 a programului de convergență al Lituaniei, iar avizul său[6] se regăsește, în special, în recomandările de la punctele (1) și (2) de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat programul național de reformă al Lituaniei,

RECOMANDĂ ca Lituania să întreprindă acțiuni în perioada 2011-2012, astfel încât:

(1) Să adoptate măsuri fiscale suplimentare cu caracter permanent până la adoptarea bugetului pe 2012 pentru corectarea deficitului excesiv. Să consolideze respectarea normelor fiscale și să profite pe deplin de redresarea economică pentru a accelera în continuare reducerea deficitului și a asigura înregistrarea de progrese în îndeplinirea obiectivului pe termen mediu de cel puțin 0,5 % din PIB pe an. Să consolideze cadrul bugetar, în special prin introducerea unor plafoane de cheltuieli executorii și obligatorii în cadrul bugetar pe termen mediu.

(2) Să adopte legislația propusă de punere în aplicare a reformei privind sistemul de pensii. Pentru a îmbunătăți participarea la piața muncii, să înlăture măsurile fiscale care descurajează persoanele de vârsta pensionării sau care se apropie de vârsta pensionării să muncească.

(3) Să sporească flexibilitatea pieței muncii, prin modificarea Codului muncii pentru a deveni mai flexibil și pentru a permite o mai bună utilizare a contractelor pe perioadă determinată. Să modifice legislația relevantă, în special Legea privind ajutorul financiar de asistență socială, pentru a asigura că sistemul de asistență socială nu conține măsuri de descurajare a muncii.

(4) Să pună în aplicare toate aspectele pachetului de reforme privind întreprinderile deținute stat până la sfârșitul anului 2011, asigurând separarea funcțiilor de proprietate și de reglementare, care sunt obiective clare în materie de întreprinderi, o mai mare transparență și separarea activităților comerciale de cele necomerciale.

(5) Să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor prin punerea rapidă în aplicare a fondului de participare și să ia măsuri în vederea orientării impozitării către utilizarea energiei, începând cu taxele privind înregistrarea și deținerea de vehicule pentru transport de persoane.

(6) Să ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de înființare a întreprinderilor, eliberării permiselor de construcție și consolidării concurenței în sectorul energiei și în sectorul comerțului cu amănuntul.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO C , p. .

[3]               Menținute pentru 2011 prin Decizia 2011/308/UE a Consiliului din 19 mai 2011.

[4]               Mai multe detalii privind angajamentele asumate în temeiul Pactului euro plus pot fi găsite în SEC(2011) 723.

[5]               SEC(2011) 723.

[6]               Prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.