52011SC0819

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă pe 2011 al Republicii Cehe și care include avizul Consiliului privind Programul de convergență actualizat al Republicii Cehe pentru perioada           2011 - 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 9 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[2],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1) La 26 martie 2010, Consiliul European a acceptat propunerea Comisiei Europene de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)             La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (2010-2014) iar, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[3], care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă naționale.

(3) La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și al primului semestru european de coordonare ex-ante și integrată a politicilor, care se bazează pe Strategia Europa 2020.

(4) La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile privind consolidarea bugetară și reforma structurală (în conformitate cu concluziile Consiliului din 15 februarie și 7 martie 2011 și ca urmare a analizei anuale a creșterii efectuată de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și a sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin intermediul reformelor pieței forței de muncă și depunerii de noi eforturi în vederea consolidării creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete pe care să le includă în programele lor de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(5) La 29 aprilie 2011, Republica Cehă a transmis programul său național de reformă pe 2011, iar la 5 mai 2011, actualizarea programului său de convergență pentru perioada 2011 - 2014. Pentru a se ține seama de interconexiuni, cele două programe au fost evaluate în același timp.

(6) Criza financiară mondială, care s-a propagat grație deschiderii comerciale mari a economiei cehe, a afectat negativ, într-o mare măsură, creșterea PIB-ului și șomajul în Republica Cehă. PIB-ul real a scăzut cu 4,1% în 2009, ca urmare a reducerii exporturilor și a investițiilor interne. Rata șomajului a crescut semnificativ, de la 4,4% în 2008 la 7,3% în 2010, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut cu două puncte procentuale între 2008 și 2010. Cu toate acestea, gradul ridicat de expunere la comerțul internațional și redresarea rapidă a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Cehe au facilitat, de asemenea, o revenire rapidă a ratei de creștere a PIB-ului real în 2010, la 2,3 %, și vor continua să sprijine o redresare moderată.

(7) Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, a programului de convergență actualizat, Consiliul consideră că ipotezele macroeconomice care stau la baza programului sunt plauzibile pentru primii doi ani ai acestuia și prea favorabile pentru anii următori. Programul are la bază previziuni de creștere economică mai reduse pentru 2012, comparativ cu previziunile din primăvara anului 2011 ale serviciilor Comisiei, în principal, din cauza reducerii ulterioare susținute a cheltuielilor de consum real în sectorul public, fapt care nu este luat în considerare în previziunile pentru 2012 ale serviciilor Comisiei care pornesc de la ipoteza menținerii politicilor. Programul prevede o reducere a deficitului general public sub 3 % din PIB în 2013 și, mai departe, la 1,9 % din PIB în 2014. Consolidarea avută în vedere se bazează, în principal, pe limitarea cheltuielilor. Măsurile propuse sunt, într-o mare măsură, suficiente pentru atingerea acestui obiectiv până în 2013, așa cum recomandă Consiliul, dar există riscuri în ceea ce privește rezultatul bugetar efectiv al măsurilor, așa cum sunt prezentate în program. Mai mult, atingerea obiectivelor pentru ultimii ani ai programului pare a se baza, într-o mare măsură, pe condiții ciclice favorabile și pe rezultate pozitive suplimentare în materie de eficiență în administrația publică, a căror materializare ar putea deveni din ce în ce mai dificilă. Îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu este prevăzută dincolo de orizontul programului. Efortul bugetar anual mediu pentru perioada 2011 – 2013 se situează sub 1 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului formulată în cadrul procedurii de deficit excesiv din 2 decembrie 2009.

(8) Programul a stabilit un obiectiv clar, acela de a aduce deficitul finanțelor publice la o valoare de sub 3% din PIB până în 2013. Provocarea va consta în a se asigura că măsurile care stau la baza reducerii deficitului în perioada 2011 - 2013, precum și în anii următori, nu compromit creșterea economică pe termen lung, în special, prin menținerea la același nivel a cheltuielilor pentru educație și sectorul public al cercetării și dezvoltării, precum și că aceste măsuri constituie o marjă de securitate adecvată pentru creșterile cheltuielilor determinate de evoluțiile demografice.

(9) Strategia de consolidare bugetară include măsuri care afectează veniturile din TVA: se prevede o creștere în 2012 și în 2013 a ratei TVA mai mici, în timp ce rata mai mare urmează să scadă în 2013. Guvernul intenționează, de asemenea, să crească numărul societăților plătitoare de TVA începând din 2013. Conform programului, aceste schimbări ar trebui să conducă la o creștere de 0,7 % din PIB a veniturilor din taxe și impozite în 2012 și, ulterior, cu 0,1% din PIB în 2013. În plus, se pare că s-ar mai putea obține venituri din impozitele indirecte, care s-au ridicat la 11,8 % din PIB în 2010, față de media UE care este de 13,4 %, și că ar fi posibil, astfel, să se reducă impozitarea veniturilor salariale. În plus, diferența dintre veniturile reale din TVA și cele care ar trebui, teoretic, să se obțină din TVA este estimată a fi, într-o măsură semnificativă, cu mult peste media UE, fapt care evidențiază necesitatea unor măsuri de îmbunătățire a respectării normelor fiscale.

(10) Având în vedere faptul că impactul bugetar al îmbătrânirii populației este preconizat a fi cu mult peste media UE, reforma sistemului de pensii reprezintă o chestiune importantă. Guvernul a prezentat două seturi de propuneri. Primul pachet urmează a primi aprobarea parlamentului până în septembrie 2011 și vizează pilonul public de pensii, de tip redistributiv, care este în deficit din 2009. Acesta include, printre alte măsuri, creșterea vârstei legale de pensionare, care va deveni aceeași pentru bărbați și femei în 2041, respectiv de 67 de ani. Acest set de reforme parametrice urmărește, într-o oarecare măsură, soluționarea problemei de sustenabilitate bugetară; totuși, s-ar putea ca acesta să nu fie suficient pentru a soluționa problemele create de îmbătrânirea populației. Al doilea pachet de măsuri, care încă nu a fost aprobat în mod oficial de guvern, ar consta în introducerea unui al doilea pilon de pensii facultativ și privat în 2013, în scopul creșterii diversificării veniturilor din pensii și sprijinirii adecvării viitoare a acestora, prin promovarea dezvoltării de economii private. Cu toate acestea, forma sugerată a pilonului creează puține stimulente pentru a adera la sistem și ar putea, de fapt, să constituie o presiune în plus față de cele existente deja pe termen lung, subliniate mai sus. Costurile de funcționare a unor astfel de fonduri de pensii trebuie, de asemenea, să fie analizate cu atenție și să fie menținute cât mai mici cu putință pentru a se asigura eficiența sistemului.

(11) Piața forței de muncă este percepută a fi moderat de flexibilă și nu a făcut dovada unor disfuncții majore înainte de criza financiară mondială. Cu toate acestea, sunt evidente unele deficiențe structurale. O provocare majoră o constituie dificultățile grave pe care femeile cu copii le întâmpină la reintegrarea pe piața muncii după concediul de maternitate. Problema este importantă și din cauza repercusiunilor economice mai extinse ale acesteia: perioade mai lungi de inactivitate, un decalaj mare între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă, precum și cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați la nivelul tuturor statelor membre. Revenirea timpurie la lucru este, în continuare, dificilă, în ciuda efortului guvernului de a oferi părinților mai multe opțiuni în ceea ce privește stabilirea duratei concediului parental. Problema poate fi atribuită parțial voinței scăzute a întreprinderilor de a oferi contracte de angajare cu fracțiune de normă, utilizate adesea de angajații care au copii mici din alte state membre, precum și, parțial, disponibilității limitate a serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, mai ales pentru copiii cu vârste sub trei ani.

(12) În timp ce rata generală a șomajului rămâne ferm sub media UE, șomajul de lungă durată este în creștere, în special în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20-29 de ani. Cei cu nivel educațional scăzut, precum și alte categorii cu nivel scăzut de salarizare întâmpină dificultăți considerabile în a-și găsi un loc de muncă. Șomajul pe termen lung corespunde unor politici ale pieței muncii subfinanțate și de o amploare relativ scăzută, precum și unui număr mic de participanți la măsurile obișnuite de integrare pe piața muncii.

(13) Ineficiențele din administrația publică, care au o influență asupra mediului de afaceri, ar putea fi soluționate prin aplicarea pe scară largă a strategiilor existente. Guvernul a lansat o agendă pentru „o mai bună legiferare” în 2007 și o strategie anticorupție pentru anii 2011 - 2012. Acestea anunță măsuri importante pentru îmbunătățirea calității cadrului juridic și de reglementare din Cehia, care se situează sub media UE potrivit sondajelor internaționale, precum și pentru sporirea încrederii întreprinderilor. Stabilizarea administrației publice reprezintă o provocare întrucât reorganizările frecvente și pe termen lung în instituții influențează negativ eficiența acesteia. Pentru aceasta, ar fi important să se adopte Legea funcției publice care a fost amânată în mod repetat. Guvernul a adoptat, recent, măsuri de creștere a transparenței achizițiilor publice. Cu toate acestea, un element al cadrului de reglementare, și anume tipul specific de acțiuni ale societăților, care permit transferul complet anonim al avuției, este, în special, expus riscurilor și, prin urmare, merită să i se acorde atenție.

(14) Se estimează că a existat un impact negativ al crizei asupra creșterii economice potențiale. Îmbunătățirea capitalului uman este o problemă importantă, în pofida ratei ridicate a tinerilor înscriși în universități, și este împiedicată de calitatea insuficientă a pregătirii profesionale, fapt ilustrat de pozițiile joase pe care se situează instituțiile de învățământ superior din Cehia în clasamentele internaționale. Mai mult, finanțarea per elev, în prețuri comparabile, se află pe ultimele locuri, ultimul sfert, în rândul țărilor UE și este, în special, limitată în învățământul primar. Programul național de reformă prevede măsuri pentru toate nivelurile de învățământ. De mai mulți ani, este în curs de pregătire o reformă complexă a învățământului superior. Asigurarea calității și eficienței învățământului superior este importantă pentru competitivitate și capacitatea de inovare.

(15) Comisia a evaluat programul de convergență și programul național de reformă al Republicii Cehe[4]. Aceasta a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Republica Cehă, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii Europene prin asigurarea unei contribuții la nivelul UE pentru deciziile naționale viitoare. Având în vedere acestea, Comisia consideră că eforturile ar trebui să se concentreze, în continuare, asupra consolidării bugetare, protejându-se, în același timp, cheltuielile care favorizează creșterea economică. Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice depinde, într-o mare măsură, de capacitatea de punere în aplicare, în prezent, a reformei pensiilor, care este necesară. Creșterea participării pe piața muncii, în special a femeilor, și oportunitățile de ocuparea a unui loc de muncă pentru cei aflați în șomaj de lungă durată sunt esențiale. Desfășurarea de eforturi în continuare în vederea îmbunătățirii calității serviciilor publice și a cadrului de reglementare, precum și a calității învățământului superior, este esențială pentru competitivitate.

(16) În lumina prezentei evaluări și ținând seama, de asemenea, de Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009, formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat actualizarea din 2011 a programului de convergență al Republicii Cehe și avizul său[5] se regăsește, în special, în recomandările sale de la punctele (1) și (2) de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat programul național de reformă al Republicii Cehe,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2011 – 2010, Republica Cehă să întreprindă acțiuni astfel încât:

(1) Să pună în aplicare, în 2011, consolidarea planificată și să adopte măsuri compensatorii cu caracter permanent în cazul unei scăderi a veniturilor sau al unor derapaje în materie de cheltuieli. Să adopte măsuri fiscale, așa cum au fost planificate în programul pentru 2012, și să sprijine obiectivul pentru 2013 prin măsuri mai specifice. Să evite reducerea cheltuielilor pentru posturile care favorizează creșterea economică și să analizeze în ce domenii ar putea crește veniturile provenite din impozitarea indirectă, să îmbunătățească respectarea normelor fiscale și să reducă evaziunea fiscală.

(2) Să introducă o reformă amplă a pensiilor pentru a îmbunătăți sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și pentru a asigura adecvarea viitoare a pensiilor. Eforturile ar trebui să se concentreze, în primul rând, asupra unor schimbări suplimentare aduse pilonului public, care să includă o creștere mai rapidă a vârstei legale de pensionare decât se prevăzuse, susținute de măsuri de promovare a angajării lucrătorilor în vârstă, iar în al doilea rând, asupra dezvoltării de economii private. În acest context, să se asigure că sistemul de finanțare avut în vedere atrage o participare largă și este conceput să asigure transparența cheltuielilor administrative și un nivel scăzut al acestora.

(3) Să crească participarea pe piața muncii prin reducerea barierelor pentru părinții cu copii mici la reintrarea pe piața muncii, prin creșterea disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, precum și a accesului la acestea. Să sporească atractivitatea și disponibilitatea unor forme mai flexibile de lucru, cum ar fi locurile de muncă cu fracțiune de normă.

(4) Să consolideze capacitatea serviciului public de ocupare a forței de muncă de a crește calitatea și eficacitatea cursurilor de formare, a asistenței acordate în vederea găsirii unui loc de muncă și a serviciilor individualizate, prin corelarea finanțării programelor cu rezultatele acestora. În consultare cu părțile interesate, să introducă programe de formare specifice pentru lucrătorii în vârstă, pentru tineri, pentru persoanele slab calificate și pentru alte grupuri vulnerabile.

(5) Să adopte măsurile necesare îmbunătățirii calității serviciilor publice în domenii esențiale pentru mediul de afaceri. În acest context să accelereze punerea în aplicare a strategiei anticorupție conform țintelor identificate, să adopte legea funcției publice pentru a promova stabilitatea și o mai mare eficacitate a administrației publice și să revizuiască Codul comercial pentru a elimina anonimatul deținătorilor de acțiuni.

(6) Să instituie un sistem transparent de evaluare a calității instituțiilor academice și să țină cont de el în finanțarea acestora, pentru a îmbunătăți rezultatele învățământului superior.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO C , p. .

[3]               Menținute pentru 2011 prin Decizia 2011/308/UE a Consiliului din 19 mai 2011.

[4]               SEC(2011) 712.

[5]               Prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.