52011PC0607

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Șomajul și ratele în mod constant ridicate ale sărăciei impun luarea de măsuri la nivelul UE și la nivel național. Aproape 23 de milioane de persoane sunt în prezent șomere și, conform estimărilor, peste 113 milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune. Aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă constituie o preocupare majoră pentru cetățenii europeni și un domeniu în care se așteaptă o implicare mai mare din partea Uniunii. Provocările suplimentare cu care se confruntă Uniunea se referă la următoarele aspecte: competențe insuficiente, rezultate nesatisfăcătoare ale politicii active în domeniul pieței forței de muncă și ale sistemelor de educație, excluziunea socială a grupurilor marginalizate și nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor. Sunt necesare atât inițiative de politică, cât și acțiuni concrete de sprijin.

Multe dintre aceste probleme au fost agravate de criza financiară și economică, de tendințele demografice și de migrație, precum și de ritmul rapid al schimbărilor tehnologice. Dacă nu sunt abordate în mod eficient, ele constituie o provocare importantă pentru coeziunea socială și pentru competitivitate. Prin urmare, este esențial ca investițiile care stimulează creșterea efectuate în infrastructură, în competitivitatea regională și în dezvoltarea întreprinderilor să fie însoțite de măsuri care să susțină crearea de locuri de muncă durabile în sectoarele politicii în domeniul pieței forței de muncă, al educației și formării, al incluziunii sociale, al capacității de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a întreprinzătorilor, precum și în cel al capacității administrative.

Fondul social european (FSE) sprijină politicile și prioritățile care au drept obiectiv realizarea de progrese privind ocuparea deplină a forței de muncă, creșterea calității și productivității la locul de muncă, intensificarea mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor în cadrul Uniunii, îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare și promovarea incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, socială și teritorială.

Deoarece FSE ar trebui să fie aliniat pe deplin la Strategia Europa 2020 și la obiectivele sale principale, acesta ar trebui să sprijine politicile aplicate de statele membre în temeiul orientărilor integrate adoptate în conformitate cu articolul 121 și articolul 148 alineatul (4) din tratat și cu recomandările privind programele naționale de reformă. Stabilirea cotelor și a sumelor minime alocate FSE, în calitatea sa de fond structural, va asigura că prioritățile Uniunii sunt reflectate în mod corespunzător în volumul investițiilor care îi vizează în mod direct pe cetățenii europeni.

De asemenea, FSE va aduce o contribuție valoroasă la alte priorități importante ale Strategiei Europa 2020, cum ar fi consolidarea investițiilor noastre în cercetare și inovare, îmbunătățirea accesibilității și a utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor. FSE își va desfășura activitatea în sinergie cu noul program integrat pentru schimbare socială și inovare. Împreună, acestea vor constitui inițiativa europeană cuprinzătoare în materie de ocupare a forței de muncă și incluziune socială.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Rezultatele consultărilor publice cu privire la cel de-al cincilea raport intermediar privind coeziunea economică, socială și teritorială[1], la revizuirea bugetului UE[2] și la propunerile privind cadrul financiar multianual[3] au fost luate în considerare în elaborarea prezentei propuneri.

Consultarea publică referitoare la concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea a avut loc în perioada 12 noiembrie 2010 - 31 ianuarie 2011 și s-a încheiat cu Forumul privind coeziunea. În total, s-au primit 444 de contribuții. Printre respondenți s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, parteneri sociali, organizații de interes european, organizații neguvernamentale, cetățeni și alte părți interesate. În cadrul consultării au fost prezentate o serie de întrebări privind viitorul politicii de coeziune. Un rezumat al rezultatelor a fost publicat la 13 mai 2011[4].

În afară de aceasta, au fost organizate conferințe și seminare specifice care au pus accentul pe viitorul FSE. În iunie 2010, conferința „FSE și Europa 2020” a reunit peste 450 de reprezentanți la nivel înalt ai autorităților publice, ai partenerilor sociali și ai societății civile la nivelul UE și la nivel național, precum și ai țărilor terțe. De asemenea, în decembrie 2010, a avut loc un seminar cu privire la viitorul FSE, la care au participat ONG-uri și parteneri sociali.

În plus, la 7 octombrie 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind viitorul politicii de coeziune și al FSE[5]. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat și a primit avize exploratorii din partea Comitetului Economic și Social[6] și a Comitetului Regiunilor[7].

Asistență de specialitate a fost furnizată prin intermediul grupului ad-hoc al Comitetului FSE privind viitorul Fondului social european, un grup informal de experți din partea statelor membre și a partenerilor sociali. Grupul ad-hoc s-a reunit de 7 ori în perioada decembrie 2009 - martie 2011. În plus, un grup de lucru format din reprezentanți ai statelor membre a fost înființat pentru a discuta indicatori comuni. Acest grup s-a reunit de patru ori și a stabilit bazele indicatorilor propuși. Comitetul FSE a emis avize privind viitorul FSE în cadrul reuniunilor sale din 3 iunie 2010 și 10 martie 2011. Atât Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), cât și Comitetul pentru protecție socială (SPC) au emis, de asemenea, avize specifice în ianuarie și, respectiv, martie 2011.

Rezultatele evaluărilor ex post efectuate cu privire la programele din perioada 2000-2006 și o gamă largă de studii au fost utilizate ca punct de plecare. S-a efectuat o evaluare a impactului privind în mod specific Regulamentul FSE, în cadrul unui pachet format din trei evaluări ale impactului care vizau, de asemenea, regulamentele privind FEDER și Fondul de coeziune, precum și o evaluare a impactului privind regulamentul general care reglementează FSE, FEDER și Fondul de coeziune.

Evaluarea impactului privind Regulamentul FSE a vizat, în principal, domeniul de aplicare al instrumentului și un aspect specific al simplificării. De asemenea, a fost analizată legătura dintre instrumentele financiare aflate la dispoziția Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, în special FSE, Fondul european de ajustare la globalizare, programul PROGRESS, EURES și instrumentul de microfinanțare PROGRESS, precum și complementaritatea acestor instrumente.

Există un sprijin foarte larg în favoarea rolului FSE. Acest fond este perceput ca o sursă importantă de valoare adăugată europeană, deoarece permite statelor membre și regiunilor să abordeze principalele priorități europene prin intermediul finanțării europene. Acesta este considerat un element esențial pentru a face față principalelor provocări cu care se confruntă cetățenii Europei și pentru a realiza obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020. Concentrarea asupra principalelor provocări și a recomandărilor Consiliului este percepută pe scară largă ca o condiție prealabilă importantă pentru eficacitatea sprijinului. Reducerea complexității sprijinului și a sarcinii aferente de audit, în special pentru beneficiarii mai mici, este, de asemenea, considerată ca un domeniu important care trebuie abordat.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Fondul social european (FSE) a fost instituit prin articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Momentul revizuirii finanțării UE destinate promovării coeziunii este legat de propunerea privind un nou cadru financiar multianual, astfel cum este prevăzut în programul de lucru al Comisiei.

Prezenta propunere de regulament se bazează pe articolul 164 din TFUE. Regulamentul (UE) nr. […] al Consiliului stabilește cadrul în care se înscrie acțiunea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune și stabilește, în special, obiectivele tematice, principiile și normele cu privire la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control.

În acest cadru general, prezenta propunere definește misiunea FSE și domeniul de aplicare al acestuia, precum și prioritățile de investiții asociate care vizează obiectivele tematice, și prevede dispoziții specifice privind programele operaționale cofinanțate prin FSE și privind cheltuielile eligibile.

FSE își va desfășura activitatea în contextul articolului 174 din TFUE, care îndeamnă Uniunea Europeană să își consolideze coeziunea economică, socială și teritorială și să promoveze o dezvoltare armonioasă generală prin reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și promovarea dezvoltării în regiunile defavorizate.

Astfel cum s-a evidențiat în revizuirea bugetului UE, „bugetul UE ar trebui utilizat pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune”[8]. Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității, deoarece sarcinile FSE sunt prevăzute în tratat, iar politica este pusă în aplicare în conformitate cu principiul gestiunii partajate și respectând competențele instituționale ale statelor membre și ale regiunilor.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

În propunerea Comisiei privind un cadru financiar multianual, politicii de coeziune i se alocă 376 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.

Bugetul propus pentru perioada 2014-2020 || Miliarde EUR || Cota minimă alocată FSE || Suma minimă alocată FSE Miliarde EUR

Regiuni mai puțin dezvoltate Regiuni în tranziție Regiuni mai dezvoltate Cooperare teritorială Fondul de coeziune Alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice și cu densitate redusă a populației || 162,6 38,9 53,1 11,7 68,7 0,926 || 25 % 40 % 52 % - - - || 40,7 15,6 27,6 - - -

Facilitatea „Conectarea Europei” în domeniul transporturilor, al energiei și al TIC || 40 de miliarde EUR (la care se adaugă alte 10 miliarde EUR asigurate din Fondul de coeziune) || - ||

* Toate cifrele sunt exprimate în prețurile constante din 2011.

În vederea îmbunătățirii capacității fondurilor de a îndeplini obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, prezenta propunere stabilește cotele minime alocate FSE pentru fiecare categorie de regiuni definite în propunerea de regulament general. Ca urmare, FSE beneficiază de o cotă minimă totală de 25 % din bugetul alocat pentru politica de coeziune (excluzând alocarea pentru facilitatea „Conectarea Europei”), și anume 84 de miliarde EUR. Alocarea minimă indicată pentru FSE include bugetul aferent viitoarei propuneri a Comisiei privind sprijinul alimentar acordat pentru persoanele cele mai defavorizate (2,5 miliarde EUR).

5.           REZUMATUL CONȚINUTULUI REGULAMENTULUI

În ceea ce privește domeniul de aplicare, proiectul de regulament privind FSE pentru perioada 2014-2020 propune ca FSE să vizeze patru „obiective tematice” în întreaga Uniune Europeană: (i) promovarea ocupării forței de muncă și a mobilității lucrătorilor; (i) efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții; (iii) promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; (iv) consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice. Fiecare obiectiv tematic este transpus în categorii de intervenție sau „priorități de investiții”. În plus, FSE ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi susținerea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neinfluențabilă de schimbările climatice și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, intensificarea utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării, precum și creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii.

Concentrarea finanțării este necesară pentru a realiza un impact suficient și demonstrabil. În vederea asigurării acestei concentrări, se propun următoarele:

– sprijinul pentru capacitatea administrativă ar trebui limitat la statele membre cu regiuni mai puțin dezvoltate sau eligibile pentru Fondul de coeziune;

– cel puțin 20 % din sumele alocate FSE ar trebui utilizate pentru „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”;

– în cadrul programele operaționale, finanțarea ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de „priorități de investiții”.

În plus, proiectul de regulament clarifică și consolidează contribuția FSE la angajamentul Uniunii în favoarea eliminării inegalităților dintre femei și bărbați și prevenirea discriminării. Statele membre ar trebui să combine o abordare integratoare solidă și acțiuni specifice de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați și a nediscriminării.

De asemenea, proiectul de regulament are drept obiectiv de a consolida inovarea socială și cooperarea transnațională în cadrul FSE, prin intermediul unui stimulent sub forma unor rate de cofinanțare mai ridicate pentru axele prioritare aferente acestora, a unor dispoziții specifice în materie de programare și monitorizare și al unui rol mai important al Comisiei în schimbul și difuzarea bunelor practici, a acțiunilor comune și a rezultatelor în cadrul Uniunii.

În ceea ce privește sistemele de monitorizare și evaluare, proiectul de regulament propune standarde minime de calitate și un set de indicatori comuni obligatorii. Aceasta ar trebui să asigure că monitorizarea generează date solide și fiabile care pot fi ușor agregate la nivelul UE și că evaluarea se concentrează asupra evaluării eficienței și a impactului sprijinului FSE.

Proiectul de regulament acordă o mare importanță implicării partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale în materie de programare și punere în aplicare a priorităților și operațiunilor FSE. În acest scop, pentru regiunile și țările mai puțin dezvoltate, proiectul de regulament prevede ca o sumă corespunzătoare din resursele FSE să fie alocată pentru acțiuni de consolidare a capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor neguvernamentale. Activitățile comune întreprinse de partenerii sociali vor beneficia, de asemenea, de sprijin, luând în considerare rolul esențial al acestora în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale.

În același spirit, proiectul de regulament propune un număr limitat de norme de eligibilitate specifice pentru a facilita accesul beneficiarilor mai mici și al operațiunilor de dimensiuni mai reduse la finanțarea acordată din FSE, precum și luarea în considerare a faptului că operațiunile și beneficiarii FSE au un caracter diferit, comparativ cu alte fonduri. Pentru ca beneficiarii să profite de simplificare, proiectul de regulament propune extinderea utilizării opțiunilor de costuri simplificate, inclusiv introducând obligativitatea folosirii acestora în cazul operațiunilor de dimensiuni mai reduse. Aceste prevederi vor diminua sarcina administrativă suportată de beneficiari și de autoritățile de gestionare, consolidând orientarea FSE spre obținerea de rezultate și vor contribui la reducerea ratelor de eroare.

În fine, sunt introduse dispoziții specifice privind instrumentele financiare pentru a încuraja statele membre și regiunile să utilizeze FSE într-un mod mai avantajos, crescând astfel capacitatea acestuia de a finanța acțiuni de susținere a ocupării forței de muncă, a educației și a incluziunii sociale.   

2011/0268 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 164,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[9],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[10],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[11],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. […] instituie cadrul în care se înscrie acțiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și stabilește, în special, obiectivele tematice, principiile și normele referitoare la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control. Prin urmare, este necesar să se precizeze misiunea și domeniul de aplicare ale Fondului social european, precum și prioritățile de investiții conexe care abordează obiectivele tematice, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate din FSE.

(2) FSE ar trebui să îmbunătățească șansele de angajare, să promoveze educația și învățarea pe tot parcursul vieții și să dezvolte politici de incluziune activă, în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din tratat, contribuind astfel la coeziunea economică, socială și teritorială, în conformitate cu articolul 174 din tratat. În conformitate cu articolul 9 din tratat, FSE ar trebui să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3) Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, să sprijine Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[12]. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și combaterea excluziunii sociale, FSE ar trebui să sprijine statele membre în punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului privind orientările generale referitoare la politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, precum și a deciziilor Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate în conformitate cu articolele 121 și 148 alineatul (4) din tratat. De asemenea, el ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”[13], „Tineretul în mișcare”[14] și „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale”[15] beneficiind de o atenție specială. FSE va sprijini, de asemenea, activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor „O agendă digitală”[16] și „O Uniune a inovării”[17].

(4) Uniunea Europeană se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, evoluția tehnologică, îmbătrânirea crescândă a forței de muncă, precum și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni. Provocările au fost agravate de recenta criză economică și financiară, care a determinat creșterea nivelului șomajului, afectând în special tinerii și alte grupuri vulnerabile, cum ar fi migranții. FSE ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor, efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. În promovarea unei mai bune funcționări a piețelor muncii, prin sporirea mobilității geografice transnaționale a lucrătorilor, FSE ar trebui, în special, să sprijine serviciile europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) în ceea ce privește recrutarea și serviciile conexe de informare, consiliere și orientare la nivel național și transfrontalier.

(5) Pe lângă aceste priorități, eficiența administrației publice ar trebui îmbunătățită, iar capacitatea instituțională a părților interesate care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al politicilor sociale ar trebui să fie consolidată în regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate, în vederea stimulării creșterii economice și a șanselor de angajare.

(6) În același timp, este esențial să se sprijine dezvoltarea și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii europene și să se asigure că, prin dobândirea de competențe adecvate și prin fructificarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, persoanele se pot adapta noilor provocări, cum ar fi trecerea la o economie bazată pe cunoaștere, agenda digitală și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și mai eficientă din punct de vedere energetic. Prin urmărirea principalelor sale obiectivelor tematice, FSE ar trebui să contribuie la abordarea acestor provocări. În acest context, FSE ar trebui să susțină tranziția forței de muncă spre competențe și locuri de muncă mai ecologice, în special în sectoarele eficientizării utilizării energiei, energiei regenerabile și transporturilor durabile, luând în considerare intențiile Uniunii de a majora la cel puțin 20 % procentul din bugetul UE alocat pentru aducerea în prim-plan a aspectelor legate de climă, reunind contribuții din diferite domenii de politici.

(7) FSE ar trebui să contribuie la realizarea Strategiei Europa 2020, asigurând o mai mare concentrare a sprijinului pentru prioritățile Uniunii Europene. FSE ar trebui, în special, să își intensifice sprijinul în favoarea combaterii excluziunii sociale și a sărăciei, prin asigurarea unei alocări minime. În conformitate cu nivelul de dezvoltare al regiunilor care beneficiază de sprijin, alegerea și numărul priorităților de investiții susținute din FSE ar trebui, de asemenea, limitate.

(8) Pentru a se asigura o monitorizare mai strictă și o mai bună evaluare a rezultatelor obținute la nivel european datorită acțiunilor sprijinite din FSE, ar trebui să se stabilească un set comun de indicatori de realizare și de rezultat.

(9) Punerea în aplicare eficientă și efectivă a acțiunilor sprijinite din FSE depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii teritoriali și socioeconomici relevanți, în special partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale. Prin urmare, este necesar ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale în punerea în aplicare a FSE.

(10) Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că punerea în aplicare a priorităților finanțate din FSE contribuie la promovarea egalității între femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din tratat. Evaluările efectuate au arătat importanța luării în considerare a aspectului apartenenței la unul dintre sexe în toate dimensiunile programelor, asigurându-se, în același timp, că sunt întreprinse acțiuni specifice de promovare a egalității între femei și bărbați.

(11) În conformitate cu articolul 10 din tratat, punerea în aplicare a priorităților finanțate din FSE ar trebui să contribuie la combaterea discriminării pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. FSE ar trebui să sprijine îndeplinirea obligației în temeiul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, inter alia, educația, ocuparea unui loc de muncă și accesibilitatea. FSE ar trebui, de asemenea, să promoveze tranziția de la asistența instituțională la cea acordată la nivelul comunității.

(12) Este esențial să se acorde sprijin inovării sociale pentru ca politicile să răspundă mai bine schimbării sociale, precum și să încurajeze și să sprijine întreprinderile sociale inovatoare. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE.

(13) Cooperarea transnațională are o importantă valoare adăugată și este necesară pentru consolidarea rolului Comisiei în facilitarea schimburilor de experiență și în coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante.

(14) Mobilizarea părților interesate regionale și locale este necesară pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și realizarea obiectivelor sale principale. Pactele teritoriale, inițiativele locale pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală elaborate de comunități și strategiile de dezvoltare urbană durabilă pot fi utilizate și susținute pentru a implica mai activ autoritățile regionale și locale, orașele, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale în punerea în aplicare a programelor.

(15) Regulamentul (UE) nr. […] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor trebuie stabilite la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice.

(16) Pentru a simplifica utilizarea FSE și a reduce riscul de erori și având în vedere caracterul specific al operațiunilor sprijinite din FSE, este oportun să se prevadă dispoziții care să completeze articolele 57 și 58 din Regulament (UE) nr. […].

(17) Statele membre și regiunile ar trebui încurajate să utilizeze FSE într-un mod mai avantajos prin intermediul unor instrumente financiare pentru a sprijini, de exemplu, studenții, crearea de locuri de muncă, mobilitatea lucrătorilor, incluziunea socială și antreprenoriatul social.

(18) Competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a defini baremurile standard pentru costurile unitare și sumele forfetare, precum și valorile maxime ale acestora, conform diferitelor tipuri de operațiuni, precum și pentru a stabili normele și condițiile specifice aplicabile garanțiilor bazate pe politici. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(19) Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999[18]. Prin urmare, regulamentul respectiv ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1 Obiect

Prezentul regulament stabilește misiunea Fondului social european (FSE), domeniul de aplicare a asistenței acordate prin intermediul lui, dispoziții specifice și tipurile de cheltuieli eligibile pentru asistență.

Articolul 2 Misiune

1. FSE promovează niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și de calitate a locurilor de muncă, sprijină mobilitatea geografică și profesională a lucrătorilor, facilitează adaptarea acestora la schimbare, încurajează un nivel ridicat de educație și formare, promovează egalitatea între femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea, îmbunătățește incluziunea socială și combate sărăcia, contribuind astfel la realizarea priorităților Uniunii Europene în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

2. FSE își îndeplinește misiunea prin sprijinirea statelor membre în îndeplinirea priorităților și a obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. FSE sprijină elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor, ținând seama de orientările integrate pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[19] și de recomandările Consiliului privind programele naționale de reformă.

3. Beneficiarii FSE sunt persoane, inclusiv grupuri dezavantajate, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migranții, minoritățile etnice, comunitățile marginalizate și persoanele care se confruntă cu excluziunea socială. De asemenea, FSE acordă sprijin întreprinderilor, sistemelor și structurilor, pentru a facilita adaptarea acestora la noile provocări și pentru a promova buna guvernanță și punerea în aplicare a reformelor, în special în domeniile ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale.

Articolul 3 Domeniul de aplicare a sprijinului

1. În cadrul obiectivelor tematice enumerate mai jos și în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. […], FSE sprijină următoarele priorități de investiții:

(a) promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor prin:

(i)      acces la locuri de muncă pentru solicitanții de locuri de muncă și persoanele inactive, inclusiv inițiative locale de ocupare a forței de muncă, precum și sprijin pentru mobilitatea lucrătorilor;

(ii)      integrare durabilă pe piața muncii a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare profesională;

(iii)     activitate independentă, antreprenoriat și înființare de întreprinderi;

(iv)     egalitate între femei și bărbați și reconcilierea vieții profesionale cu cea privată;

(v)     adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor;

(vi)     îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate;

(vii)    modernizarea și consolidarea instituțiilor de pe piața muncii, inclusiv acțiuni pentru îmbunătățirea mobilității transnaționale a lucrătorilor;

(b) efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții prin:

(i)      reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și promovarea accesului egal la învățământ preșcolar, primar și secundar de bună calitate;

(ii)      îmbunătățirea calității, a eficienței și a deschiderii învățământului terțiar și a celui echivalent în vederea creșterii participării și a nivelului de educație;

(iii)     creșterea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, actualizarea competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și sporirea importanței pe piața muncii a educației și a sistemelor de formare;

(c) promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin:

(i)      incluziune activă;

(ii)      integrarea comunităților marginalizate, cum ar fi romii;

(iii)     combaterea discriminării pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

(iv)     creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general;

(v)     promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale;

(vi)     strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității;

(d) creșterea capacității instituționale și a eficienței administrației publice prin:

(i)      efectuarea de investiții în capacitatea instituțională și în eficiența administrațiilor și a serviciilor publice în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări și a bunei guvernanțe;          Această prioritate de investiții este aplicabilă doar pe întreg teritoriul statelor membre care au cel puțin o regiune NUTS de nivel 2, astfel cum este definită la articolul 82 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. […] sau în statele membre eligibile pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune.

(ii)      consolidarea capacităților pentru părțile interesate care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al politicilor sociale, precum și pacte sectoriale și teritoriale în vederea mobilizării în favoarea realizării de reforme la nivel național, regional și local.

2. Prin prioritățile de investiții prevăzute la alineatul (1), FSE contribuie, de asemenea, la alte obiective tematice enumerate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. […], în principal prin:

(a) sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neinfluențabilă de schimbările climatice, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și durabilă din punct de vedere ecologic, prin reforma sistemelor de educație și formare, adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu și de energie;

(b) îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor, prin dezvoltarea competențelor digitale, investiții în e-incluziune și în competențe antreprenoriale conexe;

(c) consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării, prin dezvoltarea studiilor postuniversitare, formarea cercetărilor, activități de colaborare în rețea și parteneriate între instituții de învățământ superior, centre de cercetare și tehnologice și întreprinderi;

(d) creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, prin promovarea adaptabilității întreprinderilor și a lucrătorilor, precum și prin sporirea investițiilor în capitalul uman.

Articolul 4 Coerență și concentrare tematică

1. Statele membre se asigură că strategia și acțiunile prevăzute în programele operaționale sunt coerente și concentrate asupra abordării provocărilor identificate în cadrul programelor naționale de reformă și al recomandărilor relevante ale Consiliului, formulate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat, pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, educația și reducerea sărăciei.

2. În fiecare stat membru, cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE sunt alocate obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei” prevăzut la articolul 9 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. […].

3. Statele membre urmăresc realizarea concentrării tematice, conform următoarelor modalități:

(a) în ceea ce privește regiunile mai dezvoltate, statele membre concentrează 80 % din suma alocată fiecărui program operațional în vederea îndeplinirii a cel mult patru priorități de investiții stabilite la articolul 3 alineatul (1);

(b) în ceea ce privește regiunile de tranziție, statele membre concentrează 70 % din suma alocată fiecărui program operațional în vederea îndeplinirii a cel mult patru priorități de investiții stabilite la articolul 3 alineatul (1);

(c) în ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, statele membre concentrează 60 % din suma alocată fiecărui program operațional în vederea îndeplinirii a cel mult patru priorități de investiții stabilite la articolul 3 alineatul (1).

Articolul 5 Indicatori

1. Indicatorii comuni, astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament, precum și indicatorii specifici de program, sunt utilizați în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) și articolul 87 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. […]. Toți indicatorii sunt exprimați în cifre absolute.         Indicatorii comuni și indicatorii specifici de program în materie de realizare se referă la operațiuni puse în aplicare parțial sau în totalitate. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor susținute, se stabilesc valori-țintă cuantificate cumulativ pentru anul 2022. Indicatorii de referință se stabilesc la zero.       Indicatorii comuni și indicatorii specifici de program în materie de rezultat se referă la axele prioritare sau la subprioritățile stabilite în cadrul unei axe prioritare. Indicatorii de referință utilizează cele mai recente date disponibile. Se stabilesc valori-țintă cuantificate cumulativ pentru anul 2022.

2. Odată cu rapoartele anuale de punere în aplicare, autoritatea de gestionare transmite electronic date structurate pentru fiecare prioritate de investiții. Datele se referă la clasificarea pe categorii și la indicatorii de realizare și de rezultat.

Capitolul II Dispoziții specifice privind programarea și punerea în aplicare

Articolul 6 Implicarea partenerilor

1. Implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate, în special organizații neguvernamentale, în punerea în aplicare a programelor operaționale, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. […], poate lua forma unor granturi globale, astfel cum sunt definite la articolul 112 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. […]. Într-un astfel de caz, programul operațional precizează componenta programului vizată de grantul global, inclusiv alocarea financiară indicativă pentru fiecare axă prioritară a componentei respective.

2. În scopul de a încuraja participarea adecvată a partenerilor sociali la acțiunile sprijinite din FSE, autoritățile care gestionează un program operațional într-o regiune, astfel cum este definită la articolul 82 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. […], sau în state membre eligibile pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune, se asigură că o sumă corespunzătoare din resursele FSE este alocată acțiunilor de consolidare a capacităților, sub formă de cursuri de formare, măsuri de colaborare în rețea și consolidare a dialogului social, precum și activităților întreprinse în comun de partenerii sociali.

3. În scopul de a încuraja participarea adecvată și accesul organizațiilor neguvernamentale la acțiunile sprijinite din FSE, în special în domeniile incluziunii sociale, egalității între bărbați și femei și egalității de șanse, autoritățile care gestionează un program operațional într-o regiune, astfel cum este definită la articolul 82 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. […], sau în state membre eligibile pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune, se asigură că o sumă corespunzătoare din resursele FSE este alocată consolidării capacităților organizațiilor neguvernamentale.

Articolul 7 Promovarea egalității de șanse între bărbați și femei

Statele membre și Comisia asigură promovarea egalității între bărbați și femei prin acordarea unei importanțe de prim ordin acestui aspect, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. […], și prin anumite acțiuni punctuale specifice, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv), în special în scopul creșterii participării durabile a femeilor în ocuparea forței de muncă și a creșterii numărului de femei angajate, al reducerii segregării bazate pe apartenența de sex pe piața muncii, al combaterii stereotipurilor aferente apartenenței de sex în domeniul educației și formării și al promovării reconcilierii vieții profesionale a bărbaților și a femeilor cu viața privată.

Articolul 8 Promovarea egalității de șanse și nediscriminarea

Statele membre și Comisia promovează egalitatea de șanse pentru toți, inclusiv accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, prin acordarea unei importanțe de prim ordin principiului nediscriminării, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. […], precum și prin acțiuni specifice în cadrul priorităților de investiții, astfel cum sunt definite la articolul 3 și, în special, la articolul 3 alineatul (1) litera (c) punctul (iii). Astfel de acțiuni vizează persoanele expuse riscului de discriminare și persoanele cu handicap, în vederea creșterii participării acestora pe piața muncii, a consolidării incluziunii sociale a acestora, a reducerii inegalităților în ceea ce privește nivelul de educație și starea de sănătate și a facilitării tranziției de la asistența instituțională la cea acordată la nivelul comunității.

Articolul 9 Inovare socială

1. FSE promovează inovarea socială în toate sectoarele care intră în domeniul său de aplicare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din prezentul regulament, în special în scopul testării și aplicării la scară largă a soluțiilor inovatoare pentru a răspunde nevoilor sociale.

2. În cadrul programelor lor operaționale, statele membre identifică teme pentru inovare socială, care corespund nevoilor lor specifice.

3. Comisia facilitează consolidarea capacităților în materie de inovare socială, în special prin sprijinirea învățării reciproce, crearea de rețele de colaborare și diseminarea bunelor practici și metodologii.

Articolul 10 Cooperare transnațională

1. Statele membre sprijină cooperarea transnațională în scopul promovării învățării reciproce, sporind, astfel, eficacitatea politicilor susținute din FSE. Cooperarea transnațională implică parteneri din cel puțin două state membre.

2. Statele membre pot selecta teme de cooperare transnațională pe baza unei liste propuse de către Comisie și aprobate de către Comitetul FSE.

3. Comisia facilitează cooperarea transnațională privind temele prevăzute la alineatul (2) prin intermediul învățării reciproce și al unor acțiuni coordonate sau comune. În special, Comisia utilizează o platformă la nivelul UE pentru a facilita schimbul de experiență, consolidarea capacităților și colaborarea în rețea, precum și difuzarea rezultatelor relevante. În plus, Comisia dezvoltă un cadru de punere în aplicare coordonată, inclusiv criterii comune de eligibilitate, tipuri de acțiuni și calendarul acestora, precum și abordări metodologice comune pentru monitorizare și evaluare, în vederea facilitării cooperării transnaționale.

Articolul 11 Dispoziții specifice fondului privind programele operaționale

1. Prin derogare de la articolul 87 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […], programele operaționale pot stabili axe prioritare pentru punerea în aplicare a inovării sociale și a cooperării transnaționale, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10.

2.           Prin derogare de la articolul 109 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […], rata maximă de cofinanțare prevăzută pentru axele prioritare se majorează cu zece puncte procentuale, dar nedepășind 100 %, în cazul în care o axă prioritară vizează în întregime inovarea socială sau cooperarea transnațională ori o combinație a celor două.

3.           Pe lângă dispozițiile de la articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […], programele operaționale stabilesc, de asemenea, contribuția acțiunilor planificate care beneficiază de sprijin din FSE:

(e) la obiectivele tematice enumerate la articolul 9 alineatele (1) - (7) din Regulamentul (UE) nr. […] în funcție de axa prioritară, după caz;

(f) la inovarea socială și cooperarea transnațională, astfel cum se prevede la articolele 9 și 10, în cazul în care acestea nu sunt reglementate de o axă prioritară dedicată.

Articolul 12 Dispoziții specifice privind regimul caracteristicilor teritoriale specifice

1.           FSE poate sprijini strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității, astfel cum se prevede la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. […], pacte teritoriale și inițiative locale pentru ocuparea forței de muncă, educație și incluziune socială, precum și investiții teritoriale integrate (ITI), astfel cum se prevede la articolul 99 din Regulament (UE) nr. […].

2.           Completând intervențiile FEDR, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. [FEDR], FSE poate sprijini strategii de dezvoltare urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru abordarea provocărilor economice, ecologice și sociale care afectează zonele urbane ale orașelor enumerate în contractul de parteneriat.

Capitolul III Dispoziții specifice privind gestiunea financiară

Articolul 13 Eligibilitatea cheltuielilor

1. FSE acordă sprijin cheltuielilor eligibile care, în pofida dispozițiilor articolului 109 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. […], pot include orice resurse financiare constituite în mod colectiv de către angajatori și lucrători.

2. Prin derogare de la articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. […], FSE poate acorda sprijin cheltuielilor angajate pentru operațiuni care au loc în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții:

(g) operațiunea este în beneficiul zonei vizate de program;

(h) obligațiile autorităților referitoare la program în ceea ce privește gestionarea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de către autoritățile responsabile de programul în cadrul căruia operațiunea respectivă este susținută sau acestea încheie acorduri cu autoritățile din statul membru în care operațiunea este pusă în aplicare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (2) litera (a) și a obligațiilor în ceea ce privește gestionarea, controlul și auditul operațiunii.

3. În plus față de cheltuielile prevăzute la articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […], achiziționarea de infrastructură, terenuri și bunuri imobiliare nu este eligibilă pentru o contribuție din partea FSE.

4. Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea FSE, cu condiția ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț și ca acestea să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile.

Articolul 14 Opțiuni de costuri simplificate

1. În plus față de metodele prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (UE) nr. […], Comisia poate rambursa cheltuielile efectuate de către statele membre pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare definite de către Comisie. Sumele calculate pe această bază sunt considerate drept sprijin public plătit beneficiarilor și drept cheltuieli eligibile, în sensul aplicării Regulamentului (UE) nr. […]

În acest scop, în conformitate cu articolul 16, Comisia are competența de a adopta acte delegate privind tipul de operațiuni vizate, definițiile baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare, precum și valorile maxime ale acestora, care pot fi ajustate conform metodelor aplicabile convenite de comun acord.

Obiectivul exclusiv al auditului financiar este de a verifica îndeplinirea condițiilor în vederea rambursării de către Comisie, pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare și sume forfetare.

În cazul utilizării acestor forme de finanțare, statul membru poate să aplice propriile sale practici contabile pentru susținerea operațiunilor. În sensul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) nr. […], aceste practici contabile și sumele rezultate nu fac obiectul unui audit efectuat de către autoritatea de audit sau de către Comisie.

2. În conformitate cu articolul 57 alineatul (1) litera (d) și alineatul (4) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. […], o rată fixă de până la 40 % din costurile directe de personal eligibile poate fi folosită pentru a acoperi restul costurilor eligibile ale unei operațiuni.

3. Granturile rambursate pe baza costurilor eligibile ale operațiunilor, determinate prin finanțare forfetară, baremurile standard pentru costurile unitare și sumele forfetare, astfel cum se prevede la articolul 57 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […], pot fi calculate de la caz la caz prin trimitere la un proiect de buget convenit ex ante de către autoritatea de gestionare, în cazul în care finanțarea publică nu depășește 100 000 EUR.

4. Granturile în cazul cărora finanțarea publică nu depășește 50 000 EUR se acordă sub formă de sume forfetare sau de baremuri standard pentru costuri unitare, cu excepția operațiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul unei scheme de ajutor de stat.

Articolul 15 Instrumente financiare

1. În temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) nr. […], FSE poate sprijini acțiuni și politici care fac parte din domeniul său de aplicare prin intermediul unor instrumente financiare, cum ar fi scheme de partajare a riscului, participații și creanțe, fonduri de garantare, fonduri de participare și fonduri de acordare împrumuturi.

2. FSE poate fi utilizat pentru a îmbunătăți accesul la piețele de capital pentru organismele publice și private de la nivel național și regional responsabile de punerea în aplicare a unor acțiuni și politici care fac parte din domeniul de aplicare a FSE și a programului operațional prin „garanții bazate pe politicile FSE”, sub rezerva aprobării de către Comisie.

Comisia are competența de a adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 16, pentru a defini norme și condiții specifice privind cererile statelor membre, inclusiv plafoane pentru garanții bazate pe politici, asigurând, în special, că utilizarea lor nu duce la niveluri excesive ale datoriei organismelor publice.

Fiecare cerere este evaluată de către Comisie, iar aceasta aprobă fiecare „garanție bazată pe politicile FSE”, cu condiția ca aceasta să intre sub incidența programului operațional prevăzut la articolul 87 din Regulamentul (UE) nr. […] și să fie în conformitate cu normele și condițiile specifice stabilite.      

Capitolul IV Delegarea de competențe și dispoziții finale

Articolul 16 Exercitarea delegării

1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2. Delegarea de competențe prevăzută la articolul 14 alineatul (1) și la articolul 15 alineatul (2) se conferă pentru o perioadă nedeterminată, începând cu 1 ianuarie 2014.

3. Delegarea de competențe prevăzută la articolul 14 alineatul (1) primul paragraf și la articolul 15 alineatul (2) al doilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Revocarea intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară precizată în text. Revocarea nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentul European și Consiliul cu privire la acesta.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1) primul paragraf și al articolului 15 alineatul (2) al doilea paragraf intră în vigoare doar dacă nicio obiecție nu a fost formulată de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de 2 luni de la notificarea Parlamentului European și a Consiliului cu privire la actul respectiv sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Acest termen se prelungește cu 2 luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17 Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 se abrogă cu începere de la 1 ianuarie 2014.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 18 Clauză de revizuire

Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament până la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 164 din tratat.

Articolul 19 Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXĂ Indicatorii comuni de realizare și de rezultat privind investițiile realizate din FSE

(1) Indicatori comuni de realizare privind participanții

Participanți[20] sunt persoanele care beneficiază în mod direct de o investiție din FSE, care pot fi identificate, cărora li se pot solicita caracteristicile și pentru care sunt angajate cheltuieli specifice. Ceilalți beneficiari nu ar trebui să fie considerați participanți.

· șomeri, inclusiv șomeri pe termen lung*;

· șomeri pe termen lung*;

· persoane inactive*;

· persoane inactive, care nu urmează studii sau cursuri de formare*;

· angajați, inclusiv lucrători care desfășoară o activitate independentă*;

· persoane cu vârsta sub 25 de ani*;

· persoane cu vârsta peste 54 de ani*;

· persoane cu studii primare (ISCED 1) sau gimnaziale (ISCED 2)*;

· persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;

· persoane cu studii superioare (ISCED 5 – 8)*;

· migranți, persoane de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii) **;

· persoane cu handicap**;

· alte persoane defavorizate **.

Numărul total de participanți se calculează automat, pe baza indicatorilor de realizare.

Aceste date privind participanții care iau parte la o operațiune sprijinită din FSE trebuie furnizate în rapoartele anuale de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatele (1) și (2) și la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […]. Toate datele trebuie defalcate în funcție de sex. 

(2) Indicatori comuni de realizare pentru entități

· numărul de proiecte puse în aplicare integral sau parțial de parteneri sociali sau de organizații neguvernamentale;

· numărul de proiecte care se adresează administrațiilor publice sau serviciilor publice;

· numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin.

Aceste date trebuie furnizate în rapoartele anuale de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatele (1) și (2) și la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […].        

(3) Indicatori comuni de rezultat imediat privind participanții

· persoane inactive recent angajate în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant;

· persoane care urmează studii/cursuri de formare la încetarea calității de participant;

· persoane care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant;

· persoane care au un loc de muncă la încetarea calității de participant.

Aceste date trebuie furnizate în rapoartele anuale de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatele (1) și (2) și la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. […]. Toate datele trebuie defalcate în funcție de sex.      

(4) Indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung privind participanții

· persoane care au un loc de muncă la 6 luni după încetarea calității de participant;

· lucrători care desfășoară o activitate independentă la 6 luni după încetarea calității de participant;

· persoane a căror situație pe piața muncii s-a îmbunătățit la 6 luni după încetarea calității de participant.

Aceste date trebuie furnizate în rapoartele anuale de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. […]. Datele trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărei axe prioritare sau subprioritare. Valabilitatea internă a eșantionului ar trebui asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivel de axă prioritară sau subprioritară. Toate datele trebuie defalcate în funcție de sex.

[1]               Al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, noiembrie 2010.

[2]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și parlamentele naționale: Revizuirea bugetului UE, COM(2010) 700, 19.10.2010.

[3]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un buget pentru Europa 2020, COM (2011) 500, 29.6.2011.

[4]               Document de lucru al serviciilor Comisiei: Rezultatele consultării publice referitoare la concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, SEC (2011) 590 final, 13.5.2011.

[5]               Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2010 referitoare la viitorul Fondului social european, P7_TA(2010)0357.        Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 2010 referitoare la politica de coeziune și regională a UE după 2013, P7_TA(2010)0356.

[6]               JO C 132, 3.5.2011, p. 8.

[7]               JO C 166, 7.6.2011, p. 8.

[8]               COM(2010) 700, 19.10.2010.

[9]               JO C , , p. .

[10]             JO C , , p. .

[11]             JO C , , p. .

[12]             COM(2010) 2020 final, 3.3.2010.

[13]             COM(2010) 682 final, 23.11.2010.

[14]             COM(2010) 477 final, 15.9.2010.

[15]             COM(2010) 758 final, 16.12.2010.

[16]             COM(2010) 245 final/2, 26.8.2010.

[17]             COM(2010) 546 final, 6.10.2010.

[18]             JO L 210, 31.7.2006, p. 12.

[19]             Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și al Uniunii (JO L 191, 23.7.2010, p. 28 – 34) și Decizia Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46 – 51).

[20]             Dispozițiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie să fie conforme cu dispozițiile Directivei 95/46 din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special articolele 7 și 8.    Datele raportate privind indicatorii marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din directiva menționată anterior. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c)]. Pentru definiția operatorului, a se vedea articolul 2 din directiva menționată anterior.      Datele raportate privind indicatorii marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 8 din directiva menționată anterior. Sub rezerva unor garanții corespunzătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare față de cele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) fie în legislația internă, fie prin decizia autorității de supraveghere [articolul 8 alineatul (4)].