52011PC0335

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

- Scopul și obiectivele propunerii

Obiectivul prezentei propuneri este punerea în aplicare a unei anchete la nivelul gospodăriilor/persoanelor din Uniunea Europeană privind securitatea față de criminalitate. O astfel de anchetă va furniza informații asupra prevalenței unor tipuri specifice de infracțiuni (rata de victimizare) și asupra altor aspecte privitoare la sentimentul de securitate al cetățenilor. Aceste informații ar fi valoroase deoarece ar completa cifrele privind criminalitatea provenite din surse administrative (cum ar fi rapoartele de poliție) cunoscute ca fiind dificil de comparat între statele membre.

- Context general

Lipsa de informații comparabile privind criminalitatea la nivelul UE a fost pusă în evidență de Consiliul European în Programul de la Haga din 2005. Pentru a răspunde la acesta, Comisia a stabilit un Plan de acțiune 2006-2010 privind îmbunătățirea metodelor pentru măsurarea criminalității, în care era de asemenea prevăzută elaborarea unei anchete pilot la nivelul gospodăriilor UE privind victimele actelor criminale. Programul de la Stockholm (2009) a subliniat faptul că eforturile din acest domeniu ar trebui urmate de o punere practică în aplicare. Prin urmare, se propune efectuarea în 2013 a unei anchete la nivelul UE pe baza metodologiei convenite în prezent cu părțile interesate în cauză.

- Dispozițiile în vigoare privind problema vizată de propunere

Nu există dispoziții privind problema vizată de propunere.

- Coerența cu alte politici și obiective ale UE

Propunerea are ca obiectiv simplificarea situației actuale, în care au fost elaborate o serie de anchete naționale, fiecare dintre acestea având ca scop măsurarea criminalității și a securității la nivel național. Este foarte probabil că alte anchete de acest tip vor fi elaborate de statele membre, cu excepția cazului în care li se oferă posibilitatea să adopte un model comun. Modelul elaborat în strânsă cooperare cu statele membre va pune la dispoziție date comparabile și va elimina riscul potențial de irosire a resurselor de către statele membre printr-o muncă de elaborare paralelă. El prezintă avantajul unei simplificări a statisticilor europene, conform Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru deceniul următor. El consacră principiile Codului de bune practici al statisticilor europene legate de angajamentul privind calitatea, o metodologie solidă, rentabilitate, relevanță, acuratețe și fiabilitate, coerență și comparabilitate.

Decizia nr. 1578/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 privind programul statistic comunitar pentru perioada 2008-2012[1] prevede elaborarea de statistici europene privind fenomenul infracțional și aspectele legate de victime. Programul de lucru statistic anual pentru 2011 se referă în mod specific la punerea în aplicare a unei anchete la nivel de gospodării/persoane privind victimele actelor criminale.

Până acum, nu există date provenind din anchete privind criminalitatea și securitatea persoanelor și a gospodăriilor pentru întreg teritoriul UE. Datele administrative privind fenomenul infracțional (pe baza rapoartelor de poliție etc.) au fost colectate în mod informal și publicate începând cu 2006. Este, în general, recunoscut că aceste date prezintă o comparabilitate limitată de faptul că diferențele sistemelor juridice și metodele de înregistrare din statele membre și că dificultățile nu pot fi depășite decât într-o manieră limitată. O anchetă oferă posibilitatea de a colecta informații comparabile, fondate pe o metodologie comună și un chestionar comun.

Informațiile care urmează a fi colectate prin intermediul acestui instrument statistic prezintă un interes fundamental în domeniul justiției și afacerilor interne. Ele răspund direct imperativelor politice formulate în programul de la Haga și de la Stockholm.

Este din ce în ce mai recunoscut faptul că absența criminalității și a sentimentului de insecuritate personală contribuie într-o manieră importantă la bunăstarea cetățenilor. Raportul Comisiei privind măsurarea performanței economice și a progresului social („raportul Stiglitz”, 2009), preconiza că ar trebui să fie elaborați noi indicatori ai bunăstării sociale pentru a echilibra măsurarea tradițională a progresului economic precum PIB-ul. Propunând indicatori ai calității vieții, raportul a abordat aspecte precum sentimentul securității personale și a examinat situațiile trăite de victimele actelor criminale. Rolul pe care îl pot juca anchetele existente la nivelul gospodăriilor în măsurarea acestor fenomene a făcut de asemenea obiectul unei dezbateri. Existența unei anchete la nivelul UE va permite explorarea acestei dimensiuni pentru ansamblul Europei, sub o formă coerentă și comparabilă.

REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

- Schimburi/discuții interne între serviciile Comisiei

Principalele servicii în cauză în cursul procesului de elaborare au fost DG Justiție, Libertate și Securitate (JLS) și Eurostat. Rolul DG JLS a fost asumat de curând de DG HOME. Comunicarea a fost frecventă și regulată pe tot parcursul procesului de elaborare, incluzând atât discuțiile bilaterale, cât și participarea reciprocă la toate reuniunile cu părțile interesate menționate mai jos.

- Consultarea părților interesate

Un grup de experți a fost instituit în cadrul Planului de acțiune al Comisiei 2006-2010 în vederea elaborării de statistici privind criminalitatea și justiția penală. Acest grup era compus din experți naționali în domeniul justiției și afacerilor externe provenind din ansamblul statelor membre, precum și experți internaționali proveniți din mediul economic, organizații internaționale etc. Cu ocazia fiecărei reuniuni anuale a acestui grup de experți, cerințele anchetei și indicatorii care urmează a fi prezentați au făcut obiectul unor discuții. Au fost schimbate informații prin intermediul unui site internet specializat accesibil prin CIRCA. Au fost studiate aspecte detaliate prin intermediul consultațiilor scrise ale grupului.

Pe baza unui chestionar difuzat membrilor grupului de experți, a fost întocmită o listă de indicatori-cheie, incluzând frecvența fenomenelor semnalate și gradul lor de importanță. Acești indicatori au inclus un număr de preocupări tradiționale (spargere, furt, violență fizică etc.) precum și preocupări pentru evoluții mai recente cum ar fi criminalitatea informatică și diferite tipuri de fraudă. Percepția publică a chestiunilor de securitate și sentimentul de securitate au făcut parte din alte preocupări subliniate. Acești indicatori au format o parte centrală a procesului de elaborare și au fost actualizați în funcție de nevoi printr-un proces de consultare regulat.

- Obținerea și utilizarea expertizei

Expertiza a fost obținută de la un număr de experți internaționali în cadrul unei proceduri de ofertare. Acestea au inclus Institutul european pentru prevenirea infracționalității HEUNI, o agenție a ONU, care a redactat chestionarul inițial, și fondatorii anchetei internaționale privind victimele criminalității ( International Crime Victims Survey - ICVS), singura tentativă precedentă de a stabili o anchetă internațională în domeniu. O colaborare strânsă a fost de asemenea întreținută cu Biroul Națiunilor Unite pentru combaterea drogurilor și a criminalității (UNODC) și Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, care au lansat un proces similar la nivel internațional.

Conceptul metodologic a fost supervizat de grupul de lucru al Eurostat pentru statisticile privind criminalitatea și elaborarea detaliată a fost încredințată unui grup operativ al statelor membre. Experiența dobândită de țările respective (în jur de zece) care desfășoară deja anchete naționale a putut astfel fi utilizată.

Pe lângă reuniunile regulate, informațiile au fost difuzate pe un site internet specializat accesibil prin intermediul CIRCA. Directorii europeni pentru statistici sociale și Comitetul sistemului statistic european au fost informați cu regularitate de stadiul evoluției proiectului.

Metodologia adoptată se inspiră foarte mult din cea expusă în manualul Națiunilor Unite, la care Eurostat și anumite state membre ale UE au contribuit, de asemenea. Modelul de anchetă propus face obiectul unui proiect-pilot realizat în 2008-2009 în șaisprezece state membre care au beneficiat de subvenții pentru acțiune ale Comisiei.

Rezultatele exercițiilor pilot au fost evaluate de experți internaționali și comunicate grupului de lucru și grupului operativ. Modelul propus a fost efectuat cu ocazia unei serii de reuniuni și consultații în 2010, în lumina experiențelor obținute astfel.

- Analiza efectelor și a implicațiilor

Ancheta propusă privind criminalitatea și securitatea va pune la dispoziție, pentru prima dată, informații provenind din fiecare stat membru asupra unui subiect de importanță centrală pentru politica europeană. Recurgerea la metodologii și la formate de raportare comune va permite obținerea de date coerente, comparabile și în consecință, relevante pentru utilizatori, atât la nivel european, cât și național. Statele membre vor juca un rol-cheie în acest exercițiu prin implicarea autorităților statistice naționale care au proceduri bine stabilite în materie de colectare și de procesare a datelor de anchetă.

ASPECTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

- Rezumatul acțiunii propuse

Obiectivul prezentului regulament este stabilirea unui cadru comun pentru producerea de către statele membre a statisticilor europene privind securitatea față de criminalitate, prin colectarea, elaborarea, prelucrarea și transmiterea de date europene armonizate privind criminalitatea și siguranța, bazate pe o anchetă la nivel de gospodării/persoane.

- Temeiul juridic

Articolul 338 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene constituie temeiul juridic al statisticilor europene. Hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul European și Consiliul adoptă măsuri pentru elaborarea de statistici, atunci când este necesar, privind rezultatele activităților Uniunii. Articolul stabilește cerințele pentru elaborarea de statistici, prevăzând că acestea trebuie să se conformeze standardelor privind imparțialitatea, fiabilitatea, obiectivitatea, independența științifică, eficiența costurilor și confidențialitatea informațiilor statistice. Aceasta nu trebuie să implice costuri excesive pentru operatorii economici.

- Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu este de competența exclusivă a Uniunii Europene.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre din motivul următor.

Un aspect esențial al calității oricăror date statistice este coerența și comparabilitatea. Statele membre nu pot să le asigure în măsura necesară fără un cadru european clar, adică o legislație europeană care fixează concepte statistice, formate de raportare și cerințe de calitate comune. În acest scop, se propune un model de anchetă privind criminalitatea și securitatea. Acesta va include o listă de variabile de luat în considerare și un chestionar model.

Măsurile luate de statele membre în mod separat ar afecta în mod negativ interesele statelor membre din următorul motiv.

Majoritatea țărilor care nu dispun încă de anchete naționale privind criminalitatea și siguranța doresc să dezvolte aceste instrumente în scopuri politice. Dacă fiecare dintre acestea ar trebui să conceapă propria anchetă, ar rezulta metodologii și chestionare diferite. Rezultatele nu ar putea fi în acest caz comparate la nivelul UE. Statele membre sunt dornice să poată face comparații între ele și alte țări din UE. Lipsa unui cadru comun care să utilizeze concepte și formate de raportare comune ar periclita sau ar elimina complet posibilitatea de a face schimb de statistici comparabile.

Măsurile la nivelul Uniunii Europene vor îndeplini mai bine obiectivele propunerii din următoarele motive.

Obiectivele propunerii ar putea fi mai bine realizate la nivelul Uniunii Europene pe baza unui act juridic european deoarece numai Comisia poate coordona armonizarea informațiilor statistice la nivelul UE. Pe de altă parte, colectarea de date și elaborarea de statistici comparabile privind turismul poate fi organizată de către statele membre prin utilizarea celor mai adecvate surse și metode pentru a furniza informațiile solicitate. Prin urmare, UE poate acționa în acest sens în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat.

Propunerea vizează armonizarea conceptelor, a subiectelor abordate și a caracteristicilor informațiilor solicitate, a razei de acoperire, a criteriilor calitative, a termenelor și a rezultatelor de raportare, în vederea obținerii unor statistici europene relevante, oportune, comparabile și coerente.

Statele membre vor colecta datele utilizând baza de anchetă națională și vor alege, de asemenea, modul de intervievare pe care îl vor adopta (interviuri față în față, prin telefon, prin poștă, prin internet, etc.) în conformitate cu practicile naționale stabilite.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității.

- Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive.

Regulamentul se limitează la un minim necesar pentru a îndeplini acest obiectiv și nu depășește ceea ce este necesar în acest scop.

El propune introducerea unei noi anchete dacă este necesar, dar permite statelor membre să îndeplinească cerințele modificând anchetele naționale existente.

- Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus: regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

Alte mijloace nu ar fi potrivite din următorul motiv.

Alegerea instrumentului adecvat depinde de scopul legislativ. Date fiind nevoile de informații la nivel european, tendința, în ceea ce privește statisticile europene, a fost aceea de a se utiliza, ca și acte de bază, regulamente mai curând decât directive. Un regulament este preferabil pentru că stabilește aceeași legislație în întreaga Uniune Europeană, nepermițând statelor membre nicio libertate de aplicare incompletă sau selectivă. El este aplicabil în mod direct, ceea ce înseamnă că nu este necesară transpunerea sa în legislația națională. Directivele, pe de altă parte, al căror scop este armonizarea legislațiilor naționale leagă statele membre în ceea ce privește obiectivele lor, dar lasă autorităților naționale alegerea modalităților puse în aplicare pentru a atinge aceste obiective. De asemenea, ele trebuie transpuse în legislația națională. Folosirea unui regulament este în conformitate cu alte acte juridice europene în materie de statistică adoptate începând cu anul 1997.

IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea implică o cheltuială de 12 milioane EUR finanțate din bugetul UE în 2012.

Propunerea cere statelor membre să elaboreze noi anchete (sau, în unele cazuri, să adopte anchetele existente). Elaborarea metodologică este extrem de costisitoare, și în plus, anchetele sociale sunt întotdeauna scumpe din cauza necesității de a plăti salariile anchetatorilor, cheltuielile de deplasare, etc. Prioritatea politică atribuită spațiului de libertate, securitate și justiție în programul Stockholm face oportună acoperirea de până la 90% a costurilor eligibile din bugetul UE.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

- Abrogarea legislației existente

Adoptarea propunerii nu va duce la abrogarea legislației în materie existente.

- Spațiul Economic European

Actul propus se referă la un aspect de interes pentru Spațiul Economic European și, prin urmare, ar trebui extins la acesta.

2011/0146 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind statisticile europene de securitate față de criminalitate

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor[2],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. În programul de la Haga[3], Consiliul European confirmă prioritatea acordată instituirii unui spațiu de libertate, securitate și justiție, răspunzând unei preocupări majore a cetățenilor statelor reuniți în cadrul Uniunii; el salută, în același program, inițiativa Comisiei de a institui instrumente europene de colectare, analiză și comparare a informațiilor legate de criminalitate și de aspectele de securitate în statele membre. Consiliul însărcinează Comisia (Eurostat) cu definirea și colectarea acestor date de la statele membre.

2. Elaborarea unui instrument statistic care permite măsurarea preocupărilor de securitate este unui din obiectivele principale ale Planului de acțiune al UE (2006-2010) de elaborare a unei strategii a UE de evaluare a nivelului fenomenului infracțional și a activității justiției penale, propus de Comisie pentru a atinge obiectivele fixate în programul de la Haga.

3. Programul de la Stockholm[4] subliniază angajamentul Consiliului European în favoarea unei Europe deschise și sigure care servește și protejează cetățenii și invită Comisia să continue să dezvolte instrumente statistice care permit măsurarea criminalității și activității criminale precum și acțiunile care sunt descrise și puse parțial în aplicare în cadrul Planului de acțiune a Uniunii pentru 2006-2010, aceste statistici fiind din ce în ce mai necesare într-un anumit număr de domenii legate de libertate, securitate și justiție. În plus, în temeiul celui de-al șaselea Program-cadru, adoptat prin Decizia 1513/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 privind cel de-al șaselea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, care contribuie la crearea Spațiului European de Cercetare și la inovare (2002-2006)[5] și al celui de-al șaptelea Program-cadrul adoptat prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013)[6], Comisia a finanțat o serie de proiecte de cercetare care abordează percepția securității și încrederea în sistemele de poliție și justiție, care ar trebui luate în considerare.

4. Efortul implicat pentru statele membre de a crea instrumentele statistice necesare care permit măsurarea criminalității și activității criminale, precum și acțiunile care sunt descrise și cheltuielile presupuse în acest proces sunt de așa natură încât o contribuție financiară din partea bugetului Uniunii de până la 90% din costurile eligibile este adecvată.

5. Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene[7] oferă un cadru de referință pentru producerea de statistici europene, inclusiv procedura de acordare a subvențiilor autorităților naționale în articolul 5. În special, acesta impune respectarea principiilor de independență profesională, imparțialitate, obiectivitate, fiabilitate, confidențialitate statistică și raport cost-eficacitate.

6. Prezentul regulament garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie și la protecția datelor cu caracter personal, prevăzut la articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[8].

7. În contextul prezentului regulament, se aplică Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[9] și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele comunitare și privind libera circulație a acestor date[10].

8. În cursul producerii și difuzării statisticilor europene în temeiul prezentului regulament, autoritățile naționale în materie de statistică și Comisia (Eurostat) ar trebui să țină seama de principiile stabilite în Codul de bune practici al statisticilor europene, aprobat de Comisie în cadrul Recomandării sale din 25 mai 2005 privind independența, integritatea și responsabilitatea autorităților statistice naționale și comunitare.

9. Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui cadru juridic comun pentru producerea de statistici europene privind securitatea față de criminalitate prin colectarea de informații pe baza unui eșantion de persoane nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

10. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se confere competențe de executare Comisiei în ceea ce privește modalitățile practice de schimb al microdatelor, modalitățile și structura detaliată a rapoartelor privind calitatea precum și a sistemelor de codificare a datelor. Competențele în cauză ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[11].

11. Au fost consultați Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul Sistemului Statistic European.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene comparabile de securitate față de criminalitate bazate pe o anchetă la nivel de gospodării sau persoane.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) prin „gospodărie” se înțelege o persoană care trăiește singură sau un grup de persoane care trăiesc împreună în aceeași locuință privată și împart cheltuielile, inclusiv achiziția în comun a produselor de primă necesitate; această definiție nu acoperă gospodării colective precum spitale, cămine sau case de îngrijire, penitenciare, barăci militare, instituții religioase, internate sau pensiuni;

(b) „reședința obișnuită” înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios, sau, în absența informațiilor, locul de reședință legal sau înregistrat;

Se consideră că au reședință obișnuită în zona geografică în cauză doar persoanele care:

(i) au locuit la locul lor de reședință obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință; sau

(ii) au sosit la locul lor de reședință obișnuită cu cel mult 12 luni înainte de data de referință, cu intenția de a rămâne pentru cel puțin un an.

În cazul în care nu se pot determina circumstanțele descrise la punctele (i) și (ii), „reședință obișnuită” înseamnă locul domiciliului legal sau înregistrat.

(c) prin securitate se înțelege sentimentul de securitate al cetățenilor în fața amenințărilor de natură infracțională la adresa lor, a gospodăriei sau a bunurilor lor;

(d) prin „răspuns printr-o altă persoană” se înțeleg informațiile privind o persoană furnizate de către un alt membru al gospodăriei de care aparține această persoană;

(e) „microdate” înseamnă înregistrări statistice individuale;

(f) „metadate privind calitatea” înseamnă toate informațiile transmise prin furnizorii de date care s-au considerat utile pentru interpretarea datelor respective.

Articolul 3

Domeniul de aplicare

12. Fiecare stat membru transmite Comisiei (Eurostat) datele prevăzute în anexa I.

13. Întrebările privind violența sexuală sunt puse separat și au un caracter opțional.

14. Cu titlu de excepție, Franța și Irlanda nu sunt obligate să colecteze date privind violența între membrii aceleiași gospodării.

Articolul 4

Caracteristicile datelor și perioadele acoperite

1. Datele sunt colectate pe baza unui eșantion de gospodării sau persoane, astfel cum este prevăzut la articolul 5.

2. Datele se colectează în 2013.

3. Perioada de observație acoperă cele douăsprezece luni precedente colectării de date.

Articolul 5

Eșantionare și dimensiunea eșantionului

1. Datele se bazează pe eșantioane aleatorii reprezentative la nivel național.

2. Pe baza considerațiilor statistice și practice, dimensiunea efectivă a eșantionului calculat pe baza unei eșantionări aleatorii simple este fixată la minimum:

(a) 8 000 de persoane în statele membre în care populația în vârstă de 16 ani și peste depășește 10 milioane de persoane;

(b) 7 000 de persoane în statele membre în care populația în vârstă de 16 ani și peste este cuprinsă între 5 milioane și 10 milioane de persoane;

c) 6 000 de persoane în statele membre în care populația în vârstă de 16 ani și peste este cuprinsă între 1,5 milioane și 5 milioane de persoane;

(d) 5 000 de persoane în statele membre în care populația în vârstă de 16 ani și peste este cuprinsă între 0,5 milioane și 1,5 milioane de persoane;

(e) 3 000 de persoane în statele membre în care populația în vârstă de 16 ani și peste nu depășește 0,5 milioane de persoane.

Articolul 6

Unitatea de recoltare

1. Populația de referință este constituită din ansamblul de persoane care locuiesc în gospodării private și care au reședința pe teritoriul statului membru în cauză în momentul colectării datelor.

2. Mici părți din teritoriul național, în care maximum 2 % din populația națională își are reședința obișnuită. precum și teritoriile naționale enumerate în anexa II pot fi excluse din anchetă.

3. Informațiile se referă la persoane în vârstă de 16 ani și peste.

4. Răspunsurile oferite de o altă persoană nu sunt permise.

Articolul 7

Transmiterea și prelucrarea datelor

1. Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) microdate confidențiale în conformitate cu dispozițiile privind transmiterea de date care fac obiectul confidențialității statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Statele membre se asigură că datele transmise nu permit identificarea directă a gospodăriilor sau persoanelor.

2. Statele membre transmit microdatele până la 31 iulie 2014 cel târziu. Microdatele sunt însoțite de ansamblul de tabele definite alcătuite din indicatori privind rata de prevalență în cursul ultimelor 12 luni, defalcate după tipul de infracțiune și sentimentele de securitate.

Articolul 8

Furnizarea datelor și metadatelor

1. Statele membre furnizează microdatele și metadatele asociate privind calitatea în conformitate cu un standard de schimb specificat de Comisie (Eurostat). Microdatele și metadatele referitoare la calitate sunt comunicate Comisiei (Eurostat) prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor.

2. Comisia stabilește, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile practice de schimb al microdatelor. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul 9

Difuzarea datelor și accesul la date confidențiale în scopuri științifice

1. Comisia (Eurostat) difuzează statisticile privind securitatea față de criminalitate până la 31 decembrie 2014 cel târziu.

2. Comisia (Eurostat) poate acorda accesul la datele confidențiale transmise în conformitate cu prezentul regulament, în condițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 831/2002.

Articolul 10

Evaluarea calității

1. Statele membre asigură calitatea microdatelor transmise.

2. În sensul prezentului regulament, datelor care trebuie transmise li se aplică criteriile de calitate menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

3. Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea microdatelor transmise. Acest raport trebuie furnizat cel târziu la o lună de la transmiterea datelor.

4. În cadrul aplicării criteriilor de calitate menționate la alineatul (2) la datele acoperite de prezentul regulament, Comisia stabilește, prin intermediul actelor de punere în aplicare modalitățile și structura detaliată a fișierelor privind calitatea, precum și sistemul de codificare a datelor. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).

5. Pe baza rapoartelor menționate la alineatul (3), Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor transmise, acordând atenție specială asigurării comparabilității datelor între statele membre.

Articolul 11

Finanțarea

1. Pentru punerea în aplicare a anchetei, Comisia aduce o contribuție financiară statelor membre, sub forma unei subvenții, pentru a le ajuta să acopere costurile legate de colectarea, procesarea și transmiterea datelor, inclusiv costurile salariale ale personalului din administrațiile naționale care fac obiectul condițiilor prezentate în contractul de subvenție. Subvenția se acordă institutelor naționale de statistică și altor autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

2. Contribuția maximă a cofinanțării din partea Uniunii nu poate depăși 90% din costurile eligibile totale ale proiectului.

3. Contribuția financiară depinde de disponibilitatea creditelor introduse în bugetul Uniunii.

4. Acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii. Beneficiarii furnizează Comisiei informații cu privire la orice altă finanțare primită, precum și cu privire la cererile de finanțare în curs.

5. Comisia se asigură că atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate de aplicarea măsurilor preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale efective și prin recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat și, dacă sunt detectate neregularități, prin sancțiuni proporționale și cu efect de descurajare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului[12] și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96[13] și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului[14].

6. În ceea ce privește acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, noțiunea de abatere menționată la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 înseamnă orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar sau orice nerespectare a unei obligații contractuale ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni din partea unui operator economic, care are sau ar avea ca efect prejudicierea, printr-o cheltuială nejustificată, a bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor gestionate de către aceasta.

7. Contractele și acordurile încheiate în aplicarea prezentului regulament trebuie să prevadă în special exercitarea de către Comisie (sau de către orice alt reprezentant autorizat al acesteia) a supravegherii și a controlului financiar, precum și realizarea de audituri de către Curtea de Conturi, efectuate ad-hoc dacă este necesar.

Articolul 12

Procedura Comitetului

1. Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 13

Intrarea în vigoare și aplicabilitatea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament încetează să se mai aplice la 30 iunie 2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Preşedintele Preşedintele

ANEXA I

DATELE CARE URMEAZĂ A FI TRANSMISE COMISIEI (EUROSTAT)

15. Situații trăite având un caracter infracțional după tipul de infracțiune:

16. Infracțiuni legate de autovehicule:

(1) furtul de autovehicule,

(2) furt din autovehicule,

(3) furtul de motociclete,

(4) furtul de biciclete;

17. infracțiuni legate de gospodării: spargeri în reședința principală;

18. Agresiuni cu caracter personal:

(1) furt calificat,

(2) furt de bunuri personale;

19. Infracțiuni neconvenționale:

(1) înșelătorii asupra consumatorilor,

(2) utilizarea frauduloasă a unui card bancar/a unui sistem bancar online,

(3) corupție (mită);

20. Detalii privind infracțiunile:

21. Pentru fiecare tip de infracțiune enumerată la punctele 1.1-1.4 trebuie colectate următoarele date:

22. dacă evenimentul/evenimentele a (au) avut loc în ultimii 5 ani (opțional),

23. dacă evenimentul/evenimentele a (au) avut loc în ultimele 12 luni,

24. frecvența evenimentului în ultimele 12 luni,

25. dacă ultimul eveniment a fost raportat la poliție (sau altă autoritate în caz de înșelătorie asupra consumatorilor, utilizarea frauduloasă a unui card bancar/a unui sistem bancar online și corupție),

26. dacă reacția poliției la ultimul eveniment raportat a fost satisfăcătoare;

27. În plus față de detaliile menționate la punctul 2.1, următoarele informații privind ultimul eveniment pentru fiecare tip de infracțiune urmează să fie colectate după cum urmează:

(1) Pentru toate infracțiunile legate de autovehicule, agresiuni de natură personală, infracțiuni neconvenționale:

- unde a avut loc ultimul eveniment;

(2) furtul de autovehicule:

- dacă autovehiculul a fost returnat;

(3) pentru spargerea reședinței principale, furt calificat:

- de ce nu a fost informată poliția,

- de ce respondentul nu a fost satisfăcut cu reacția poliției,

- dacă respondentul a contactat organizațiile de sprijinire a victimelor,

- dacă organizațiile de sprijinire a victimelor ar fi fost utile în acest caz;

(4) pentru furt calificat:

- dacă s-a furat ceva,

- dacă autorul infracțiunii a folosit o armă,

- ce fel de armă a fost utilizată de autorul infracțiunii,

- dacă respondentul a fost vătămat,

- dacă vătămarea corporală a fost tratată medical,

- care a fost impactul emoțional al evenimentului asupra respondentului;

(5) pentru furt de bunuri personale:

- dacă respondentul ținea/purta articolele furate;

(6) pentru înșelătoriile asupra consumatorilor:

- dacă înșelătoria a implicat cumpărarea de produse sau servicii,

- dacă înșelătoria a implicat internetul sau emailul;

(7) pentru utilizarea frauduloasă a unui card bancar/a unui sistem bancar online:

- dacă a fost vorba de utilizarea frauduloasă a unui card sau a unui sistem bancar online;

(8) pentru corupție:

- persoanele care au fost implicate;

- Atitudinile respondentului față de aplicarea legii și precauțiile în materie de securitate:

- dacă respondentul a fost expus la probleme cu drogurile,

- dacă respondentul deține un sistem de alarmă antifurt,

- dacă respondentul deține o ușă specială sau lacăte,

- dacă respondentul evită anumite locuri după lăsarea întunericului,

- dacă respondentul deține o armă de foc,

- motivul pentru deținerea unei arme de foc,

- opinia respondentului cu privire la acțiunea poliției,

- opinia respondentului cu privire la acțiunea tribunalelor,

- opinia respondentului cu privire la pedeapsa corespunzătoare pentru o spargere;

- Sentimentul de securitate și îngrijorările legate de fenomenul infracțional ale respondentului:

- sentimentul de securitate la ieșirea singur pe timpul nopții,

- îngrijorări cu privire la posibilitatea unui atac fizic,

- îngrijorări cu privire la terorism,

- probabilitatea unei spargeri;

- Informații socio-demografice cu privire la respondent:

- sex,

- vârstă,

- țara de origine,

- țara de origine a mamei,

- țara de origine a tatălui,

- cetățenie,

- stare civilă,

- stare civilă de facto ,

- relații anterioare,

- statutul ocupațional,

- munca cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă,

- statutul profesional,

- ocupația actuală,

- activitatea economică a unității locale,

- nivelul de educație sau de formare profesională cel mai ridicat,

- nivelul de venit al gospodăriei;

- Variabile tehnice:

- țara de reședință,

- regiunea de reședință,

- gradul de urbanizare al zonei în care este situată locuința,

- anul de referință al anchetei,

- luna anchetei,

- identificarea respondentului,

- factorul de ponderare pentru gospodărie,

- factorul de ponderare pentru persoane,

- metoda utilizată pentru colectarea datelor,

- metoda de verificare a efectului telescopic utilizat în cursul intervievării,

- limba utilizată pentru interviu,

- numărul de persoane care trăiesc în gospodărie, inclusiv respondentul;

- Infracțiunile cu violență (întrebări puse într-un modul separat la sfârșitul interviului):

(1) violență fizică din partea altor persoane decât a partenerului:

- în cazul în care cineva, de exemplu o persoană de la școală sau de la muncă, un prieten sau un vecin sau un străin, a pălmuit pe cineva sau a aruncat ceva sau a împins sau a tras pe cineva de păr,

- în cazul în care una dintre persoanele menționate mai sus a lovit cu pumnul sau cu altceva, a lovit cu piciorul, a târât sau a bătut pe cineva,

- în cazul în care una din persoanele menționate mai sus a strangulat sau a ars, a amenințat sau a utilizat arma de foc, cuțit sau altă armă;

(2) violență sexuală din partea altor persoane decât a partenerului (opțional):

- dacă cineva, de exemplu cineva de la școală sau de la locul de muncă, un prieten sau un vecin sau o persoană străină a impus prin forță un raport sexual nedorit, de exemplu prin amenințare, prin imobilizare sau prin punerea într-o situație în care refuzul a fost imposibil,

- în cazul în care una dintre persoanele menționate mai sus a impus prin forță un act sexual nedorit sau un raport sexual sau orice alt act nedorit cu caracter sexual;

(3) violență fizică din partea partenerului:

- în cazul în care partenerul actual sau un partener din trecut, de exemplu, un fost soț, un fost prieten sau o fostă soție, o fostă prietenă a pălmuit sau a aruncat ceva care putea produce vătămări sau a împins sau a lovit sau a tras de păr,

- în cazul în care una dintre persoanele menționate mai sus a lovit cu pumnul sau cu altceva, a lovit cu piciorul, a târât sau a bătut pe cineva,

- în cazul în care una din persoanele menționate mai sus a strangulat sau a ars, a amenințat sau a utilizat arma de foc, cuțit sau altă armă;

(4) violență sexuală din partea partenerului (opțional):

- dacă respondentul a avut o activitate sexuală nedorită deoarece i-a fost frică de ce ar putea face partenerul actual sau un partener pe care l-a avut în trecut, de exemplu un fost soț, un fost prieten sau o fostă soție, o fostă prietenă,

- dacă persoanele menționate mai sus au forțat respondentul la o activitate sexuală nedorită;

- Pentru violență fizică din partea altor persoane decât partenerul și violență fizică din partea partenerului, următoarele detalii urmează să fie colectate:

- dacă evenimentul/evenimentele a (au) avut loc în ultimii 5 ani (opțional),

- dacă evenimentul/evenimentele a (au) avut loc în ultimele 12 luni,

- frecvența evenimentului în ultimele 12 luni,

- unde a avut loc ultimul eveniment;

- dacă s-a utilizat o armă,

- ce fel de armă a fost utilizată,

- dacă respondentul a fost vătămat,

- dacă vătămarea corporală a fost tratată medical,

- care a fost impactul emoțional al evenimentului asupra respondentului;

- cine a fost agresorul,

- dacă ultimul incident a fost raportat la poliție,

- de ce nu a fost raportat,

- dacă reacția poliției la ultimul eveniment raportat a fost satisfăcătoare;

- de ce respondentul nu a fost satisfăcut cu reacția poliției,

- dacă respondentul a contactat organizațiile de sprijinire a victimelor,

- dacă organizațiile de sprijinire a victimelor ar fi fost utile în acest caz;

- Detaliile enumerate la punctul 7.1 sunt opționale pentru infracțiunile cu caracter sexual din partea altor persoane decât partenerul și infracțiunile cu violență cu caracter sexual din partea partenerului.

- Țările care nu pun întrebări de selecție pentru evenimentele infracționale petrecute în ultimii cinci ani de la data interviului trebuie să evite supra raportarea (efectul „telescopic”), fie prin punerea de întrebări de selecție care să acopere minimum doi ani, fie prin verificarea datei exacte a evenimentului raportat de respondent.

- ANEXA II

TERITORII NAȚIONALE CARE POT FI EXCLUSE DIN ANCHETĂ

Țara | Teritoriile naționale |

Franța | Departamentele și teritoriile franceze de peste mări |

Țările de Jos | Insulele Caraibe (Bonaire, St. Eustatius și Saba), Insulele West Frisian cu excepția Texel |

Irlanda | Toate insulele offshore cu excepția Achill, Bull, Cruit, Gorumna, Inishnee, Lettermore, Lettermullan și Valentia |

Regatul Unit | Scoția la nord de Canalul Caledonian, Insulele Scilly |

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

1.2. Domeniul (domeniile) politic(e) afectate în structura ABM/ABB

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

1.4. Obiectiv(e)

1.5. Motivele propunerii/inițiativei

1.6. Durata acțiunii și implicația financiară a acesteia

1.7. Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2. Sistemul de gestionare și control

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3. IMPLICAȚIA FINANCIARĂ ESTIMATĂ A PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară(e) de cheltuieli afectate

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5. Participarea terților la finanțare

3.3. Implicația estimată asupra veniturilor

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

REGULAMENT (UE) AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind statisticile europene de securitate față de criminalitate.

1.2. Domeniul (domeniile) politic(e) afectat(e) în structura ABM/ABB [15]

3403- Producerea de informații statistice.

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

x Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

( Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă în urma unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[16]

( Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

( Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o nouă acțiune

1.4. Obiectivele

1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Programul statistic comunitar 2008 - 2012, TITLUL IV. Vize, azil, imigrare și alte politici privind libera circulație a persoanelor.

Programul Stockholm al Consiliului European ( O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora ), JO C 115, 4.5.2010, p.1

Planul de acțiune al Comisiei, 2006-2010 în vederea elaborării de statistici privind criminalitatea și justiția penală, COM (2006) 0437

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr .

Obiectiv specific 1-elaborarea datelor

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată(e)

3403- Producerea de informații statistice.

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizat(e)

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/populației vizate.

Informații mai comparabile privind criminalitatea și securitatea în UE.

Statistici destinate sprijinirii elaborării de politici vizând promovarea securității și prevenirea criminalității.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea realizării propunerii/inițiativei.

Disponibilitatea indicatorilor europeni comparabili privind securitatea și microdatele pentru toate cele 27 state membre și țările SEE.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1. Cerință(e) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

- Indicatori europeni comparabili privind sentimentul de securitate personală și privind situațiile trăite de victimele infracțiunilor pentru ansamblul statelor membre ale UE și țările SEE.

- Microdate difuzate comunității științifice.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Comparabilitatea rezultatelor privind securitatea față de criminalitate la nivelul UE, ceea ce va contribui la elaborarea de politici fondate pe elemente concrete.

1.5.3. Concluzii trase din experiențele anterioare similare

Nu se aplică.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Datele obținute datorită acestei anchete vor permite evaluarea corectă a informațiilor privind criminalitatea provenite din alte surse, cum ar fi evidențele poliției.

1.6. Durata acțiunii și implicația financiară a acesteia

X Propunere/inițiativă cu durată limitată

- ( Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]2011 până la [ZZ/LL]2015

- ( Impact financiar din 2012 până în 2015

( Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

- punere în aplicare cu o perioadă de intensificare din AAAA până în AAAA,

- urmată de o perioadă de funcționare în regim total.

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e) [17]

X Gestionare directă centralizată de către Comisie

( Gestionare centralizată indirectă cu delegarea sarcinilor de implementare către:

- ( agenții executive

- ( organisme instituite de Comunități[18]

- ( organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public

- ( persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

( Gestionare partajată cu state membre

( Gestionare descentralizată cu țări terțe

( Gestiune în comun cu organizații internaționale ( de precizat )

Dacă se indică mai multe modalități de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2. MĂSURI DE GESTIONARE

2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

În cursul procesului de punere în aplicare a anchetei, se vor organiza reuniuni regulate între grupul operativ și statele membre pentru a monitoriza ancheta și pentru schimb de experiență.

Procesul va face obiectul unei monitorizări pe baza rapoartelor privind calitatea anchetei în conformitate cu normele specifice ale Eurostat.

2.2. Sistemul de gestionare și control

2.2.1 Riscul (riscurile) identificat(e)

Indisponibilitatea resurselor financiare la nivel național pentru a acoperi contribuția pe care statele membre trebuie să o aducă la costul anchetei.

2.2.2 Metoda (metodele) de control prevăzută(e)

Cofinanțarea punerii în aplicare a anchetei de către Comisia Europeană, sub rezerva disponibilității creditelor în bugetul Uniunii Europene.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Controale instituite, recurgerea la proceduri standard de subvenții pentru acțiune.

3. IMPLICAȚIA FINANCIARĂ ESTIMATĂ A PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară(e) de cheltuieli afectate

- Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniei bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Tipul cheltuielilor | Contribuție |

Numărul [Rubrica……………………………………..] | CD/CND ([19]) | a țărilor AELS[20] | a țărilor candidate[21] | din partea țărilor terțe | în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar |

[1a] | 29.02.03 - Programul statistic comunitar pentru perioada 2008-2012. | DA | Da | Nu | Nu | Nu |

[3a] | 18.05.09 – Prevenirea și combaterea criminalității (sau linia bugetară care o va înlocui) | DA | Nu | Da (numai în calitate de partener) | Nu | Da (numai SM și organismele lor publice) |

- Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniei bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual | Linia bugetară | Tipul cheltuielilor | Contribuție |

Numărul [Rubrica……………………………………..] | CD/ CND | din partea țărilor AELS | din partea țărilor candidate | din partea țărilor terțe | în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar |

[XX.YY.YY.YY | DA/NU | DA/NU | DA/NU | DA/NU |

3.2. IMPACTUL ESTIMAT ASUPRA CHELTUIELILOR

3.2.1 Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: | Numărul | 1a Competitivitate pentru creștere |

milioane EUR (cu 3 zecimale)

- 3.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat

- ( Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

- X Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

Anul N | Anul N+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | … A se înscrie toți anii necesari pentru a reflecta durata impactului (conform punctului 1.6) |

( Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) |

xx 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) | 2 | 2 | 2 | 2 |

XX 01 01 02 (delegații) |

XX 01 05 01 (Cercetare indirectă) |

10 01 05 01 (Cercetare directă) |

( Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[31] |

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) |

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) |

10 01 05 02 (AC, INT, END în domeniul cercetării directe) |

Altă linie bugetară (a se preciza) |

TOTAL | 2 | 2 | 2 | 2 |

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate pe plan intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari | Punerea la dispoziția statelor membre a informațiilor necesare pentru efectuarea anchetei Prepararea instrumentelor informatice pentru primirea, validarea și prelucrarea datelor Pregătirea datelor pentru publicare |

Personal extern | Nu se aplică |

- 3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

- ( Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual actual

- X( Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

The total budget will be entirely covered through redeployment.

- ( Propunerea necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[34].

3.2.5. Participarea terților la finanțare

- Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

3.3. Implicația estimată asupra veniturilor

- X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

[1] JO L 344, 28.12.2007, p. 15.

[2] JO C […], […], p. […].

[3] JO C 53, 03.03.2005, p. 1

[4] JO C 115, 4.5.2010, p. 1

[5] JO L 232, 29.08.2002, p. 1.

[6] JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

[7] JO L 87, 31.03.2009, p. 164.

[8] JO C 303, 14.12.2007, p. 1

[9] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[10] JO L 8, 12.01.2001, p. 1.

[11] JO L 55, 28.02.2011, p. 13.

[12] JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[13] JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[14] JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[15] ABM: gestionare pe activități – ABB: stabilirea bugetului pe activități.

[16] Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[17] Explicațiile privind modalitățile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[18] Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[19] CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[20] AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[21] Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[22] Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[23] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[24] Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[25] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[26] Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[27] Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[28] Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

[29] Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[30] Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[31] AC = agent contractual; INT = personal interimar ("Intérimaire"); JED = expert tânăr în delegații; AL = agent local; END = expert național detașat.

[32] Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[33] În special pentru Fonduri Structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[34] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.