This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011PC0029
Proposal for a DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on coordination of safeguards which, for the protection of the interests of members and others, are required by Member States of companies within the meaning of the second paragraph of Article 54 of the Treaty on the Functioning of the European Union, in respect of the formation of public limited liability companies and the maintenance and alteration of their capital, with a view to making such safeguards equivalent
Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora
Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora
/* COM/2011/0029 final - COD 2011/0011 */
/* COM/2011/0029 final - COD 2011/0011 */ Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora
[pic] | COMISIA EUROPEANĂ | Bruxelles, 1.2.2011 COM(2011) 29 final 2011/0011 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 54 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora (Reformare) EXPUNERE DE MOTIVE 1. La 16 septembrie 2008, Comisia a prezentat o propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de codificare a celei de-a doua Directive 77/91/CEE a Consiliului, din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora[1]. 2. În avizul său din 16 octombrie 2008, Grupul consultativ al serviciilor juridice, creat în temeiul Acordului interinstituţional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative[2] a declarat că propunerea menţionată la punctul 1 se limitează efectiv la o codificare pură şi simplă, fără o modificare de substanţă a actelor care fac obiectul codificării. 3. La 26 august 2010, Comisia a prezentat o propunere modificată[3] pentru codificarea Directivei 77/91/CEE, în urma unor modificări ulterioare ale acesteia. 4. În avizul său suplimentar din 12 octombrie 2010, Grupul consultativ al serviciilor juridice a declarat că propunerea modificată se limitează efectiv la o codificare pură şi simplă, fără o modificare de substanţă a actelor care fac obiectul codificării. 5. În respectivul aviz, Grupul consultativ al serviciilor juridice a constatat că articolul 6 alineatul (3) din Directiva 77/91/CEE, care corespunde articolului 6 alineatul (2) din propunerea de text codificat, stabileşte un temei juridic derivat. În lumina hotărârii Curţii de Justiţie din 6 mai 2008 în cauza C-133/06 s-a considerat necesară reformularea articolului 6 alineatul (2) din propunerea de text codificat. Întrucât o astfel de reformulare ar presupune anumite modificări substanţiale şi, prin urmare, ar depăşi limitele unei codificări propriu-zise, s-a considerat necesară aplicarea punctului 8[4] din Acordul Interinstituţional din 20 decembrie 1994 – Metodă accelerată de lucru pentru codificarea oficială a textelor legislative – în lumina Declaraţiei comune privitoare la respectivul punct[5]. 6. Modificarea care trebuie adusă articolului 6 alineatul (2) din propunerea de text codificat priveşte introducerea cuvintelor „ Parlamentul European şi” şi înlocuirea verbului „revizuieşte” cu forma „revizuiesc”, în scopul de a conferi ambelor instituţii competenţa de a examina şi, după caz, de a revizui valorile menţionate la articolul 6 alineatul (1). 7. Prin urmare, este necesar să se transforme codificarea Directivei 77/91/CEE într-o reformare, în vederea încorporării modificării necesare. ê 77/91/CEE (adaptat) 2011/0011 (COD) Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului Ö 54 Õ al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora (Reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul Ö 50 alineatul (2) Õ litera (g), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[6], hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, întrucât: ò nou 1. A doua Directivă 77/91/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor comerciale în statele membre, în înţelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor, în ceea ce priveşte constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea şi modificarea capitalului acestora[7] a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial[8]. Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea directivei menţionate. ê 77/91/CEE considerent 1 (adaptat) 2. Coordonarea prevăzută la articolul Ö 50 alineatul (2) Õ litera (g) Ö din tratat Õ şi în Programul general de eliminare a restricţiilor la libertatea de stabilire, iniţiată prin prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în înţelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor[9], este deosebit de importantă în ceea ce priveşte societăţile comerciale pe acţiuni, dată fiind predominanţa activităţilor lor în economiile statelor membre şi deoarece acestea se extind frecvent dincolo de frontierele teritoriului naţional. ê 77/91/CEE considerent 2 3. Coordonarea dispoziţiilor de drept intern privind constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni şi menţinerea, majorarea şi reducerea capitalului lor este deosebit de importantă pentru a asigura o protecţie minimă echivalentă atât pentru acţionarii, cât şi pentru creditorii societăţilor în cauză. ê 77/91/CEE considerent 3 (adaptat) 4. Ö În Uniune Õ, statutul Ö sau Õ actul constitutiv al unei societăţi comerciale pe acţiuni trebuie să permită oricărei persoane interesate să cunoască principalele informaţii privind societatea, Ö inclusiv privind Õ compunerea exactă a capitalului. ê 77/91/CEE considerent 4 (adaptat) 5. Ö Sunt necesare Õ dispoziţiile Ö Uniunii Õ pentru menţinerea capitalului, care constituie garanţia creditorilor, în special prin interzicerea reducerii capitalului prin Ö distribuirea Õ nejustificată către acţionari şi prin limitarea dreptului societăţii de a-şi achiziţiona propriile acţiuni. ê 92/101/CEE considerent 2 6. Restricţiile impuse cu privire la achiziţionarea de către o societate comercială a acţiunilor proprii se aplică nu numai achiziţiilor efectuate de societate, ci şi celor efectuate de orice persoană care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii comerciale. ê 92/101/CEE considerent 3 7. Pentru a evita ca o societate comercială să se servească de o altă societate comercială la care deţine majoritatea drepturilor de vot sau asupra căreia poate exercita o influenţă dominantă pentru a efectua asemenea achiziţii fără să respecte restricţiile impuse în această privinţă, regimul care reglementează achiziţionarea de către o societate comercială a acţiunilor proprii trebuie extins pentru a acoperi cele mai importante şi cele mai frecvente cazuri de achiziţionare de acţiuni de către alte asemenea societăţi. Acest regim trebuie extins pentru a include subscrierea de acţiuni ale societăţilor comerciale pe acţiuni. ê 92/101/CEE considerent 4 (adaptat) 8. Pentru a evita încălcarea Ö prezentei directive Õ trebuie să fie incluse în Ö regimul la care face referire considerentul (7) Õ societăţile comerciale aflate sub incidenţa Directivei 2009/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în înţelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor[10], precum şi cele aflate sub incidenţa legislaţiei unei ţări terţe şi care au o formă juridică comparabilă. ê 92/101/CEE considerent 5 9. Atunci când raporturile dintre o societate comercială pe acţiuni şi o altă societate comercială cum sunt cele menţionate la considerentul 7 sunt indirecte, este oportună relaxarea dispoziţiilor aplicabile atunci când acele raporturi sunt directe, prin suspendarea drepturilor de vot ca o măsură minimă pentru a realiza obiectivele prezentei directive. ê 92/101/CEE considerent 7 (adaptat) 10. În plus, se justifică exceptarea cazurilor în care natura specifică a activităţii profesionale elimină posibilitatea ca Ö realizarea Õ obiectivelor prezentei directive să fie pusă în pericol. ê 77/91/CEE considerent 5 (adaptat) 11. Având în vedere obiectivele articolului Ö 50 alineatul (2) Õ litera (g) Ö din tratat Õ, este necesar ca, în cazul majorării şi reducerii capitalului, legislaţiile statelor membre să asigure respectarea şi armonizarea punerii în aplicare a principiilor care garantează tratamentul egal al acţionarilor aflaţi în condiţii identice şi protecţia titularilor de creanţe anterioare deciziei de reducere a capitalului. ê 2006/68/CE considerent 6 12. În vederea sporirii protecţiei standardizate a creditorilor în toate statele membre, creditorii ar trebui să poată declanşa, în anumite condiţii, proceduri judiciare şi administrative atunci când creanţele lor sunt în pericol ca urmare a reducerii capitalului unei societăţi pe acţiuni. ê 2006/68/CE considerent 7 13. Pentru a preveni abuzul de piaţă, statele membre ar trebui să ia în considerare, în vederea punerii în aplicare a prezentei directive, dispoziţiile Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă)[11], ale Regulamentului (CE) nr. 2273/2003 al Comisiei din 22 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind derogările prevăzute pentru programele de răscumpărare şi stabilizarea instrumentelor financiare[12] şi ale Directivei 2004/72/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind normele de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte practicile comerciale admise, definirea informaţiei confidenţiale pentru instrumentele financiare derivate din produsele de bază, stabilirea listelor de persoane care au acces la informaţii confidenţiale, declararea operaţiunilor efectuate de persoanele care exercită responsabilităţi de conducere şi notificarea operaţiunilor suspecte[13]. ò nou 14. În lumina hotărârii Curţii de Justiţie din 6 mai 2008 în cauza C-133/06[14], se consideră necesară reformularea articolului 6 alineatul (3) din Directiva 77/91/CEE în scopul de a elimina un temei juridic secundar existent şi a conferi competenţa atât Parlamentului European cât şi Consiliului pentru a examina şi, după caz, a revizui valorile menţionate la alineatul (1) al acelui articol. 15. Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa II, partea B, ê 77/91/CEE (adaptat) ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 (1) Măsurile de coordonare prevăzute prin prezenta directivă se aplică actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre privind formele de societăţi comerciale Ö menţionate în Anexa I Õ. Denumirea oricărei societăţi comerciale având una dintre formele juridice Ö menţionate la anexa I Õ conţine sau este însoţită de o descriere distinctă de descrierea impusă pentru alte forme de societăţi comerciale. (2) Statele membre pot Ö hotărî Õ să nu aplice prezenta directivă societăţilor de investiţii cu capital variabil şi cooperativelor înregistrate sub una din formele juridice de societăţi comerciale enumerate Ö în Anexa I Õ. Dacă folosesc această opţiune, legislaţiile statelor membre impun societăţilor în cauză să includă cuvintele „societate de investiţii cu capital variabil” sau „cooperativă” în toate documentele menţionate la articolul 5 din Directiva 2009/101/CE. „Societate de investiţii cu capital variabil” înseamnă, în înţelesul prezentei directive, doar societăţile comerciale: - al căror obiect exclusiv de activitate este investirea fondurilor lor în diverse titluri şi acţiuni, terenuri sau alte active, cu singurul scop de a repartiza riscurile de investiţii şi de a le acorda acţionarilor lor beneficiile rezultate din gestionarea activelor lor, - care oferă acţiunile proprii spre subscripţie publică; Ö şi Õ - al căror statut prevede că, în limitele unui capital minim şi maxim, acestea pot în orice moment să emită, să răscumpere sau să revândă acţiunile proprii. ê 77/91/CEE Articolul 2 Statutul sau actul constitutiv al societăţii comerciale menţionează întotdeauna cel puţin următoarele informaţii: (a) forma şi denumirea societăţii; (b) obiectul de activitate al societăţii; (c) dacă societatea nu are capital autorizat, cuantumul capitalului subscris; (d) dacă societatea are capital autorizat, cuantumul acestuia, precum şi cuantumul capitalului subscris la înfiinţarea societăţii sau la autorizarea societăţii pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat, fără a aduce atingere articolului 2 litera (e) din Directiva 2009/101/CE; (e) în măsura în care nu sunt determinate prin lege, normele care reglementează numărul şi procedura de numire a membrilor organelor care reprezintă societatea în relaţiile cu terţii, răspund de administrarea, conducerea, supravegherea şi controlul societăţii, precum şi repartizarea competenţelor între aceste organe; (f) durata societăţii, cu excepţia cazurilor în care este nedeterminată. Articolul 3 În statut, în actul constitutiv sau într-un document separat publicat în conformitate cu procedura prevăzută de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE, trebuie menţionate cel puţin următoarele informaţii: (a) sediul social; (b) valoarea nominală a acţiunilor subscrise şi, cel puţin o dată pe an, numărul acestora; (c) numărul acţiunilor subscrise, fără precizarea valorii nominale, dacă astfel de acţiuni pot fi emise conform legislaţiei interne; (d) condiţiile speciale care limitează transferul acţiunilor, dacă există; (e) dacă există mai multe categorii de acţiuni, informaţiile menţionate la literele (b), (c) şi (d) pentru fiecare dintre aceste categorii şi drepturile aferente acţiunilor din fiecare categorie; (f) tipul acţiunilor, nominative sau la purtător, dacă legislaţia internă prevede ambele tipuri, precum şi orice dispoziţii privind conversia acestor acţiuni, cu excepţia cazului în care procedura în cauză este prevăzută prin lege; (g) cuantumul capitalului subscris şi vărsat la înfiinţarea societăţii sau în momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea; (h) valoarea nominală a acţiunilor sau, dacă acestea nu au valoarea nominală, numărul de acţiuni emise pentru orice aport la capital, altul decât aporturile în numerar, precum şi natura aportului şi numele persoanei care face aportul în cauză; (i) identitatea persoanelor fizice sau juridice sau a societăţilor care au semnat sau în numele cărora s-a semnat statutul sau actul constitutiv al societăţii sau, în cazul în care constituirea societăţii nu este simultană, proiectul de statut sau de act constitutiv; (j) cuantumul total sau cel puţin o estimare a tuturor costurilor pe care societatea trebuie să le suporte sau care îi pot fi imputate pentru constituire şi, dacă este cazul, înainte ca societatea să fie autorizată să îşi înceapă activitatea; (k) orice avantaj special acordat, în momentul constituirii societăţii sau până în momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză. ê 77/91/CEE (adaptat) Articolul 4 (1) Dacă legislaţia statului membru dispune că o societate comercială nu îşi poate începe activitatea fără a fi autorizată în acest sens, Ö aceasta Õ prevede, de asemenea, responsabilitatea pentru angajamentele asumate de societate sau în numele acesteia în perioada de dinainte de acordarea sau refuzul autorizaţiei în cauză. ê 77/91/CEE (2) Alineatul (1) nu se aplică angajamentelor rezultate din contracte încheiate de societate sub rezerva primirii autorizaţiei de a-şi începe activitatea. Articolul 5 (1) Dacă legislaţia unui stat membru impune ca o societate comercială să fie formată din mai mult de un acţionar, deţinerea tuturor acţiunilor de către o singură persoană sau scăderea numărului de acţionari sub numărul minim legal, după constituirea societăţii, nu atrag dizolvarea automată a societăţii. (2) Dacă în cazurile menţionate în alineatul (1), legislaţia unui stat membru permite dizolvarea societăţii comerciale prin hotărâre judecătorească, judecătorul competent trebuie să aibă posibilitatea de a acorda societăţii timpul necesar pentru a-şi regulariza situaţia. ê 77/91/CEE (adaptat) è1 Actul de Aderare din 1994, art. 29 şi anexa I, p. 194 ð nou (3) Dacă se pronunţă o hotărâre de dizolvare Ö dintre cele menţionate la alineatul (2) Õ, societatea intră în lichidare. Articolul 6 (1) Legislaţiile statelor membre impun, pentru constituirea unei societăţi comerciale sau pentru acordarea autorizaţiei de începere a activităţii, subscrierea unui capital minim în valoare de cel puţin 25 000 è1 Ö euro Õ ç. (2) La fiecare cinci ani, ð Parlamentul European şi ï Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, examinează şi, dacă este nevoie, ð revizuiesc ï valorile exprimate Ö în alineatul (1) Õ în è1 Ö euro Õ ç, ţinând cont, pe de o parte, de evoluţia economică şi monetară din Ö Uniune Õ şi, pe de altă parte, de tendinţa de a permite doar întreprinderilor mari şi mijlocii să opteze pentru formele de societate comercială enumerate în Ö Anexa I Õ. ê 77/91/CEE Articolul 7 Capitalul subscris poate fi format doar din active care pot fi evaluate economic. Cu toate acestea, un angajament de a presta muncă sau servicii nu poate face parte din aceste active. Articolul 8 Acţiunile nu pot fi emise la o valoare mai mică decât valoarea lor nominală sau, dacă nu au valoare nominală, decât echivalentul lor contabil. Cu toate acestea, statele membre pot să permită celor care, prin profesia lor, se angajează să plaseze acţiuni să plătească mai puţin decât preţul total al acţiunilor pentru care subscriu în cursul acestei tranzacţii. Articolul 9 Acţiunile emise pentru un aport de capital trebuie să fie achitate în momentul constituirii societăţii sau în momentul autorizării societăţii pentru începerea activităţii în proporţie de cel puţin 25 % din valoarea lor nominală sau, în absenţa valorii nominale, din echivalentul lor contabil. Cu toate acestea, dacă acţiunile sunt emise pentru un alt aport de capital decât cel în numerar, în momentul constituirii societăţii sau în momentul autorizării societăţii pentru începerea activităţii, aportul trebuie transferat complet în termen de cinci ani de la momentul în cauză. Articolu l 10 (1) Unul sau mai mulţi experţi independenţi, desemnaţi sau agreaţi de o autoritate administrativă sau judiciară, vor întocmi un raport asupra oricărui alt aport decât cel în numerar înainte de constituirea sau autorizarea începerii activităţii societăţii comerciale. Experţii în cauză pot fi persoane fizice sau juridice sau societăţi comerciale, conform legislaţiei fiecărui stat membru. ê 77/91/CEE (adaptat) (2) Raportul experţilor Ö menţionat la alineatul (1) Õ conţine cel puţin descrierea fiecăruia dintre activele care formează aportul, precum şi metoda de evaluare utilizată şi menţionează dacă valorile obţinute prin aplicarea acestor metode corespund cel puţin numărului şi valorii nominale sau, în absenţa valorii nominale, a echivalentului contabil şi, dacă este cazul, a primei de emisiune a acţiunilor emise pentru aport. ê 77/91/CEE (3) Raportul experţilor se publică în conformitate cu normele prevăzute de legislaţia fiecărui stat membru, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. (4) Statele membre pot hotărî să nu aplice prezentul articol dacă 90 % din valoarea nominală, sau, în absenţa valorii nominale, din echivalentul contabil al tuturor acţiunilor este emisă pentru un alt aport decât cel în numerar adus de una sau mai multe societăţi comerciale şi dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: (a) în ceea ce priveşte societatea care primeşte astfel de aporturi, persoanele menţionate la articolul 3 litera (i) au fost de acord să renunţe la întocmirea raportului de expertiză; (b) acordul în cauză a fost publicat în conformitate cu alineatul (3); (c) societăţile care fac astfel de aporturi deţin rezerve care, conform legii sau conform statutului, nu pot fi repartizate şi care sunt cel puţin egale cu valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, cu echivalentul contabil al acţiunilor emise pentru aporturi altele decât în numerar; (d) societăţile care fac astfel de aporturi garantează, până la concurenţa valorii menţionate la litera (c), datoriile societăţii beneficiare acumulate în perioada dintre momentul emiterii acţiunilor pentru alte aporturi decât cele în numerar şi un an după publicarea conturilor anuale ale societăţii beneficiare pentru exerciţiul financiar în care au fost făcute aporturile în cauză; în această perioadă este interzis orice transfer al acţiunilor astfel emise; (e) garanţia menţionată la litera (d) a fost publicată în conformitate cu alineatul (3); (f) societăţile care fac astfel de aporturi depun o sumă egală cu cea menţionată la litera (c) într-o rezervă care nu poate fi repartizată până la expirarea unui termen de trei ani de la publicarea conturilor anuale ale societăţii beneficiare pentru exerciţiul financiar în cursul căruia au fost făcute aporturile în cauză sau, dacă este necesar, până la o dată ulterioară la care sunt soluţionate toate pretenţiile prezentate în această perioadă cu privire la garanţia menţionată la litera (d). ê 2009/109/CE Art. 1 pct. 2 (adaptat) (5) Statele membre pot decide să nu aplice prezentul articol în cazul constituirii, prin fuziune sau prin divizare, a unei noi societăţi comerciale atunci când se întocmeşte de către Ö unul sau mai mulţi experţi Õ independenţi un raport privind proiectul de fuziune sau de divizare. Atunci când statele membre decid să aplice prezentul articol în cazurile menţionate la primul paragraf, acestea pot să prevadă ca raportul în temeiul prezentului articol şi raportul Ö întocmit de unul sau mai mulţi experţi Õ independenţi privind proiectul de fuziune sau de divizare să poată fi întocmite de acelaşi expert sau experţi. ê 2006/68CE Art. 1 pct. 2 Articolul 11 (1) Statele membre pot decide să nu aplice articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3) atunci când, prin decizia organului administrativ sau de conducere, valorile mobiliare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 18 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului[15] sau instrumentele pieţei monetare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 19 din acea directivă reprezintă un aport care nu este în numerar, iar aceste valori sau instrumente sunt evaluate la preţul mediu ponderat la care au fost tranzacţionate în cadrul uneia sau mai multor pieţe reglementate în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din directiva menţionată anterior pe o perioadă cu o durată suficientă, determinată de legislaţia internă, precedând data efectivă a aportului care nu este în numerar. Cu toate acestea, în cazul în care acest preţ a fost afectat de circumstanţe excepţionale care ar putea modifica în mod semnificativ valoarea activului la data efectivă a aportului său, inclusiv situaţiile în care piaţa acestor valori mobiliare sau a acestor instrumente ale pieţei monetare nu mai este lichidă, are loc o reevaluare la iniţiativa şi sub responsabilitatea organului administrativ sau de conducere. În scopul realizării acestei reevaluări se aplică articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3). (2) Statele membre pot decide să nu aplice articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3) atunci când, prin decizia organului administrativ sau de conducere, aportul care nu este în numerar este alcătuit din active, altele decât valorile mobiliare sau instrumentele pieţei monetare menţionate la alineatul (1) al prezentului articol, şi care au făcut deja obiectul unei evaluări a valorii juste de către un expert independent recunoscut şi atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii: (a) valoarea justă este determinată la o dată care nu poate preceda cu mai mult de şase luni aducerea efectivă a aportului; (b) evaluarea a fost realizată în conformitate cu standardele şi principiile de evaluare general recunoscute în statele membre pentru tipul de activ care constituie aportul. În cazul unor circumstanţe noi care ar putea modifica în mod semnificativ valoarea justă a activului la data efectivă a aportului, are loc o reevaluare la iniţiativa şi sub responsabilitatea organului administrativ sau de conducere. În scopul realizării acestei reevaluări se aplică articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3). În absenţa unei asemenea reevaluări, unul sau mai mulţi acţionari care deţin un procentaj total de minimum 5% din capitalul subscris al societăţii în ziua luării deciziei de majorare a capitalului pot cere o evaluare de către un expert independent, caz în care se aplică articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3). Acţionarul sau acţionarii pot face această cerere până la data efectivă a aportului, cu condiţia ca, la data cererii, acţionarul sau acţionarii în cauză încă să deţină un procentaj total de minimum 5 % din capitalul subscris al societăţii, la fel ca în ziua luării deciziei de majorare a capitalului. (3) Statele membre pot decide să nu aplice articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3) atunci când, la decizia organului administrativ sau de conducere, aportul care nu este în numerar este alcătuit din active, altele decât valorile mobiliare sau instrumentele pieţei monetare menţionate la alineatul (1) al prezentului articol, a căror justă valoare derivă, pentru fiecare element al activului, din conturi legale ale exerciţiului financiar precedent, cu condiţia ca aceste conturi legale să fi fost supuse unui audit în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului[16]. Paragrafele de la al doilea la al cincilea ale alineatului (2) al prezentului articol se aplică mutatis mutandis . Articolul 12 ê 2006/68CE Art. 1 pct. 2 (adaptat) (1) Atunci când aportul care nu este în numerar, menţionat la articolul 11, se efectuează fără a recurge la raportul Ö unor experţi Õ, aşa cum este menţionat la articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3), în afară de cerinţele prevăzute la articolul 3 litera (h) şi în termen de o lună de la data efectivă a aportului, se face publică o declaraţie care conţine următoarele elemente: ê 2006/68CE Art. 1 pct. 2 (a) o descriere a aportului care nu este în numerar în cauză; (b) valoarea sa, sursa acestei evaluări şi, după caz, metoda de evaluare; (c) o declaraţie care să precizeze dacă valorile obţinute corespund cel puţin numărului, valorii nominale sau, în absenţa unei valori nominale, valorii nominale contabile şi, după caz, a primei de emisie a acţiunilor care trebuie emise în schimbul acestui aport; (d) o declaraţie potrivit căreia nu a intervenit nicio circumstanţă nouă care ar putea influenţa evaluarea iniţială. Publicitatea este asigurată potrivit modalităţilor prevăzute de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. ê 2006/68CE Art. 1 pct. 2 (adaptat) (2) Atunci când se propune să se efectueze un aport care nu este în numerar fără a recurge la raportul Ö unor experţi Õ, menţionat la articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3), în cadrul unei majorări a capitalului propusă spre realizare în temeiul articolului 29 alineatul (2), se face public un anunţ care conţine data la care a fost luată decizia de majorare a capitalului şi informaţiile enumerate la alineatul (1) al prezentului articol, Ö publicitatea acestuia realizându-se Õ potrivit modalităţilor prevăzute de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE, înainte de aducerea efectivă a Ö activelor ca Õ aport care nu este în numerar. În acest caz, declaraţia prevăzută la alineatul (1) al prezentului articol se rezumă la declaraţia potrivit căreia nu a survenit nicio circumstanţă nouă din momentul în care anunţul menţionat anterior a fost făcut public. (3) Fiecare stat membru va oferi garanţii adecvate pentru a asigura respectarea procedurii prevăzute de articolul 11 şi de prezentul articol, atunci când un aport care nu este în numerar se aduce fără a recurge la raportul Ö unor experţi Õ menţionat la articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3). ê 77/91/CEE è1 2006/68/CE art. 1 pct. 3 lit. (a) è2 2006/68/CE art. 1 pct. 3 lit. (b) Articolul 13 (1) Dacă, înainte de expirarea termenului stabilit prin legisla ţia internă, de cel puţin doi ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activităţii societăţii, societatea achiziţionează orice element de activ de la o persoană sau societate menţionată la articolul 3 litera (i) în schimbul a cel puţin o zecime din capitalul subscris, achiziţia este examinată şi detaliile cu privire la achiziţie sunt publicate în conformitate cu è1 articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3) ç, iar achiziţia se supune aprobării adunării generale. è2 Articolele 11 şi 12 se aplică mutatis mutandis . ç Statele membre pot, de asemenea, să dispună aplicarea acestor dispoziţii în cazul în care activele aparţin unui acţionar sau oricărei alte persoane. (2) Alineatul (1) nu se aplică pentru achiziţiile efectuate în cadrul operaţiunilor curente ale societăţii, pentru achiziţiile efectuate la iniţiativa sau sub supravegherea unei autorităţi administrative sau judiciare, sau pentru achiziţiile realizate la bursă. Articolul 14 Sub rezerva dispozi ţiilor privind reducerea capitalului subscris, acţionarii nu pot fi scutiţi de obligaţia de a vărsa contribuţiile datorate. Articolul 15 Până la coordonarea ulterioară a legisla ţiilor interne, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a impune cel puţin garanţiile prevăzute la articolele 2-14 în cazul transformării unei alte forme de societate comercială într-o societate comercială pe acţiuni. Articolul 16 Articolele 2- 15 nu aduc atingere dispoziţiilor prevăzute de statele membre privind competenţa şi procedura de modificare a statutului sau a actului constitutiv. ê 77/91/CEE (adaptat) Articolul 17 (1) Cu excep ţia cazurilor de reducere a capitalului subscris, nu se poate Ö realiza nici o distribuire către Õ acţionari dacă, la data încheierii ultimului exerciţiu financiar, activul net rezultat din conturile anuale ale societăţii este sau, după o astfel de Ö distribuire Õ, ar scădea sub cuantumul capitalului subscris plus rezervele care nu pot fi Ö distribuite Õ conform legii sau statutului. (2) Dacă partea nevărsată a capitalului subscris nu este inclusă în activul din bilanţ, această sumă se deduce din cuantumul capitalului subscris menţionat la alineatul (1). (3) Cuantumul distribuţiei către acţionari nu poate depăşi cuantumul profiturilor de la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar plus eventualele profituri reportate şi sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, minus orice pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu legea sau statutul. (4) Noţiunea de „Ö distribuire Õ” utilizată la alineatele (1) şi (3) include, în special, plata dividendelor şi a dobânzilor pentru acţiuni. (5) Dacă legislaţia statului membru permite plata de avansuri din dividende, se aplică cel puţin următoarele condiţii: (a) se Ö elaborează o situaţie contabilă interimară Õ care să arate că fondurile disponibile pentru Ö distribuire Õ sunt suficiente; (b) cuantumul de repartizat nu poate depăşi profiturile totale obţinute de la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar pentru care s-au întocmit conturile anuale, plus eventualele profituri reportate şi sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, minus orice pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale sau statutare. (6) Alineatele (1) Ö -(5) Õ nu aduc atingere dispoziţiilor statelor membre privind majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervelor. (7) Legislaţia statului membru poate să prevadă derogări de la alineatul (1) în cazul societăţilor de investiţii cu capital fix. În înţelesul prezentului alineat, expresia "societate de investiţii cu capital fix" înseamnă numai acele societăţi comerciale: (a) al căror obiect exclusiv de activitate îl constituie plasarea fondurilor lor în diverse titluri şi acţiuni, terenuri sau alte active cu singurul scop de a repartiza riscurile de investiţii şi de a le acorda acţionarilor lor beneficiile rezultate din gestionarea activelor lor; Ö şi Õ (b) care oferă acţiunile proprii spre subscripţie publică. ê 77/91/CEE Dacă fac uz de această opţiune, legislaţiile statelor membre: (a) impun acestor societăţi să includă expresia „societate de investiţii” în toate documentele menţionate la articolul 5 din Directiva 2009/101/CE; (b) nu permit unei astfel de societăţi al cărei activ net scade sub cuantumul specificat la alineatul (1) să facă distribuiri către acţionari dacă la data încheierii ultimului exerciţiu financiar activul total al societăţii rezultat din conturile anuale este sau, după o astfel de distribuire, ajunge sub o dată şi jumătate din cuantumul obligaţiilor totale către creditori rezultate din conturile anuale; (c) impun oricărei astfel de societăţi comerciale care efectuează o distribuire când activul său net este sub cuantumul menţionat la alineatul (1) să includă în conturile sale anuale o notă în acest sens. Articolul 18 Orice distribuire care contravine articolului 17 trebuie restituită de acţionarii care au primit-o, dacă societatea dovedeşte că acţionarii în cauză aveau sau, în împrejurările date, nu puteau să nu aibă cunoştinţă de neregulile privind repartizarea efectuată în favoarea lor. Articolul 19 (1) În cazul unei pierderi semnificative de capital subscris, trebuie convocată o adunare generală a ac ţionarilor în termenul prevăzut de legislaţia statului membru în cauză, pentru a analiza dacă societatea comercială ar trebui lichidată sau dacă ar trebui adoptate alte măsuri. (2) Cuantumul unei pierderi considerate semnificative în înţelesul alineatului (1) nu poate fi stabilit prin legislaţiile statelor membre la o valoare mai mare de jumătate din capitalul subscris. Articolul 20 (1) Societatea comercială nu poate subscrie propriile ac ţiuni. (2) Dacă acţiunile unei societăţi comerciale sunt subscrise de o persoană acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii în cauză, se consideră că subscriitorul a subscris acţiunile în contul propriu. (3) Persoanele sau societăţile menţionate la articolul 3 litera (i) sau, în cazul unei majorări a capitalului subscris, membrii organului de administrare sau conducere, sunt obligaţi să achite contravaloarea acţiunilor subscrise prin nerespectarea prezentului articol. Cu toate acestea, legislaţia statului membru poate să prevadă că orice persoană interesată poate fi liberată de această obligaţie, dacă dovedeşte că nu îi poate fi imputată personal nicio greşeală. Articolul 21 ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 4 (adaptat) (1) Fără a duce atingere principiului tratamentului egal al tuturor acţionarilor care se găsesc în aceeaşi situaţie şi Directivei 2003/6/CE, statele membre pot permite unei societăţi să achiziţioneze propriile acţiuni, fie ea însăşi, fie prin intermediul unei persoane care acţionează în nume propriu dar în contul acestei societăţi. În măsura în care aceste achiziţii sunt permise, statele membre le vor supune următoarelor condiţii: (a) autorizaţia de achiziţie se acordă de către adunarea generală, care fixează condiţiile achiziţiilor avute în vedere şi, în special, numărul maxim de acţiuni care trebuie cumpărate, durata pentru care se acordă autorizaţia, durata maximă fiind stabilită de legislaţia internă, fără însă a putea depăşi cinci ani şi, în cazul achiziţiei cu titlu oneros, contravaloarea maximă şi minimă; membrii organelor administrative sau de conducere se asigură că, la momentul efectuării oricărei achiziţii autorizate, sunt respectate condiţiile prevăzute la literele (b) şi (c); (b) achiziţiile, inclusiv acţiunile pe care societatea le-a achiziţionat anterior şi pe care le deţine în portofoliu, precum şi acţiunile achiziţionate de o persoană care acţionează în nume propriu dar în contul societăţii, nu pot avea ca efect reducerea activului net sub nivelul cuantumului menţionat la articolul 17 alineatele (1) şi (2); (c) numai acţiunile Ö achitate integral Õ pot fi incluse în tranzacţie. În afară de aceasta, statele membre pot supune achiziţiile în înţelesul primului paragraf următoarelor condiţii: (i) valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, Ö echivalentul Õ contabil al acţiunilor achiziţionate, inclusiv acţiunile pe care societatea le-a achiziţionat anterior şi pe care le deţine în portofoliu, precum şi acţiunile achiziţionate de o persoană care acţionează în nume propriu dar în contul societăţii, să nu poată depăşi o limită determinată de statele membre; această limită nu poate fi mai mică de 10% din capitalul subscris; (ii) autorizaţia acordată societăţii pentru a achiziţiona acţiunile proprii în înţelesul primului paragraf, numărul maxim de acţiuni care pot fi achiziţionate, perioada pentru care se acordă autorizaţia şi contravaloarea maximă sau minimă să figureze în statutul sau în actul constitutiv al societăţii; (iii) societatea să respecte cerinţele corespunzătoare cu privire la notificări şi rapoarte; (iv) anumitor societăţi, desemnate de statele membre, să li se poată solicita anularea acţiunilor achiziţionate, cu condiţia ca o sumă egală cu valoarea nominală a acţiunilor anulate să fie inclusă într-o rezervă care, cu excepţia unei reduceri a capitalului subscris, să nu poată fi distribuită acţionarilor; această rezervă nu poate fi utilizată decât pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervelor; (v) achiziţia să nu compromită satisfacerea creanţelor creditorilor. ê 77/91/CEE (2) Legislaţia unui stat membru poate să prevadă derogări de la alineatul (1) litera (a) prima teză, dacă achiziţionarea de către societate a propriilor acţiuni este necesară pentru a evita ca societatea să sufere prejudicii iminente şi semnificative. În acest caz, următoarea adunare generală trebuie să fie informată de către organul de administrare sau conducere cu privire la motivele sau natura achiziţiei efectuate, numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate, proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă şi contravaloarea acestor acţiuni. (3) Statele membre pot să nu aplice alineatul (1) litera (a) prima teză pentru acţiunile achiziţionate chiar de către societate sau de către o persoană acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, pentru a fi repartizate angajaţilor societăţii sau angajaţilor unei societăţi asociate. Acţiunile în cauză trebuie repartizate în termen de 12 luni de la achiziţionare. Articolul 22 (1) Statele membre pot să nu aplice articolul 21 pentru: (a) acţiunile achiziţionate prin punerea în aplicare a unei decizii de reducere a capitalului sau în împrejurările menţionate la articolul 43; (b) acţiunile achiziţionate ca urmare a unui transfer universal de active; (c) acţiunile integral achitate, achiziţionate cu titlu gratuit sau achiziţionate de către bănci sau alte instituţii financiare cu titlul de comision de achiziţie; (d) acţiunile achiziţionate în temeiul unei obligaţii legale sau care rezultă dintr-o hotărâre judecătorească de protejare a acţionarilor minoritari în cazul, în special, al unei fuziuni, al unei modificări a obiectului de activitate şi a formei juridice, al unui transfer în străinătate al sediului social, sau în cazul introducerii unor restricţii privind transferul de acţiuni; (e) acţiunile achiziţionate de la un acţionar în cazul în care nu au fost achitate; (f) acţiunile achiziţionate pentru despăgubirea acţionarilor minoritari la societăţi asociate; (g) acţiunile integral achitate, achiziţionate în cadrul unei vânzări impuse printr-o hotărâre judecătorească pentru plata unei creanţe datorate societăţii de către proprietarul acţiunilor; ê 77/91/CEE (adaptat) (h) acţiunile integral achitate, emise de o societate de investiţii cu capital fix, definită la articolul 17 alineatul (7) al doilea paragraf, şi achiziţionate la cererea investitorului de societatea în cauză sau de o societate comercială asociată. Se aplică articolul 17 alineatul (7) al treilea paragraf litera (a). Aceste achiziţii nu trebuie să conducă la reducerea activului net sub cuantumul capitalului subscris plus eventualele rezerve a căror Ö distribuire Õ este interzisă de lege. ê 77/91/CEE è1 2006/68/CE Art. 1 pct. 5 (2) Cu toate acestea, acţiunile achiziţionate în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (b)-(g) trebuie înstrăinate în termen de maxim trei ani de la achiziţionare, cu excepţia cazului în care valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate, inclusiv acţiunile pe care societatea le-a achiziţionat prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, nu depăşeşte 10% din capitalul subscris. (3) Dacă acţiunile nu sunt înstrăinate în termenul prevăzut la alineatul (2), ele trebuie anulate. Legislaţia statului membru poate să condiţioneze această anulare de reducerea corespunzătoare a capitalului subscris. O astfel de reducere trebuie prevăzută în cazul în care achiziţionarea acţiunilor care urmează a fi anulate conduce la reducerea activului net sub cuantumul stabilit în è1 articolul 17 alineatele (1) şi (2) ç. ê 77/91/CEE Articolul 23 Acţiunile achiziţionate prin încălcarea articolelor 21 şi 22 trebuie înstrăinate în termen de un an de la achiziţionare. Dacă ele nu sunt înstrăinate în termenul prevăzut, se aplică articolul 22 alineatul (3). Articolul 24 (1) Dacă legislaţia statului membru permite unei societăţi comerciale să-şi achiziţioneze propriile acţiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, deţinerea acţiunilor în cauză este supusă în orice moment cel puţin următoarelor condiţii: ê 77/91/CEE (adaptat) (a) printre drepturile asociate acţiunilor în cauză, dreptul de vot conferit de acţiunile deţinute de societate se suspendă în orice situaţie; (b) dacă acţiunile sunt incluse în activul bilanţului, în pasivul bilanţului se prevede o rezervă de valoare egală, care nu poate fi Ö distribuită Õ; (2) Dacă legislaţia statului membru permite unei societăţi comerciale să-şi achiziţioneze propriile acţiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, aceasta va impune ca raportul anual să menţioneze cel puţin următoarele: (a) motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar; (b) numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia pe care o reprezintă Ö acestea Õ în cadrul capitalului subscris; (c) în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor; (d) numărul şi valoarea sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de societate şi proporţia pe care o reprezintă Ö acestea Õ în cadrul capitalului subscris. Articolul 25 ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 6 (1) Atunci când statele membre permit unei societăţi ca, direct sau indirect, să avanseze fonduri, să acorde împrumuturi sau să ofere garanţii în vederea achiziţionării acţiunilor proprii de către un terţ, acestea vor supune aceste tranzacţii condiţiilor enunţate la alineatele (2)–(5). (2) Tranzacţiile au loc sub responsabilitatea organului administrativ sau de conducere în condiţii corecte de piaţă, în special în ceea ce priveşte dobânda primită de societate şi garanţiile oferite societăţii pentru împrumuturile şi avansurile menţionate la alineatul (1). Situaţia financiară a terţului sau, în cazul tranzacţiilor care implică mai multe ţări, a fiecărei părţi implicate trebuie analizată în mod corespunzător. (3) Organul administrativ sau de conducere supune tranzacţiile, pentru aprobare prealabilă, adunării generale, care hotărăşte în conformitate cu regulile cvorumului şi majorităţii stabilite la articolul 44. Organul administrativ sau de conducere prezintă adunării generale un raport scris indicând: (a) motivele tranzacţiei, (b) interesul pe care tranzacţia îl prezintă pentru societate, (c) condiţiile în care se efectuează tranzacţia, (d) riscurile pe care le presupune pentru lichiditatea şi solvabilitatea societăţii şi (e) preţul la care se consideră că terţul va achiziţiona acţiunile. Acest raport va fi comunicat registrului în scopul asigurării publicităţii în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. (4) Ajutorul financiar total acordat terţilor nu poate avea ca rezultat reducerea activului net al societăţii sub cuantumul menţionat la articolul 17 alineatele (1) şi (2), luând în considerare, de asemenea, orice reducere a activului net care ar fi putut apărea ca urmare a achiziţiei, de către societate sau în contul acesteia, a propriilor acţiuni în conformitate cu articolul 21 alineatul (1). Societatea înscrie în pasivul bilanţului o rezervă, care nu poate fi distribuită, de un cuantum corespunzător ajutorului financiar total. (5) Atunci când un terţ achiziţionează, cu ajutorul financiar al unei societăţi, acţiunile proprii ale societăţii în sensul articolului 21 alineatul (1) sau subscrie acţiunile emise în cadrul unei majorări a capitalului subscris, această achiziţie sau subscriere se efectuează la un preţ corect. ê 77/91/CEE (adaptat) (6) Alineatele (1)–(5) nu se aplică tranzacţiilor efectuate în cadrul operaţiunilor curente ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, nici Ö tranzacţiilor Õ efectuate în vederea achiziţionării de acţiuni de către sau pentru salariaţii societăţii sau ai unei societăţi comerciale asociate. Cu toate acestea, aceste Ö tranzacţii Õ nu trebuie să conducă la reducerea activului net sub cuantumul menţionat la articolul 17 alineatul (1). (7) Alineatele (1)–(5) nu se aplică operaţiunilor efectuate în vederea achiziţionării de acţiuni în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (h). ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 7 Articolul 26 Atunci când membrii organului administrativ sau de conducere al societăţii parte la o tranzacţie menţionată la articolul 25 alineatul (1) sau ai organului administrativ sau de conducere al unei întreprinderi-mamă în sensul articolului 1 din Directiva 83/349/CEE a Consiliului [17] sau această întreprindere-mamă însăşi sau particulari care acţionează în nume propriu dar în contul membrilor acestor organe sau în contul acestei întreprinderi sunt părţi la o astfel de tranzacţie, statele membre trebuie să se asigure, prin garanţii adecvate, că o astfel de tranzacţie nu contravine intereselor societăţii. ê 77/91/CEE Articolul 27 (1) Luarea în gaj a propriilor acţiuni de către societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, este considerată ca o achiziţie în înţelesul articolului 21, al articolului 22 alineatul (1) şi al articolelor 24 şi 25. (2) Statele membre pot să nu aplice alineatul (1) operaţiunilor curente ale băncilor sau ale altor instituţii financiare. ê 92/101/CEE Art. 1 (adaptat) Articolul 28 (1) Subscrierea, achiziţionarea sau deţinerea de acţiuni ale societăţii comerciale pe acţiuni de către altă societate comercială în înţelesul articolului 1 din Directiva 2009/101/CE la care societatea comercială pe acţiuni dispune direct sau indirect de majoritatea drepturilor de vot sau asupra căreia poate exercita direct sau indirect o influenţă dominantă sunt considerate ca fiind efectuate de însăşi societatea comercială pe acţiuni. Primul paragraf se aplică, de asemenea, atunci când cealaltă societate comercială se află sub incidenţa legislaţiei unei ţări terţe şi are o formă juridică comparabilă cu cele menţionate la articolul 1 din Directiva 2009/101/CE. Cu toate acestea, atunci când societatea comercială pe acţiuni deţine indirect majoritatea drepturilor de vot sau poate exercita indirect o influenţă dominantă, statele membre pot să nu aplice primul şi al doilea paragraf, dacă Ö prevăd Õ suspendarea drepturilor de vot aferente acţiunilor societăţii comerciale pe acţiuni Ö deţinute Õ de Ö cealaltă Õ societate comercială. (2) În absenţa coordonării dispoziţiilor de drept intern privind grupurile, statele membre pot: (a) să definească cazurile în care se consideră că o societate comercială pe acţiuni este în măsură să exercite o influenţă dominantă asupra unei alte societăţi comerciale; dacă un stat membru exercită această opţiune, legislaţia sa internă trebuie, în orice caz, să prevadă Ö că poate fi exercitată o Õ influenţă dominantă dacă o societate comercială pe acţiuni: - are dreptul să numească sau să demită majoritatea membrilor organului administrativ, de conducere sau de supraveghere şi, în acelaşi timp, este acţionar sau asociat al altei societăţi comerciale sau - este acţionar sau asociat al altei societăţi comerciale şi are control unic asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor săi în baza unui contract încheiat cu ceilalţi acţionari sau asociai ai societăţii în cauză. Statele membre nu sunt obligate să prevadă dispoziţii pentru alte cazuri decât cele prevăzute la prima şi a doua liniuţă; (b) să definească cazurile în care o societate comercială pe acţiuni este considerată ca deţinând indirect drepturile de vot sau fiind indirect în măsură să exercite o influenţă dominantă; (c) să precizeze împrejurările în care o societate comercială pe acţiuni este considerată ca deţinând drepturile de vot. (3) Statele membre pot să nu aplice primul şi al doilea paragraf ale alineatului (1) atunci când subscrierea, achiziţia sau deţinerea este efectuată în numele unei alte persoane decât persoana care subscrie, achiziţionează sau deţine acţiuni, care nu este nici societatea comercială pe acţiuni menţionată la alineatul (1), nici altă societate comercială la care societatea comercială pe acţiuni deţine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau la care poate exercita o influenţă dominantă, direct sau indirect. (4) Statele membre pot să nu aplice primul şi al doilea paragraf ale alineatului (1) atunci când subscrierea, achiziţia sau deţinerea este efectuată de altă societate comercială în calitatea sa şi în contextul activităţii sale ca agent profesionist de titluri de valoare, cu condiţia ca aceasta să fie membru al unei burse de valori situate sau operând într-un stat membru sau să fie aprobată sau supervizată de o autoritate a statului membru cu competenţe în supravegherea agenilor profesionişti de titluri de valoare, care, în înţelesul prezentei directive, pot să includă instituii de credit. (5) Statele membre pot să nu aplice primul şi al doilea paragraf ale alineatului (1), atunci când acţiunile deţinute la o societate comercială pe acţiuni de altă societate comercială au fost achiziţionate înainte de stabilirea raporturilor dintre cele două societăţi comerciale în conformitate cu criteriile menţionate la alineatul (1). Cu toate acestea, drepturile de vot aferente acelor acţiuni sunt suspendate şi acţiunile sunt luate în considerare când se determină dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la articolul 21 alineatul (1) litera (b). (6) Statele membre pot să nu aplice articolul 22 alineatele (2) sau (3) sau articolul 23 atunci când acţiunile unei societăţi comerciale pe acţiuni sunt achiziţionate de o altă societate comercială, cu condiţia ca acestea să asigure următoarele: (a) suspendarea drepturilor de vot aferente acţiunilor societăţii comerciale pe acţiuni deţinute de Ö cealaltă Õ societate comercială şi (b) Ö obligarea Õ membrilor organelor administrative sau de conducere ale societăţii comerciale pe acţiuni să răscumpere de la Ö cealaltă Õ societate comercială acţiunile prevăzute la articolul 22 alineatele (2) şi (3) şi la articolul 23 la preţul la care cealaltă societate le-a achiziţionat; această sancţiune nu este aplicabilă atunci când membrii organelor administrative şi de conducere ale societăţii comerciale pe acţiuni demonstrează că acea societate nu a avut niciun rol în subscrierea sau achiziţionarea acţiunilor respective. ê 77/91/CEE (adaptat) Articolul 29 (1) Orice majorare de capital trebuie să fie hotărâtă de adunarea generală. Atât hotărârea în cauză, cât şi majorarea capitalului subscris Ö sunt Õ publicate sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. ê 77/91/CEE (2) Cu toate acestea, statutul, actul constitutiv sau adunarea generală, ale cărei hotărâri trebuie publicate în conformitate cu dispoziţiile alineatului (1), pot să autorizeze o majorare a capitalului subscris până la un cuantum maxim stabilit ţinând cont de valoarea maximă prevăzută prin lege. Dacă este cazul, majorarea capitalului subscris poate fi decisă, în limitele cuantumului stabilit, de către organul societăţii abilitat în acest sens. Organul în cauză poate fi abilitat în această privinţă pentru un termen de maximum cinci ani, termen care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori de către adunarea generală, de fiecare dată pentru maximum cinci ani. (3) Dacă există mai multe categorii de acţiuni, hotărârea adunării generale privind majorarea de capital menţionată la alineatul (1) sau aprobarea de a majora capitalul menţionată la alineatul (2) sunt supuse unui vot separat cel puţin pentru fiecare categorie de acţionari ale căror drepturi sunt afectate de operaţiunea în cauză. (4) Prezentul articol se aplică emisiunilor de orice titluri care pot fi convertite în acţiuni sau conferă dreptul de subscriere de acţiuni, dar nu şi conversiei unor astfel de titluri sau exercitării dreptului de subscriere. Articolul 30 Acţiunile emise în schimbul unor aporturi, în cursul unei majorări a capitalului subscris, trebuie achitate în proporţie de cel puţin 25% din valoarea lor nominală sau, în absenţa unei valori nominale, din echivalentul lor contabil. Dacă este prevăzută o primă de emisiune, aceasta trebuie achitată integral. Articolul 31 (1) Acţiunile emise pentru alte aporturi decât cele în numerar ca efect al unei majorări a capitalului subscris trebuie achitate integral în termen de cinci ani de la decizia de majorare a capitalului subscris. (2) Aporturile menţionate la alineatul (1) fac obiectul unui raport întocmit, înainte de majorarea de capital, de către unul sau mai mulţi experţi independenţi faţă de societate, desemnaţi sau aprobaţi de către o autoritate administrativă sau judecătorească. Experţii în cauză pot fi persoane fizice sau juridice sau societăţi, în conformitate cu legislaţia fiecărui stat membru. ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 8 Se aplică articolul 10 alineatele (2) şi (3) şi articolele 11 şi 12. ê 2009/109/CE Art. 1 pct. 3 (3) Statele membre pot decide să nu aplice alineatul (2) în cazul unei majorări de capital subscris efectuate pentru realizarea unei fuziuni, a unei divizări sau a unei oferte publice de achiziţionare sau schimb de acţiuni şi pentru plata în numerar a acţionarilor societăţii comerciale care este absorbită sau divizată, ori care face obiectul unei oferte publice de achiziţionare sau schimb de acţiuni. ê 2009/109/CE Art. 1 pct. 3 (adaptat) Cu toate acestea, în cazul unei fuziuni sau al unei divizări, statele membre aplică dispoziţiile de la primul paragraf numai dacă se întocmeşte de către Ö unul sau mai mulţi experţi Õ independenţi un raport privind proiectul de fuziune sau de divizare. Atunci când statele membre decid să aplice alineatul (2) în cazul unei fuziuni sau al unei divizări, acestea pot să prevadă ca raportul în temeiul prezentului articol şi raportul Ö întocmit de unul sau mai mulţi experţi Õ independenţi privind proiectul de fuziune sau de divizare să poată fi întocmite de acelaşi expert sau de aceiaşi experţi. ê 77/91/CEE (4) Statele membre pot să nu aplice alineatul (2), dacă toate acţiunile emise în cursul unei majorări a capitalului subscris sunt emise pentru alte aporturi decât cele în numerar subscrise de una sau mai multe societăţi comerciale, cu condiţia ca toţi acţionarii societăţii beneficiare să fi fost de acord să nu se întocmească raportul de expertiză şi cu condiţia îndeplinirii cerinţelor din articolul 10 alineatul (4) literele (b)-(f). Articolul 32 Dacă majorarea de capital nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat cu cuantumul subscrierilor vărsate doar în cazul în care condiţiile de emisiune prevăd această posibilitate. Articolul 33 (1) Ori de câte ori majorarea de capital are loc pentru aporturi în numerar, acţionarii trebuie să beneficieze, proporţional cu capitalul reprezentat de acţiunile deţinute de aceştia, de dreptul de preempţiune asupra acţiunilor emise. ê 77/91/CEE (adaptat) (2) Legislaţia unui stat membru: (a) poate să nu aplice alineatul (1) acţiunilor care oferă un drept limitat de participare la Ö distribuire Õ în înţelesul articolului 17 şi/sau la repartizarea activelor societăţii în caz de lichidare, ori (b) în cazul în care o societate comercială având mai multe categorii de acţiuni care conferă drepturi diferite de vot sau de participare la Ö distribuire Õ în înţelesul articolului 17 sau la repartizarea activelor societăţii în caz de lichidare procedează la o majorare a capitalului subscris prin emisiune de acţiuni noi din doar una dintre aceste categorii, aceasta poate permite ca dreptul de preempţiune al acţionarilor din celelalte categorii să se exercite doar după exercitarea dreptului de preempţiune al acţionarilor din categoria căreia aparţin noile acţiuni emise. ê 77/91/CEE (3) Orice ofertă de subscriere în temeiul dreptului de preempţiune şi perioada în care trebuie exercitat acest drept se publică în buletinul naţional desemnat în conformitate cu Directiva 2009/101/CE. Cu toate acestea, legislaţia unui stat membru poate să nu prevadă respectiva obligaţie de publicare în cazul în care toate acţiunile societăţii sunt nominative. În acest caz, toţi acţionarii societăţii trebuie informaţi în scris. Dreptul de preempţiune trebuie exercitat într-un termen care nu poate fi mai scurt de 14 zile de la data publicării ofertei de subscriere sau de la data expedierii scrisorilor către acţionari. (4) Dreptul de preempţiune nu poate fi limitat sau retras prin statut sau actul constitutiv. Cu toate acestea, adunarea generală poate decide cu privire la aceasta. Organul de administrare sau conducere trebuie să prezinte acestei adunări un raport scris motivând limitarea sau retragerea dreptului de preempţiune şi justificând preţul de emisiune propus. Adunarea generală hotărăşte în conformitate cu normele privind cvorumul şi majoritatea prevăzute la articolul 44. Hotărârea adunării se publică sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. (5) Legislaţia unui stat membru poate prevedea că statutul, actul constitutiv sau adunarea generală, hotărând în conformitate cu normele privind cvorumul şi majoritatea prevăzute la alineatul (4), pot să acorde competenţa de a limita sau retrage dreptul de preempţiune organului societăţii care este împuternicit să decidă asupra unei majorări a capitalului subscris în limitele capitalului autorizat. Această competenţă nu poate fi acordată pentru un termen mai lung decât termenul prevăzut în cazul competenţei prevăzute la articolul 29 alineatul (2). (6) Dispoziţiile alineatelor (1)-(5) se aplică pentru emisiunea tuturor titlurilor convertibile în acţiuni sau care conferă dreptul de subscriere de acţiuni, dar nu şi pentru conversia titlurilor în cauză sau exercitarea dreptului de subscriere. (7) Dreptul de preempţiune nu este exclus în înţelesul alineatelor (4) şi (5) dacă, în conformitate cu decizia de majorare a capitalului subscris, acţiunile sunt emise la bănci şi alte instituţii financiare pentru a fi oferite acţionarilor societăţii în conformitate cu alineatele (1) şi (3). Articolul 34 Orice reducere a capitalului subscris, cu excep ţia celei hotărâte prin hotărâre judecătorească, trebuie supusă cel puţin unei hotărâri a adunării generale, care hotărăşte în conformitate cu normele privind cvorumul şi majoritatea prevăzute la articolul 44, fără a aduce atingere articolelor 40 şi 41. Decizia adunării se publică sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. Notificarea de convocare a adunării generale trebuie să specifice cel puţin scopul şi modul de realizare a reducerii. Articolul 35 Dacă există mai multe categorii de acţiuni, hotărârea adunării generale privind o reducere a capitalului subscris este supusă unui vot separat, cel puţin pentru fiecare categorie de acţionari ale căror drepturi sunt afectate de operaţiunea în cauză. Articolul 36 ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 9 (1) În cazul reducerii capitalului subscris, cel puţin creditorii ale căror creanţe sunt anterioare datei publicării deciziei de reducere au cel puţin dreptul de a obţine o garanţie pentru creanţele care nu sunt încă scadente la momentul acestei publicări. Statele membre nu pot retrage acest drept decât în cazul în care creditorul dispune de garanţii adecvate sau în cazul în care aceste garanţii nu sunt necesare luând în considerare patrimoniul societăţii. Statele membre stabilesc condiţiile pentru exercitarea dreptului prevăzut de primul paragraf. În orice caz, statele membre se asigură că creditorii sunt autorizaţi să sesizeze autoritatea administrativă sau judiciară competentă pentru a obţine garanţiile adecvate, cu condiţia ca aceştia să poată dovedi, în mod credibil, că această reducere a capitalului subscris pune în pericol satisfacerea creanţelor lor şi că nu au obţinut garanţii adecvate din partea societăţii. ê 77/91/CEE (adaptat) (2) De asemenea, prin legislaţiile statelor membre se prevede cel puţin că reducerea nu are efect Ö sau că Õ nu se Ö pot face Õ plăţi în beneficiul acţionarilor până când creditorii nu vor fi obţinut satisfacţie sau o instanţă nu va fi decis neonorarea solicitărilor creditorilor. (3) Prezentul articol se aplică dacă reducerea capitalului subscris se realizează prin exonerarea totală sau parţială de la plata soldului contribuţiilor acţionarilor. Articolul 37 (1) În cazul unei reduceri a capitalului subscris efectuată cu scopul de a compensa pierderile suferite sau de a include anumite sume într-o rezervă, statele membre nu e necesar să aplice articolul 36 cu condiţia ca, după această operaţiune, cuantumul rezervei în cauză să nu depăşească 10 % din capitalul subscris redus. Exceptând cazul unei reduceri a capitalului subscris, rezerva în cauză nu poate fi Ö distribuită Õ acţionarilor; rezerva poate fi utilizată doar pentru compensarea pierderilor suferite sau pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervei în cauză, în măsura în care statele membre permit o astfel de operaţiune. (2) În cazurile menţionate la alineatul (1), legislaţiile statelor membre trebuie să prevadă cel puţin măsurile necesare pentru a garanta că sumele derivând din reducerea capitalului social nu pot fi utilizate pentru plăţi şi Ö distribuiri Õ în beneficiul acţionarilor sau pentru scutirea acţionarilor de obligaţia de a-şi plăti contribuţiile. ê 77/91/CEE Articolul 38 Capitalul subscris nu poate fi redus la un cuantum mai mic decât capitalul minim prevăzut în conformitate cu articolul 6. Statele membre pot permite, totuşi, o astfel de reducere, dacă prevăd, de asemenea, că decizia de reducere a capitalului subscris poate avea efect doar atunci când capitalul subscris este majorat la un cuantum cel puţin egal cu capitalul minim prescris. Articolul 39 În cazul în care prin legislaţia statului membru se permite amortizarea integrală sau parţială a capitalului subscris fără reducerea acestuia, aceasta impune cel puţin respectarea următoarelor condiţii: (a) în cazul în care statutul sau actul constitutiv prevăd amortizarea, aceasta din urmă este decisă de adunarea generală care hotărăşte cel puţin în condiţiile normale de cvorum şi majoritate; în cazul în care statutul şi actul constitutiv nu prevăd amortizarea, aceasta din urmă este decisă de adunarea generală care hotărăşte cel puţin în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute la articolul 44; decizia trebuie publicată sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE; ê 77/91/CEE (adaptat) (b) doar sumele care pot fi utilizate pentru Ö distribuire Õ în înţelesul articolului 17 alineatele (1) – (4) pot fi utilizate pentru amortizare; (c) acţionarii ale căror acţiuni sunt amortizate îşi menţin drepturile în societate, cu excepţia drepturilor de rambursare a investiţiilor lor şi de participare la repartizarea unui dividend iniţial pentru acţiunile neamortizate. Articolul 40 (1) Dacă permite societăţilor reducerea capitalului subscris prin retragerea obligatorie de acţiuni, legislaţia unui stat membru impune îndeplinirea cel puţin a condiţiilor enunţate la literele (a)–(e): ê 77/91/CEE (a) retragerea obligatorie trebuie să fie prevăzută sau permisă prin statut sau actul constitutiv, înainte de subscrierea acţiunilor care urmează a fi retrase; ê 77/91/CEE (adaptat) (b) dacă este doar autorizată prin statut sau actul constitutiv, retragerea obligatorie este decisă de către adunarea generală, cu excepţia cazului în care a fost unanim aprobată de către acţionarii implicaţi; (c) organul societăţii care decide retragerea obligatorie determină condiţiile şi modul de retragere, dacă acestea nu au fost stabilite prin statut sau actul constitutiv; (d) articolul 36 se aplică, cu excepţia acţiunilor integral Ö achitate Õ şi puse la dispoziţia societăţii cu titlu gratuit sau retrase folosind sume disponibile pentru Ö distribuire Õ în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) - (4); în aceste cazuri, o sumă egală cu valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, cu echivalentul contabil al tuturor acţiunilor retrase trebuie depusă într-o rezervă; rezerva în cauză nu poate fi Ö distribuită Õ acţionarilor, exceptând cazul unei reduceri a capitalului subscris; rezerva în cauză poate fi utilizată doar pentru compensarea unor pierderi suferite sau pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervei în cauză, cu condiţia ca statele membre să permită o astfel de operaţiune; (e) decizia de retragere obligatorie se publică sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. (2) Articolul 34 alineatul (1) şi articolele 35, 37 şi 44 nu se aplică cazurilor menţionate la alineatul (1) al prezentului articol. Articolul 41 (1) În cazul unei reduceri a capitalului subscris prin retragerea de acţiuni achiziţionate de către societate, direct sau prin intermediul unei persoane acţionând în nume propriu, dar în contul societăţii, retragerea trebuie întotdeauna hotărâtă de adunarea generală. (2) Se aplică articolul 36, cu excepţia cazurilor în care acţiunile sunt achiziţionate integral şi sunt dobândite cu titlu gratuit sau folosind sume disponibile pentru Ö distribuire Õ în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) - (4); în aceste cazuri, o sumă egală cu valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, cu echivalentul contabil al tuturor acţiunilor retrase trebuie depusă într-o rezervă. Rezerva în cauză nu poate fi repartizată acţionarilor, exceptând cazul unei reduceri a capitalului subscris. Rezerva în cauză poate fi utilizată doar pentru compensarea unor pierderi suferite sau pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervei în cauză, cu condiţia ca statele membre să permită o astfel de operaţiune. (3) Articolele 35, 37 şi 44 nu se aplică cazurilor menţionate la alineatul (1) al prezentului articol. ê 77/91/CEE Articolul 42 În cazurile care intră sub inciden ţa articolului 39, articolului 40 alineatul (1) litera (b) şi articolului 41 alineatul (1), dacă există mai multe categorii de acţiuni, decizia adunării generale privind amortizarea capitalului subscris sau reducerea acestuia prin retragerea de acţiuni este supusă unui vor separat, cel puţin pentru fiecare categorie de acţionari ale căror drepturi sunt afectate de operaţiunea în cauză. ê 77/91/CEE (adaptat) Articolul 43 Dacă societăţile comerciale sunt autorizate să emită acţiuni Ö răscumpărabile Õ, prin legislaţia unui stat membru se impune îndeplinirea cel puţin a următoarelor condiţii pentru Ö răscumpărarea Õ acestor acţiuni: (a) răscumpărarea trebuie să fie permisă prin statutul sau actul constitutiv al societăţii înainte de subscrierea acţiunilor care urmează să fie răscumpărate; (b) acţiunile trebuie să fie achitate integral; (c) condiţiile şi modul de răscumpărare sunt stabilite prin statutul sau actul constitutiv al societăţii; (d) răscumpărarea se poate face doar utilizând sume disponibile pentru Ö distribuire Õ în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) - (4) sau sume obţinute dintr-o nouă emisiune realizată în vederea efectuării rambursării în cauză; (e) o sumă egală cu valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, cu echivalentul contabil al tuturor acţiunilor răscumpărate trebuie depusă într-o rezervă care nu poate fi Ö distribuită Õ acţionarilor, exceptând cazul unei reduceri a capitalului subscris; rezerva în cauză poate fi utilizată doar pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervelor; (f) litera (e) nu se aplică dacă răscumpărarea se face cu sume obţinute dintr-o nouă emisiune realizată în vederea efectuării Ö răscumpărării Õ în cauză; (g) dacă se prevede plata unei prime către acţionari ca urmare a răscumpărării, prima poate fi plătită doar din sumele disponibile pentru Ö distribuire Õ în conformitate cu articolul 17 alineatele (1) – (4) sau dintr-o altă rezervă decât cea menţionată la litera (e) a prezentului articol care nu poate fi Ö distribuită Õ acţionarilor, exceptând cazul unei reduceri a capitalului subscris; rezerva în cauză poate fi utilizată doar pentru majorarea capitalului subscris prin capitalizarea rezervelor sau pentru acoperirea costurilor menţionate în articolul 3 litera (j) sau a costurilor emisiunii de acţiuni sau obligaţiuni sau pentru plata unei prime către deţinătorii de acţiuni sau obligaţiuni răscumpărabile; (h) notificarea răscumpărării se publică sub forma prevăzută de legislaţia fiecărui stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/101/CE. ê 77/91/CEE Articolul 44 Prin legislaţiile statelor membre se prevede că deciziile menţionate la articolele 33 alineatele (4) şi (5), 34, 35, 39 şi 42 trebuie adoptate cu cel puţin o majoritate de nu mai puţin de două treimi din voturile conferite de titlurile sau capitalul subscris reprezentante. Cu toate acestea, prin legislaţiile statelor membre poate să se prevadă că este suficientă o majoritate simplă a voturilor menţionate la primul paragraf, dacă este reprezentat cel puţin jumătate din capitalul subscris. Articolul 45 ê 2006/68/CE Art. 1 pct. 10 (1) Statele membre pot deroga de la primul paragraf al articolului 9, de la articolul 21 alineatul (1) litera (a) prima teză, precum şi de la articolele 29, 30 şi 33 în măsura în care aceste derogări sunt necesare pentru adoptarea sau aplicarea dispoziţiilor menite să încurajeze participarea angajaţilor sau a altor categorii de persoane stabilite de legislaţia internă la capitalul întreprinderilor. ê 77/91/CEE (adaptat) (2) Statele membre pot să nu aplice articolul 21 alineatul (1) litera (a) prima teză şi articolele 34, 35, 40, 41, 42 şi 43 pentru societăţile constituite în conformitate cu un act cu putere de lege specială, care emit atât acţiuni de capital, cât şi acţiuni pentru lucrători, cele din urmă fiind emise în favoarea Ö colectivului Õ angajaţilor societăţii, Ö acesta Õ fiind reprezentat la adunările generale ale acţionarilor prin delegaţi cu drept de vot. ê 77/91/CEE Articolul 46 În scopul punerii în aplicare a prezentei directive, prin actele cu putere de lege ale statelor membre se asigură tratamentul egal al tuturor acţionarilor aflaţi în condiţii identice. Articolul 47 ê 77/91/CEE (adaptat) (1) Statele membre pot să nu aplice articolul 3 literele (g), (i), (j) şi (k) pentru societăţile existente la data intrării în vigoare a Ö actelor cu putere de lege şi a actelor administrative care au fost adoptate pentru a se conforma Directivei 77/91/CEE Õ. ê 77/91/CEE (2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. ê Articolul 48 Directiva 77/91/CEE, astfel cum a fost modificată prin actele menţionate în anexa II, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern şi de aplicare a directivelor menţionate în anexa II partea B. Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa III. Articolul 49 Prezenta directivă intră în vigoare la 1 iulie 2011. ê 77/91/CEE Articolul 50 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la […], Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Preşedintele Preşedintele ê ANEXA I Formele de societăţi comerciale menţionate la primul paragraf al articolului 1 alineatul (1) ê 77/91/CEE - Belgia: société anonyme / naamloze vennootschap; ê 2006/99/CE art. 1 şi Anexa pct. A(2) - Bulgaria: акционерно дружество; ê Actul de Aderare din 2003 art. 20 şi anexa II, p. 339 - Republica Cehă: akciová společnost; ê 77/91/CEE - Danemarca: aktieselskab; - Germania: Aktiengesellschaft; ê Actul de Aderare din 2003, art. 20 şi Anexa II, p. 339 - Estonia: aktsiaselts; ê 77/91/CEE - Irlanda: public company limited by shares, public company limited by guarantee and having a share capital; ê Actul de Aderare din 1979, art. 21 şi Anexa I, p. 89 - Grecia : ανώνυμη εταιρία; ê Actul de Aderare din 1985, art. 26 şi Anexa I, p. 157 - Spania : sociedad anónima; ê 77/91/CEE - Franţa: société anonyme; - Italia: società per azioni; ê Actul de Aderare din 2003, art. 20 şi Anexa II, p. 339 - Cipru : δημόσιες εταιρείες περιορισμένης ευθύνης με μετοχές, δημόσιες εταιρείες περιορισμένης ευθύνης με εγγύηση που διαθέτουν μετοχικό κεφάλαιο ; - Letonia : akciju sabiedrība; - Lituania : akcinė˙ bendrovė˙; ê 77/91/CEE - Luxemburg: société anonyme; ê 2006/68/CE art. 1 pct. 1 - Ungaria : nyilvánosan működő részvénytársaság; ê Actul de Aderare din 2003, art. 20 şi Anexa II, p. 339 - Malta : kumpanija pubblika/public limited liability company; ê 77/91/CEE - Ţările de Jos: naamloze vennootschap; ê Actul de Aderare din 1994, art. 29 şi Anexa I, p. 194 - Austria : Aktiengesellschaft; ê Actul de Aderare din 2003, art. 20 şi Anexa II, p. 339 - Polonia: spółka akcyjna; ê Actul de Aderare din 1985, art. 26 şi Anexa I, p. 157 - Portugalia : sociedade anónima de responsabilidade limitada; ê 2006/99/CE art. 1 şi Anexa pt. A(2) - România: societate pe acţiuni; ê Actul de Aderare din 2003, art. 20 şi Anexa II, p. 339 - Slovenia : delniška družba; - Slovacia : akciová spoločnost’; ê 2009/109/CE Art. 1 pct. 1 - Finlanda : julkinen osakeyhtiö/publikt aktiebolag; ê Actul de Aderare din 1994, art. 29 şi Anexa I, p. 194 - Suedia : aktiebolag; ê 77/91/CEE - Regatul Unit: public company limited by shares, public company limited by guarantee and having a share capital. _____________ é ANEXA II Partea A Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare (menţionate la articolul 48) Directiva 77/91/CEE a Consiliului (JO L 26, 31.1.1977, p. 1) | Actul de Aderare din 1979, Anexa I, punctul III (C) (JO L 291, 19.11.1979, p. 89) | Actul de Aderare din 1985, Anexa I (JO L 302, 15.11.1985, p. 157) | Directiva 92/101/CEE a Consiliului (JO L 347, 28.11.1992, p. 64) | Actul de Aderare din 1994, Anexa I, punctul XI (A) (JO C 241, 29.8.1994, p. 194) | Actul de Aderare din 2003, Anexa II, punctul 4 (A) (JO L 236, 23.9.2003, p. 338) | Directiva 2006/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 264, 25.9.2006, p. 32) | Directiva 2006/99/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 137) | Numai punctul A(2) al anexei | Directiva 2009/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 259, 2.10.2009, p. 14) | Numai articolul 1 | Partea B Termene de transpunere în dreptul intern şi de aplicare (menţionate la articolul 48) Directiva | Data limită de transpunere | Data de aplicare | 77/91/CEE | 17 decembrie 1978 | 92/101/CEE | 31 decembrie 1993 | 1 ianuarie 1995 | 2006/68/CE | 15 aprilie 2008 | 2006/99/CE | 1 ianuarie 2007 | 2009/109/CE | 30 iunie 2011 | _____________ ANEXA III TABEL DE CORESPONDENŢĂ Directiva 77/91/CEE | Prezenta directivă | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf prima până la a douăzeci şi şaptea liniuţă | Anexa I | Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 1 alineatul (2) | Articolul 1 alineatul (2) | Articolul 2 teza introductivă | Articolul 2 teza introductivă | Articolul 2 litera (a) | Articolul 2 litera (a) | Articolul 2 litera (b) | Articolul 2 litera (b) | Articolul 2 litera (c) prima liniuţă | Articolul 2 litera (c) | Articolul 2 litera (c) a doua liniuţă | Articolul 2 litera (d) | Articolul 2 litera (d) | Articolul 2 litera (e) | Articolul 2 litera (e) | Articolul 2 litera (f) | Articolele 3 – 5 | Articolele 3 – 5 | Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 6 alineatul (1) | Articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf | - | Articolul 6 alineatul (2) | - | Articolul 6 alineatul (3) | Articolul 6 alineatul (2) | Articolul 7 | Articolul 7 | Articolul 8 alineatul (1) | Articolul 8 primul paragraf | Articolul 8 alineatul (2) | Articolul 8 al doilea paragraf | Articolul 9 alineatul (1) | Articolul 9 primul paragraf | Articolul 9 alineatul (2) | Articolul 9 al doilea paragraf | Articolul 10 | Articolul 10 | Articolul 10a alineatul (1) primul paragraf | Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 10a alineatul (1) al doilea paragraf prima teză | Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 10a alineatul (1) al doilea paragraf teza a doua | Articolul 11 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 10a alineatul (2) primul paragraf | Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf | Articolul 10a alineatul (2) al doilea paragraf prima teză | Articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf | Articolul 10a alineatul (2) al doilea paragraf teza a doua | Articolul 11 alineatul (2) al treilea paragraf | Articolul 10a alineatul (2) al treilea paragraf prima teză | Articolul 11 alineatul (2) al patrulea paragraf | Articolul 10a alineatul (2) al treilea paragraf teza a doua | Articolul 11 alineatul (2) al cincilea paragraf | Articolul 10a alineatul (3) | Articolul 11 alienatul (3) | Articolul 10b | Articolul 12 | Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf prima teză | Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf a doua teză | Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 13 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 11 alineatul (2) | Articolul 13 alineatul (2) | Articolul 12 | Articolul 14 | Articolul 13 | Articolul 15 | Articolul 14 | Articolul 16 | Articolul 15 alineatul (1) litera (a) | Articolul 17 alineatul (1) | Articolul 15 alineatul (1) litera (b) | Articolul 17 alineatul (2) | Articolul 15 alineatul (1) litera (c) | Articolul 17 alineatul (3) | Articolul 15 alineatul (1) litera (d) | Articolul 17 alineatul (4) | Articolul 15 alineatul (2) | Articolul 17 alineatul (5) | Articolul 15 alineatul (3) | Articolul 17 alineatul (6) | Articolul 15 alineatul (4) primul paragraf | Articolul 17 alineatul (7) primul paragraf | Articolul 15 alineatul (4) al doilea paragraf prima liniuţă | Articolul 17 alineatul (7) al doilea paragraf litera (a) | Articolul 15 alineatul (4) al doilea paragraf a doua liniuţă | Articolul 17 alineatul (7) al doilea paragraf litera (b) | Articolul 15 alineatul (4) al treilea paragraf | Articolul 17 alineatul (7) al treilea paragraf | Articolul 16 | Articolul 18 | Articolul 17 | Articolul 19 | Articolul 18 | Articolul 20 | Articolul 19 | Articolul 21 | Articolul 20 | Articolul 22 | Articolul 21 | Articolul 23 | Articolul 22 | Articolul 24 | Articolul 23 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 25 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf prima teză | Articolul 25 alineatul (2) primul paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf teza a doua | Articolul 25 alineatul (2) al doilea paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al treilea paragraf prima teză | Articolul 25 alineatul (3) primul paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al treilea paragraf prima parte a celei de-a doua teze | Articolul 25 alineatul (3) al doilea paragraf fraza introductivă | Articolul 23 alineatul (1) al treilea paragraf restul celei de-a doua teze | Articolul 25 alineatul (3) al doilea paragraf literele (a) – (e) | Articolul 23 alineatul (1) al treilea paragraf a treia teză | Articolul 25 alineatul (3) al treilea paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al patrulea paragraf prima teză | Articolul 25 alineatul (4) primul paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al patrulea paragraf a doua teză | Articolul 25 alineatul (4) al doilea paragraf | Articolul 23 alineatul (1) al cincilea paragraf | Articolul 25 alineatul (5) | Articolul 23 alineatul (2) prima teză | Articolul 25 alineatul (6) primul paragraf | Articolul 23 alineatul (2) teza a doua | Articolul 25 alineatul (6) al doilea paragraf | Articolul 23 alineatul (3) | Articolul 25 alineatul (7) | Articolul 23a | Articolul 26 | Articolul 24 | Articolul 27 | Articolul 24a alineatul (1) litera (a) | Articolul 28 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 24a alineatul (1) litera (b) | Articolul 28 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 24a alineatul (2) | Articolul 28 alineatul (1) al treilea paragraf | Articolul 24a alineatul (3) | Articolul 28 alineatul (2) | Articolul 24a alineatul (4) litera (a) | Articolul 28 alineatul (3) | Articolul 24a alineatul (4) litera (b) | Articolul 28 alineatul (4) | Articolul 24a alineatul (5) | Articolul 28 alineatul (5) | Articolul 24a alineatul (6) | Articolul 28 alineatul (6) | Articolul 25 | Articolul 29 | Articolul 26 | Articolul 30 | Articolul 27 | Articolul 31 | Articolul 28 | Articolul 32 | Articolul 29 | Articolul 33 | Articolul 30 | Articolul 34 | Articolul 31 | Articolul 35 | Articolul 32 | Articolul 36 | Articolul 33 | Articolul 37 | Articolul 34 prima teză | Articolul 38 primul paragraf | Articolul 34 teza a doua | Articolul 38 al doilea paragraf | Articolul 35 | Articolul 39 | Articolul 36 | Articolul 40 | Articolul 37 | Articolul 41 | Articolul 38 | Articolul 42 | Articolul 39 | Articolul 43 | Articolul 40 alineatul (1) | Articolul 44 primul paragraf | Articolul 40 alineatul (2) | Articolul 44 al doilea paragraf | Articolul 41 | Articolul 45 | Articolul 42 | Articolul 46 | Articolul 43 alineatul (1) | - | Articolul 43 alineatul (2) primul paragraf | Articolul 47 alineatul (1) | Articolul 43 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf | - | Articolul 43 alineatul (3) | Articolul 47 alineatul (2) | - | Articolul 48 | - | Articolul 49 | Articolul 44 | Articolul 50 | - | Anexa II | - | Anexa III | _____________ [1] COM(2008) 544 final. [2] JO C 102 din 4.4.1996, p. 2. [3] COM(2010) 388 final. [4] „ În cazul în care, pe parcursul procesului legislativ, se dovedește că este necesar să se depășească simpla codificare și să se facă modificări de fond, Comisia răspunde de înaintarea oricărei sau a oricăror propuneri, după caz”. [5] „Parlamentul European, Consiliul şi Comisia iau la cunoştinţă faptul că în cazul în care va fi necesar să se depăşească limitele codificării şi să se facă modificări substanţiale, Comisia va putea alege, după caz, să reformeze propunerea sa sau să înainteze o propunere separată de modificare, lăsând în acelaşi timp propunerea de codificare pe masă şi apoi, de îndată ce modificarea substanţială a fost adoptată, să o încorporeze în propunerea de codificare”. [6] JO C […], […], […]. [7] JO L 26, 31.1.1977, p. 1. [8] A se vedea anexa II, partea A. [9] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. [10] JO L 258, 1.10.2009, p. 11. [11] JO L 96, 12.4.2003, p. 16. [12] JO L 336, 23.12.2003, p. 33. [13] JO L 162, 30.4.2004, p. 70. [14] [2008] Repertoriu p. I-03189. [15] JO L 145, 30.4.2004, p. 1. [16] JO L 157, 9.6.2006, p. 87. [17] JO L 193, 18.7.1983, p. 1.