52011DC0713

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Evaluarea criminalității în UE: plan de acțiune privind statisticile pentru perioada 2011 - 2015

INTRODUCERE

SCOP

Statisticile privind criminalitatea și justiția penală constituie instrumente indispensabile pentru dezvoltarea unor politici bazate pe date concrete la nivelul UE. Analizele de impact, evaluările privind punerea în aplicare a legislației UE de către statele membre și evaluarea eficacității noilor legi sunt doar câteva exemple de utilizare a informațiilor statistice. Deși necesitatea unor statistici concrete este recunoscută de mult timp de statele membre și de Comisia Europeană, lipsesc încă informații statistice fiabile și comparabile.

Obiectivul prezentei comunicări este de a informa părțile interesate cu privire la progresele realizate în ceea ce privește evaluarea criminalității și a justiției penale în ultimii cinci ani, precum și de a stabili principalele acțiuni pentru următorii cinci ani, sub forma unui plan de acțiune pentru perioada 2011-2015.

SITUAȚIA ACTUALĂ

Planul de acțiune 2006-2010 - context

În august 2006, Comisia a adoptat un plan de acțiune al UE pentru o perioadă de 5 ani în vederea dezvoltării unei strategii a UE cuprinzătoare și coerente privind evaluarea criminalității și a justiției penale. DG Justiție, Libertate și Securitate (JLS) și, începând din 2010, DG Afaceri Interne (HOME), în strânsă colaborare cu Eurostat, au fost responsabile pentru punerea în aplicare a acestei strategii.

În același timp, a fost instituit[1] un grup de experți însărcinați să studieze necesitățile de politici publice în materie de date privind criminalitatea și justiția penală pentru a asista Comisia în vederea identificării nevoilor de politică în materie de date la nivelul UE și pentru a oferi consiliere privind dezvoltarea eficientă și utilizarea indicatorilor în domeniul criminalității și al justiției penale. Acest grup de experți este alcătuit din funcționari din domeniile poliției, justiției și afacerilor interne din fiecare stat membru al UE, din Canada și din țările AELS[2], precum și din cadrul organizațiilor și agențiilor relevante ale UE și la nivel european și internațional[3]. Mediul academic și sectorul privat sunt, de asemenea, reprezentate. Din 2006, grupul s-a reunit de cinci ori.

În paralel, a fost instituit un grup de lucru al Eurostat pentru a pune în aplicare concluziile și recomandările grupului de experți. Toate statele membre sunt reprezentate în grupul de lucru de către experți guvernamentali din cadrul institutelor naționale de statistică. Alți participanți reprezintă țările AELS și țările candidate, precum și numeroase organisme internaționale active în domeniu. Sunt invitați, ad hoc, și alți experți pentru a discuta subiecte legate de domeniile lor specifice de expertiză. Grupul de experți privind necesitățile de politici stabilește prioritățile, iar grupul de lucru Eurostat analizează fezabilitatea și punerea în aplicare a acestora, evaluează calitatea datelor culese și, dacă este cazul, stabilește metodele și procedurile care trebuie utilizate. În plus, o serie de subgrupuri și grupuri de lucru de experți au fost instituite în scopul de a examina în special sarcinile din cadrul planului de acțiune. DG HOME a înființat cinci subgrupuri[4], iar Eurostat două grupuri operative[5].

Planul de acțiune 2006-2010 – realizări

Au fost depuse eforturi semnificative atât de Comisie, cât și de statele membre în vederea punerii în aplicare a unui plan de acțiune ambițios. Principalele realizări pot fi sintetizate după cum urmează:

Cooperarea internațională – mecanismul de culegere a datelor: s-a pus accentul în special pe instituirea unei baze pentru cooperarea cu autoritățile statelor membre, cu agențiile europene și cu instituțiile internaționale prin crearea unor rețele de experți și prin identificarea punctelor de contact. Această cooperare s-a concretizat prin dezvoltarea unui mecanism funcțional pentru culegerea de date, care include toate etapele procesului, de la identificarea de indicatori comuni la publicarea efectivă a datelor culese.

O mai bună înțelegere a nevoilor : la fel de importantă a fost și îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la nevoile, lacunele și limitările legate de culegerea și analizarea datelor privind criminalitatea la nivelul UE. Schimbul de informații în cadrul reuniunilor experților, experiența acumulată din culegerea datelor în toată această perioadă și rezultatele proiectelor de cercetare au contribuit în mod semnificativ la acest efort.

Dezvoltarea indicatorilor și culegerea datelor: începând din 2007, Eurostat elaborează, în fiecare an, publicația „Statistici pe scurt” („Statistics in Focus”)[6] referitoare la statisticile în domeniul criminalității, care conține date privind următoarele aspecte: nivelul total al criminalității, omuciderile, infracțiunile săvârșite prin violență, jafurile, spargerile de locuințe, furtul de autovehicule, traficul de droguri, populația carcerală și numărul de ofițeri de poliție. În noiembrie 2010, a fost publicat primul document de lucru privind spălarea banilor[7]. Statisticile s-au bazat pe indicatorii identificați de subgrupul de experți al Comisiei privind spălarea banilor. Alte liste de indicatori elaborate până în prezent se referă la traficul de persoane și la criminalitatea informatică.

Ancheta UE privind securitatea (victimizarea): statisticile judiciare și polițienești ar trebui să fie completate cu statistici privind victimele criminalității, în special în domeniile în care incidentele nu sunt întotdeauna raportate. În plus, anchetele privind victimizarea sunt o sursă validă de date pe deplin comparabile, în măsura în care se aplică o metodologie comună. Prin urmare, dezvoltarea unei metodologii comune și a unui modul de anchetă privind victimizarea a reprezentat un alt rezultat important al acestui plan de acțiune. Ancheta a fost planificată pentru perioada 2013-2014 și va furniza, pentru prima dată în UE27, informații comparabile privind ratele de incidență (ratele de victimizare) pentru anumite tipuri de criminalitate și aspecte legate de percepția cetățenilor cu privire la siguranța proprie. Implicarea activă a institutelor naționale de statistică în fiecare etapă (de la proiectarea modulului la lucrările pe teren și la estimările ratelor de incidență) garantează responsabilitatea deplină pentru calitatea datelor, ceea ce este deosebit de important pentru țările care nu realizează anchete naționale privind victimele, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și dezvolta propriile capacități.

Sprijin pentru activități relevante de cercetare: activitățile de cercetare în domeniul justiției și afacerilor interne au fost puternic sprijinite prin programul „Prevenirea și combaterea infracționalității”, care oferă unui număr important de grupuri de cercetare din toate cele 27 de state membre posibilitatea de a efectua studii în domenii de interes deosebit pentru Comisie. Un exemplu tipic de utilizare a rezultatelor cercetărilor este lista de indicatori privind traficul de persoane, care se bazează pe sugestiile și recomandările studiilor relevante.

Planul de acțiune 2006-2010 – lecții învățate

Deși s-au depus eforturi considerabile în ceea ce privește cercetarea, coordonarea și crearea de rețele, numai câteva rezultate sunt vizibile efectiv. Acest lucru este valabil, în special, pentru obiectivele care necesită nu numai dezvoltarea de indicatori comuni, ci și culegerea efectivă a datelor, care a fost cel mai lent și cel mai problematic aspect legat de punerea în aplicare a planului de acțiune.

Principalele motive pentru progresele limitate în ceea ce privește culegerea de date comparabile și armonizate la nivelul UE au fost rezumate în studiul privind „Dezvoltarea unui sistem de clasificare la nivelul UE”, inițiat de Comisie în 2007[8]. Acestea sunt următoarele:

Diferențe în ceea ce privește definițiile infracțiunilor și sistemele de clasificare : pe teritoriul UE, cel puțin 128 de autorități naționale sunt implicate în culegerea și producerea unor statistici referitoare la criminalitate și au fost identificate cel puțin 52 de sisteme diferite de clasificare a infracțiunilor.

Dificultăți în legătură cu fluxul de date: coordonarea la nivel național s-a dovedit dificilă, în special în cazul în care există mai multe surse de date. Chiar și atunci când există puncte de contact naționale, acestea nu dispun întotdeauna de acces la date care să acopere fiecare etapă a sistemului de justiție penală. Ca urmare, se produc întârzieri semnificative în toate colecțiile de date înainte de se a ajunge la un set de date integrat.

Diferențe între sistemele de raportare: diferitele state membre aplică reguli diferite de contabilizare[9] pentru evaluarea nivelului criminalității, ceea ce limitează gradul de comparabilitate și duce adesea la dubla înregistrare. Diferențele în ceea ce privește momentul în care sunt înregistrate datele privind infracțiunile și gama largă de practici de raportare aplicate în UE creează obstacole suplimentare.

Proliferarea culegerii de date de către UE și organizațiile internaționale: culegerea datelor privind criminalitatea la nivel internațional depinde în mare măsură de domeniul de acțiune și de mandatul organizației implicate. Ca urmare, autoritățile statelor membre se confruntă frecvent cu cereri de date similare, dar ușor diferite, ceea ce sporește confuzia și sarcinile administrative.

Întârzierile în punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune au fost provocate și de lipsa de interes sau de prioritățile diferite pentru anumite activități la nivel național, de constrângeri bugetare și de personal și, în sfârșit, de creșterea sarcinii administrative ca urmare a apariției de noi cereri de date. Prin urmare, au fost realizate numai 50 % din obiectivele stabilite[10].

Este adevărat că informațiile privind formele tradiționale ale criminalității, care sunt considerate a ieși din competența UE, sunt mai solide, mai ușor de comparat și, în general, de o calitate mai bună decât cele din domeniul criminalității organizate transfrontaliere, care are o mai mare legătură cu nevoile de politică ale UE. Cu toate acestea, se constată progrese în noi domenii complexe, cum ar fi spălarea banilor, traficul de persoane și criminalitatea informatică. Totuși, este evident că datele privind atât criminalitatea organizată tradițională, cât și cea transfrontalieră depind de calitatea și de eficiența structurilor interne pe care se bazează culegerea și furnizarea de date.

ANGAJAMENTE POLITICE

ÎN PROGRAMUL DE LA STOCKHOLM [11], Consiliul European invită Comisia:

„să continue elaborarea instrumentelor statistice menite să evalueze nivelul criminalității și al activităților infracționale și să reflecteze asupra posibilității de dezvoltare în continuare, după 2010, a acțiunilor prezentate, și parțial puse în aplicare, în Planul de acțiune al Uniunii pentru perioada 2006-2010 privind elaborarea unei strategii a UE cuprinzătoare și coerente de evaluare a nivelului criminalității și a justiției penale, având în vedere necesitatea sporită de întocmire a acestor statistici într-o serie de sectoare din spațiul de libertate, securitate și justiție”.

Prevenirea și combaterea criminalității grave și organizate, precum și a criminalității informatice fac parte din cele cinci obiective strategice ale Strategiei de securitate internă[12], care stabilește baza pentru o cooperare mai eficace între statele membre și instituțiile UE în vederea sporirii securității în Europa. Schimbul de informații și culegerea de date statistice, în special, în domenii cum ar fi traficul de persoane, spălarea banilor, criminalitatea informatică și corupția sunt în concordanță cu acțiunile propuse în Strategia de securitate internă.

PLANURI PENTRU VIITOR

Planul de acțiune 2011 – 2015 - obiective

Având în vedere că planul de acțiune 2006-2010 a pus accentul, în special, pe instituirea mecanismelor necesare, acesta trebuie considerat un prim pas în cadrul unui proces pe termen lung. Planul a pus bazele unei strategii a UE de evaluare a criminalității și justiției penale prin dezvoltarea și testarea unui mecanism funcțional pentru buna circulație a informațiilor de la statele membre și între acestea. Pe baza experienței acumulate, acest mecanism poate fi aplicat acum într-un mod mai eficace.

Scopul noului plan de acțiune pentru perioada 2011-2015 este de a continua și a duce mai departe activitățile începute în 2006, precum și de a se concentra asupra obținerii de rezultate. Obiectivele prezentate în acest plan de acțiune se bazează pe prioritățile stabilite în Strategia de securitate internă în ceea ce privește domenii specifice de criminalitate și pe recomandările grupului de experți privind necesitățile de politică, astfel cum au fost formulate într-o consultare scrisă în vara anului 2010. Mesajul principal al acestei consultări, care reflectă prioritățile părților interesate dintr-o gama largă de domenii, a fost necesitatea unui plan de acțiune fezabil și cu obiective precise, care să pună accentul pe calitatea datelor culese, pe analiza și difuzarea rezultatelor, precum și pe o mai bună coordonare și colaborare cu toți actorii implicați (statele membre, instituțiile UE, agențiile UE, organizațiile internaționale, mediul academic). Ca răspuns la această solicitare, obiectivele planului de acțiune pentru perioada 2011-2015 sunt împărțite în următoarele patru categorii:

1. cooperare și coordonare la nivelul UE și la nivel internațional;

2. calitatea datelor;

3. analiza datelor și diseminarea rezultatelor;

4. dezvoltarea indicatorilor și culegerea de date specifice.

Cooperarea la nivelul UE și la nivel internațional

Obiectivele din cadrul acestei categorii răspund recomandărilor formulate de experți în ceea ce privește o mai bună identificare a nevoilor factorilor de decizie, o mai bună comunicare cu părțile interesate, promovarea activităților legate de statisticile privind criminalitatea și justiția penală în cadrul instituțiilor UE și o mai bună colaborare la nivelul UE și la nivel internațional în scopul de a evita duplicarea exercițiilor de culegere a datelor. Printre acțiunile propuse pentru realizarea acestor obiective se numără:

- înființarea unui nou grup de experți mai extins;

- actualizări periodice ale grupurilor de lucru relevante din cadrul Consiliului care se ocupă de punerea în aplicare a planului de acțiune;

- promovarea și diseminarea bunelor practici aplicate de statele membre și de organizațiile internaționale pentru culegerea și raportarea datelor;

- culegerea datelor organizată în comun cu organizații internaționale și/sau agenții ale UE.

Calitatea datelor

Obiectivele din cadrul acestei categorii vizează îmbunătățirea comparabilității datelor care sunt deja produse în mod regulat. Dat fiind că principalele motive ale lipsei de date comparabile sunt diferențele între codurile penale și sistemele de raportare, se pune accentul pe dezvoltarea unui sistem internațional de clasificare a criminalității în scopuri statistice, care să țină seama de nevoile multilingve. Potrivit experților consultați cu privire la conținutul acestui plan de acțiune, prima prioritate ar trebui să fie îmbunătățirea calității statisticilor publicate anual de Eurostat în „Statistici pe scurt”. Printre acțiunile sugerate se numără:

- continuarea și promovarea activității grupului operativ UNODC/CEE-ONU privind clasificarea criminalității prin acordarea de fonduri în beneficiul statelor membre care doresc să testeze clasificarea propusă;

- reducerea nivelului de agregare și consolidarea listei de infracțiuni (publicată în „Statistici pe scurt” privind criminalitatea și justiția penală) pentru a ajunge la categorii mai omogene;

- introducerea de variabile demografice (precum sexul, naționalitatea, grupa de vârstă) dacă este cazul;

- elaborarea de orientări și definiții comune, în special pentru noile colecții de date privind tipurile netradiționale de criminalitate.

Analiza datelor și diseminarea rezultatelor

Necesitatea de a investi mai mult în analiza datelor culese a fost menționată de majoritatea experților în timpul consultărilor. Din cauza diferențelor în ceea ce privește înregistrarea, raportarea și clasificarea criminalității de la un stat membru la altul, comparațiile între nivelurile de criminalitate pot fi înșelătoare, în special atunci când cifrele absolute nu sunt însoțite de informații suplimentare legate de calitatea acestora (metadate), de exemplu atunci când nu au existat abateri de la instrucțiunile și orientările primite la începutul procesului.

În același timp, necesitatea unui raport al UE privind criminalitatea, care ar reuni date și rapoarte privind statisticile referitoare la criminalitate și la justiția penală, este recunoscută de mult timp. Crearea unui cadru pentru elaborarea unui astfel de raport s-a numărat deja printre obiectivele planului de acțiune 2006-2010 și a făcut totodată obiectul unui studiu finalizat în decembrie 2010. Cu toate acestea, continuarea procesului de reflecție privind fezabilitatea opțiunilor propuse reprezintă o necesitate.

Mai multe părți interesate au solicitat, de asemenea, diseminarea și accesul liber la date, studii, rapoarte și bune practici. Pentru a răspunde cerințelor de mai sus, s-au planificat următoarele acțiuni:

- compilarea și publicarea în mod sistematic a metadatelor și a informațiilor contextuale, urmând exemplul publicației „Statistici pe scurt” ;

- elaborarea unui raport al UE privind criminalitatea pe baza recomandărilor din studiul preliminar și evaluarea fezabilității opțiunilor propuse;

- elaborarea de documente de lucru și note explicative pentru fiecare nouă culegere de date.

Dezvoltarea indicatorilor și culegerea de date specifice

Obiectivele din cadrul acestei categorii reflecta consensul general privind un plan de acțiune concis și fezabil și respectă cerințele statelor membre în ceea ce privește volumul de muncă suplimentar. În același timp, acestea se bazează pe prioritățile stabilite în Strategia de securitate internă cu privire la anumite domenii de criminalitate.

Au fost planificate două tipuri de activități:

- activitățile în curs, care au început în cadrul planului de acțiuni anterior, cum ar fi punerea în aplicare a anchetei europene în domeniul siguranței, a anchetei privind victimizarea în rândul întreprinderilor și a celei de a treilea culegere de date privind spălarea banilor;

- activitățile incluse în planul de acțiune anterior care nu au avansat suficient, cum ar fi culegerea de date privind criminalitatea informatică, sau cele care nu au început încă, cum ar fi dezvoltarea de indicatori privind corupția.

Începând din 2012, culegerea de statistici privind criminalitatea va fi facilitată și mai mult prin punerea în aplicare, în timp util, de către statele membre a Deciziei (cel de al treilea pilon) de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)[13].

Planul de acțiune 2011 – 2015 – provocări

Punerea în aplicare cu succes a planului de acțiune necesită eforturi intense și continue la toate nivelurile (național, UE și internațional).

La nivel național, este necesară îmbunătățirea coordonării interne între diverșii utilizatori și furnizori de date privind criminalitatea, din sfera guvernamentală și neguvernamentală. Experiența a arătat că lipsa de coordonare reprezintă o sursă majoră de întârzieri în cadrul exercițiilor de culegere a datelor.

Criza financiară a determinat anumite state membre să procedeze la reducerea costurilor administrative și, implicit, a capacității acestora de a participa în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor. Fiind conștientă de această situație, Comisia va încerca să reducă la minimum numărul de reuniuni și va avea în vedere și alte mijloace de comunicare, cum ar videoconferințele și teleconferințele.

La nivelul UE, principala provocare rămâne comparabilitatea datelor culese. De aceea, este necesară o abordare coerentă a clasificării datelor privind criminalitatea. Necesitatea unui sistem de clasificare comun se aplică nu numai statelor membre, ci și agențiilor UE. Trebuie depuse eforturi pentru a se evita riscul reproducerii situației actuale din unele state membre, în care clasificările multiple și adese divergente ale criminalității sporesc complexitatea culegerii de date comparabile.

La nivel european și internațional, se pune accentul pe coordonare și pe schimbul de bune practici. Culegerile comune de date (și anume la nivelul Comisiei, al agențiilor ONU, al Consiliului Europei etc.) ar ușura în mod clar sarcina institutelor statistice din statele membre, reducând astfel timpul necesar pentru culegerea, verificarea și transmiterea informațiilor statistice.

PUNERE ÎN APLICARE ȘI MONITORIZARE

DG HOME va fi responsabilă pentru punerea în aplicare a planului de acțiune 2011-2015. Eurostat va continua activitățile lansate în cadrul planului de acțiuni anterior și va oferi, atunci când este necesar, consultanță tehnică pentru noile sarcini.

Reinstituirea unui grup de experți care să acorde sprijin Comisiei în vederea identificării nevoilor de politică în domeniul datelor referitoare la criminalitate va contribui la evitarea duplicării eforturilor în legătură cu criminalitatea organizată și criminalitatea de masă[14] la nivelul întregii Comisii, al organismelor și agențiilor UE și al organizațiilor internaționale active în domeniu.

Vor fi create subgrupuri și grupuri operative pentru a îndeplini anumite sarcini, cu condiția ca grupul de experți să își dea acordul în acest sens în cadrul reuniunii sale anuale.

Planul de acțiune va fi actualizat în funcție de evoluția acestor lucrări, iar activitățile identificate vor fi incluse în programele de lucru din domeniu ale Comisiei, precum și în Programul statistic comunitar și în programele anuale de lucru din cadrul acestuia. Ar putea fi necesar ca planul de acțiune să includă și datele statistice legate de punerea efectivă în aplicare a politicilor UE prin măsuri de combatere a criminalității, precum și posibile noi instrumente referitoare la criminalitate și justiție penală. Noile perspective financiare vor lua în calcul necesitatea de a sprijini statele membre în punerea în aplicare a planului de acțiune.

Comisia va informa, în fiecare an, grupurile de lucru competente din cadrul Consiliului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune. În 2013, Comisia va pregăti o analiză la jumătatea perioadei, iar la sfârșitul anului 2015, un raport final va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului cu privire la realizările și limitările în punerea în aplicare a planului de acțiune.

TABEL AL ACȚIUNILOR DIN CADRUL PLANULUI DE ACȚIUNE AL UE 2011 – 2015 PRIVIND EVALUAREA CRIMINALITățII ÎN UNIUNEA EUROPEANă

1. COOPERARE șI COORDONARE LA NIVELUL UE șI LA NIVEL INTERNAțIONAL

Obiective | Parte responsabilă | Termen | Acțiuni specifice |

1.1 | Crearea unui canal de comunicare între factorii de decizie (inclusiv Comisia), furnizorii de date și utilizatorii finali | COM (HOME) | Decizie a Comisiei în 2011 Reuniuni anuale, începând din 2012 | a. Reinstituirea și extinderea[15] unui grup de experți care să ofere consultanță Comisiei cu privire la punerea în aplicare a prezentului plan de acțiune. b. Definirea și actualizare periodică a nevoilor de politică prin dezbateri și consultări scrise. c. Feedback din partea utilizatorilor statisticilor culese privind criminalitatea pentru o mai bună înțelegere a tipul de date necesare pentru elaborarea politicilor și luarea deciziilor. |

1.2 | Sensibilizarea și sporirea vizibilității activităților legate de statisticile privind criminalitatea în rândul instituțiilor UE | COM (HOME) | Permanent | a. Transmiterea, în fiecare an, de informații actualizate grupurile de lucru competente din cadrul Consiliului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune. b. Promovarea și diseminarea celor mai bune practici ale statelor membre și ale organizațiilor internaționale. |

1.3 | Îmbunătățirea cooperării dintre noul grup de experți și grupul de lucru Eurostat | COM (HOME, ESTAT) | Permanent | Acces comun la rapoartele reuniunilor, la prezentări și la documentele conexe. |

1.4 | Evitarea proliferării datelor statistice și a duplicării informațiilor prin organizarea de culegeri de date în comun cu alte instituții internaționale și/sau agenții ale UE. | COM (ESTAT, HOME, JUST) | Prima culegere comună de date în 2011 | Culegerea comună de date de către UNODC – EUROSTAT. Explorarea altor posibilități. Colaborarea între Comisie și Consiliul Europei privind populația carcerală (SPACE I și II) |

1.5 | Colaborarea strânsă cu mediul academic și promovarea activităților de cercetare care prezintă interes pentru politica în domeniile de criminalitate prioritare ale DG HOME. | COM (HOME, ESTAT, JUST, RTD, ENTR) | Permanent | a. Reprezentarea substanțială a mediului academic în grupurile și subgrupurile de experți relevante din cadrul Comisiei. b. Diseminarea informațiilor referitoare la oportunitățile de cercetare în temeiul celui de al 7-lea și al celui de al 8-lea program-cadru de cercetare. c. Comunicarea pe scară largă a rezultatelor finale și a realizărilor proiectelor finanțate din Programul ISEC. |

2. CALITATEA DATELOR

2.1 | Monitorizarea și continuarea eforturilor de dezvoltare a unui sistem internațional de clasificare a criminalității în scopuri statistice, în colaborare cu UNODC și CEE-ONU. | COM (HOME, ESTAT), UNODC, UNECE | Permanent | a. Contribuirea la dezvoltarea unei astfel de clasificări și promovarea rezultatului final în rândul grupurilor relevante. b. Acordarea de finanțare, prin intermediul programului ISEC, statelor membre care doresc să testeze clasificarea propusă. |

2.2 | Continuarea publicării anuale de date privind criminalitatea și justiția penală („Statistici pe scurt”) și asigurarea progreselor în acest domeniu pentru a oferi mai multe informații. | COM (ESTAT, HOME, JUST) | Permanent | a. Introducerea unor variabile demografice (de exemplu, sexul și grupele de vârstă). b. Includerea informațiilor privind cetățenia și reședința în cazul populației carcerale. c. Extinderea publicării pentru alte tipuri de criminalitate. |

2.3 | Îmbunătățirea comparabilității datelor culese și publicate până în prezent. | COM (ESTAT și HOME) | Permanent | a. Dezagregare categoriilor generale de infracțiuni în categorii mai omogene de infracțiuni, atunci când este posibil[16]. b. Elaborarea unor definiții și orientări comune, în special în ceea ce privește culegerile de date privind infracțiunile comise la nivel european în cazul cărora nu avem încă experiență. |

3. ANALIZA DATELOR șI DISEMINAREA REZULTATELOR

3.1 | Dezvoltarea unui cadru coerent de raportare pentru datele UE 27 privind criminalitatea, evitând comparațiile înșelătoare. | COM (HOME), cu ajutorul contribuțiilor de la alte DG-uri și părți interesate la nivel internațional | Prima ediția tipărită în 2013-2014 | Elaborarea unui raport european privind criminalitatea pe baza recomandărilor din studiul preliminar desfășurat în cadrul planului de acțiune 2006-2010 și evaluarea fezabilității opțiunilor propuse. |

3.2 | Compilarea și publicarea în mod sistematic a metadatelor și a informațiilor contextuale. | COM (ESTAT, HOME) | Permanent | Fiecare culegere de date va fi însoțită de un set de metadate și de observații formulate de statele membre. |

3.3 | Publicarea documentelor de lucru și a notelor explicative. | COM (HOME) și/sau experți externi, după caz | Permanent | Pentru fiecare culegere de date specifice (obiectivele 4.1 - 4.6), rezultatele obținute vor fi prezentate și, în măsura posibilităților, analizate într-un document de lucru care va fi accesibil publicului. |

4. DEZVOLTAREA INDICATORILOR șI CULEGEREA DE DATE SPECIFICE

4.1 | Evaluarea spălării banilor | COM (HOME, ESTAT) | Culegerea datelor în 2011 Publicarea rezultatelor în prima jumătate a anului 2012 | a. A treia culegere de statistici privind spălarea banilor, pe baza indicatorilor dezvoltați în cadrul planului de acțiune 2006-2010. b. Evaluarea necesității unei culegeri regulate, o dată la doi ani. |

4.2 | Evaluarea traficului de persoane | COM (HOME, ESTAT pentru culegere) | Prima culegere de date în 2011-2012 | a. Prima culegere de date privind un număr restrâns de indicatori, în colaborare cu Rețeaua raportorilor naționali. b. Evaluarea fezabilității și a necesității unei culegeri regulate. |

4.3 | Evaluarea criminalității informatice | COM (HOME, cu consiliere juridică din partea ESTAT) | Prima culegere de date în 2012 | a. Prima culegere de date privind infracțiunile din propunerea de directivă privind atacurile împotriva sistemelor informatice[17]. b. Extinderea treptată a listei pentru a include alte infracțiuni facilitate de calculator, cum ar fi fraudele masive online, va fi evaluată și discutată. |

4.4 | Evaluarea corupției | COM (HOME, cu consiliere juridică din partea ESTAT, OLAF) | Prima culegere de date în 2013 | Dezvoltarea indicatorilor urmată de o culegere-pilot de date. |

4.5 | Evaluarea ratelor de victimizare și a sentimentelor de siguranță printr-o anchetă comună la nivelul UE (Ancheta europeană în domeniul siguranței – EU SASU) | COM (ESTAT, HOME, JUST), statele membre | Desfășurarea anchetei în 2013. Publicarea rezultatelor în perioada 2014-2015 | a. Desfășurarea unei anchete în gospodării/anchete personale în Uniunea Europeană; modelul a fost dezvoltat în strânsă cooperare cu statele membre și se referă la incidența anumitor tipuri de infracțiuni (ratele de victimizare) și la alte aspecte referitoare la percepția cetățenilor cu privire la siguranța proprie. b. Analiza și publicarea rezultatelor |

4.6 | Evaluarea amplorii și a tipului de victimizări în sectorul întreprinderilor | COM (HOME) | Anchetă în 2011 – 2012 Rezultate în 2013 | Desfășurarea unei anchete privind victimizarea în rândul întreprinderilor, pe baza unui studiu de fezabilitate efectuat în cadrul planului de acțiune 2006-2010. |

4.7 | Evaluarea impactului legislației UE privind sancțiunile penale asupra practicii naționale | COM (JUST) | Rezultate în 2013 | Prima culegere de date pe baza unui studiu privind legislația și practicile în domeniul sancțiunilor penale. |

[1] Prin Decizia Comisiei (2006/581/CE).

[2] Asociația Europeană a Liberului Schimb: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

[3] EUCPN, OEDT, EUROJUST, EUROPOL, FRA, Consiliul Europei, European Sourcebook, UNODC, CEE/ONU și UNICEF.

[4] Subgrupuri privind planificarea, spălarea banilor, justiția penală, traficul de persoane, cooperarea polițienească și criminalitatea informatică.

[5] Grupuri operative privind victimizarea și disponibilitatea datelor privind criminalitatea.

[6] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/crime/publications

[7] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-RA-10-003

[8] Cererea de oferte JLS/D2/2007/03. Studiul privind dezvoltarea unui sistem de clasificare a infracțiunilor la nivelul UE și o evaluare a fezabilității acestuia din perspectiva sprijinirii punerii în aplicare a planului de acțiune pentru dezvoltarea unei strategii a UE de evaluare a criminalității și a justiției penale.

[9] Bazate fie pe autorii infracțiunilor, fie pe infracțiuni.

[10] O altă parte de 30 % din obiective au fost parțial realizate sau sunt încă în curs de realizare.

[11] JO C 115/1, 4.5.2010, p. 21.

[12] Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură. COM(2010) 673 final.

[13] JO L 93, 7.4.2009, p. 33.

[14] Criminalitatea de masă include: tâlhăria, jaful, furtul de vehicule, agresiunea, actele de vandalism etc.

[15] Astfel încât să acopere cele 27 de state membre, țările în curs de aderare și în țările candidate, Secretariatul Consiliului, agențiile UE, Consiliul Europei, organismele ONU, European Sourcebook și reprezentanții mediului academic.

[16] Depinde în mare măsură de rezultatul obiectivului 2.1 - Dezvoltarea unui sistem internațional de clasificare a criminalității în scopuri statistice.

[17] Astfel cum a fost adoptată de Comisie la 30 septembrie 2010 [COM(2010)517 final].