15.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 43/94

1.1

Comitetul salută propunerea Comisiei, în special extinderea temeiului juridic propus pentru punerea în aplicare a planului european de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate (PEAD) în 2012 și 2013. Astfel, acest program urmărește să răspundă obiectivelor PAC, consolidând totodată coeziunea socială a Uniunii. Această modificare este cu atât mai importantă, cu cât se înscrie între obiectivele Strategiei Europa 2020.

1.2

CESE recunoaște necesitatea continuării punerii în aplicare a programului și a finanțării sale din bugetul alocat PAC pentru anii 2012 și 2013, la nivelul actual. Solidaritatea față de categoriile defavorizate a reprezentat dintotdeauna o valoare pe care UE a susținut-o în cadrul diverselor sale politici și care trebuie menținută.

1.3

Pentru CESE, acest sprijin este cu adevărat fundamental, dat fiind că, în urma crizelor economică și financiară, numărul cetățenilor cărora le este destinat programul sporește continuu.

1.4

În calitate de emanație a societății civile, CESE sprijină această propunere, cu atât mai mult cu cât punerea sa în aplicare în statele membre este rezultatul participării a numeroși voluntari sau membri ai unor organizații umanitare care nu ar vedea cu ochi buni o reducere cu 75 % a resurselor alocate PEAD pentru anii 2011 și 2012 sau chiar dispariția acestora din cauza lipsei stocurilor de intervenție în 2013. Comitetul consideră că acest program finanțat din fonduri europene contribuie la diseminarea unei imagini pozitive a Uniunii în rândul cetățenilor europeni.

1.5

Pe de altă parte, Comitetul salută luarea în considerare de către Comisie a anumitor recomandări cuprinse în avizul său precedent din ianuarie 2011 (1), precum cele privind menținerea finanțării de 100 % prin bugetul PAC pentru 2012 și 2013 și a posibilității rambursării anumitor cheltuieli administrative, de transport și de stocare suportate de organizațiile umanitare.

1.6

CESE subscrie propunerii de a lăsa posibilitatea statelor membre să aleagă produse originare din Uniune. În acest fel, sistemul își va îndeplini nu doar rolul de stabilizator al pieței interne, ci va oferi de asemenea toate garanțiile că produsele oferite îndeplinesc standardele ridicate impuse producătorilor europeni.

2.1

Spre aducere aminte, distribuirea gratuită de hrană persoanelor celor mai defavorizate ale Comunității a fost lansată în iarna 1986-1987, o iarnă foarte aspră. Produsele alimentare distribuite de asociațiile umanitare din diversele state membre proveneau din stocurile de intervenție.

2.2

Introdusă apoi în mod oficial, recurgerea la stocurile de intervenție a permis o abordare centrată pe două obiective: ajutorarea persoanelor celor mai defavorizate ale Uniunii și totodată contribuția la refacerea unei anumite stabilități a piețelor.

2.3

Reformele succesive ale PAC, începute în 1992, au permis reducerea semnificativă a stocurilor de intervenție. La început acestea aveau trăsături structurale, însă au evoluat treptat, căpătând un caracter conjunctural, iar nivelul stocurilor actuale din ultimii ani nu mai permite satisfacerea cererii de asistență alimentară doar din aceste stocuri.

2.4

Schimbări în program au avut loc deja în 1995, acestea constând în completarea produselor care lipseau și care înainte proveneau din stocurile de intervenție, prin achiziții pe piețe.

2.5

Extinderea Uniunii Europene a determinat Comisia să adapteze programul în 2009, prin sporirea bugetului alocat.

2.6

În 2008, în condițiile unei situații în evoluție, Comisia a lansat o dezbatere privind programul de ajutor alimentar acordat persoanelor celor mai defavorizate, ceea ce a dus la elaborarea unei propuneri de regulament al Consiliului, care ar trebui să permanentizeze sistemul de acordare de asistență acestor persoane.

2.7

Această propunere aducea o serie de modificări regulilor existente: surse de aprovizionare, sporirea gamei de produse disponibile, un plan de distribuire etalat pe trei ani, fixarea de către statele membre a unor priorități de acțiune, introducerea treptată a cofinanțării, creșterea bugetului alocat. În Consiliu, această propunere a întâlnit rezistența unei minorități de blocare.

2.8

La 17 septembrie 2010, Comisia a adoptat o propunere modificată, ținând seama în parte de avizul PE privind propunerea inițială (avizul din 26 martie 2009), modificările fiind următoarele: creșterea ratei de cofinanțare, plafonarea ajutorului acordat de UE la 500 de milioane EUR/an, posibilitatea ca statele membre să opteze de preferință pentru produse alimentare de origine europeană.

2.9

În ședința Consiliului Agricultură și Pescuit din 27 septembrie 2010, schimbul de vederi s-a încheiat cu confirmarea minorității de blocare.

2.10

CESE a elaborat un aviz privind această propunere modificată, adoptându-l la 20 ianuarie 2011 (2).

2.11

La 13 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o hotărâre privind acțiunea introdusă de Germania împotriva planului din 2009 privind distribuirea de produse alimentare din stocurile de intervenție persoanelor celor mai defavorizate (Cauza T-576/08). Anularea se referă la toate achizițiile de pe piață, cantitățile provenite din stocurile de intervenție nefăcând obiectul recursului.

2.12

Ca atare, Comisia a prevăzut pentru bugetul pe 2012 reduceri considerabile, planul urmând să se bazeze doar pe produsele provenite din stocurile de intervenție.

2.13

În cadrul ședinței Consiliului Agricultură și Pescuit din 20 septembrie 2011 nu s-a degajat o majoritate suficientă în sensul propunerii din 17 octombrie 2010.

2.14

La 20 octombrie 2011 a fost prezentată Consiliului Agricultură și Pescuit o nouă propunere modificată datând din 3 octombrie 2011, fiind însă respinsă din cauza unei noi minorități de blocare, în pofida unor noi modificări aduse propunerii inițiale. Această nouă propunere este textul în legătură cu care CESE a fost solicitat să elaboreze de urgență un aviz.

3.1

Mai bine de 20 de ani, ajutorul alimentar acordat persoanelor celor mai defavorizate a provenit din stocurile de intervenție. Dacă, la început, aceste stocuri erau considerabile, în urma reformelor succesive ale PAC, acestea au fost reduse semnificativ. De la măsuri structurale, s-a ajuns la intervenții conjuncturale.

3.2

Primul obiectiv al PAC inițiale (sporirea productivității) s-a estompat treptat în favoarea noțiunii de caracter durabil al activității agricole, inclusiv îmbunătățirea corelării între ofertă și cerere. Această nouă orientare necesită adaptarea cadrului juridic al PEAD.

3.3

Extinderile succesive, scumpirea produselor alimentare și, mai recent, criza economică au dus la creșterea importantă a nevoilor. Într-adevăr, numărul persoanelor defavorizate din UE nu încetează să crească. Astfel, în 2008, de acest program de asistență au beneficiat peste 13 milioane de persoane. În 2010, de planul european de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate (PEAD) au beneficiat peste 18 milioane de cetățeni din 20 de state membre în care acesta era operațional.

3.4

În urma acestor evoluții, deși PEAD actual se bazează în continuare pe distribuirea de produse provenite din stocurile europene de intervenție, sunt prevăzute măsuri temporare prin care se fac achiziții de pe piață, pentru a completa lipsurile constatate în stocuri.

3.5

În luna aprilie 2011, o hotărâre a Curții Europene de Justiție a anulat dispozițiile planului de distribuire de alimente pentru 2009, care prevedeau achiziții de mărfuri de pe piață, stocurile de intervenție fiind reduse în acel moment.

3.6

În urma acestei hotărâri, Comisia s-a preocupat ca prin regulamentul său de punere în aplicare să aprovizioneze planul de distribuție pentru 2012 exclusiv din stocurile de intervenție existente. Concret, suma de 113 milioane EUR alocată pentru anul 2012 reprezintă un sfert din bugetul planurilor anuale precedente.

3.7

În propunerea care face obiectul avizului de față, Comisia ține seama de rezoluția din 7 iulie 2011 a Parlamentul European, în care este adresată Comisiei și Consiliului solicitarea de a elabora o soluție de tranziție pentru anii care au rămas din actualul cadru financiar multianual, cu scopul de a evita o reducere drastică a ajutorului alimentar și de a garanta că persoanele dependente de ajutoarele alimentare nu suferă de sărăcie alimentară.

3.8

Această nouă propunere a Comisiei se bazează pe un dublu temei juridic, făcând trimitere nu doar de articolele din Tratat referitoare la PAC, ci și la cel privind coeziunea economică și socială.

3.9

Propunerea reia diverse elemente ale documentului din 2010. Astfel statele membre vor putea opta să acorde preferință produselor originare din UE și să ramburseze anumite costuri administrative și cheltuieli de transport sau stocare care sunt suportate în prezent de organismele desemnate. Desigur, totul este menținut în limita resurselor disponibile.

3.10

Introducerea cofinanțării, cuprinsă în propunerea inițială din 2008 și confirmată în cea din 2010, este abandonată în noua propunere, care sugerează păstrarea unei rate de finanțare a PEAD de 100 %, din bugetul Uniunii Europene. Limita contribuției financiare a Uniunii este menținută la 500 de milioane EUR pe an.

4.1

Așa cum amintea CESE în avizul său precedent, „programul de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate se derulează în 20 de state membre. […] distribuirea de alimente către beneficiari se face în parteneriat și cu ajutorul organizațiilor neguvernamentale”.

4.2

Aceste organizații colaborează cu un număr important de voluntari, care nu înțeleg de ce trebuie să-și reducă activitatea umanitară la 25 % în raport cu anii trecuți, în cazul în care nu se ajunge urgent la un acord la nivel european, în condițiile în care nevoile de măsuri concrete nu au fost niciodată atât de stringente.

4.3

În urma reformelor succesive ale PAC de după 1992, stocurile de intervenție și-au reluat treptat trăsăturile de măsuri conjuncturale. În viitor, rezultatul acestor reforme și perspectivele de piață vor duce la reducerea stocurilor sau chiar la epuizarea acestora în anumite perioade, în funcție de produse.

4.4

În acest context, pentru a remedia insuficiența stocurilor, CESE consideră că este crucial să fie elaborată cât mai repede posibil o propunere prin care statele membre să poată face achiziții pe piață, care să completeze stocurile de intervenție. Această posibilitate este, în opinia noastră, cu atât mai importantă cu cât numărul persoanelor nevoite să apeleze la ajutorul alimentar este în creștere.

4.5

În opinia CESE, pentru a evita o reducere drastică a alimentelor disponibile în cadrul PEAD până în 2014, când vor interveni noi dispoziții referitoare la cadrul financiar multianual 2014–2020, este necesar ca situația descrisă la punctul 4.4 să se concretizeze cât mai repede cu putință.

4.6

Ca reprezentant al societății civile europene în toată diversitatea sa, CESE nu înțelege cum poate UE să-și reducă sprijinul în favoarea persoanelor celor mai defavorizate mai ales în această perioadă de criză economică și financiară. Reamintim că de acest program de asistență au beneficiat în 2008 peste 13 milioane de persoane din 18 state membre și că, în 2010, numărul beneficiarilor era de peste 18 milioane de cetățeni.

4.7

În acest context, CESE salută faptul că Președinția poloneză, în ciuda eșecului din Consiliul Agricultura și Pescuit din 20 octombrie 2011 asupra acestui punct, dorește să-și continue eforturile pentru găsirea unei soluții de evitare a reducerii cu 75 % a fondurilor alocate PEAD în 2012 și a riscului de a nu avea un plan în favoarea persoanelor celor mai defavorizate în 2013, dată fiind lipsa în acel moment a stocurilor de intervenție.

4.8

CESE este foarte satisfăcut de faptul că această propunere care – trebuie reamintit – este aplicabilă doar în 2012 și 2013, se bazează pe un dublu temei juridic, stipulând că programul urmărește nu doar să răspundă obiectivelor PAC, între care cel al asigurării securității alimentare a populației, ci și să consolideze coeziunea economică și socială a Uniunii.

4.9

Aceste aspecte sunt parte integrantă a Strategiei Europa 2020. În legătură cu coeziunea socială, CESE reamintește capitolul din această strategie consacrat combaterii sărăciei. Dreptul la alimentare suficientă și echilibrată reprezintă baza oricărui program de combatere a excluziunii.

4.10

CESE salută posibilitatea propusă de Comisie ca anumite costuri administrative, de transport și de stocare, suportate în prezent de organismele desemnate, să fie luate în considerare. Cu toate acestea, Comitetul atrage atenția asupra faptului că această preluare de costuri urmează să fie dedusă din bugetul disponibil pentru implementarea programului.

4.11

Ca și Parlamentul European, CESE este de acord cu posibilitatea acordată statelor membre de a privilegia în licitații produsele originare din UE. Dat fiind că acest plan urmărește un obiectiv social și economic, el contribuie pe de o parte la stabilizarea pieței interne, dar, pe de altă parte, nu ar fi convenabil ca produsele destinate PEAD să nu ofere garanțiile necesare în ceea ce privește standardele ridicate impuse producătorilor europeni.

4.12

În ceea ce privește cofinanțarea, în pofida a ceea ce cuprindea propunerea anterioară de modificare, Comitetul observă cu satisfacție finanțarea în continuare în proporție de 100 % a PEAD din bugetul Uniunii Europene, aceasta fiind una din recomandările precedentului aviz al CESE. Acest element este cu atât mai important cu cât, în contextul crizelor economice și financiare actuale, unele state membre care dispun de mijloace financiare mai modeste nu ar fi putut cofinanța programul în cazul în care procentele propuse în versiunea anterioară ar fi fost confirmate.