25.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/81

1.1

Comitetul Economic și Social European sprijină ferm noua viziune privind politica macroregională a Uniunii Europene și, în cadrul acesteia, elaborarea Strategiei pentru regiunea Dunării. CESE, în calitate de reprezentant instituțional al societății civile organizate din Europa, dorește foarte mult să joace un rol determinant în elaborarea și implementarea acestei strategii, în special prin intermediul Forumului pentru societatea civilă prevăzut în Planul de acțiune al acestei strategii.

1.2

Interesul și angajamentul CESE față de chestiunile legate de regiunea Dunării nu reprezintă o noutate. De-a lungul anilor, acesta a adoptat numeroase documente care au abordat diferite domenii, precum transporturile sau protecția mediului. Poate fi menționat, printre altele, Avizul ECO/277, care este o dovadă clară a motivelor pentru care CESE consideră importantă definirea Strategiei pentru regiunea Dunării.

1.3

CESE consideră că, în cadrul elaborării Strategiei pentru regiunea Dunării, trebuie luat în considerare rolul acestui fluviu în cristalizarea unei conștiințe și a unei identități comune „danubiene”, în care dialogul intercultural și solidaritatea ocupă un rol central. Este vorba despre o contribuție regională la formarea unei conștiințe europene comune.

1.4

CESE speră că recomandările sale reflectă în mod corespunzător angajamentul și sprijinul puternic ale Comitetului și ale societății civile organizate față de această strategie. CESE se așteaptă ca implementarea Strategie și punerea în practică a Planului de acțiune să reprezinte o adevărată contribuție la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale tuturor cetățenilor din regiunea Dunării, pe care o consideră oglinda Europei. Comitetul se așteaptă și ca punerea în aplicare a strategiei să țină seama de cerințele protecției mediului, de conservarea resurselor de apă și de promovarea protejării patrimoniului cultural al regiunii.

1.5

Trebuie menționat faptul că, în urma ultimelor extinderi ale Uniunii Europene, centrul geografic al acesteia s-a deplasat în mod clar spre est, în timp ce centrul de greutate economic a rămas în partea de vest a Europei. Coeziunea economică, socială și teritorială, care reprezintă elementul-cheie al Strategiei pentru regiunea Dunării și al Planului de acțiune, iar ideile de ordin practic privind implementarea acesteia contribuie în mod adecvat la eliminarea dezechilibrului menționat mai sus. CESE consideră că noua abordare macroregională poate fi un model pentru mai multe regiuni din UE.

1.6

CESE consideră că Strategia și Planul de acțiune au un caracter deschis favorabil incluziunii, sensibil la aspectele sociale, economice și de mediu, luând în considerare recomandările organizațiilor societății civile. Strategia va fi eficientă în cazul în care va urma consecvent principiul abordării integrate, durabile, în locul abordării sectoriale. CESE recomandă ca strategia să contribuie la asigurarea unui tratament special pentru grupurile sociale cele mai defavorizate și să includă instrumentele de combatere a sărăciei.

1.7

În opinia CESE, strategia reflectă noua politică a Uniunii Europene la nivel macroregional, în curs de elaborare și, astfel, contribuie la armonizarea activităților sistemelor de cooperare existente deja în regiune, care activează la diferite niveluri și în diferite domenii, la eficientizarea acestora și la evitarea suprapunerilor. Cu toate acestea, trebuie consolidată armonizarea cu noile obiective ale politicii de coeziune.

1.8

În viziunea CESE, structura de guvernanță a implementării Strategiei trebuie să fie clară, simplă și transparentă și să permită realizarea cu succes a obiectivelor propuse. CESE are în vedere să contribuie la utilizarea cât mai complexă a posibilităților oferite de Tratatul de la Lisabona, aplicând cu consecventă principiul democrației participative, contribuind efectiv la implementarea Planului de acțiune. Implicarea activă și participarea tuturor actorilor, prin aplicarea principiului parteneriatului, flexibilitate și revizuire periodică reprezintă o condiție importantă a succesului. În acest cadru, CESE salută crearea unui forum al societății civile din regiunea Dunării, în cadrul căruia Planul de acțiune prevede un rol-cheie pentru Comitet și omologii acestuia de la nivel național.

1.9

CESE consideră că strategia va contribui în mod real, sub forma unei politici de dezvoltare macroregională, la aprofundarea procesului de integrare europeană, în special în cadrul Strategiei Europa 2020 (pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii), și la a apropia de Uniunea Europeană cele șase state din regiune care nu sunt membre, sprijinindu-le în eforturile lor de integrare.

1.10

Comitetul elaborează strategia, fără ca regiunea să beneficieze de vreun tratament special, chiar dacă aceasta poate însemna un progres al politicii macroregionale a UE. Prin urmare, strategia nu poate fi strategia celor „3 NU”, în ciuda faptului că:

2.1

CESE constată că regiunea Dunării s-a schimbat în mod dramatic, bazinul fluviului este acum în mare măsură un spațiu al Uniunii Europene. Există noi oportunități și un potențial nou de avut în vedere. Dezvoltarea socio-economică, competitivitatea, managementul de mediu și creșterea eficientă a resurselor pot fi ameliorate, iar securitatea și coridoarele de transport, modernizate.

2.2

Strategia (2) vizează, prin stabilirea unui cadru pentru cooperarea pe termen lung privind o mare varietate de aspecte, dezvoltarea culturii sociale și a imensului potențial economic al regiunii și îmbunătățirea condițiilor de mediu.

2.3

CESE consideră că Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării va avea un rol-cheie pentru îmbunătățirea transportului durabil, realizarea conexiunii între sistemele energetice, protecția mediului, conservarea resurselor de apă și stimularea climatului de afaceri. CESE este de acord că Strategia pentru regiunea Dunării va aduce o nouă valoare adăugată, asigurând coerența între diferite domenii politice și o mai mare coordonare între statele participante, definind o abordare integrată a dezvoltării durabile.

2.4

Regiunea dunăreană este un spațiu istoric, social, economic și funcțional, definit de bazinul fluvial al Dunării. Strategia extinde această abordare, pentru a viza prioritățile într-un mod integrat, existând o necesitate de a conecta oamenii, opiniile și nevoile lor în această regiune. Până în 2020, toți cetățenii acestei regiuni ar trebui să se bucure de perspective mai bune de învățământ superior, ocupare a forței de muncă și prosperitate în zonele în care locuiesc. Concentrându-se asupra creșterii durabile, ea va putea contribui, într-o mare măsură, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

2.5

CESE speră ca, în cursul exercițiului financiar actual, în absența unor noi fonduri pentru punerea în aplicare a strategiei, o mai mare armonizare a programelor adoptate de statele din regiunea Dunării să determine amplificarea impactului celor 100 de miliarde EUR disponibile pentru regiune, având în vedere identificarea sinergiilor și compromisurilor (de exemplu, dezvoltarea de tehnologii ecologice de ultimă oră, conlucrarea în direcția unei mai bune alinieri a politicilor și a unei mai bune finanțări în vederea ameliorării impactului în practică, precum și depășirea problemelor puse de fragmentare).

2.6

CESE atrage atenția asupra necesității, în contextul economic actual, de a alege un număr limitat de proiecte din motive de eficiență și de a efectua o analiză a eficacității. În vederea consolidării cooperării economice și financiare sunt necesare măsuri concrete și stabilirea unor garanții pentru părțile interesate.

2.7

CESE nu exclude posibilitatea ca, la nivel politic, Strategia pentru regiunea Dunării avută în vedere să trebuiască să fie pusă în aplicare sub forma unui proces care să presupună, în cursul desfășurării sale, atât suplețe, cât și o reexaminare regulată și, dacă este necesar, alocarea de resurse financiare și altele suplimentare.

2.8

În opinia CESE, coerența cu legislația și politicile UE se află la baza strategiei. Este necesar un efort continuu pentru rezolvarea decalajelor de implementare, precum și a dificultăților practice și organizaționale care duc la lipsa de rezultate. „Dimensiunea teritorială concertată” va contribui la cooperarea coordonată, la instituirea unor principii de organizare a coordonării în regulamentele Uniunii și la implementarea obligațiilor juridice ale UE, în special în ceea ce privește piața unică și mediul. Aceasta ar putea fi pasul pregătitor pentru dezvoltarea cooperării consolidate.

2.9

CESE este în favoarea evoluției Strategiei pentru regiunea Dunării ca o componentă practica a Strategiei Europa 2020, care este angajamentul esențial al UE în direcția creșterii inovatoare, durabile și favorabile incluziunii. Aceasta ar putea constitui un precedent pentru alte strategii regionale.

2.10

CESE este de acord că cooperarea regională în regiunea Dunării contribuie la realizarea celor cinci obiective principale ale Strategiei Europa 2020: promovarea ocupării forței de muncă; îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare, în special pentru diseminarea tehnologiilor emergente; abordarea schimbărilor climatice și a obiectivelor energetice; îmbunătățirea nivelului de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei și combaterea problemelor puse de îmbătrânire.

3.1

În Europa centrală, schimbările dramatice care au avut loc în 1989 au transformat societatea în mod fundamental. Este necesară o atenție specială, deoarece regiunea Dunării include state membre care au aderat la momente diferite, țări candidate, precum și țări terțe. CESE consideră că majoritatea acestor țări se confruntă cu probleme similare, dar au la dispoziție resurse diferite. Schimbul de bune practici administrative este important pentru a face regiunea mai sigură și pentru a consolida integrarea sa în UE.

3.2

În ceea ce privește regiunea Dunării, CESE urmărește cu atenție fenomenele extreme care se pot întâlni pe plan economic, social și teritorial. De la regiunile cele mai competitive la cele mai sărace, de la persoanele cu cele mai bune competențe până la persoanele cel mai puțin instruite, de la cel mai ridicat la cel mai scăzut standard de viață, diferențele sunt frapante.

3.3

Comunitățile marginalizate (în special romii, comunitate ai cărei membri trăiesc în majoritate în această regiune) ar trebui să beneficieze în special de aceste posibilități. Decalajele în domeniul educației și al ocupării forței de muncă pot fi depășite. Aceasta poate deveni o zonă sigură, în care conflictele, marginalizarea și infracțiunile sunt abordate corespunzător. Există o necesitate de a conecta oamenii, ideile și nevoile lor în această regiune. În Avizul privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (3), CESE recomanda deja crearea Forumului antreprenorial din regiunea Dunării, care ar reuni actori din domeniul social și economic și ar putea deveni un instrument important de cooperare, favorabil coeziunii economice, sociale și teritoriale din regiunea Dunării.

3.4

În propunerea de strategie a UE pentru regiunea Dunării se definesc următoarele mesaje esențiale:

3.5

CESE este de acord ca Strategia pentru regiunea Dunării să abordeze, în special, următoarele provocări majore:

—   Mobilitate: fluviul Dunărea este el însuși un important coridor TEN-T utilizat mult sub capacitatea existentă. În acest sens, trebuie analizat în continuare cum pot fi soluționate blocajele fizice și organizatorice cunoscute de pe Dunăre (inclusiv Tratatul de la Belgrad), ținând seama de deciziile luate la nivel național și de necesitatea protecției mediului și naturii. Trebuie să se asigure totodată o mai mare intermodalitate, precum și modernizarea și extinderea infrastructurii în nodurile de transport, cum ar fi porturile interioare. În opinia CESE, este de o importanță deosebită să se amelioreze condițiile pentru mobilitatea lucrătorilor și să se garanteze libera circulație a serviciilor.

—   Energie: în această regiune, prețurile sunt relativ ridicate, piețele fragmentate provoacă costuri mai mari și concurență redusă. Nivelul de siguranță energetică al regiunii este scăzut. O eficacitate și eficiență sporite, inclusiv economia de energie și suplimentarea surselor regenerabile sunt cruciale. Statele membre care participă la punerea în aplicare a strategiei trebuie să aibă un rol promotor în elaborarea politicii europene de vecinătate prin care se garantează securitatea energetică.

—   Mediu: regiunea Dunării este un important bazin hidrologic și un coridor ecologic internațional, necesitând o abordare regională, holistică, a conservării naturii, a amenajării teritoriului și a lucrărilor hidrotehnice. Trebuie să se acorde atenție nevoilor sociale și să fie luat în considerare impactul de mediu al legăturilor de transport, al construcțiilor turistice sau al unor noi instalații de producere a energiei. Este important să se aibă în vedere programul Natura 2000. Sporturile acvatice și turismul acvatic durabil, precum și educația în sensul respectului față de apă și natură reprezintă elemente importante ale conceptului de coridor verde. Riscurile sunt mari: prevenirea, gradul de pregătire și reacția eficientă vor necesita un înalt grad de cooperare și schimb de informații atâta timp cât inundațiile, seceta și poluarea industrială de mică și de mare anvergură sunt frecvente.

—   Societate și economie: regiunea Dunării prezintă o varietate culturală și lingvistică, dar în același timp prezintă decalaje economice și sociale foarte importante. Aici există unele dintre regiunile cu cel mai mare succes, dar și dintre cele mai sărace din UE. Lipsesc contactele și cooperarea eficientă, atât financiare cât și instituționale. Procentul de persoane cu educație superioară în regiunea Dunării este mai scăzută decât media UE 27, există o mobilitate ridicată, cei mai buni părăsesc deseori zona în căutarea unor condiții economico-sociale mai favorabile.

—   Securitate, infracțiuni grave și criminalitate organizată: continuă să existe probleme importante, traficul cu ființe umane și contrabanda reprezintă probleme speciale în mai multe țări. Corupția subminează încrederea publică și împiedică dezvoltarea economică și socială.

3.6

De asemenea, CESE consideră că perspectivele oferite regiunii Dunării sunt extraordinare, fie că este vorba de relațiile comerciale, de capacitatea de dezvoltare a sistemului de învățământ, care se sprijină pe infrastructuri locale solide și va răspunde nevoilor viitoare ale pieței forței de muncă sau de exploatarea acestui enorm potențial care decurge din bogățiile culturale, etnice și sociale ale regiunii. Niciun alt fluviu nu numără pe malul său atâtea capitale frumoase. Regiunea dispune de avantaje turistice excepționale. Același lucru se poate afirma cu privire la utilizarea energiilor regenerabile. Bogatul patrimoniu ecologic al Dunării impune să se acorde criteriului de durabilitate un loc preponderent în orice proiect de dezvoltare.

3.7

Va exista un beneficiu din conlucrarea în domeniul inovării, turismului, al societății informaționale, al capacității instituționale și al comunităților marginalizate. CESE este sigur că, pentru îmbunătățiri concrete, este nevoie de comunicare, transparență, de planificare, finanțare și implementare coordonate.

3.8

Eșecurile pieței, din cauza efectelor externe, sunt foarte evidente în lipsa investițiilor transfrontaliere. Proiectele de anvergură trebuie identificate și implementate în mod durabil și eficient, cu costuri și beneficii partajate.

3.9

Conexiunile bune sunt esențiale pentru regiunea Dunării, fie interne sau cu alte regiuni din Europa sau din lume. Nicio zonă nu ar trebui să rămână în afara acestor conexiuni. Prin îmbunătățirea axelor nord-sud ale UE și a accesului țărilor fără ieșire la mare la bazinul mediteraneean se va consolida cooperarea dintre UE și statele care nu sunt membre ale UE. CESE reiterează apelurile precedente în acest sens din partea comitetelor consultative mixte cu România (2002, 2005) și cu FYROM (2010). Infrastructurile de transport și energetice au încă mari lacune și deficiențe, din cauza capacității sau calității insuficiente sau a întreținerii deficitare. CESE solicită Comisiei Europene și organismelor naționale să găsească soluții, ținând seama de propunerile societății civile, cu privire la modalitățile de remediere, respectiv eliminare a acestor lacune și deficiențe. Conexiunile mai bune între oameni sunt, de asemenea, necesare, în special prin cultură și turism.

3.10

Resursele ecologice sunt partajate între țări limitrofe și depășesc interesele naționale. Acestea sunt tot mai mult sub presiunea activităților umane. Cooperarea este esențială, deoarece efectul benefic al acțiunilor unora poate fi ușor redus de neglijența altora. Structurile existente de cooperare ar trebui consolidate.

3.11

Strategia (4) propune un Plan de acțiune  (5), pentru care este necesară o angajare puternică din partea statelor și a părților interesate. În strategie se subliniază importanța unei abordări localizate și integrate, legăturile bune între zonele urbane și rurale. Accesul echitabil la infrastructuri și servicii, precum și condiții de trai comparabile vor promova coeziunea teritorială (obiectiv explicit al UE).

3.12

În cadrul Planului de acțiune, Comisia, în parteneriat cu statele membre, regiunile și alte părți interesate, a selecționat proiectele (6) care demonstrează beneficiile imediate și vizibile pentru locuitorii regiunii și au un impact asupra macroregiunii (sau a unei porțiuni semnificative din aceasta).

3.13

CESE consideră că proiectele ar trebui, prin urmare, să promoveze dezvoltarea durabilă și să cuprindă mai multe regiuni și țări, să fie coerente și să se susțină reciproc, creând soluții convenabile tuturor părților implicate, să fie realiste (fezabile din punct de vedere tehnic și cu finanțare credibilă).

3.14

CESE este de acord ca problemele principale să fie grupate în patru piloni. Fiecare dintre aceștia conține zone prioritare, domenii specifice de acțiune. Acestea sunt:

3.15

În opinia CESE, regiunea Dunării, care se dezvoltă și devine tot mai prosperă, trebuie să își propună în primul rând dezvoltarea coordonată a infrastructurilor de transport și de energie care lipsesc pe axa nord-sud, precum și a rețelelor interconectate, argumentând cu elemente de interes macroregional. Totuși, CESE propune stabilirea unui plan de protejare a bazinelor hidrografice și a afluenților Dunării în cazul transformării fluviului în coridor de transport. Strategia cuprinde și conectarea IMM-urilor din țările riverane Dunării și își propune ca obiectiv înlăturarea obstacolelor care se ridică în fața cooperării și se bazează pe o economie ecologică, pe rețelele de cercetare și pe formare, inclusiv pe formarea profesională.

4.1

Strategia încearcă să utilizeze la maximum elementele existente, prin alinierea eforturilor, în special a politicilor și finanțării. Acțiunile sunt complementare. Toate părțile interesate trebuie să își asume responsabilitatea. O dimensiune teritorială consolidată va asigura o abordare integrată, va încuraja o mai bună coordonare a politicilor sectoriale și va contribui la crearea și dezvoltarea, la nivel macroregional, a grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT).

4.2

CESE consideră că grupul de lucru de la nivel înalt, care va fi creat pentru elaborarea reglementării și identificarea principalelor chestiuni, poate întruchipa, cu coordonatorii săi responsabili pe diferite teme, această nouă formă de cooperare instituțională la scară macroregională, care poate fi sprijinită și prin modificări legislative ce vor fi formulate, dacă este cazul, în regiune.

4.3

Strategia este implementată prin mobilizarea și alinierea finanțărilor existente la obiectivele sale, după caz și în conformitate cu cadrele generale. Într-adevăr, sunt disponibile fonduri importante prin intermediul multor programe ale UE (de exemplu, 100 de miliarde EUR din Fondurile Structurale 2007-2013, precum și fonduri importante IPA și IEVP).

4.4

CESE atrage atenția asupra faptului că distribuirea resurselor nu ar trebui să se facă decât pe baza unei analize de eficacitate, care să dovedească că resursele recuperate de la alte domenii sunt utilizate eficient spre binele întregii societăți.

4.5

În opinia CESE, ar trebui acordată atenție combinării subvențiilor și împrumuturilor. Există resurse naționale, regionale și locale. Într-adevăr, accesarea și combinarea finanțărilor, în special din surse publice și private aflate sub nivelul UE, este crucială. Pe lângă utilizarea mai eficientă a resurselor, în ceea ce privește finanțarea, trebuie acordată atenție și repartizării riscurilor.

4.6

CESE consideră coordonarea la nivel de politici ca fiind responsabilitatea Comisiei, în timp ce coordonarea fiecărui domeniu de politică este sarcina statelor membre, în consultare cu Comisia și agențiile și organismele regionale relevante din UE.

4.7

CESE este sigur că implementarea acțiunilor este responsabilitatea tuturor, la nivel național, regional, urban și local. Acțiunile (care menționează obiectivele de atins) trebuie transformate în proiecte concrete (care sunt detaliate, necesitând un conducător de proiect, un calendar și finanțare).

4.8

CESE speră că Strategia va asigura un cadru durabil pentru integrarea politicilor și dezvoltarea coerentă a regiunii Dunării, stabilind acțiuni prioritare pentru a face din această regiune o regiune a Uniunii Europene pentru secolul 21. Ea trebuie să fie însoțită de eforturi majore, de suficiente informații și publicitate pentru ca obiectivele sale să fie cunoscute pe scară largă și aplicate în practică.