52010PC0462

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 6.9.2010

COM(2010) 462 final

2010/0242 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind Anul european al îmbătrânirii active (2012)

(text cu relevanță pentru SEE)

SEC(2010) 1002

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populației, astfel cum s-a subliniat în al doilea raport demografic din 2008 al Comisiei, intitulat „ Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire ”. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 și 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparație cu raportul actual de patru la unu. Această tendință se așteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 și 2035, când grupul numeros al generației „baby boom” va fi la vârsta pensionării. Această schimbare poate fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalității și al creșterii speranței de viață. Într-adevăr, niciodată nu au trăit europenii atât de mult și în condiții atât de bune de sănătate ca astăzi.. Începând cu anul 1960, speranța de viață a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează creșterea speranței de viață cu încă cinci ani. Această împlinire istorică merită sărbătorită.

Piramida populației din UE indică în mod clar o creștere semnificativă a natalității imediat după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, marcând începutul perioadei „baby boom”. Conform unui scenariu care ia în considerare creșterile probabile ale ratelor imigrării și natalității[1], începând cu anul 2012, populația de vârstă activă va începe să scadă, în timp ce populația în vârstă de peste 60 de ani va continua să crească, cunoscând un spor de aproximativ două milioane de persoane anual.

Aceste modificări demografice constituie atât provocări, cât și oportunități. Este posibil ca îmbătrânirea populației să mărească presiunea asupra bugetului public și asupra sistemelor de pensii și să sporească necesarul de personal al serviciilor sociale și de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Vârsta înaintată este adeseori încă asociată cu boala și dependența, persoanele în vârstă putându-se simți excluse de pe piața muncii, cât și din viața de familie sau socială. Există temerea că generațiile mai în vârstă pot deveni o povară prea grea pentru grupurile de populație mai tinere de vârstă activă și că acest fapt ar putea conduce la tensiuni între generații.

Această perspectivă nu ține totuși cont de contribuția reală și potențială considerabilă pe care persoanele în vârstă – și, în special, generația „baby boom” – o pot aduce societății. Prin urmare, o modalitate esențială de abordare a provocărilor legate de îmbătrânirea demografică și de prezervare a solidarității dintre generații constă în menținerea generației „baby boom” pe piața muncii timp mai îndelungat și a face astfel încât această generație să rămână cât mai mult posibil sănătoasă, activă și autonomă.

În cadrul strategiei de ocupare a forței de muncă, statele membre au început să inverseze tendința spre pensionarea anticipată, astfel încât în UE-27 rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele din grupa de vârstă 55 – 64 de ani a crescut de la 36,9% în anul 2000 la 46% în anul 2009. A stimula pe lucrătorii mai vârstnici să rămână pe piața muncii implică, în special, ameliorarea condițiilor de muncă și adaptarea acestora la starea sănătății și la necesitățile lucrătorilor în vârstă, actualizarea competențelor acestora prin oferirea unui acces simplificat la procesul de învățare de-a lungul vieții, precum și revizuirea sistemelor de impozitare și de prestații sociale în sensul transformării acestora în stimulente eficiente pentru a munci vreme mai îndelungată.

Îmbătrânirea activă este, de asemenea, un instrument eficient de luptă împotriva sărăciei persoanelor în vârstă. În anul 2008, 19% dintre persoanele în vârstă de mai mult de 65 de ani din Uniunea Europeană erau amenințate de sărăcie. Un număr considerabil de persoane în vârstă încearcă la bătrânețe un sentiment de marginalizare. În timp ce ameliorarea perspectivelor persoanelor în vârstă de a-și găsi de lucru ar permite abordarea unora din cauzele sărăciei în rândul acestei categorii de vârstă, participarea activă a persoanelor vârstnice la activități de benevolat ar putea reduce sentimentul acestora de izolare. Potențialul imens pe care persoanele în vârstă îl reprezintă pentru societate în calitate de voluntari sau de îngrijitori ai altor persoane ar putea fi mai bine valorificat prin eliminarea obstacolelor existente în calea muncii neplătite și prin crearea unui cadru adecvat.

Comunicarea Comisiei intitulată „ Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ” preconizează modalități de ieșire din criză și pregătește economia UE pentru decada următoare. În contextul creșterii favorabile incluziunii, Comisia subliniază importanța promovării unei îmbătrâniri sănătoase și active a populației pentru a contribui, între altele, la obținerea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă, la investiții în dezvoltarea competențelor și la reducerea sărăciei.

Anul european al îmbătrânirii active, care face obiectul prezentei propuneri, ar sprijini și încuraja eforturile statelor membre, ale autorităților regionale și locale ale acestora, ale partenerilor sociali și ale societății civile de a promova îmbătrânirea activă și de a întreprinde mai mult pentru exploatarea potențialului generației „baby boom”.

Anul ar trebui considerat drept evenimentul major al unei serii de inițiative de anvergură în perioada 2011-2014, în cursul căreia UE își va concentra o mare parte din programele și politicile sale pe tema îmbătrânirii active și va institui un cadru în care noi inițiative și parteneriate, sprijinind îmbătrânirea activă la toate nivelurile (state membre, parteneri regionali, locali sau sociali, societate civilă) să poată fi promovate și mediatizate.

În anul 2011, autoritățile publice, partenerii sociali și organizațiile societății civile la toate nivelurile vor fi încurajate să urmărească obiective specifice legate de îmbătrânire activă, accentul fiind pus pe rezultatele obținute în timpul Anului european. Obiectivele vor fi prezentate pe un site Internet european, care va deveni apoi pagina Internet a Anului european și va servi, de asemenea, drept instrument de monitorizare și evaluare.

În anul 2012, accentul Anului european va fi pus pe începerea punerii în aplicare a angajamentelor asumate în anul 2011, pe creșterea gradului de sensibilizare a publicului larg, pe promovarea acestor inițiative prin intermediul activităților mediatice și pe implicarea altor factori multiplicatori. Vor fi prezentate rezultatele proiectelor privind îmbătrânirea activă finanțate în cadrul liniilor bugetare și programelor actuale.

2. REZUTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI IMPACTUL PRECONIZAT

2.1. Consultări

Comisia, care s-a angajat ea însăși la o abordare axată pe incluziune în elaborarea și implementarea politicilor UE, a solicitat opinia părților interesate pe tema îmbătrânirii active și a solidarității între generații, precum și a formei pe care ar putea-o lua un eventual An european pe aceste teme, cu scopul de a obține sugestii pentru propunerea sa formală, de a îmbunătăți transparența și de a promova coordonarea prealabilă.

Consultarea prealabilă a avut loc sub forma unui chestionar on line, care a oferit statelor membre, partenerilor sociali, ONG-urilor și altor părți interesate și experți posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere. Acest chestionar a putut fi consultat timp de mai mult de două luni în pagina Internet intitulată „Your Voice in Europe” („Punctul dvs. de vedere privind Europa”), care constituie punctul de acces unic al Comisiei Europene pentru o multitudine de consultări. Chestionarul a fost axat pe temele următoare: pericolele și oportunitățile legate de îmbătrânire în perspectiva solidarității între generații, măsurile politice recomandate, rolul specific al UE în promovarea răspunsurilor strategice adecvate, temele și activitățile Anului european și participarea părților interesate.

Persoanele care au oferit răspunsuri la chestionar s-au arătat, în general, favorabili unui An european pe tema îmbătrânirii active. Acestea au salutat aspectul sporirii sensibilizării, înscriind temele centrale de o manieră mai fermă pe ordinea de zi a acțiunilor politice și publice. De asemenea, respondenții au estimat că persoanele care lucrează deja în aceste domenii ar beneficia prin aceasta de o anumită recunoaștere și de un anumit sprijin, că schimbul de bune practici ar fi încurajat și că ar fi generate abordări inovatoare și noi sinergii între participanții actuali. Persoanele consultate au sperat, de asemenea, ca Anul european va avea un impact pe termen lung, parțial prin generarea de inițiative cu efect durabil. Respondenții de toate categoriile (organizații ale societății civile, autorități publice, parteneri sociali etc.) au arătat o mare disponibilitate în a fi implicați în organizarea unui An european, indicând activitățile pe care intenționează să le desfășoare și care ar stimula o astfel de manifestare și propunând alte proiecte.

2.2. Impactul preconizat

Politicile în materie de îmbătrânire activă intră, în general, în responsabilitatea statelor membre, care își sporesc eforturile de a exploata potențialul persoanelor vârstnice. Cu toate acestea, răspunsurile primite din partea autorităților naționale ale statelor membre au fost, cu majoritate covârșitoare, nu numai în favoarea ideii unei acțiuni la nivelul Uniunii, ci și, în special, a organizării unui An european. Statele membre au estimat că Uniunea Europeană ar putea sprijini eforturile lor prin crearea unui mediu mai favorabil, susceptibil să sensibilizeze factorii politici de decizie și opinia publică, prin contribuția la mobilizarea responsabililor politici și a părților interesate la toate nivelurile, prin promovarea exercițiului învățării reciproce în întreaga Europă, prin monitorizarea progresului și prin contribuția la definirea obiectivelor și țelurilor comune.

Activitățile desfășurate în prezent la nivelul UE nu par să fie adaptate în mod adecvat necesităților, și anume: (1) sensibilizării opiniei publice, a factorilor politici de decizie și a altor părți interesate în legătură cu îmbătrânirea activă și cu necesitatea de a face mai mult pentru exploatarea potențialului generației „baby boom”; (2) promovării schimbului de informații și de experiență între statele membre și părțile interesate; (3) oferirii de oportunități statelor membre și părților interesate de a elabora strategii prin desfășurarea de activități specifice și prin fixarea de obiective precise.

Va fi necesar să se obțină un sprijin amplu la toate nivelurile societății, și din partea unui spectru larg de părți interesate. Provocarea majoră constă în mobilizarea părților interesate de manieră să genereze o acțiune de anvergură la nivel național, regional, local și antreprenorial în întreaga UE. Printr-o politică dinamică și printr-o vizibilitate mai pronunțate privind elaborarea de strategii de îmbătrânire activă, factorii politici de decizie pot fi încurajați să aibă inițiative mai ambițioase.

Printr-un european marcat de activități coordonate la nivel UE, Comisia va fi în măsură să asigure concordanța între activitățile specifice Anului european și alte inițiative și programe ale UE.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Articolul 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stipulează faptul că Uniunea și statele membre au ca obiective „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii”. În vederea atingerii acestor obiective, Uniunea sprijină și completează acțiunea statelor membre în următoarele domenii: condițiile de muncă, integrarea persoanelor excluse de pe piața muncii și combaterea excluziunii sociale [articolul 153 alineatul (1) din TpFUE].

Obiectivele enumerate la articolul 151 susțin propunerea pentru o decizie privind Anul european al îmbătrânirii active (2012), care urmărește să încurajeze și să sprijine eforturile statelor membre, ale autorităților regionale și locale ale acestora, ale partenerilor sociali și ale societății civile de promovare a îmbătrânirii active.

Principalul obiectiv al propunerii intră în domeniul de aplicare al articolului 153 alineatul (1), deoarece propunerea vizează sensibilizarea opiniei publice, stimularea dezbaterii și exercițiul învățării reciproce între statele membre și părțile interesate în vederea promovării unor perspective și condiții de lucru mai bune pentru a favoriza intrarea pe piața muncii a lucrătorilor mai vârstnici și a combate excluziunea socială.

Obiectivul imediat este de a promova îmbătrânirea activă atât pe piața muncii prin ameliorarea posibilităților de participare a lucrătorilor mai vârstnici, cât și în cadrul societății, prin combaterea excluziunii sociale prin activități de benevolat, prin îmbătrânire în condiții bune de sănătate și prin existență autonomă.

Prin urmare, propunerea de decizie își găsește baza juridică în articolul 153 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Propunerea de decizie este în conformitate cu principiul subsidiarității stipulat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, deoarece obiectivele Anului european care face obiectul prezentei propuneri nu pot fi atinse pe deplin la nivel de stat membru din cauza necesității schimbului transnațional de informații și a diseminării bunelor practici în întreaga UE, aceste obiective, din aceste motive și având în vedere amploarea acțiunii propuse, putând fi mai bine îndeplinite la nivelul UE.

4. INCIDENȚE BUGETARE

Nu este solicitată nicio finanțare suplimentară pentru Anul european. Flexibilitatea acordată pentru fixarea priorităților anuale sau multianuale finanțate prin linii bugetare, prin programe ale Direcției generale pentru ocuparea forței de muncă și prin alte programe relevante oferă o marjă suficientă pentru a conferi Anului o anvergură similară Anilor europeni anteriori. Resursele administrative pot fi, de asemenea, prelevate din bugetele administrative existente.

2010/0242 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind Anul european al îmbătrânirii active (2012)

(text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ Parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3],

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

1. În conformitate cu articolului 147 din Tratat, Uniunea contribuie la realizarea unui nivel ridicat de ocupare forței de muncă prin încurajarea cooperării dintre statele membre, precum și prin susținerea și, în cazul în care este necesar, prin completarea acțiunii lor.

2. În conformitate cu articolul 153 alineatul (1) din Tratat, Uniunea susține și completează acțiunea statelor membre în domeniile următoare: condițiile de muncă, integrarea persoanelor excluse de pe piața forței de muncă și combaterea excluziunii sociale.

3. În conformitate cu articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale, Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.

4. Consiliul European a recunoscut în mai multe rânduri necesitatea de a aborda efectul îmbătrânirii populațiilor asupra modelelor sociale europene. O modalitate esențială de a face față acestei schimbări rapide a piramidei vârstelor constă în promovarea îmbătrânirii active, asigurând astfel generației „baby boom”, care, în general, este mai sănătoasă și mai bine educată în comparație cu generațiile anterioare, posibilități convenabile de angajare și de participare activă la viața socială.

5. Proporția în continuă creștere în Europa a persoanelor vârstnice face din promovarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate o sarcină mai importantă ca oricând. Îmbătrânirea în condiții bune de sănătate poate contribui la creșterea participării la piața muncii a persoanelor în vârstă, le poate permite acestora să rămână active în societate o perioadă mai îndelungată, le poate ameliora calitatea vieții și reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate și securitate socială.

6. Comisia și-a prezentat punctul de vedere în privința provocărilor cu care UE este confruntată și a modalităților de abordare a acestora în comunicările sale din 12 octombrie 2006 și 21 aprilie 2009, intitulate, respectiv, „Viitorul demografic al Europei – transformarea unei provocări în oportunitate” și „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE”.

7. La data de 22 februarie 2007, Consiliul a adoptat o rezoluție privind „Oportunitățile și provocările datorate schimbărilor demografice în Europa: contribuția persoanelor în vârstă la dezvoltarea economică și socială”, care evidențiază necesitatea creșterii posibilităților de participare activă a persoanelor în vârstă, noile oportunități economice („economia vârstei a treia”) pe care le generează creșterea cererii persoanelor în vârstă pentru anumite bunuri și servicii, precum și importanța unei imagini publice pozitive a persoanelor aparținând vârstei a treia.

8. La data de 8 iunie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați: o îmbătrânire activă și demnă”, în care se recunoaște faptul că, la nivelul întregii UE, persoanele în vârstă, femei sau bărbați, care aspiră la o viață activă și doresc să îmbătrânească cu demnitate, întâmpină dificultăți serioase și se propun statelor membre și Comisiei o serie de măsuri.

9. La data de 20 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea sănătoasă și demnă”, invitând Comisia, printre altele, „să întreprindă măsuri de sensibilizare pentru promovarea îmbătrânirii active, incluzând un posibil An european pentru îmbătrânirea activă și pentru solidaritatea între generații în 2012”.

10. În comunicarea sa intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, Comisia a subliniat importanța pentru Uniunea Europeană a promovării îmbătrâniri active și în condiții bune de sănătate a populației în interesul coeziunii sociale și al creșterii productivității. Comisia a propus o inițiativă emblematică intitulată „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, în cadrul căreia statele membre trebuie, în special, să promoveze politici de promovare a îmbătrânirii active, precum și o altă inițiativă emblematică intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei”. Atingerea acestor obiective strategice necesită măsuri întreprinse la toate palierele guvernamentale, precum și măsuri ale diferitelor părți interesate nonguvernamentale; la rândul lor, aceste măsuri ar putea găsi sprijin la nivelul Uniunii, prin activitățile de sensibilizare și promovare a schimbului de bune practici din cadrul Anului european pentru îmbătrânirea activă. Coordonatorii la nivel național trebuie să se asigure că acțiunea la nivel național se desfășoară în mod coordonat și ca este concordantă cu obiectivele generale ale Anului european. Participarea altor instituții și părți interesate este, de asemenea, prevăzută.

11. La data de 7 iunie 2010, Consiliul a adoptat concluziile sale privind „Îmbătrânirea activă”, invitând Comisia să continue pregătirea Anului european pentru îmbătrânirea activă în 2012, care va constitui ocazia de a evidenția avantajele îmbătrânirii active și contribuția acesteia la solidaritatea între generații, precum și de a mediatiza inițiativele promițătoare în sprijinul îmbătrânirii active la toate nivelurile.

12. În propunerea sa, din 27 aprilie 2010, pentru o decizie a Consiliului privind „Liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre”, în care la liniile directoare 7 și 8 statele membre sunt invitate să sporească participarea pe piața muncii prin politici de promovare a îmbătrânirii active, Comisia a propus creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a lucrătorilor vârstnici prin inovare în organizarea muncii, precum și creșterea capacității de a fi angajați a acestora prin perfecționare profesională și participare la programele de învățare de-a lungul vieții. Linia directoare 10 subliniază necesitatea de a îmbunătăți atât sistemele de protecție socială, cât și politicile de învățare de-a lungul vieții și de incluziune activă cu scopul de a deschide mereu noi perspective pentru fiecare persoană în diferitele etape ale vieții sale, precum și de a o proteja de pericolul excluziunii sociale.

13. În comunicarea sa intitulată „Agenda digitală pentru Europa”, prima inițiativă emblematică UE2020 adoptată la 19 mai 2010, Comisia a subliniat importanța tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) pentru o bătrânețe frumoasă și a propus, în special, dezvoltarea programului comun de asistență pentru autonomie la domiciliu (AAD). Agenda digitală pentru Europa a recomandat, de asemenea, să fie întreprinse acțiuni concrete pentru a ameliora competențele în informatică ale tuturor europenilor, inclusiv pe cele ale persoanelor vârstnice, un grup suprareprezentat în cadrul celor 150 de milioane de cetățeni (aproximativ 30 % din totalul populației) care nu au utilizat niciodată Internetul.

14. Comisia implementează în prezent Planul european de acțiune în favoarea persoanelor cu handicap, care, dată fiind corelația între îmbătrânire și handicap, cuprinde acțiuni corespunzătoare care vizează peroanele în vârstă. Vor fi, în special, semnificative acțiunile privind accesibilitatea rezultate din abordările urmărind să asigure accesul general. În plus, UE și statele membre au semnat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, care conține dispoziții relevante pentru persoanele în vârstă.

15. Îmbătrânirea activă constituie obiectivul mai multor programe ale Uniunii, precum Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, programul PROGRESS, programul de învățare de-a lungul vieții, programul privind sănătatea publică, programe specifice legate de tehnologiile informației si comunicării, precum și de științele socio-economice și umane din cadrul celui de-al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare, planul de acțiune intitulat „A îmbătrâni frumos în societatea informațională”, programul comun de cercetare și inovare intitulat „Asistență pentru autonomie la domiciliu” (AAD), programul pentru competitivitate și inovare cu proiecte pilot de implementare a TIC pentru o bătrânețe frumoasă, precum și planul de acțiune pentru mobilitate urbană. Uniunea va cofinanța activitățile din cadrul Anului european în funcție de prioritățile și regulile aplicabile, pe bază anuală sau multianuală, programelor existente și liniilor bugetare autonome în domeniul ocupării forței de muncă, problemelor sociale și egalității de șanse. Unde va fi cazul, Anul european va putea fi susținut prin programe și politici din alte domenii, precum educație și cultură, sănătate, cercetare, societate informațională politică regională și politică în domeniul transporturilor.

16. Obiectivele Anului european pentru îmbătrânirea activă, care face obiectul prezentei propuneri, nu pot fi realizate pe deplin la nivel de stat membru din cauza necesității de a schimba informații între țări diferite și de a disemina bunele practici în întreaga Uniune, aceste obiective putând fi, din aceste motive și având în vedere amploarea acțiunii propuse, mai bine atinse la nivelul Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității stipulat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1 Obiect

Anul 2012 este desemnat „Anul european al îmbătrânirii active” (denumit în continuare „Anul european”).

Articolul 2Obiectivele

Anul european are ca obiectiv general încurajarea și sprijinirea eforturilor statelor membre, ale autorităților regionale și locale ale acestora, ale partenerilor sociali și ale societății civile de a promova îmbătrânirea activă și de a face mai mult pentru a exploata potențialul segmentului de populație, aflat în creștere rapidă, format din persoanele care se apropie de 60 de ani sau au depășit această vârstă, prezervând prin aceasta solidaritatea între generații. Îmbătrânirea activă presupune crearea de posibilități și condiții mai bune de lucru pentru a le permite lucrătorilor vârstnici să joace un rol pe piața muncii, combaterea excluziunii sociale prin stimularea participării active la viața socială și promovarea unei îmbătrâniri în condiții bune de sănătate. Pe această bază, se disting următoarele obiective:

17. sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța îmbătrânirii active pentru a evidenția rolul util pe care persoanele în vârstă îl joacă în societate și în economie, promovarea îmbătrânirii active și intensificarea efortului de a exploata potențialul persoanelor vârstnice.

18. stimularea dezbaterii și a exercițiului învățării reciproce între statele membre și părțile interesate la toate nivelurile în vederea promovării politicilor de îmbătrânire activă, identificarea și diseminarea bunelor practici și promovarea cooperării și a sinergiilor.

19. propunerea unui cadru de angajament și acțiune concretă pentru a permite statelor membre și părților interesate la toate nivelurile să elaboreze politici prin intermediul unor activități specifice și fixarea de obiective specifice în domeniul îmbătrânirii active.

Articolul 3Conținutul măsurilor

20. Măsurile care trebuie luate pentru a fi atinse obiectivele stabilite la articolul 2 includ următoarele activități realizate la nivelul Uniunii și la niveluri naționale, regionale sau locale:

21. conferințe, evenimente și inițiative menite să stimuleze dezbateri, să sensibilizeze și să promoveze asumarea de angajamente specifice;

22. campanii de informare, de promovare și de educare;

23. schimburi de informații și de bune practici;

24. cercetări și studii la nivelul Uniunii sau al statelor membre și diseminarea rezultatelor.

25. Comisia sau statele membre pot identifica alte activități menite să contribuie la atingerea obiectivelor Anului european și pot permite utilizarea numelui Anului european pentru promovarea acestor activități, atât timp cât acestea contribuie la atingerea obiectivelor specificate la articolul 2.

26. Comisia și statele membre iau în considerare integrarea principiului egalității între femei și bărbați în cadrul desfășurării Anului european.

Articolul 4Cooperarea cu statele membre

Fiecare stat membru numește un coordonator național responsabil de organizarea participării țării respective la Anul european. Coordonatorii naționali asigură, de asemenea, coordonarea corespunzătoare a activităților naționale.

Articolul 5Coordonarea la nivelul Uniunii

Comisia convoacă reuniunile coordonatorilor naționali în scopul coordonării la nivelul Uniunii al schimbului de informații, în special în privința angajamentelor asumate și a punerii lor în aplicare în statele membre.

Coordonarea la nivelul Uniunii cade, de asemenea, în sarcina comitetelor politice și consultative în exercițiu.

Comisia convoacă, de asemenea, reuniuni ale reprezentanților organizațiilor sau organismelor europene care acționează în domeniul îmbătrânirii active cu scopul obținerii de sprijin pentru punerea în practică a Anului european.

Parlamentul European, statele membre, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor sunt asociate la activitățile organizate în cadrul Anului european.

Articolul 6Coerență și complementaritate

Comisia, împreună cu statele membre, se asigură că măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt compatibile cu orice alte acțiuni și inițiative ale Uniunii, ale statelor membre și ale regiunilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Anului european.

Articolul 7Evaluare

Până la 30 iunie 2014, Comisia prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor cu privire la punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a inițiativelor prevăzute în prezenta decizie.

Articolul 8Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 9

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Întocmită la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

[1] Al doilea raport demografic european: Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire. SEC (2008) 2911http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=502&newsId=419&furtherNews=yes.

[2] JO C […], […], p. […].

[3] JO C […], […], p. […].