52010PC0256

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 27.5.2010

COM(2010)256 final

2010/0137 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii

Propunând prezenta modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001[1], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1244/2009[2], Comisia urmărește obiectivul de a adapta anexele la regulament, ținând seama de progresele realizate în cadrul dialogurilor privind liberalizarea vizelor cu Albania și cu Bosnia și Herțegovina în cursul ultimelor șapte luni și transferând aceste două țări de la anexa I (lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre) la anexa II la regulament (lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație); acest transfer este în conformitate cu angajamentul politic luat de Uniunea Europeană cu privire la exonerarea tuturor cetățenilor din Balcanii de Vest de obligația de a deține viză de scurtă ședere, ca parte a Agendei de la Salonic.

Contextul general și motivele propunerii

În conformitate cu articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (denumită „lista negativă”) și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (denumită „lista pozitivă”). Articolul 61 din Tratatul CE a menționat respectivele liste printre măsurile de însoțire care sunt direct legate de libera circulație a persoanelor într-un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Stabilirea acelor țări terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză și a acelor țări terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație se face printr-o evaluare atentă, de la caz la caz, a unei serii de criterii, care se referă printre altele la imigrația ilegală, la ordinea și siguranța publică și la relațiile externe ale Uniunii Europene cu țările terțe, acordându-se atenție și implicațiilor coerenței regionale și ale reciprocității. În ceea ce privește criteriile ordinii publice și imigrației ilegale, o atenție specială trebuie acordată și securității documentelor de călătorie emise de țările terțe în cauză.

Întrucât criteriile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 539/2001 pot evolua de-a lungul timpului în funcție de țările terțe, conținutul listelor negative și pozitive ar trebui revizuit când este cazul.

Cea mai recentă modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 a avut în vedere rezultatul dialogurilor privind liberalizarea vizelor transferând Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia pe lista pozitivă.

Prezenta revizuire a regulamentului are drept scop să asigure că listele țărilor terțe sunt conforme, din punct de vedere al conținutului lor, criteriilor stabilite în considerentul 5 din regulament, ținând seama de progresele realizate de Albania și de Bosnia și Herțegovina în cadrul dialogurilor lor respective privind liberalizarea vizelor.

2. Elementele propunerii

De la summit-ul de la Salonic din iunie 2003, Uniunea Europeană și-a reafirmat de mai multe ori angajamentul politic față de liberalizarea vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, subliniind că acest obiectiv depinde de progresele realizate de țările respective în punerea în aplicare a unor reforme majore în domenii precum consolidarea statului de drept, combaterea crimei organizate, a corupției și a imigrației ilegale și consolidarea capacității lor administrative cu privire la controlul frontierelor și securitatea documentelor. Ca un prim pas concret către instituirea unui regim de călătorie fără viză, Uniunea Europeană a încheiat, în 2007, acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia[3] (în paralel cu acorduri de readmisie) și a început dialoguri structurate privind liberalizarea vizelor, bazate pe foi de parcurs detaliate care stabilesc obiective de referință clare ce trebuie îndeplinite de cele cinci țări din regiune, pentru a avansa treptat către liberalizarea vizelor.

Acest dialog, axat pe rezultate, privind eliminarea vizelor a fost inițiat în mod oficial cu Albania în martie 2008 și cu Bosnia și Herțegovina în mai 2008; acesta s-a bazat pe foi de parcurs adaptate fiecărei țări, care au fost stabilite de Comisie în acord cu statele membre și în consultare cu țara respectivă. În special, foile de parcurs au fost împărțite în patru grupe, în funcție de tematică: securitatea documentelor, imigrația ilegală, ordinea și siguranța publică, precum și chestiuni de relații externe legate de circulația persoanelor.

În propunerea sa din 15 iulie 2009[4], Comisia a prezentat în detaliu metodologia aplicată în procesul de liberalizare a vizelor pentru țările din Balcanii de Vest și a propus transferarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Muntenegrului și Serbiei de pe lista negativă pe cea pozitivă. Pe baza propunerii Comisiei și după consultarea Parlamentului European, Consiliul a decis la 30 noiembrie 2009 să elimine obligativitatea vizelor pentru cetățenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Muntenegrului și Serbiei începând din 19 decembrie 2009.

În ceea ce privește Albania și Bosnia și Herțegovina, s-a considerat că în ciuda unor progrese importante, o serie de obiective de referință nu erau încă îndeplinite. Într-o declarație comună adoptată în noiembrie 2009, Parlamentul European și Consiliul au subliniat sprijinul lor politic pentru o abolire rapidă a regimului de vize pentru cetățenii acestor două țări și au îndemnat autoritățile din Albania și Bosnia și Herțegovina să își intensifice eforturile pentru a îndeplini toate obiectivele de referință stabilite în foile de parcurs ale Comisiei.

În plus, Parlamentul European și Consiliul au invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de îndată ce apreciază că fiecare țară îndeplinește obiectivele de referință stabilite de foile de parcurs și s-au angajat să examineze propunerea Comisiei în regim de urgență.

În acest context, Comisia a continuat să asigure din noiembrie 2009 o monitorizare atentă a procesului de liberalizare a vizelor pentru Albania și Bosnia și Herțegovina. Pe baza rapoartelor detaliate furnizate de cele două țări în cauză privind nivelul lor de pregătire și a rezultatelor a șase misiuni de experți desfășurate între decembrie 2009 și februarie 2010 (în care au fost implicați activ experți ai statelor membre), Comisia a prezentat Consiliului și Parlamentului European, în aprilie 2010, înaintea transmiterii către țările în cauză, evaluarea sa privind progresele înregistrate de aceste două țări referitor la punerea în aplicare a obiectivelor de referință încă neîndeplinite ale foilor de parcurs în vederea liberalizării regimului vizelor.

Atunci când a prezentat aceste evaluări, Comisia și-a anunțat intenția, ca după eliminarea obligativității vizelor, să monitorizeze în mod corespunzător toate țările din Balcanii de Vest în ceea ce privește punerea în aplicare eficientă și durabilă a măsurilor luate de aceste țări în cadrul procesului de liberalizare a vizelor.

Rapoartele de evaluare pentru Albania și pentru Bosnia și Herțegovina au fost prezentate autorităților respective din aceste țări la 6 mai 2010.

În special, rapoartele de evaluarea au concluzionat că Albania și Bosnia și Herțegovina au realizat progrese importante și doar un număr foarte restrâns de obiective de referință nu au fost încă îndeplinite.

Prezenta propunere reflectă rezultatul procesului menționat mai sus: ținând seama și de faptul că acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu aceste două țări sunt puse în aplicare în mod satisfăcător, Comisia propune transferarea Albaniei și a Bosniei și Herțegovinei, care sunt foarte aproape de a îndeplini toate obiectivele de referință, de pe lista negativă pe lista pozitivă, în condițiile în care, până la data adoptării propunerii de către Parlamentul European și Consiliu, aceste țări vor îndeplini toate obiectivele de referință.

Considerând introducerea pașapoartelor biometrice de către țările din Balcanii de Vest drept un element de importanță fundamentală pentru încheierea cu succes a procesului de liberalizare a vizelor în această regiune și astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 1244/2009, prezenta propunere, din motive legate de securitate și de prevenirea migrației ilegale, limitează scutirea de vize acordată cetățenilor Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei la persoanele care dețin noile pașapoarte biometrice emise de aceste țări.

3. Etapele următoare

În paralel cu examinarea propunerii sale în Parlamentul European și Consiliu, Comisia va continua să evalueze punerea în aplicare a obiectivelor de referință neîndeplinite în cazul Albaniei și al Bosniei și Herțegovinei și va transmite în timp util evaluarea sa Parlamentului European și Consiliului.

În cazul Albaniei, obiectivele de referință încă neîndeplinite privesc:

- dezvoltarea unei strategii și a unei politici pentru a sprijini reintegrarea albanezilor repatriați;

- consolidarea capacităților de aplicare a legii și punerea în aplicare eficientă a cadrului juridic pentru combaterea criminalității organizate și a corupției, inclusiv prin alocarea unor resurse umane și financiare adecvate;

- punerea în aplicare eficientă a cadrului juridic în domeniul confiscării bunurilor organizațiilor criminale;

În cazul Bosniei și Herțegovinei, obiectivele de referință neîndeplinite rămase privesc:

- consolidarea capacităților de aplicare a legii și punerea în aplicare eficientă a cadrului juridic pentru combaterea criminalității organizate și a corupției, inclusiv prin alocarea unor resurse umane și financiare adecvate;

- punerea în aplicare treptată a planului de acțiune din martie 2010 privind instituirea schimbului electronic de date între organele de poliție și de urmărire penală;

- armonizarea codurilor penale de la nivelul entităților și al districtului Brcko cu codul penal de la nivel statal.

Precum în cazul Regulamentului (CE) nr. 1244/2009 nu există niciun motiv de a condiționa punerea în aplicare a scutirii de vize pentru Albania și pentru Bosnia și Herțegovina de încheierea unor acorduri de scutire de vize cu UE, ținând seama de vocația europeană a acestor două țări și de faptul că ele au exonerat deja toți cetățenii UE de obligația de deține viză.

4. Principalele organizații consultate/principalii experți consultați

Au fost consultate statele membre.

5. Evaluarea impactului

Nu este necesară.

6. Temei juridic

Având în vedere TFUE, această propunere constituie o dezvoltare a politicii comune în materie de vize în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE.

7. Principiile proporționalității și subsidiarității

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 enumeră țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (lista negativă) și cele ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (lista pozitivă).

Decizia de modificare a listelor, de transferare a țărilor de pe lista negativă pe cea pozitivă sau invers ține de competența exclusivă a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE.

8. Alegerea instrumentelor

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se modifică printr-un regulament.

9. Implicațiile bugetare

Modificarea propusă nu are implicații pentru bugetul Uniunii Europene.

2010/0137 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea propunerii către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

10. Conținutul listelor țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului[5] ar trebui să fie și să rămână conformă criteriilor menționate la considerentul 5 din regulamentul respectiv. Țările terțe a căror situație s-a modificat în ceea ce privește aceste criterii ar trebui să fie transferate dintr-o anexă în cealaltă.

11. În conformitate cu angajamentul politic luat de Uniunea Europeană cu privire la exonerarea cetățenilor tuturor țărilor din Balcanii de Vest de obligația de a deține viză de scurtă ședere, ca parte a Agendei de la Salonic și ținând seama de progresul realizat în cadrul dialogurilor privind liberalizarea vizelor cu Albania și cu Bosnia și Herțegovina din decembrie 2009, Comisia consideră că aceste două țări au îndeplinit cea mai mare parte a obiectivelor de referință ale foilor lor de parcurs respective.

12. Prin urmare, Albania și Bosnia și Herțegovina [dacă îndeplinesc toate obiectivele de referință până la data adoptării prezentului regulament] ar trebui să fie transferate la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Această scutire de vize ar trebui să se aplice doar deținătorilor de pașapoarte biometrice eliberate de fiecare din cele două țări în cauză.

13. În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen[6], care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului menționat[7].

14. În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen[8], care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului[9].

15. În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului[10].

16. Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[11]. prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru acesta și nu i se aplică.

17. Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[12]; în consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

18. Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen, în conformitate cu Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, astfel cum este definit în anexa A la Decizia 1999/435/CE a Consiliului din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul[13],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se modifică după cum urmează:

19. Anexa I se modifică după cum urmează:

(a) în partea 1 se elimină mențiunile referitoare la Albania și la Bosnia și Herțegovina;

20. În anexa II, partea 1, se introduc următoarele mențiuni:

„Albania (*)

Bosnia și Herțegovina (*)

(*) Scutirea de obligația de a deține viză se aplică doar deținătorilor de pașapoarte biometrice”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

[1] JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[2] JO L 336, 18.12.2009, p. 1.

[3] A se vedea preambulul acestor acorduri: cu Albania (JO L 334, 19.12.2007, p. 85), cu Bosnia și Herțegovina (JO L 334, 19.12.2007, p. 97), cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 334, 19.12.2007, p. 125), cu Muntenegru (JO L 334, 19.12.2007, p. 169) și cu Serbia (JO L 334, 19.12.2007, p. 109).

[4] COM(2009)366 final.

[5] JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[6] JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

[7] JO L176, 10.7.1999, p. 31.

[8] JO L 53, 27.2.2008, p.52.

[9] JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

[10] JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

[11] JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

[12] JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

[13] JO L 176, 10.7.1999, p. 1.