52010PC0204

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 5.5.2010

COM(2010)204 final

2010/0110 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii

( Text codificat)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. În contextul unei Europe a cetăţenilor, Comisia acordă o mare importanţă simplificării şi clarităţii dreptului Uniunii în scopul de a-l face mai lizibil şi mai accesibil cetăţeanului, oferindu-i astfel posibilităţi sporite de a face uz de drepturile specifice care îi sunt conferite.

Dar acest obiectiv nu va putea fi atins atât timp cât va persista un număr mult prea mare de dispoziţii care, fiind modificate de nenumărate ori şi adeseori în mod substanţial, se găsesc dispersate parte în actul originar, parte în actele modificatoare ulterioare. Astfel, pentru a identifica dispoziţiile în vigoare, este necesară o muncă de cercetare şi de comparare a unui număr mare de acte.

Prin urmare, claritatea şi transparenţa dreptului depind şi de codificarea legislaţiei adeseori modificată.

2. La 1 aprilie 1987, Comisia a dat instrucţiuni[1] serviciilor sale de a realiza codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, menţionând că este vorba despre o cerinţă minimală şi că, în vederea clarităţii şi a bunei înţelegeri a dispoziţiilor acestora, serviciile responsabile ar trebui să codifice textele la intervale şi mai scurte.

3. Concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Edinburg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative[2], subliniind importanţa codificării care asigură o securitate juridică în ceea ce priveşte dreptul aplicabil la un moment dat în legătură cu o problemă specifică.

Codificarea trebuie realizată respectând cu stricteţe procedura normală de adoptare a actelor Uniunii.

Întrucât nici o modificare de substanţă nu poate fi introdusă în actele care fac obiectul codificării , Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au convenit, prin acordul interinstituţional din 20 decembrie 1994, că, în vederea adoptării rapide a actelor codificate, ar putea fi utilizată o procedură accelerată.

4. Obiectul prezentei propuneri este codificarea regulamentului (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii[3]. Noul regulament se substituie diverselor acte care îi sunt încorporate[4]. Prezenta propunere păstrează în totalitate conţinutul actelor astfel codificate şi se limitează la a le regrupa, aducând numai modificările de formă cerute de însăşi operaţia de codificare.

5. Prezenta propunere de codificare a fost elaborată pe baza unei consolidări prealabile a textului, în toate limbile oficiale, a regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi a actelor care l-au modificat, efectuată prin intermediul unui sistem informatic , de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. În cazul articolelor renumerotate, corelaţia între vechea numerotare şi cea nouă este prezentată în tabelul de corespondenţă din anexa II la regulamentul codificat.

ê 1612/68 (adaptat)

2010/0110 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii

(Text codificat)

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul Ö 46 Õ,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[5],

după transmiterea propunerii parlamentelor naţionale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[6],

întrucât:

ê

1. Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii[7] a fost modificat de mai multe ori şi în mod substanţial[8]. Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice regulamentul menţionat.

ê 1612/68 Considerentul 1 (adaptat)

2. Este necesar ca libera circulaţie a lucrătorilor să fie asigurată în cadrul Uniunii. Realizarea acestui obiectiv implică eliminarea oricărei discriminări între lucrătorii statelor membre pe criteriul cetăţeniei în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi alte condiţii de muncă, precum şi dreptul acestor lucrători de a se deplasa liber în cadrul Uniunii pentru a desfăşura o activitate salariată, sub rezerva restricţiilor justificate de motive de ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică.

ê 1612/68 Considerentul 2 (adaptat)

3. Este necesară Ö prevederea Õ unor dispoziţii care să permită realizarea obiectivelor prevăzute la articolele 45 şi 46 din tratat cu privire la libera circulaţie.

ê 1612/68 Considerentul 3

4. Libera circulaţie reprezintă un drept fundamental al lucrătorilor şi familiilor acestora. Mobilitatea forţei de muncă în cadrul Uniunii trebuie să constituie unul dintre mijloacele prin care li se garantează lucrătorilor posibilitatea de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi de muncă şi de a avansa pe plan social, contribuind totodată la satisfacerea nevoilor economiei statelor membre. Este necesară afirmarea dreptului tuturor lucrătorilor din statele membre de a desfăşura, în cadrul Uniunii, o activitate la alegerea lor.

ê 1612/68 Considerentul 4

5. Acest drept trebuie recunoscut, fără discriminare, lucrătorilor „permanenţi”, sezonieri şi frontalieri, precum şi celor angajaţi în activităţi de prestare de servicii.

ê 1612/68 Considerentul 5 (adaptat)

6. Exercitarea nestingherită şi demnă a dreptului la libera circulaţie necesită, conform unor standarde obiective, asigurarea unui tratament egal, în fapt şi în drept, în ceea ce priveşte toate aspectele legate de desfăşurarea în sine a unei activităţi salariate şi de accesul la locuinţă, precum şi înlăturarea obstacolelor în ceea ce priveşte mobilitatea lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte condiţiile de integrare a familiei Ö lucrătorului Õ în ţara gazdă.

ê 1612/68 Considerentul 6

7. Principiul nediscriminării între lucrătorii Uniunii implică, pentru toţi resortisanţii statelor membre, recunoaşterea aceleiaşi priorităţi la încadrarea în muncă ca şi cea de care beneficiază lucrătorii care sunt resortisanţi ai statului membru în cauză.

ê 1612/68 Considerentul 7 (adaptat)

8. Mecanismele de contact şi de compensare, în special prin Ö intermediul Õ unei colaborări directe între serviciile centrale de ocupare a forţei de muncă şi, de asemenea, între serviciile regionale, precum şi Ö al Õ Ö coordonării Õ acţiunii de informare, Ö asigură Õ, în general, o mai mare transparenţă a pieţei muncii. Este necesar ca lucrătorii ce doresc să se deplaseze să fie informaţi în mod constant despre condiţiile de viaţă şi de muncă.

ê 1612/68 Considerentul 8

9. Există legături strânse între libera circulaţie a lucrătorilor, ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională, în măsura în care aceasta urmăreşte să dea lucrătorilor posibilitatea de a răspunde unor oferte concrete de încadrare în muncă provenind din alte regiuni ale Uniunii. Astfel de legături impun ca problemele care se ivesc în această privinţă să fie studiate în interdependenţa lor şi nu izolat, ţinând seama, de asemenea, de aspectele ocupării forţei de muncă pe plan regional şi întrucât este, prin urmare, necesar ca eforturile statelor membre să fie îndreptate în direcţia coordonării politicilor lor de ocupare a forţei de muncă,

ê 1612/68 (adaptat)

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ Ö , EGALITATEA DE TRATAMENT Õ ŞI FAMILIA LUCRĂTORILOR

ê 1612/68

SECŢIUNEA 1

ACCESUL LA ÎNCADRAREA ÎN MUNCă

ARTICOLUL 1

(1) Orice resortisant al unui stat membru, indiferent de reşedinţa sa, are dreptul de acces la o activitate salariată şi de a desfăşura această activitate pe teritoriul altui stat membru, în conformitate cu actele cu putere de lege şi cu actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a resortisanţilor statului respectiv.

(2) Acesta beneficiază, în special, pe teritoriul unui alt stat membru, de aceeaşi prioritate ca şi resortisanţii statului respectiv în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă disponibile.

Articolul 2

Orice resortisant al unui stat membru şi orice angajator care desfăşoară o activitate pe teritoriul unui stat membru pot face schimb de cereri şi de oferte de încadrare în muncă şi pot încheia şi executa contracte de muncă, în conformitate cu actele cu putere de lege şi cu actele administrative în vigoare, fără a da naştere la discriminări.

Articolul 3

(1) În domeniul de aplicare al prezentului regulament nu sunt aplicabile actele cu putere de lege şi actele administrative sau practicile administrative ale unui stat membru care:

(a) restrâng sau supun unor condiţii care nu se aplică propriilor lor cetăţeni cererea şi oferta de locuri de muncă, accesul la ocuparea unui loc de muncă sau dreptul străinilor de a desfăşura o activitate sau care;

(b) deşi se aplică indiferent de cetăţenie, scopul sau efectul lor exclusiv sau principal este de a împiedica accesul resortisanţilor altui stat membru la locurile de muncă oferite.

ê 1612/68 (adaptat)

Ö Primul paragraf Õ nu se aplică în cazul condiţiilor privind cunoştinţele lingvistice solicitate în raport cu natura locului de muncă urmând a fi ocupat.

ê 1612/68 (adaptat)

(2) Printre dispoziţiile şi practicile unui stat membru menţionate la alineatul (1) primul paragraf se numără în special cele care, într-un stat membru:

(a) fac obligatorie recurgerea la proceduri speciale de recrutare pentru străini;

(b) restrâng sau supun unor condiţii diferite de cele aplicabile angajatorilor care desfăşoară activităţi pe teritoriul statului membru respectiv oferta de muncă publicată în presă sau prin orice alt mijloc;

(c) supun eligibilitatea pentru ocuparea unui loc de muncă unor condiţii de înregistrare la oficiile de ocupare a forţei de muncă sau împiedică recrutarea nominală a lucrătorilor în cazul persoanelor care nu îşi au reşedinţa pe teritoriul statului membru respectiv.

Articolul 4

(1) Actele cu putere de lege şi actele administrative ale statelor membre care restricţionează încadrarea în muncă a străinilor, ca număr sau ca procentaj, în funcţie de întreprindere, de ramura de activitate sau de regiune ori la nivel naţional, nu se aplică resortisanţilor celorlalte state membre.

ê 1612/68 (adaptat)

(2) În cazul în care, într-un stat membru, acordarea unor beneficii de orice natură întreprinderilor este condiţionată de încadrarea în muncă a unui procentaj minim de lucrători naţionali, resortisanţii celorlalte state membre sunt consideraţi lucrători naţionali, sub rezerva dispoziţiilor Directivei Ö 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului[9] Õ.

Articolul 5

Resortisantul unui stat membru care caută un loc de muncă pe teritoriul altui stat membru primeşte pe teritoriul acestuia aceeaşi asistenţă ca şi cea acordată de către oficiile de ocupare a forţei de muncă propriilor resortisanţi care caută un loc de muncă.

ê 1612/68

Articolul 6

(1) Încadrarea în muncă şi recrutarea unui resortisant al unui stat membru pentru un loc de muncă într-un alt stat membru nu pot depinde de criterii medicale, profesionale sau altele care sunt discriminatorii pe criterii de cetăţenie, în comparaţie cu cele aplicate resortisanţilor din celălalt stat membru care doresc să desfăşoare aceeaşi activitate.

ê 1612/68 (adaptat)

(2) Resortisantul care deţine o ofertă nominală de la un angajator dintr-un alt stat membru decât cel al cărui resortisant este poate fi supus unei examinări profesionale, dacă angajatorul solicită în mod expres acest lucru în momentul prezentării ofertei sale.

ê 1612/68

è1 312/76 Articolul 1, punctul 1

SECŢIUNEA 2

DESFăşURAREA ACTIVITăţII SALARIATE şI EGALITATEA DE TRATAMENT

ARTICOLUL 7

(1) Lucrătorul resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, faţă de lucrătorii naţionali, pe criterii de cetăţenie, în ceea ce priveşte condiţiile de încadrare în muncă şi de muncă şi, în special, în ceea ce priveşte remunerarea, concedierea şi, în cazul în care rămân fără un loc de muncă, reintegrarea profesională şi reangajarea.

(2) Acesta beneficiază de aceleaşi avantaje sociale şi fiscale ca şi lucrătorii naţionali.

(3) În acelaşi temei şi în aceleaşi condiţii ca şi lucrătorii naţionali, acesta are acces la formare în şcoli profesionale şi centre de recalificare.

(4) Orice clauză a unei convenţii colective sau individuale sau a altei reglementări colective privind accesul la încadrarea în muncă, încadrarea, remunerarea şi alte condiţii de muncă sau concedierea este nulă de drept, în măsura în care prevede sau permite condiţii discriminatorii pentru lucrătorii care sunt resortisanţi ai celorlalte state membre.

Articolul 8

Lucrătorul care este resortisant al unui stat membru şi ocupă un loc de muncă pe teritoriul altui stat membru beneficiază de egalitate de tratament în ceea ce priveşte afilierea la organizaţii sindicale şi exercitarea drepturilor sindicale, inclusiv a dreptului de votè1 şi accesul la posturile administrative sau de conducere ale unei organizaţii sindicale ç. Acesta poate fi exclus de la participarea la gestionarea organismelor de drept public şi de la exercitarea unei funcţii de drept public. Mai mult, acesta beneficiază de dreptul de a fi ales în organele reprezentative ale lucrătorilor din cadrul întreprinderii.

ê 1612/68 (adaptat)

Ö Primul paragraf nu aduce Õ atingere legislaţiilor sau reglementărilor care, în anumite state membre, acordă drepturi mai întinse lucrătorilor provenind din alte state membre.

ê 1612/68 (adaptat)

Articolul 9

(1) Lucrătorul care este resortisant al unui stat membru şi care ocupă un loc de muncă pe teritoriul altui stat membru beneficiază de toate drepturile şi avantajele acordate lucrătorilor naţionali în ceea ce priveşte locuinţele, inclusiv dreptul de proprietate asupra locuinţei de care are nevoie.

ê 1612/68 (adaptat)

(2) Lucrătorul Ö menţionat la alineatul (1) Õ poate, în acelaşi temei ca şi resortisanţii acelui stat, să se înscrie pe lista cererilor de locuinţă, în regiunea în care ocupă un loc de muncă, în cazul în care astfel de liste sunt ţinute, şi beneficiază de avantajele şi priorităţile care decurg din aceasta.

ê 1612/68

Familia sa rămasă în ţara de provenienţă este considerată, în acest sens, ca avându-şi reşedinţa în regiunea menţionată, în cazul în care lucrătorii naţionali beneficiază de o prezumţie similară.

SECŢIUNEA 3

FAMILIILE LUCRăTORILOR

ARTICOLUL 10

Copiii resortisantului unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă pe teritoriul unui alt stat membru sunt admi şi în sistemul de învăţământ general, la cursurile de ucenici şi de formare profesională în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului respectiv, dacă aceştia domiciliază pe teritoriul acelui stat.

Statele membre încurajează iniţiativele care le permit acestor copii să urmeze cursurile menţionate în cele mai bune condiţii.

CAPITOLUL II

PUNEREA ÎN CONTACT ŞI COMPENSAREA OFERTELOR şI CERERILOR DE LOCURI DE MUNCĂ

SECŢIUNEA 1

COOPERAREA ÎNTRE STATELE MEMBRE şI ÎNTRE ACESTEA şI COMISIE

Articolul 11

ê 1612/68 (adaptat)

(1) Statele membre sau Comisia iniţiază sau efectuează împreună orice studiu privind ocuparea forţei de muncă sau şomajul, studiu pe care îl consideră necesar în vederea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Uniunii.

ê 1612/68

è1 2434/92 Articolul 1 punctul 1

Serviciile centrale è1 pentru ocuparea forţei de muncă ç din statele membre cooperează strâns între ele şi cu Comisia în vederea unei acţiuni comune în ceea ce priveşte compensarea cererilor şi ofertelor de locuri de muncă în cadrul Uniunii, precum şi plasarea lucrătorilor care rezultă din aceasta.

ê 1612/68 (adaptat)

(2) În acest scop, statele membre desemnează servicii specializate care au sarcina de a organiza activitatea în domeniile menţionate Ö la alineatul (1), al doilea paragraf Õ şi de a colabora între ele şi cu serviciile Comisiei.

ê 1612/68 (adaptat)

Comisiei îi este comunicată, de către statele membre, orice modificare în ceea ce priveşte desemnarea acestor servicii, iar aceasta o publică, spre informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 12

(1) Statele membre adresează Comisiei informa ţiile despre problemele şi datele referitoare la libera circulaţie şi încadrarea în muncă a lucrătorilor, precum şi informaţii privind situaţia şi evoluţia ocupării forţei de muncă.

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 2, a doua liniuţa (adaptat)

(2) Comisia, ţinând seama în cea mai mare măsură de avizul Comitetului tehnic Ö , menţionat la articolul 29 Õ, stabileşte modul în care sunt elaborate informaţiile menţionate la alineatul (1) Ö din prezentul articol Õ .

ê 1612/68 (adaptat)

è1 2434/92 Articolul 1 punctul 2, a treia liniuţă (adaptat)

(3) În conformitate cu procedura stabilită de Comisie, è1 ţinând seama în cea mai mare măsură de avizul Comitetului tehnic Ö , menţionat la articolul 29 Õ ç, serviciile specializate din fiecare stat membru trimit serviciilor specializate din celelalte state membre şi Biroului european de coordonare Ö , menţionat la articolul 18, Õ informaţiile privind condiţiile de viaţă şi de muncă, precum şi situaţia pieţei muncii, care pot servi lucrătorilor din alte state membre pentru orientare. Aceste informaţii se actualizează cu regularitate.

ê 1612/68

è1 2434/92 Articolul 1 punctul 2, a patra liniuţă

Serviciile specializate ale celorlalte state membre asigură publicitatea acestor informaţii, în special prin difuzarea acestora pe lângă serviciile relevante è1 de ocupare a forţei de muncă ç şi prin toate mijloacele de comunicare adecvate pentru a informa lucrătorii interesaţi.

SECŢIUNEA 2

MECANISMUL DE COMPENSARE

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 3 (adaptat)

Articolul 13

(1) Serviciul specializat din fiecare stat membru adresează periodic serviciilor specializate din celelalte state membre, precum şi Biroului european de coordonare Ö, menţionat la articolul 18 Õ :

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 3 (adaptat)

(a) ofertele de locuri de muncă susceptibile să fie satisfăcute de resortisanţi din alte state membre;

(b) ofertele de locuri de muncă adresate Ö ţărilor terţe Õ ;

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 3

(c) cererile de locuri de muncă depuse de către persoane care au declarat formal că doresc să lucreze într-un alt stat membru;

(d) informaţii, pe regiuni şi ramuri de activitate, privind solicitanţii de locuri de muncă care au declarat că sunt efectiv dispuşi să ocupe un loc de muncă într-o altă ţară.

Serviciul specializat din fiecare stat membru transmite în cel mai scurt timp aceste informaţii serviciilor şi organismelor de ocupare a forţei de muncă competente.

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 3 (adaptat)

(2) Ofertele şi cererile de locuri de muncă menţionate la alineatul (1) sunt difuzate conform unui sistem uniformizat stabilit de Biroul european de coordonare Ö, menţionat la articolul 18 Õ în colaborare cu Comitetul tehnic Ö, menţionat la articolul 29 Õ .

Dacă este necesar, acest sistem Ö poate fi adaptat în conformitate cu aceeaşi procedură Õ .

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 4

Articolul 14

(1) Orice ofertă de locuri de muncă în sensul articolului 13, adresată serviciilor de ocupare a forţei de muncă dintr-un stat membru, este comunicată şi prelucrată de serviciile de ocupare a forţei de muncă competente ale celorlalte state membre implicate.

Aceste servicii adresează candidaturile precise şi adecvate serviciilor din primul stat membru.

(2) Cererile de locuri de muncă menţionate la articolul 13 alineatul (1) litera (c) fac obiectul unui răspuns din partea serviciilor implicate ale statelor membre într-un termen rezonabil care nu trebuie să depăşească o lună.

ê 2434/92 Articolul 1 punctul 4 (adaptat)

(3) Serviciile de ocupare a forţei de muncă acordă lucrătorilor resortisanţi din statele membre aceeaşi prioritate ca şi cea pe care o acordă măsurile corespunzătoare lucrătorilor naţionali faţă de lucrătorii resortisanţi din Ö ţări terţe Õ .

ê 1612/68

è1 2434/92 Articolul 1, punctul 5, prima liniuţa

Articolul 15

(1) Opera ţiunile definite la articolul 14 sunt îndeplinite de serviciile specializate. Cu toate acestea, în măsura în care au fost autorizate de către serviciile centrale şi în măsura în care organizarea serviciilor è1 de ocupare a forţei de muncă ç dintr-un stat membru şi tehnicile de plasare utilizate permit acest lucru:

(a) serviciile regionale è1 de ocupare a forţei de muncă ç din statele membre:

ê 1612/68 (adaptat)

è1 2434/92 Articolul 1, punctul 5, a doua liniuţă (adaptat)

(i) pe baza è1 ç Ö informaţiilor Õ menţionate la articolul 13, în legătură cu care se iau măsuri corespunzătoare, procedează direct la operaţiuni de punere în contact şi de compensare a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă;

ê 1612/68

è1 2434/92 Articolul 1, punctul 5, prima liniuţă

(ii) stabilesc relaţii directe de compensare în cazul:

- ofertelor nominale,

- cererilor de încadrare individuale adresate fie unui anumit serviciu è1 de ocupare a forţei de muncă ç, fie unui angajator care îşi desfăşoară activitatea în domeniul de competenţă al acestui serviciu,

- în care operaţiunile de compensare se referă la forţa de muncă sezonieră care trebuie recrutată în cel mai scurt timp posibil;

ê 2434/92 Articolul 1, punctul 5, a treia liniuţă

(b) serviciile în a căror competenţă teritorială se află regiuni limitrofe a două sau mai multe state membre fac, cu regularitate, schimb de date privind ofertele şi cererile de locuri de muncă de la nivelul lor şi procedează direct între ele, potrivit modalităţilor în care se desfăşoară relaţiile lor cu celelalte servicii de ocupare a forţei de muncă din ţările lor, la operaţiuni de punere în contact şi de compensare a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă.

Dacă este necesar, serviciile competente teritorial pentru regiunile limitrofe înfiinţează, de asemenea, structuri de cooperare şi de asistenţă cu scopul de a oferi:

- pentru utilizatori, cel mai mare număr posibil de informaţii practice despre diferitele aspecte ale mobilităţii

şi

- pentru partenerii sociali şi economici, pentru serviciile sociale (în special publice, private sau de utilitate publică) şi pentru ansamblul instituţiilor implicate, un cadru de măsuri coordonate privind mobilitatea;

ê 1612/68

(c) serviciile oficiale de plasare specializate pentru anumite profesii şi pentru categorii determinate de persoane stabilesc între ele o cooperare directă.

(2) Comisiei îi este comunicată, de către statele membre interesate, lista serviciilor menţionate la alineatul (1), hotărâtă de comun acord, iar Comisia publică această listă, spre informare, precum şi orice modificare adusă acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 16

Recurgerea la procedurile de recrutare utilizate de organismele de executare prevăzute de acordurile încheiate între două sau mai multe state membre nu este obligatorie.

SECŢIUNEA 3

MăSURI DE REGLEMENTARE ÎN FAVOAREA ECHILIBRULUI PE PIAţA MUNCII

ARTICOLUL 17

ê 2434/92 Articolul 1, punctul 6, prima liniuţă (adaptat)

(1) Pe baza unui raport al Comisiei, elaborat pornind de la informaţiile furnizate de statele membre, acestea din urmă şi Comisia analizează, cel puţin o dată pe an şi în comun, rezultatele Ö măsurilor Õ Uniunii cu privire la ofertele şi cererile de locuri de muncă.

ê 1612/68

(2) Statele membre examinează împreună cu Comisia toate posibilităţile de a acorda prioritate resortisanţilor statelor membre la ocuparea locurilor de muncă vacante, în vederea realizării echilibrului între ofertele şi cererile de locuri de muncă în cadrul Uniunii. Acestea adoptă toate măsurile necesare în acest scop.

ê 2434/92 Articolul 1, punctul 6, a doua liniuţă

(3) La fiecare doi ani, Comisia adresează Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social European un raport cu privire la punerea în aplicare a capitolului II din prezentul regulament, în care sunt rezumate informaţiile obţinute şi datele provenind din studiile şi cercetările efectuate şi care menţionează orice element util privind evoluţia pieţei muncii în Uniune.

ê 1612/68 (adaptat)

SECŢIUNEA 4

BIROUL EUROPEAN DE COORDONARE

ARTICOLUL 18

Biroul european de coordonare a compensării ofertelor şi cererilor de locuri de muncă, instituit în cadrul Comisiei şi denumit în prezentul regulament „Biroul european de coordonare”, are ca misiune generală favorizarea, la nivelul Uniunii, a punerii în contact şi a compensării ofertelor şi cererilor de locuri de muncă. Biroul răspunde, în special, de toate aspectele tehnice din acest domeniu care sunt atribuite Comisiei conform dispoziţiilor prezentului regulament şi, în mod deosebit, de asistenţa acordată serviciilor naţionale de ocupare a forţei de muncă.

Biroul sintetizează informaţiile menţionate la articolele 12 şi 13, precum şi datele care rezultă din studiile şi cercetările efectuate în aplicarea articolului 11, astfel încât să fie evidenţiate informaţiile utile despre evoluţia previzibilă a pieţei muncii în cadrul Uniunii; aceste informaţii sunt comunicate serviciilor specializate din statele membre, precum şi Ö Comitetului consultativ, menţionat la articolul 21 şi Comitetului tehnic, menţionat la articolul 29 Õ .

ê 1612/68

Articolul 19

(1) Biroul european de coordonare răspunde, în special, de:

(a) coordonarea operaţiunilor practice necesare pentru punerea în contact şi compensarea cererilor şi ofertelor de locuri de muncă vacante în cadrul Uniunii şi de analiza circulaţiei lucrătorilor care rezultă din aceasta;

ê 1612/68 (adaptat)

(b) contribuţia, în colaborare cu Comitetul tehnic, Ö menţionat la articolul 29, Õ la punerea în practică a unor metode comune de acţiune la nivel administrativ şi tehnic;

ê 1612/68

(c) punerea în contact, atunci când apare o nevoie specifică şi cu acordul serviciilor specializate, a ofertelor şi cererilor de locuri de muncă, a căror compensare va fi realizată de aceste servicii.

(2) Biroul transmite serviciilor specializate ofertele şi cererile de locuri de muncă direct adresate Comisiei şi este informat asupra măsurilor luate în acest sens.

Articolul 20

ê 1612/68 (adaptat)

Acţionând de comun acord cu autoritatea competentă din fiecare stat membru şi în conformitate cu condiţiile şi procedurile pe care le stabileşte cu avizul Comitetului tehnic, Ö menţionat la articolul 29, Õ Comisia poate organiza vizite şi misiuni ale funcţionarilor din celelalte state membre, precum şi programe de perfecţionare a personalului specializat.

ê 1612/68

CAPITOLUL III

ORGANISME ÎNSĂRCINATE CU ASIGURAREA UNEI STRÂNSE COLABORĂRI ÎNTRE STATELE MEMBRE ÎN MATERIE DE LIBERĂ CIRCULAŢIE A LUCRĂTORILOR ŞI DE ÎNCADRARE A ACESTORA ÎN MUNCĂ

SECŢIUNEA 1

COMITETUL CONSULTATIV

ARTICOLUL 21

Comitetul consultativ este însărcinat să sprijine Comisia în examinarea tuturor chestiunilor care rezultă din aplicarea tratatului şi a măsurilor adoptate în vederea aplicării sale, în ceea ce priveşte libera circulaţie şi încadrarea în muncă a lucrătorilor.

Articolul 22

Comitetul consultativ răspunde în principal de:

(a) examinarea problemelor privind libera circulaţie şi ocuparea forţei în muncă în cadrul politicilor naţionale privind forţa de muncă, în vederea coordonării politicilor statelor membre privind ocuparea forţei de muncă, contribuind astfel la dezvoltarea economiilor şi la îmbunătăţirea echilibrului pe piaţa muncii;

(b) realizarea unui studiu general referitor la efectele punerii în aplicare a prezentului regulament şi a celorlalte eventuale măsuri suplimentare;

(c) prezentarea, dacă este cazul, către Comisie a unor propuneri motivate de revizuire a prezentului regulament;

(d) formularea, la cererea Comisiei sau din proprie iniţiativă, a unor avize motivate asupra unor chestiuni generale sau de principiu, în special cu privire la schimbul de informaţii despre evoluţiile de pe piaţa muncii, la circulaţia lucrătorilor între statele membre, la programele sau măsurile menite să dezvolte orientarea profesională şi formarea profesională şi care pot spori posibilităţile de liberă circulaţie şi de ocupare a forţei de muncă, precum şi cu privire la orice formă de asistenţă în favoarea lucrătorilor şi a familiilor acestora, inclusiv la asistenţa socială şi la locuinţele pentru lucrători.

Articolul 23

(1) Comitetul consultativ este constituit din şase membri titulari din partea fiecărui stat membru, dintre care doi reprezintă guvernul, doi reprezintă sindicatele, iar doi reprezintă asociaţiile patronale.

(2) Pentru fiecare din categoriile menţionate la alineatul (1), fiecare stat numeşte câte un membru supleant.

(3) Durata mandatului membrilor titulari şi membrilor supleanţi este de doi ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.

La expirarea mandatului, membrii titulari şi membrii supleanţi rămân în funcţie până la înlocuire sau până la reînnoirea mandatului.

Articolul 24

Membrii titulari şi membrii supleanţi ai Comitetului consultativ sunt numiţi de Consiliu, care, în selectarea reprezentanţilor sindicatelor şi asociaţiilor patronale, depune eforturi să realizeze o reprezentare adecvată în comitet a diverselor sectoare economice interesate.

Lista membrilor titulari şi a membrilor supleanţi se publică de către Consiliu spre informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 25

Comitetul consultativ este prezidat de un membru al Comisiei sau de reprezentantul acestuia. Pre şedintele nu participă la vot. Comitetul se întruneşte cel puţin de două ori pe an. Acesta este convocat de preşedinte, la iniţiativa sa ori la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor.

Serviciile Comisiei asigură secretariatul Comitetului.

Articolul 26

Pre şedintele poate invita să participe la reuniuni, în calitate de observatori sau experţi, persoane sau reprezentanţi ai unor organisme care au o largă experienţă în domeniul ocupării forţei de muncă sau al circulaţiei lucrătorilor. Preşedintele poate fi sprijinit de consilieri tehnici.

Articolul 27

(1) Avizul Comitetului este valabil numai în cazul în care a fost emis în prezen ţa a două treimi dintre membri.

(2) Avizele trebuie motivate; ele sunt adoptate cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate şi sunt însoţite de o notă indicând opiniile minorităţii, în cazul în care aceasta o cere.

Articolul 28

Comitetul consultativ î şi stabileşte metodele de lucru printr-un regulament de procedură care intră în vigoare după aprobarea de către Consiliu, cu avizul Comisiei. Intrarea în vigoare a eventualelor modificări decise de Comitet se supune aceleiaşi proceduri.

SECŢIUNEA 2

COMITETUL TEHNIC

ARTICOLUL 29

Comitetul tehnic are ca misiune să sprijine Comisia în pregătirea, promovarea şi urmărirea activităţii şi a măsurilor tehnice de aplicare a prezentului regulament şi a eventualelor dispoziţii suplimentare.

Articolul 30

Comitetul tehnic răspunde în principal de:

(a) promovarea şi perfecţionarea colaborării dintre administraţiile publice interesate ale statelor membre cu privire la aspectele tehnice legate de libera circulaţie şi de încadrarea în muncă a lucrătorilor;

(b) elaborarea procedurilor de organizare a activităţilor comune ale administraţiilor publice interesate;

(c) facilitarea strângerii de informaţii utile Comisiei şi realizarea studiilor şi cercetărilor prevăzute în prezentul regulament, precum şi favorizarea schimburilor de informaţii şi de experienţă între administraţiile publice interesate;

(d) studierea din punct de vedere tehnic a armonizării criteriilor conform cărora statele membre evaluează situaţia propriilor pieţe ale muncii.

Articolul 31

(1) Comitetul tehnic este format din reprezentan ţi ai guvernelor statelor membre. Fiecare guvern numeşte ca membri titulari ai Comitetului tehnic pe unul dintre membrii titulari care îl reprezintă în cadrul Comitetului consultativ.

(2) Fiecare guvern numeşte un membru supleant dintre ceilalţi reprezentanţi ai săi – membri titulari sau membri supleanţi – din cadrul Comitetului consultativ.

Articolul 32

Comitetul tehnic este prezidat de un membru al Comisiei sau de reprezentantul acestuia. Pre şedintele nu participă la vot. Preşedintele şi membrii comitetului pot fi sprijiniţi de consilieri tehnici.

Serviciile Comisiei asigură secretariatul Comitetului.

Articolul 33

Propunerile şi avizele formulate de Comitetul tehnic sunt prezentate Comisiei şi aduse la cunoştinţa Comitetului consultativ. Aceste propuneri şi avize sunt însoţite de o notă indicând opiniile exprimate de diferiţi membri ai Comitetului tehnic, în cazul în care aceştia o cer.

Articolul 34

Comitetul tehnic î şi stabileşte metodele de lucru printr-un regulament de procedură care intră în vigoare după aprobarea de către Consiliu, cu avizul Comisiei. Intrarea în vigoare a eventualelor modificări decise de Comitet se supune aceleiaşi proceduri.

CAPITOLUL IV

ê 1612/68 (adaptat)

DISPOZI ŢII FINALE

ARTICOLUL 35

Regulamentul de procedură al Comitetului consultativ şi al Comitetului tehnic, aplicabile Ö la 8 noiembrie 1968 Õ continuă să se aplice.

Articolul 36

(1) Prezentul regulament nu aduce atingere dispozi ţiilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice privind accesul la locuri de muncă calificate în domeniul energiei nucleare şi nici dispoziţiilor adoptate în aplicarea Ö acelui Õ tratat.

Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică Ö categoriei Õ de lucrători menţionată în primul paragraf şi membrilor familiilor acestora, în măsura în care situaţia lor juridică nu este reglementată de tratatul sau dispoziţiile menţionate anterior.

(2) Prezentul regulament nu aduce atingere dispoziţiilor adoptate în conformitate cu articolul Ö 48 Õ din Ö TFUEÕ .

(3) Prezentul regulament nu aduce atingere obligaţiilor statelor membre care decurg dinrelaţii speciale sau viitoare acorduri cu anumite ţări sau teritorii din afara Europei, bazate pe legături instituţionale existente Ö la 8 noiembrie 1968 Õ sau Ö pe Õ acorduri existente Ö la 8 noiembrie 1968 Õ , încheiate cu anumite ţări sau teritorii din afara Europei, bazate pe legături instituţionale Ö care au existat între acestea Õ .

ê 1612/68 (adaptat)

Lucrătorii din aceste ţări sau teritorii care, conform prezentei dispoziţii, desfăşoară o activitate salariată pe teritoriul unuia dintre aceste state membre nu pot Ö invoca beneficiul dispoziţiilor prezentului regulament Õ pe teritoriul celorlalte state membre.

Articolul 37

Statele membre comunică Comisiei, spre informare, textele acordurilor, conven ţiilor sau aranjamentelor încheiate între ele în domeniul forţei de muncă în perioada dintre data semnării acestora şi data intrării lor în vigoare.

Articolul 38

Comisia adoptă măsurile de punere în aplicare necesare în vederea aplicării prezentului regulament. În acest scop, Comisia acţionează în strânsă colaborare cu administraţiile publice centrale din statele membre.

ê 1612/68 (adaptat)

Articolul 39

Cheltuielile de func ţionare a Ö Comitetului consultativ şi a Comitetului tehnic Õ sunt înscrise în bugetul Ö general al Uniunii Europene Õ în secţiunea referitoare la Comisie.

Articolul 40

Prezentul regulament se aplică statelor membre în favoarea resortisanţilor acestora, fără a aduce atingere articolelor 2 Ö şi Õ 3.

ê

Articolul 4 1

Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înţeleg ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.

ê 1612/68 (adaptat)

Articolul 42

Ö Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Õ

ê 1612/68

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la […], […]

Pentru Parlamentul european Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

é

ANEXA I

Regulament abrogat şi lista modificărilor ulterioare

Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului (JO L 257, 19.10.1968, p. 2) |

Regulamentul (CEE) nr. 312/76 al Consiliului (JO L 39, 14.2.1976, p. 2) |

Regulamentul (CEE) nr. 2434/92 al Consiliului (JO L 245, 26.8.1992, p. 1) |

Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77. Versiunea corectată în JO L 229, 29.6.2004, p. 35) | Numai articolul 38, alineatul (1) |

____________

ANEXA II

TABEL DE CORESPONDEN ŢĂ

Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 | Prezentul regulament |

Prima parte | Capitolul I |

Titlul I | Secţiunea 1 |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 | Articolul 2 |

Articolul 3, alineatul (1), primul paragraf | Articolul 3, alineatul (1), primul paragraf |

Articolul 3, alineatul (1), primul paragraf, prima liniuţă | Articolul 3, alineatul (1), primul paragraf, litera (a) |

Articolul 3, alineatul (1), al doilea paragraf, prima liniuţă | Articolul 3, alineatul (1), primul paragraf, litera (b) |

Articolul 3, alineatul (1), al doilea paragraf | Articolul 3, alineatul (1), al doilea paragraf |

Articolul 3, alineatul (2) | Articolul 3, alineatul (2) |

Articolul 4 | Articolul 4 |

Articolul 5 | Articolul 5 |

Articolul 6 | Articolul 6 |

Titlul II | Secţiunea 2 |

Articolul 7 | Articolul 7 |

Articolul 8, alineatul (1) | Articolul 8 |

Articolul 9 | Articolul 9 |

Titlul III | Secţiunea 3 |

Articolul 12 | Articolul 10 |

A doua parte | Capitolul II |

Titlul I | Secţiunea 1 |

Articolul 13 | Articolul 11 |

Articolul 14 | Articolul 12 |

Titlul II | Secţiunea 2 |

Articolul 15 | Articolul 13 |

Articolul 16 | Articolul 14 |

Articolul 17 | Articolul 15 |

Articolul 18 | Articolul 16 |

Titlul III | Secţiunea 3 |

Articolul 19 | Articolul 17 |

Titlul IV | Secţiunea 4 |

Articolul 21 | Articolul 18 |

Articolul 22 | Articolul 19 |

Articolul 23 | Articolul 20 |

A treia parte | Capitolul III |

Titlul I | Secţiunea 1 |

Articolul 24 | Articolul 21 |

Articolul 25 | Articolul 22 |

Articolul 26 | Articolul 23 |

Articolul 27 | Articolul 24 |

Articolul 28 | Articolul 25 |

Articolul 29 | Articolul 26 |

Articolul 30 | Articolul 27 |

Articolul 31 | Articolul 28 |

Titlul II | Secţiunea 2 |

Articolul 32 | Articolul 29 |

Articolul 33 | Articolul 30 |

Articolul 34 | Articolul 31 |

Articolul 35 | Articolul 32 |

Articolul 36 | Articolul 33 |

Articolul 37 | Articolul 34 |

A patra parte | Capitolul IV |

Titlul I | --- |

Articolul 38 | --- |

Articolul 39 | Articolul 35 |

Articolul 40 | --- |

Articolul 41 | --- |

Titlul II | --- |

Articolul 42, alineatul (1) | Articolul 36, alineatul (1) |

Articolul 42, alineatul (2) | Articolul 36, alineatul (2) |

Articolul 42, alineatul (3), primul paragraf, prima şi a doua liniuţă | Articolul 36, alineatul (3), primul paragraf |

Articolul 42, alineatul (3), al doilea paragraf | Articolul 36, alineatul (3), al doilea paragraf |

Articolul 43 | Articolul 37 |

Articolul 44 | Articolul 38 |

Articolul 45 | --- |

Articolul 46 | Articolul 39 |

Articolul 47 | Articolul 40 |

--- | Articolul 41 |

Articolul 48 | Articolul 42 |

--- | Anexa I |

--- | Anexa II |

________________

[1] COM(87) 868 PV.

[2] A se vedea anexa 3 din partea A a susmenţionatelor concluzii.

[3] Efectuată în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Codificarea acquis-ului comunitar, COM(2001) 645 final.

[4] A se vedea anexa I la prezenta propunere.

[5] JO C [...] din [...], p. [...].

[6] JO C [...] din [...], p. [...].

[7] JO L 257, 19.10.1968, p. 2.

[8] A se vedea anexa I.

[9] JO Ö L 255, 30.9.2005, p. 22. Õ