52010PC0073

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 3.3.2010

COM(2010) 73 final

Propunere de

Acord interinstituțional

între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare

CUPRINS

Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare 3

PARTEA I – CADRUL FINANCIAR și INSTRUMENTELE SPECIALE 5

A. Dispoziții privind cadrul financiar 5

B. Dispoziții privind instrumentele speciale care nu sunt incluse în cadrul financiar 5

B.1. Rezerva pentru ajutoare de urgență 5

B.2. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene 6

B.3. Instrumentul de flexibilitate 6

B.4. Fondul european de ajustare la globalizare 7

PARTEA II – ÎMBUNĂTĂȚIREA COLABORĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE 8

A. Procedura de colaborare interinstituțională 8

B. Încorporarea dispozițiilor financiare în actele legislative 8

C. Cheltuieli legate de acordurile în domeniul pescuitului 9

D. Finanțarea politicii externe și de securitate comună (PESC) 9

PARTEA III - BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UE 11

A. Programarea financiară 11

B. Agenții și școli europene 12

C. Instrumente financiare noi 12

ANEXĂ – COLABORAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN SECTORUL BUGETAR 14

Partea A. Calendarul procedurii bugetare 14

Partea B. Prioritățile în cadrul procedurii bugetare 14

Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor 14

Partea D. Procedura bugetară înainte de conciliere 15

Partea E. Procesul de conciliere 15

Partea F. Bugetele rectificative 16

Propunere de

Acord interinstituțional

între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

denumite în continuare „instituțiile”,

CONVIN DUPă CUM URMEAZă:

1. Obiectivul prezentului acord, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) este de a îmbunătăți funcționarea procedurii bugetare anuale, precum și cooperarea între instituții privind chestiunile bugetare.

2. Acordul este obligatoriu pentru toate instituțiile pentru toată perioada în care este în vigoare.

3. Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual[1] (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) și în Regulamentul financiar[2].

Atunci când se face trimitere la acest punct, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată și Parlamentul European cu majoritatea membrilor și trei cincimi din voturile exprimate.

4. Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită consimțământul tuturor instituțiilor.

5. Prezentul acord cuprinde trei părți:

6. partea I cuprinde dispoziții complementare privind cadrul financiar multianual și dispoziții privind instrumentele speciale care nu sunt incluse în cadrul financiar;

7. partea II se referă la colaborarea interinstituțională pe durata procedurii bugetare;

8. partea III cuprinde dispoziții referitoare la buna gestiune financiară a fondurilor UE.

9. Prezentul acord intră în vigoare la aceeași dată cu Regulamentul privind CFM și înlocuiește Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară [3].

PARTEA I – CADRUL FINANCIAR și INSTRUMENTELE SPECIALE

A. Dispoziții privind cadrul financiar

10. INFORMAțIILE PRIVIND OPERAțIUNILE CARE NU SUNT INCLUSE ÎN BUGETUL GENERAL AL UNIUNII EUROPENE șI EVOLUțIA PREVIZIBILă A DIVERSELOR CATEGORII DE RESURSE PROPRII ALE UNIUNII SUNT PREZENTATE, CU TITLU ORIENTATIV, ÎN TABELE SEPARATE. ACESTE INFORMAțII VOR FI ACTUALIZATE ÎN FIECARE AN, ODATă CU DOCUMENTELE CARE ÎNSOțESC PROIECTUL DE BUGET.

11. Cu excepția subrubricii 1b din cadrul financiar, „Coeziune pentru creștere și ocuparea forței de muncă", în vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile vor asigura, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele diverselor rubrici.

Actualizarea previziunilor pentru creditele de plată după 2013

12. În 2010, Comisia va actualiza previziunile pentru creditele de plată pentru perioada de după 2013. Actualizarea respectivă va ține seama de execuția reală a creditelor bugetare de angajament și a creditelor bugetare de plată, precum și de previziunile privind execuția. Se vor avea în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut (VNB) al Uniunii Europene.

B. Dispoziții privind instrumentele speciale care nu sunt incluse în cadrul financiar

B. 1. Rezerva pentru ajutoare de urgență

13. Rezerva pentru ajutoare de urgență are ca obiectiv să permită un răspuns rapid la cererile specifice de ajutor ale țărilor terțe, ca urmare a unor evenimente care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii bugetului, în primul rând pentru operațiuni cu caracter umanitar, dar și pentru gestionarea civilă a crizelor și pentru protecția civilă, atunci când circumstanțele impun acest lucru. Cuantumul anual prevăzut pentru această rezervă este stabilit la 221 de milioane EUR pe durata cadrului financiar, la prețurile din 2004.

Rezerva este înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene ca provizion.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezervă, aceasta va prezenta celor două componente ale autorității bugetare o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare.

Cu toate acestea, orice propunere a Comisiei care vizează transferarea de resurse din rezervă trebuie să fie precedată de o analiză a posibilităților de realocare a creditelor.

În cazul unui dezacord, va fi inițiată o procedură de trilog.

Transferurile vor fi efectuate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul financiar.

B. 2. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene

14. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene are ca obiectiv să permită acordarea rapidă a unui ajutor financiar în cazul unor catastrofe majore produse pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări candidate, astfel cum sunt definite în actul de bază relevant. Plafonul sumei anuale puse la dispoziția fondului va fi stabilit la 1 miliard EUR (prețuri curente). La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din suma anuală va rămâne disponibil pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul anului. Partea din suma anuală neînscrisă în buget nu poate fi reportată pentru exercițiile următoare.

În cazuri excepționale și dacă resursele financiare de care dispune fondul în anul în care s-a produs catastrofa, astfel cum este definită în actul de bază relevant, nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea ajutorului financiar considerată necesară de către autoritatea bugetară, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din sumele anuale disponibile pentru exercițiul următor. Valoarea anuală a resurselor fondului incluse în buget în fiecare exercițiu nu poate depăși, în niciun caz, 1 miliard EUR.

Atunci când vor fi îndeplinite condițiile de mobilizare a fondului, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia va prezenta o propunere de utilizare a acestuia. Atunci când există posibilitatea de a se efectua realocări ale creditelor la rubricile care necesită cheltuieli suplimentare, Comisia le ia în considerare la elaborarea propunerii necesare, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin utilizarea instrumentului bugetar adecvat. Decizia de mobilizare a fondului va fi adoptată de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

În cazul unui dezacord, va fi inițiată o procedură de trilog.

B.3. Instrumentul de flexibilitate

15. Instrumentul de flexibilitate, cu un plafon anual de 200 de milioane EUR (prețuri curente), are ca obiectiv să permită finanțarea, pentru un exercițiu financiar dat și în limita valorilor indicate, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici.

Partea neutilizată din cuantumul anual poate fi reportată până în exercițiul n + 2. În cazul în care instrumentul de flexibilitate este mobilizat, sunt utilizate mai întâi sumele reportate, în ordinea vechimii lor. Partea din cuantumul anual pentru exercițiul n care nu a fost utilizată în exercițiul n + 2 va fi anulată.

Comisia va prezenta o propunere de utilizare a instrumentului de flexibilitate după ce va fi examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor la rubrica în cadrul căreia sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea va identifica nevoile care trebuie acoperite și suma necesară. Propunerea poate fi prezentată, pentru orice exercițiu financiar, în cursul procedurii bugetare.

Decizia de utilizare a instrumentului de flexibilitate va fi adoptată de comun acord de către cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

Obținerea unui acord se va realiza în cadrul procedurii bugetare anuale.

B.4. Fondul european de ajustare la globalizare

16. Fondul european de ajustare la globalizare are ca obiectiv să ofere sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore în configurația comerțului mondial și să le acorde asistență pentru reintegrarea pe piața muncii.

Suma anuală maximă alocată fondului nu poate depăși 500 de milioane EUR (prețuri curente), sumă care poate proveni din marja existentă sub plafonul global de cheltuieli pentru exercițiul anterior și/sau din creditele de angajament anulate din cele două exerciții anterioare, cu excepția celor referitoare la rubrica 1b din cadrul financiar.

Creditele vor fi înscrise în bugetul general al Uniunii Europene ca provizion prin procedura bugetară normală, de îndată ce Comisia va fi identificat marjele și/sau angajamentele anulate suficiente, în conformitate cu paragraful al doilea.

Atunci când vor fi îndeplinite condițiile de mobilizare a fondului, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia va prezenta o propunere de utilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a fondului va fi adoptată de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare, în conformitate cu punctul 3.

În același timp cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea fondului, Comisia va prezenta celor două componente ale autorității bugetare o propunere de transfer către liniile bugetare relevante. În cazul unui dezacord, va fi inițiată o procedură de trilog.

Transferurile aferente fondului vor fi efectuate în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

PARTEA II – ÎMBUNĂTĂȚIREA COLABORĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE

A. Procedura de colaborare interinstituțională

17. DETALIILE PRIVIND COLABORAREA INTERINSTITUțIONALă ÎN CHESTIUNI BUGETARE SUNT PREZENTATE ÎN ANEXă.

B. Încorporarea dispozițiilor financiare în actele legislative

18. FIECARE ACT LEGISLATIV PRIVIND UN PROGRAM MULTIANUAL ADOPTAT PRIN PROCEDURA LEGISLATIVă ORDINARă VA CONțINE O DISPOZIțIE ÎN CADRUL CăREIA AUTORITATEA LEGISLATIVă STABILEșTE PACHETUL FINANCIAR AFERENT PROGRAMULUI.

Suma respectivă va constitui, pentru autoritatea bugetară, referința principală în cursul procedurii bugetare anuale.

La întocmirea proiectului de buget, autoritatea bugetară și Comisia se angajează să nu se abată cu mai mult de 5% de la suma respectivă pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi, obiective și de lungă durată, ale căror motive sunt identificate explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații trebuie să se încadreze în plafonul existent la rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Prezentul punct nu se aplică creditelor pentru coeziune adoptate prin procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului.

19. Actele legislative referitoare la programele multianuale care nu fac obiectul procedurii legislative ordinare nu vor conține o „sumă considerată necesară”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o referință financiară, aceasta va fi considerată ca ilustrând voința autorității legislative și nu va aduce atingere competențelor autorității bugetare, astfel cum sunt definite în TFUE. Această dispoziție va fi menționată în toate actele legislative care includ o astfel de referință financiară.

În cazul în care suma în cauză a făcut obiectul unui acord în temeiul procedurii de conciliere prevăzute în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 4 martie 1975[4], aceasta va fi considerată ca sumă de referință în sensul punctului 15 din prezentul acord.

C. Cheltuieli legate de acordurile în domeniul pescuitului

20. URMăTOARELE NORME SPECIFICE VOR REGLEMENTA CHELTUIELILE LEGATE DE ACORDURILE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI.

Comisia se angajează să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor, inclusiv în ceea ce privește implicațiile bugetare.

În cursul procesului legislativ privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura executarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp.

Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri sau pentru reînnoirea acordurilor care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului bugetar aferent sunt trecute în rezervă .

În cazul în care creditele aferente acordurilor în domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia va furniza autorității bugetare informațiile necesare în vederea unui schimb de opinii sub forma unui trilog, eventual simplificat, privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este cazul, Comisia va propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia va prezenta autorității bugetare informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare și previziunile financiare pentru restul exercițiului.

D. FINANțAREA POLITICII EXTERNE șI DE SECURITATE COMUNă (PESC)

21. ÎN CEEA CE PRIVEșTE CHELTUIELILE PESC ÎNSCRISE ÎN BUGETUL GENERAL AL UNIUNII EUROPENE, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile vor depune eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere și pe baza proiectului de buget elaborat de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor de funcționare care urmează a fi incluse în bugetul Uniunii Europene și privind defalcarea acestei sume între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum sunt sugerate în al patrulea paragraf de la prezentul punct. În lipsa unui acord, se înțelege că Parlamentul European și Consiliul vor înscrie în buget suma existentă în bugetul anterior sau suma propusă în proiectul de buget, reținându-se valoarea cea mai scăzută.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC va fi defalcat între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se sugerează în al patrulea paragraful de la prezentul punct. Fiecare articol va viza instrumentele deja adoptate, instrumentele care sunt prevăzute, dar care nu sunt încă adoptate, precum și toate instrumentele viitoare – adică neprevăzute – care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

Dat fiind că, în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia are competența de a efectua, în mod autonom, transferuri de credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea în aplicare rapidă a acțiunilor PESC va fi, deci, asigurată. În cazul în care suma înscrisă în capitolul bugetar PESC este insuficientă în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul vor căuta de urgență o soluție, la propunerea Comisiei, ținând seama de articolul 2 din Regulamentul privind CFM și de punctul 10 din prezentul acord.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

- operațiuni de gestionare a crizelor, prevenirea, soluționarea și stabilizarea conflictelor, monitorizarea și aplicarea proceselor de pace și securitate;

- neproliferare și dezarmare;

- măsuri de urgență;

- acțiuni pregătitoare și de urmărire;

- reprezentanți speciali ai Uniunii Europene.

Suma destinată măsurilor înscrise la articolul menționat la a treia liniuță nu poate depăși 20% din suma totală alocată capitolului bugetar PESC.

22. În fiecare an, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate va consulta Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care va fi transmis până la data de 15 iunie a exercițiului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii Europene, precum și o evaluare a măsurilor lansate în exercițiul n-1. În plus, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate va asigura informarea Parlamentului European prin organizarea, de cel puțin cinci ori pe an, a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic regulat privind PESC, care urmează să fie convenite, cel târziu, în cadrul comitetului de conciliere. Participarea la reuniunile respective este după cum urmează:

23. pentru Parlamentul European: birourile celor două comisii în cauză;

24. pentru Consiliu: președintele Comitetului politic și de securitate.

Comisia va fi invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Ori de câte ori Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate va trimite Parlamentului European în cel mai scurt timp și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei finale, o estimare a costurilor preconizate („fișa financiară”), în special a costurilor privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, echipamentele de transport, nevoile de formare profesională și măsurile de securitate.

Comisia va informa trimestrial autoritatea bugetară cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor PESC și la previziunile financiare pentru restul exercițiului.

PARTEA III - BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UE

A. Programarea FINANCIARă

25. COMISIA VA PREZENTA DE DOUă ORI PE AN, PRIMA DATă ÎN MAI/IUNIE (ÎMPREUNă CU DOCUMENTELE CARE ÎNSOțESC PROIECTUL DE BUGET) șI A DOUA OARă ÎN DECEMBRIE/IANUARIE (DUPă ADOPTAREA BUGETULUI), O PROGRAMARE FINANCIARă COMPLETă PENTRU RUBRICILE 1A, 2 (pentru mediu și pescuit), 3A, 3B și 4 din cadrul financiar. Documentul respectiv, structurat pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, trebuie să identifice:

(a) legislația în vigoare , cu o distincție între programele multianuale și acțiunile anuale:

- pentru programele multianuale, Comisia trebuie să menționeze procedura prin care au fost adoptate (procedura legislativă ordinară și cea specială), durata acestora, sumele de referință, partea alocată pentru cheltuieli administrative;

- pentru acțiunile anuale (proiecte pilot, acțiuni pregătitoare, agenții) și pentru acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor sale, Comisia trebuie să furnizeze estimări multianuale și să comunice (pentru proiecte pilot și acțiuni pregătitoare) marjele rămase în cadrul plafoanelor autorizate stabilite la articolul 32 din Normele de aplicare a regulamentului financiar[5];

(b) propunerile legislative în curs : propunerile Comisiei în curs de examinare, cu precizarea liniei bugetare (nivel inferior), a capitolului și a domeniului de politică. Ar trebui găsit un mecanism de actualizare a tabelelor de fiecare dată când se adoptă o nouă propunere în vederea evaluării consecințelor financiare.

Comisia trebuie să ia în considerare modalitățile de realizare a unui sistem de referințe încrucișate între programarea financiară și programarea legislativă a acesteia pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia trebuie să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea pentru perioada mai-decembrie. Autoritatea bugetară trebuie informată în special cu privire la:

(a) toate noile actele legislative adoptate, dar neincluse în documentul pentru perioada mai-decembrie (cu sumele corespunzătoare);

(b) toate propunerile legislative în curs de adoptare, prezentate, dar neincluse în documentul pentru perioada mai-decembrie (cu sumele corespunzătoare);

(c) legislația prevăzută în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se acțiunile susceptibile de a avea un impact financiar (da/nu).

Comisia trebuie să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

B. Agenții și ȘCOLI EUROPENE

26. LA PREZENTAREA PROPUNERII SALE DE CREARE A UNEI NOI AGENțII, COMISIA VA EVALUA IMPLICAțIILE BUGETARE PENTRU CAPITOLUL DE CHELTUIELI ÎN CAUZă. PE BAZA INFORMAțIILOR RESPECTIVE șI FăRă A ADUCE ATINGERE PROCEDURILOR LEGISLATIVE CARE REGLEMENTEAZă ÎNFIINțAREA AGENțIEI, CELE DOUă COMPONENTE ALE AUTORITățII BUGETARE SE ANGAJEAZă, ÎN CADRUL COOPERăRII BUGETARE, Să AJUNGă ÎN TIMP UTIL LA UN ACORD CU PRIVIRE LA FINANțAREA AGENțIEI.

O procedură similară trebuie aplicată atunci când se are în vedere crearea unei noi Școli europene.

Se vor aplica următoarele etape procedurale:

- în primul rând, Comisia va prezenta în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții în cadrul primului trilog care urmează adoptării propunerii sale. Comisia va prezenta fișa financiară care însoțește actul legislativ de propunere a creării agenției și va descrie consecințele acesteia pentru restul perioadei din programarea financiară;

- în al doilea rând, ținând seama de progresele realizate în cadrul procesului legislativ și cu condiția ca fiecare componentă a autorității bugetare să fie în măsură să adopte o poziție privind consecințele financiare ale propunerii înainte de adoptarea actului legislativ, crearea noii agenții va fi inclusă pe ordinea de zi a următorului trilog (care, în cazuri urgente, va urmări o procedură simplificată) în vederea ajungerii la un acord privind finanțarea;

- în al treilea rând, acordul la care s-a ajuns în cadrul trilogului va fi confirmat printr-o declarație comună, sub rezerva aprobării de către fiecare componentă a autorității bugetare în conformitate cu propriul regulament de procedură.

C. Instrumente financiare noi

27. INSTITUțIILE SUNT DE ACORD Că INTRODUCEREA UNOR MECANISME DE COFINANțARE ESTE NECESARă ÎN VEDEREA CONSOLIDăRII EFECTULUI DE LEVIER AL BUGETULUI UNIUNII EUROPENE PRIN CREșTEREA STIMULENTELOR DE FINANțARE.

Acestea sunt de acord să încurajeze dezvoltarea unor instrumente financiare multianuale adecvate care să joace un rol de catalizator pentru investitorii publici și privați.

Atunci când prezintă proiectul de buget, Comisia va prezenta autorității bugetare rapoarte cu privire la activitățile finanțate de Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea sprijinirii investițiilor în cercetare și dezvoltare, a rețelelor transeuropene și a întreprinderilor mici și mijlocii.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu Pentru Comisie

Președintele Președintele Membru al Comisiei […] […] […]

ANEXĂ – COLABORAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN SECTORUL BUGETAR

Partea A. Calendarul procedurii bugetare

28. Instituțiile respectă calendarul stabilit la punctele 2, 3, 8, 9, 11, 12 și 14 de mai jos pentru diferitele etape ale procedurii bugetare. În timp util înainte de începerea procedurii bugetare, instituțiile pot decide de comun acord, dacă este cazul, cu privire la orice modificare a acestui calendar care este considerată adecvată.

Partea B. Prioritățile în cadrul procedurii bugetare

29. În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget și cel târziu în luna aprilie, se va convoca o reuniune tripartită pentru a se discuta cu privire la eventualele priorități bugetare din exercițiul financiar următor.

Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor

30. Comisia va adopta proiectul de buget în ultima săptămână din aprilie sau cel târziu în cursul primei săptămâni din mai.

31. Comisia va prezenta în fiecare an un proiect de buget corespunzător nevoilor reale de finanțare ale Uniunii Europene.

Comisia va ține seama de:

a) previziunile referitoare la fondurile structurale furnizate de statele membre;

b) capacitatea de utilizare a creditelor, încercând să se asigure menținerea unei relații stricte între creditele de angajament și creditele de plată;

c) posibilitățile de a demara noi politici prin proiecte pilot și/sau noi acțiuni pregătitoare sau de a continua acțiuni multianuale care se apropie de finalizare, după evaluarea posibilității de obținere a unui act de bază, în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar (definiția actului de bază, necesitatea unui act de bază în vederea execuției și excepții);

d) necesitatea de a se asigura că orice modificare a cheltuielilor în raport cu exercițiul anterior respectă imperativele disciplinei bugetare.

32. Instituțiile vor evita, în măsura posibilităților, înscrierea în buget a unor posturi care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor operaționale.

33. Cele două componente ale autorității bugetare se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară, efectuată de Comisie în proiectele prezentate, precum și în cadrul execuției bugetului pentru anul curent.

34. În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor din nomenclatura bugetară îl au asupra responsabilităților serviciilor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, cele două componente ale autorității bugetare se angajează să examineze alături de Comisie, în timpul procedurii de conciliere, orice modificare majoră de această natură.

35. Până la convocarea comitetului de conciliere, Comisia poate modifica, dacă este cazul, proiectul de buget în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv printr-o scrisoare rectificativă de actualizare a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii. Comisia va transmite celor două componente ale autorității bugetare, spre examinare, informații privind actualizările, de îndată de acestea sunt disponibile. Aceasta va furniza autorității bugetare toate justificările care ar putea fi necesare.

Partea D. Procedura bugetară înainte de conciliere

36. Se convoacă o reuniune tripartită în timp util înainte de lectura de către Consiliu pentru a permite instituțiilor să realizeze un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget.

37. Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util posibilitățile de punere în aplicare a modificărilor avute în vedere de autoritatea bugetară prin care se creează noi acțiuni pregătitoare/proiecte pilot sau se prelungesc cele existente, cele două componente ale autorității bugetare va informa Comisia până la mijlocul lunii iunie cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o prima discuție să poată avea loc deja în cadrul acestui trilog.

38. Consiliul își finalizează lectura până la sfârșitul lunii iulie, cel târziu.

39. Comisia pentru bugete a Parlamentului European (COBU) votează în cadrul lecturii sale până la sfârșitul lunii septembrie sau cel târziu până la începutul lunii octombrie, iar Parlamentul European votează în cadrul lecturii sale la mijlocul lunii octombrie.

Partea E. Procesul de conciliere

40. În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente, comitetul de conciliere este convocat de către președintele Parlamentului European, cu acordul președintelui Consiliului și ținând seama de dispozițiile TFUE. Convocarea comitetului de conciliere ar trebui semnată și transmisă odată cu votul sesiunii plenare cu privire la buget.

41. Instituțiile colaborează strâns în vederea finalizării lucrărilor comitetului de conciliere în termen de 21 de zile, până la mijlocul lunii noiembrie.

42. Pentru a pregăti un acord privind un text comun în cadrul comitetului de conciliere, se procedează, în cel mai scurt timp, la un schimb de documente necesare între instituții.

43. O reuniune pregătitoare de natură tehnică ar putea fi organizată înainte de votul Parlamentului European pentru a definitiva modul în care va fi organizată muncă.

44. Președinția comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile comitetului sunt prezidate de copreședintele instituției care are rolul de gazdă a reuniunii. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriile regulamente de procedură, participanții pentru fiecare reuniune și își definește mandatul pentru negocieri.

45. În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și ia toate inițiativele necesare în vederea promovării unei apropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului.

46. Datele și ordinile de zi ale reuniunilor comitetului de conciliere sunt stabilite în comun de copreședinți pentru a asigura funcționarea eficace a comitetului de conciliere în cursul întregii proceduri de conciliere. Comisia va fi consultată cu privire la datele preconizate.

47. Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul comitetului de conciliere.

48. Reuniunile consiliul de conciliere și cele ale trilogurilor se organizează alternativ în clădirile Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.

49. Secretariatul comitetului de conciliere este asigurat în comun de secretariatul Parlamentului European și de secretariatul general al Consiliului, împreună cu Direcția Generală Buget a Comisiei, pe baza definirii clare și prealabile a sarcinilor celor trei instituții.

50. Comitetul de conciliere are la dispoziție proiectul de buget al Comisiei, poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European. În plus, Comisia va prezenta avizul său cu privire la caracterul executabil al poziției Consiliului și al amendamentelor Parlamentului European și, eventual, nota sa de informare privind executarea bugetului.

51. Acordul asupra unui text este constatat în cadrul unei reuniuni a comitetului de conciliere sau, ulterior, printr-un schimb de scrisori între copreședinți. Se transmit Comisiei copii ale acestor scrisori.

52. Fiecare componentă a autorității bugetare va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că rezultatele obținute prin procesul de conciliere sunt respectate pe toată durata procedurii bugetare în conformitate cu dispozițiile TFUE.

53. Instituțiile vor încerca să țină o conferință de presă comună pentru a anunța rezultatul pozitiv al concilierii. Acestea va încerca, de asemenea, să emită comunicate de presă comune.

54. Odată ce se ajunge la un acord privind un text comun, Parlamentul European și Consiliul vor încerca să aprobe, în cel mai scurt timp, rezultatul obținut de comitetul de conciliere, în cadrul articolului 314 alineatul (6) din TFUE și în conformitate cu regulamentele interne de procedură ale fiecărei instituții.

Partea F. Bugetele rectificative

Principii generale

55. Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate chestiunilor specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra principiilor de mai jos pentru a asigura cooperarea interinstituțională adecvată în vederea adoptării rapide și în bune condiții a bugetelor rectificative, evitând în același timp, în măsura posibilităților, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.

56. În măsura posibilităților, instituțiile vor încerca să limiteze numărul bugetelor rectificative.

Calendar

57. Comisia va informa în avans cele două componente ale autorității bugetare cu privire la datele la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.

58. În conformitate cu regulamentele sale interne de procedură, fiecare componentă a autorității bugetare va încerca să examineze proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie la scurt timp după adoptarea acestora de către Comisie.

59. Pentru a accelera procedura, cele două componente ale autorității bugetare vor asigura, în măsura posibilităților, coordonarea calendarelor lor de lucru respective în vederea facilitării unei desfășurări coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea vor încerca să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar indicativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.

Cele două componente ale autorității bugetare vor ține seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a îl aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului în cauză.

Cooperarea pe parcursul lecturii de către fiecare componentă a autorității bugetare

60. Instituțiile vor coopera cu buna credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilităților, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.

Dacă este cazul și atunci când există un risc de divergențe, fiecare componentă a autorității bugetare, înainte de a adopta o poziție finală privind bugetul rectificat, sau Comisia pot propune convocarea unui trilog specific pentru a discuta despre divergențele respective și pentru a încerca să ajungă la un compromis.

61. Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv vor figura sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia va prezenta proiectele de bugete rectificative, iar cele două componente ale autorității bugetare vor notifica, în măsura posibilităților, pozițiile lor respective înainte de trilog.

62. În cazul în care se ajunge la un compromis în timpul trilogului, fiecare componentă a autorității bugetare se angajează să țină cont de rezultatele trilogului atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu tratatul și cu regulamentul său intern de procedură.

Cooperarea după lectura de către fiecare componentă a autorității bugetare

63. În cazul în care Parlamentul European adoptă fără amendamente poziția Consiliului, se adoptă bugetul rectificativ.

64. În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea comitetului de conciliere, se convoacă un trilog.

65. În cazul în care se ajunge la un acord în cadrul trilogului și cu condiția ca fiecare componentă a autorității bugetare să fie de acord cu rezultatele trilogului, concilierea se va încheia printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a comitetului de conciliere.

66. În cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul trilogului, comitetul de conciliere se reunește și își organizează activitățile în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza cât mai mult posibil din procesul de elaborare a deciziilor înainte de expirarea termenului de douăzeci și una de zile stabilit la articolul 314 alienatul (6) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.

[1] JO L , p. .

[2] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

[3] JO C 139, 14.5.2006, p. 1.

[4] JO C 89, 22.4.1975, p. 1.

[5] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, JO L 357, 31.12.2002, p.1.