52010DC0190

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 28.4.2010

COM(2010)190 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea ex-post externă a celei de-a treia etape din programul Tempus 2000-2006

CUPRINS

Raport privind evaluarea ex-post externă a celei de-a treia etape din programul Tempus 2000-2006

1. Introducere 3

2. Istoric 3

3. Scurtă descriere a programului 4

4. Activitățile de evaluare 4

5. Concluziile evaluării 5

5.1. Relevanța 5

5.2. Eficiență 5

5.3. Eficacitate 6

5.4. Impacturi 7

5.5. Durabilitate 8

6. Recomandări ale evaluatorilor și observațiile Comisiei 8

7. Concluzie 11

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea ex-post externă a celei de-a treia etape din programul Tempus 2000-2006

Introducere

Raportul este prezentat în temeiul articolului 12 din Decizia 1999/311/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999. Acesta prezintă poziția Comisiei privind principalele concluzii și recomandări ale evaluării ex-post externe a celei de-a treia etape din programul Tempus (Tempus III), care pot fi consultate la: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/education/2009/tempusreport_en.pdf .

Istoric

Prima etapă a programului Tempus, adoptată în 1990[1] și care includea inițial Țările din Europa Centrală și de Est (TECE), a căutat să contribuie la reforma socio-economică prin cooperarea între instituții de educație superioară din UE și din țările partenere. Acesta a fost conceput pentru a promova dezvoltarea comună de noi programe de studii, dobândirea de noi competențe de management de către personalul academic și administrativ și deschiderea sistemelor educaționale din țările partenere către societatea civilă.

A doua etapă a programului a extins acoperirea geografică a acestuia și, de asemenea, i-a ridicat nivelurile de ambiție și așteptări. Priorități naționale specifice au fost introduse în completarea abordării de la bază spre vârf, în care inițiativa le aparținea exclusiv universităților. Această evoluție i-a permis programului să corespundă schimbărilor din contextul politic și să contribuie la procesul de aderare al TECE la Uniunea Europeană.

Două aspecte inovatoare au fost introduse apoi, în cadrul celei de-a treia etape a programului Tempus (Tempus III) în 2002[2]. Pe lângă abordările verificate specifice țărilor, s-a pus un accent deosebit asupra capacității programului de a încuraja cooperarea regională și s-au făcut trimiteri mai explicite la necesitarea de a garanta coerența și complementaritatea cu alte programe comunitare și, de asemenea, de a crea sinergii cu alte forme de asistență către țările partenere.

Prin extinderea[3] programului Tempus III la țările din sudul și estul Mediteranei, programul a căutat, de asemenea, să promoveze dialogul intercultural și înțelegerea, ca mijloc de garantare a unei creșteri durabile, a păcii și stabilității și de consolidare a dimensiunii interculturale și de societate civilă a programului.

Tempus III s-a încheiat în decembrie 2006[4]. A patra etapă a programului a început în 2007 și a fost gestionată de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură începând din aprilie 2009.

Scurtă descriere a programului

În scopul de a maximiza impactul asupra proceselor de reformă, Tempus III combină o abordare de la bază spre vârf, în care inițiativa le este lăsată în mare parte universităților, cu o abordare de la vârf spre bază, în care se stabilesc priorități naționale pentru fiecare țară parteneră.

Pentru a realiza aceste obiective, Tempus III a sprijinit trei tipuri de proiecte:

- Proiecte europene comune (PEC): proiecte multilaterale concepute pentru a sprijini eforturile de a dezvolta și de a îmbunătăți programele de studii, de a îmbunătăți formarea profesorilor, de a dezvolta materiale de predare și învățare moderne, de a ameliora administrația universităților și de a contribui la formarea țesutului instituțional în țările partenere.

- Măsuri structurale și complementare (MSC): proiecte multilaterale concepute pentru a sprijini intervențiile pe termen scurt care au ca scop reformarea sistemului și care sunt strâns legate de prioritățile țărilor partenere.

- Burse de mobilitate individuală (BMI): acordate persoanelor fizice pentru a se deplasa în scopul unor activități legate de un anumit proces de reformă și de cooperarea academică.

Țările partenere beneficiare în programul Tempus sunt:

- Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Kosovo în temeiul Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate ONU, Serbia.

- Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Mongolia, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.

- Algeria, Egipt, Israel[5], Iordania, Liban, Maroc, Teritoriul palestinian ocupat, Siria și Tunisia.

Activitățile de evaluare

Evaluarea ex-post externă a avut ca scop câștigarea unei imagini reprezentative asupra programului Tempus III, furnizarea de concluzii și recomandări concrete privind modul în care etapa actuală ar putea fi gestionată astfel încât să răspundă mai bine punctelor slabe identificate și să maximizeze importanța și impactul său, precum și exploatarea exemplelor de bune practici.

Concluziile evaluării

Relevanța

TEMPUS III a rămas un program relevant în ceea ce privește obiectivele sale globale, specifice, precum și operaționale. Aceasta se datorează faptului că procesele de transformare socio-economică și democratică sunt încă în desfășurare, în diferite forme, iar calitatea învățământului superior rămâne un aspect important pentru țările partenere. Gradul de importanță al fiecărui obiectiv specific a fost totuși diferit de la o țară la alta, în funcție de implicarea fiecăreia în procesul de la Bologna și/sau în funcție de desfășurarea unor inițiative de reforme educaționale semnificative în învățământul superior la nivel național.

Relevanța programului TEMPUS III a fost ridicată, de asemenea, datorită caracterului de la bază spre vârf al programului, care permite formularea de priorități naționale și care ține seama de diferitele etape și necesități ale procesului de transformare. În majoritatea țărilor, dacă nu chiar în toate, programul TEMPUS s-a încadrat foarte bine în politicile naționale, deși, în anumite cazuri, nu a beneficiat de o orientare clară către obiective strategice.

Combinația de abordări ale programului a reprezentat un mijloc relevant de realizare a rezultatelor preconizate ale programului, precum și ale realizărilor și impacturilor acestuia, iar, prin această varietate de acțiuni, TEMPUS și-a atins obiectivele specifice, deși acest fapt a fost mai clar pentru obiectivele privind reforma programelor de studii sau formarea în domeniul managementului de exemplu, decât pentru consolidarea democrației, care este foarte dificil de evaluat.

Pe lângă legătura sa cu procesul de la Bologna, care a sporit relevanța programului, și cu agenda privind modernizarea învățământului superior european, și din alte puncte de vedere, TEMPUS nu a fost un program de cooperare izolat. Acesta a avut un rol clar în alte politici UE, deși evaluarea a arătat că mai puteau fi aduse îmbunătățiri, în special cu privire la rolul de complementaritate între TEMPUS și Erasmus Mundus, atunci când acesta din urmă a fost lansat, în 2004 și care a câștigat o importanță deosebită atunci când BMI au fost scoase din TEMPUS. De asemenea, a fost clar din obiectivele Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Instrumentul european de vecinătate și parteneriat că TEMPUS poate juca un rol deosebit, de exemplu, în ceea ce privește consolidarea instituțiilor (de învățământ superior) și promovarea înțelegerii între culturi și apropierii acestora și dezvoltarea resurselor umane, deși rolul său specific părea a nu fi fost suficient pus în lumină.

Pe lângă rolul său în programele UE pentru politică externă, se poate susține că TEMPUS a avut o funcție de complementaritate față de Al șaselea program cadru pentru promovarea cercetării și dezvoltării tehnologice europene. Pot fi constatate complementarități, de exemplu, cu acțiunile Marie Curie, care sunt deschise resortisanților din țări terțe care doresc să lucreze în Europa și organizațiilor publice și private/comerciale cu activități în domeniul cercetării, care doresc să se alăture consorțiilor internaționale Marie Curie. În ceea ce privește relația dintre aceste două programe, evaluarea a concluzionat că, în cazul în care educația academică și cercetarea academică beneficiază pe deplin una de cealaltă, complementaritatea sau sinergia preconizată între programele de reformă a educației ar trebui să primească mai multă atenție decât a primit până în prezent.

Eficiență

În general, nivelurile de finanțare pentru TEMPUS III au fost considerate prea scăzute pentru obiectivele sale ambițioase. Având în vedere provocările importante din țările eligibile, faptul că bugetul total a fost cheltuit și că nivelurile de finanțare au fost insuficiente pentru a finanța toate propunerile pertinente și de calitate a fost considerat ca factor de subfinanțare. Nivelurile de finanțare pentru proiecte în general au părut suficiente.

TEMPUS a fost privit ca un program eficient din punct de vedere al costurilor, în comparație cu programele de cooperare (asistență tehnică) iar caracterul său multilateral a făcut ca instrumentul politic în sine să fie eficient din punct de vedere al costurilor, deși în grade diferite în funcție de instrument.

Respondenții au fost, în general, satisfăcuți de rigoarea procesului de selecție. Singura lor mare preocupare a părut a fi accentul puternic pe partea tehnică în cazurile în care importanța acordată necesităților și priorităților la nivel național „pe teren” ar fi putut fi sporită.

Procesul de monitorizare s-a ameliorat considerabil de la evaluarea intermediară, iar singurul punct slab identificat se referea la reacțiile limitate (către toți membrii consorțiului) privind monitorizarea pe teren.

Birourile naționale Tempus (BNT), punctele de contact naționale (PCN) și delegațiile UE au îndeplinit roluri de sprijin al programului și al participanților la acesta. Cu toate acestea, evaluarea a arătat că modul în care acești factori și-au îndeplinit rolurile care le-au revenit a variat considerabil în diferitele țări și ar fi putut suporta îmbunătățiri.

Eficacitate

TEMPUS III a adus o contribuție generală importantă la dezvoltarea sistemelor de învățământ superior, precum și celor cinci linii de acțiune specifică din „procesul de la Bologna”. Această contribuție a inclus obiective cheie privind învățământul superior, precum dezvoltarea programelor de studii, dezvoltarea de diplome comparabile și compatibile, organizate pe o structură de trei cicluri, garantarea calității, recunoașterea diplomelor străine, reforma structurilor și a unităților de învățământ superior, precum și dezvoltarea de profile de competențe – aceasta mai mult la nivelul fiecărei instituții decât la nivel de politică națională, atunci când durata și posibilitățile oferite de MSC și inaccesibilitatea actorilor principali la nivel politic au avut ca rezultat efecte mai indirecte.

În funcție de conținutul real al proiectelor și de caracteristicile sistemelor de învățământ superior, TEMPUS a contribuit, de asemenea, la o mai mare relevanță pentru societate a învățământului superior, de exemplu, prin stabilirea sau ameliorarea unor legături între învățământul superior, întreprinderi, cercetare și inovare. Caracterul de la bază spre vârf al programului TEMPUS III și nivelul ridicat de contact direct între persoane au ajutat cu siguranță la promovarea înțelegerii între culturi și a apropierii acestora, însă contribuția la dezvoltarea unor „societăți civile libere și înfloritoare” și rolul ONG-urilor ar trebui clarificate.

Profesorii sunt cei care au beneficiat în principal din implicarea lor, îndeosebi prin contacte cu colegii din străinătate, o mai bună cunoaștere a altor culturi și a instituțiilor UE, o mai bună formare și prin impactul pozitiv din punct de vedere moral al oportunităților de dezvoltare a carierei și de mobilitate. Studenții au beneficiat, de asemenea, de program – prin accesul la noi materiale/metode de studiu, ameliorarea calificărilor și o mai bună cunoaștere a altor culturi – deși mai puțin din punct de vedere al șanselor de angajare, caz în care efectele au fost mai indirecte.

Participarea a fost echilibrată din punct de vedere geografic. Instituțiile de învățământ superior din UE au considerat mai marea internaționalizare ca fiind cel mai mare beneficiu din implicarea în TEMPUS III, în timp ce motivele financiare au fost rareori singurul motiv pentru participare și, în anumite cazuri, fiind motivul pentru care au participat mai puțin și pentru care participarea a rămas relativ concentrată. Acoperirea geografică în țările partenere a fost echilibrată, cu implicarea majorității instituțiilor de învățământ superior. Organismele neuniversitare (de exemplu, ministere sau organismele de acreditare/formare) au fost, în general, implicate, deși nivelul de implicare nu a fost întotdeauna atât de larg răspândit și de proeminent cum se preconiza.

Dimensiunea, domeniul de aplicare și caracterul unic al programului TEMPUS III a avut ca rezultat apariția în țările partenere a unei „mărci” TEMPUS identificabile și de calitate – în special, în rândul administratorilor universitari, personalului facultăților participante și actorilor din domeniul învățământului superior la nivel național, însă poate mai puțin în rândul studenților și al celorlalte categorii de personal. În statele membre ale UE, „marca” a fost mai puțin prezentă, aceasta găsindu-se adeseori în concurență cu alte programe de cooperare națională sau de sprijin al țărilor terțe.

Impacturi

În pofida variațiilor semnificative la nivel regional, național și chiar al fiecărei instituții de învățământ superior, TEMPUS III a adus o contribuție importantă la modernizarea și la deschiderea educației către necesitățile societății și ale pieței forței de muncă. Au fost dezvoltate multe programe de studiu, adeseori răspunzând unor necesități ale pieței forței de muncă foarte specifice și nesatisfăcute anterior. Cu toate acestea, va fi nevoie de ceva timp înainte ca o „masă critică” de absolvenți formați pe baza programului TEMPUS III să poată avea un impact evident pe piața forței de muncă la nivel național.

De asemenea, a avut un impact semnificativ asupra persoanelor, contribuind la introducerea unei culturi a schimbării și la motivarea, în special, a personalului tânăr să sprijine și să realizeze reformele necesare. Programul a contribuit la schimbarea mentalităților și la deschiderea acestora către schimbări și inovări, oferind, în același timp, noi perspective de carieră celor implicați.

Impactul din perspectiva factorilor decizionali în învățământul superior care utilizează competențele dezvoltate prin TEMPUS III pentru a influența instituțiile de care aparțin a fost pozitiv la nivel de instituție de învățământ superior. Numeroși factori decizionali au luat parte la proiecte și mulți dintre aceștia vor putea juca un rol viitor în reformele instituțiilor de care aparțin. La nivel național, TEMPUS III nu a reușit să implice la fel de activ factorii decizionali, care, ca grup, se confruntă, de asemenea, adesea cu o importantă rotație a personalului. Acest lucru a însemnat că, deși TEMPUS III a putut genera rezultate semnificative la nivel de instituție în domenii precum garantarea calității sau guvernanța universitară în general, influențarea legislației naționale, cu excepția țărilor candidate în care a existat un număr de exemple evidente, a avut un caracter mai indirect, programul făcând loc unor discuții politice, mai degrabă decât aducând schimbări directe.

TEMPUS III a ajutat la crearea unor instituții de învățământ superior mai orientate către aspectul internațional și mai flexibile, ca platformă pe baza căreia acestea să se poată profesionaliza mai mult pe viitor. Acestea, alături de impacturile conexe la nivel individual de personal, au reprezentat probabil cel mai mare impact al programului. De asemenea, programul a avut o importantă contribuție la procesul de convergență pe termen lung dintre țările partenere și standardele și practicile din învățământul superior din UE – cel mai evident concentrate în procesul de la Bologna și în programul mai vast al reformelor învățământului superior. În fine, TEMPUS III a avut un impact semnificativ asupra stabilirii sau revigorării cooperării regionale dintre țările partenere din toate regiunile și a avut un impact important, deși adeseori neobservat, din punct de vedere al întăririi cooperării în sânul fiecărei țări partenere.

Durabilitate

Multe beneficii și rezultate ale programului au fost durabile. Odată terminate proiectele, au rămas experiența sau cunoștințele acumulate prin proiecte, îmbogățirea cunoștințelor dintr-un domeniu de studiu, ameliorarea practicilor de lucru, ameliorarea competențelor în domeniul predării și al managementului, o mai mare cunoaștere a altor culturi și instituții din UE, noi programe de studiu, precum și o cultură mai inovatoare în cadrul instituțiilor. Rezultatele MSC, datorate caracterului acestora de a furniza sprijin reformei structurale, au fost mai puțin tangibile, însă majoritatea rezultatelor politice au fost în continuare utilizate în organizațiile implicate.

În multe cazuri, programul a încurajat parteneriate durabile în învățământul superior, implicând țări din UE și țări partenere în diferite grade, în funcție de caracterul proiectului, cooperarea academică fiind continuată la finalizarea proiectului.

Instituțiile implicate au adus o contribuție importantă la finanțarea ulterioară: jumătate dintre parteneri și-au continuat activitățile conexe pe baza unor surse de finanțare proprii, precum bugetele naționale, alte surse multilaterale sau bilaterale și colectarea de fonduri externe. În acest sens, diferitele părți interesate implicate au dovedit un înalt nivel de angajare financiară pentru a continua activitățile și rețelele care au fost stabilite. Părțile interesate ar trebui să fie încurajate pentru a participa mai activ la difuzarea rezultatelor și la promovarea realizărilor, care au tendința de a fi limitate din cauza concurenței între unitățile de învățământ superior.

Recomandări ale evaluatorilor și observațiile Comisiei

Raportul de evaluare face o serie de recomandări care sunt enumerate în continuare, alături de observațiile Comisiei.

Recomandarea 1 – Consolidarea orientării strategice a programului

Comisia convine că dialogul politic poate fi, cu siguranță, consolidat. În cadrul programului TEMPUS IV, s-au depus multe eforturi pentru a consolida dialogul cu ministerele. Ministerele sunt cele care stabilesc prioritățile naționale, prin intermediul delegațiilor și în urma consultărilor cu părțile interesate la nivel național. De asemenea, ministerele sunt consultate privind lista restrânsă a proiectelor care vor fi finanțate. Un grup de experți în reforma învățământului superior, avizat de ministere, a fost înființat în țările partenere, iar acești experți reprezintă o legătură importantă între lumea academică și factorii de decizie și, în multe cazuri, sunt implicați în consilierea ministerelor de care aparțin. Nu mai puțin important este faptul că indicatorii de performanță pe baza cărora proiectele trebuie să raporteze au fost revizuiți recent și vor facilita corelarea monitorizării proiectelor și a cadrelor strategice naționale.

Recomandarea 2 – Ameliorarea sinergiei concrete cu Erasmus Mundus și cu alte acțiuni comunitare și încurajarea legăturilor cu cercetarea

Comisia a depus eforturi considerabile pentru a concepe TEMPUS IV și Erasmus Mundus într-o perspectivă de complementaritate (cooperarea/reforma instituțională față de promovarea mobilității). BNT dețin acum un mandat explicit și sarcini legate de promovarea Erasmus Mundus și alte inițiative UE în domeniul învățământului superior. Informările privind Erasmus Mundus reprezintă un punct constant de pe agenda reuniunilor periodice BNT/PCN, iar Erasmus Mundus investește din ce în ce mai mult în informarea sistematică a BNT privind cele mai recente dezvoltări.

Încurajarea legăturilor cu politicile și programele de cercetare și, în special, cu acțiunile Marie Curie, care au ca scop mobilitatea internațională a cercetătorilor și dezvoltarea carierelor acestora, reprezintă una dintre prioritățile Comisiei. O temă specifică a activităților programului Tempus IV este de a sprijini dezvoltarea triunghiului de cunoștințe din țările partenere și un studiu a fost lansat recent pentru a contabiliza studiile de doctorat din țările învecinate, acesta incluzând, de asemenea, elemente legate de politicile și programele din domeniul cercetării.

De fapt, recomandarea privind complementaritatea nu ar trebui să fie limitată la Erasmus Mundus și la cercetare, ci ar trebui să includă, de asemenea, și celelalte forme de sprijin bilateral în domeniul învățământului superior pe care Comisia le pune la dispoziția țărilor partenere, în principal prin delegații (sprijin bugetar, program sectorial). De asemenea, aceasta ar trebui să includă și programe relevante care acoperă alte regiuni, și anume EDULINK, care a fost conceput pentru a promova stabilirea de rețele regionale și multilaterale între unități de învățământ superior din grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) și UE și Nyerere, care promovează mobilitatea academică din aceeași regiune. Conectarea inițiativelor regionale existente la dialogul politic național din zona educației ar trebui să fie inclusă în recomandare.

Recomandarea 3 – Revizuirea nivelului de finanțare ținând seama de obiectivele TEMPUS

Comisia recunoaște că există suficiente proiecte de înaltă calitate, care ar putea justifica o creștere a bugetului, în special având în vedere că există o importantă cerere pentru program (prima cerere pentru Tempus IV: 530 propuneri primite /76 proiecte selectate – a doua cerere: 610 primite/69 selectate). Rata de selecție este foarte scăzută, în jur de 12%. Multe proiecte foarte bune nu pot fi finanțate din motive de constrângeri bugetare. Capacitatea de absorbție a programului Tempus este foarte ridicată.

Bugetele pentru proiecte individuale au crescut în TEMPUS IV. Un număr limitat din prima generație de proiecte TEMPUS IV va fi finalizat la sfârșitul anului 2011. Poate fi util să se investigheze dacă toate fondurile pentru proiecte au fost cheltuite și eventual să se reanalizeze bugetele pentru proiecte individuale în vederea unor perspective financiare viitoare pentru program. De asemenea, ar fi importat să se analizeze ideea că o finanțare sporită ar putea fi avută în vedere la nivelul tuturor regiunilor implicate pentru a se evita un mare dezechilibru între țări (cum ar fi Federația Rusă) și regiuni (de exemplu, țările mediteraneene).

Recomandarea 4 – Sporirea calității propunerilor de proiecte

În ultimii ani, Comisia a investit considerabil în formarea BNT și a PCN din punct de vedere al competențelor de pregătire a proiectelor. Informațiile privind proiectele anterioare sunt puse la dispoziție în mod din ce în ce mai sistematic (website, în timpul conferințelor și a altor evenimente – compendii de proiecte, studii de bune practici rezultate din proiecte).

Recomandarea 5 – Ameliorarea eficacității monitorizării pe teren

O abordare actualizată a monitorizării pe teren a fost dezvoltată pentru Tempus IV. Au fost definite trei obiective de monitorizare: prevenția (în primele etape ale proiectului), consultarea (la mijlocul termenului) și controlul ( ex-post ). Au fost stabilite obiective cantitative, punându-se un accent puternic asupra funcției preventive, însemnând că toate proiectele nou selectate ar trebui vizitate în primele șase luni. La fața locului se organizează informări, iar contractorilor li se oferă sistematic reacții care să le permită să își amelioreze proiectul.

Pe lângă aceste instrumente, vizitele de monitorizare orientate către rezultate sunt, de asemenea, efectuate la proiecte din multe țări.

Recomandarea 6 – Oferirea unui mai mare sprijin PCN din noile state membre

Cei mai importanți actori din noile state membre, din punct de vedere al împărtășirii experienței beneficiarilor recenți ai programului, sunt universitățile. Universități din Polonia, Slovenia, Republica Cehă și Țările Baltice au fost deosebit de active în TEMPUS III și continuă să fie foarte implicate în TEMPUS IV. Nu este posibil să se aibă în vedere oportunități de finanțare pentru PCN, care sunt punctele de informare din statele membre.

Recomandarea 7 – O mai bună definire a implicării delegațiilor UE în ameliorarea dialogului (structural) cu autoritățile naționale privind învățământul superior

Implicarea delegațiilor UE este probabil domeniul în care s-au realizat cele mai importante ameliorări în ultimii ani. Delegațiile sunt asociate pe parcursul tuturor etapelor de implementare a programului. Acestea sunt implicate în consultarea ministerelor pentru stabilirea priorităților programului, sunt consultate privind proiectele selectate pe lista restrânsă, sunt invitate la zile de informare și sunt asociate în monitorizarea pe teren a proiectelor. Acestea sunt primul interlocutor pentru contactele cu ministerele și, de asemenea, sunt implicate în grupul de experți în reforma învățământului superior, fiind asociate activităților acestora.

Recomandarea 8 – Continuarea proiectelor de tipul TEMPUS după aderarea la UE

Instrumentul pentru cooperarea în domeniul învățământului superior pentru instituțiile din statele membre ale UE este programul (Erasmus) de învățare de-a lungul vieții, iar instituțiile din învățământul superior din țările candidate devin automat eligibile pentru participarea la Erasmus atunci când devin state membre. Comisia investește în multe eforturi de pregătire a țărilor candidate pentru participarea lor la programul de învățare de-a lungul vieții și, mai mult, propune includerea unei sesiuni privind post-Tempus în zilele de informare privind Tempus (cum se întâmplă deja în Croația).

Recomandarea 9 – O mai mare importanță acordată bunelor practici – informarea privind legăturile cu piața forței de muncă și societatea civilă

Cooperarea universități-întreprinderi este una dintre temele prioritare ale Tempus IV. Din ce în ce mai multe proiecte se desfășoară în acest domeniu, iar cererea de propuneri încurajează implicarea mediului de afaceri (parteneriatele între mai mulți actori). Acesta este un rezultat concret produs de conferința de la Amman privind cooperarea dintre universități și întreprinderi din 2007 (a se vedea, de asemenea, raportul „ Linking the world of works and education through Tempus [6]”).

Recomandarea 10 – Acordarea unei mai mari priorități proiectelor de reformă a managementului

Reforma guvernanței este una dintre temele de prioritate explicită din cadrul Tempus IV și din ce în ce mai multe proiecte abordează acest aspect. Un studiu privind guvernanța universitară a fost finalizat în 2009 pe baza celor mai bune practici din Tempus în acest domeniu și a dezvoltărilor politice care au loc atât în UE, cât și în țările partenere. În 2010, trei seminarii privind politica vor avea loc în Ucraina, Kazahstan și Maroc, implicând experți și factori de decizie politică în discuții privind modul în care guvernanța universitară se poate face mai transparentă și mai eficientă.

Recomandarea 11 – Acordarea unei mai mari atenții accesibilității (egalității de șanse) a proiectelor

Egalitatea de șanse este menționată explicit ca fiind un criteriu de calitate în cadrul cererii de propuneri pentru Tempus IV și poate fi menționată mai clar în cadrul zilelor de informare privind Tempus.

Recomandarea 12 – Sprijinirea ambițiilor suplimentare ale proiectelor, cum ar fi cazul diplomelor comune sau al diplomelor duble

Comisia va examina tipul de ambiție suplimentară și va investiga problemele cu care proiectele se pot confrunta. Delegația CE la Moscova a lansat recent un studiu privind diplomele duble în Federația Rusă, iar acest studiu, cu siguranță, va invoca aspecte care vor fi analizate mai în detaliu.

Recomandarea 13 – Ameliorarea atât a difuzării, cât și a utilizării rezultatelor proiectului

Difuzarea reprezintă un criteriu de calitate pentru evaluarea propunerilor și, de asemenea, un punct major avut în vedere la monitorizarea proiectului. În ultimii ani, s-au făcut multe progrese în acest domeniu. Studii tematice privind cooperarea între universități și întreprinderi, garantarea calității și guvernanța au fost realizate și urmate de seminarii tematice, cu participarea unui mare număr de părți interesate. Se realizează compendii de proiect, care sunt actualizate continuu, iar proiectele de mare succes sunt invitate să împărtășească experiența lor în diferite forumuri.

Concluzie

Programul TEMPUS rămâne de o importanță majoră în ceea ce privește principalul său obiectiv de a promova reforma și modernizarea învățământului superior la nivel instituțional. Activitățile au contribuit la diferite niveluri la reforme care altfel probabil nu ar fi fost realizate sau care ar fi continuat într-un ritm mult mai lent. În același timp, este evident că, în multe țări, sunt în continuare necesare progrese în reformarea sectorului învățământului superior și că importante provocări în reformarea structurilor de învățământ superior ale acestora vor apărea sau tocmai au apărut. Tempus reprezintă, pentru un număr important de țări partenere, singura cale de cooperare cu alte instituții din alte țări și este singurul program de cooperare funcțional pe care UE (și statele membre) îl poate (pot) oferi unor țări.

Logica intervenției și mecanismele de gestionare de bază pentru a sprijini acest proces au fost pe deplin confirmate, iar ameliorări semnificative au fost introduse în cea mai recentă etapă a programului, Tempus IV.

Originalitatea și succesul programului constau în mare măsură în abordarea sa de la bază spre vârf, motivată de cerere, prin care instituțiile de învățământ superior își asumă propriile inițiative în cadrul unei cereri de propuneri cu un cadru larg de posibilități, precum și prin accentul puternic pe cooperarea instituțională. Acest nivel ridicat de contact direct între oameni a ajutat la promovarea înțelegerii și apropierii culturilor. Aceste caracteristici ar trebui menținute. Tempus, prin caracterul său multilateral, prin abordarea proiectelor și prin mecanismele sale de gestionare, s-a dovedit un instrument politic eficient din punct de vedere al costurilor, în special în comparație cu alte intervenții clasice de asistență tehnică.

Este evident că proiectele Tempus au ca particularitate o puternică relevanță pentru reforma și îmbunătățirea sistemelor de educație superioară ale țărilor partenere, impactul acestora asupra persoanelor, profesiilor, conținuturilor, metodelor, calificărilor mai bune, internaționalizării și organizării studiilor și a instituțiilor implicate. Rezultatele proiectelor sunt durabile, menținute, consolidate și exploatate în cadrul instituțiilor. Tempus este un instrument pe care comunitatea academică din țările partenere îl poate testa, utiliza și exploata pentru a le sprijini necesitățile și pentru a contribui la evoluțiile pe plan național și dincolo de acesta, în cadrul mai larg al comunității învățământului superior de la Bologna. Tempus reprezintă o marcă identificabilă și de calitate în țările partenere. De asemenea, el este un program respectat în UE și în instituțiile din statele membre.

Programul continuă să atragă un nivel ridicat de interes și multe cereri de o calitate foarte bună, care nu pot totuși primi finanțare din motive de constrângeri bugetare. Comisia ar putea avea în vedere posibilitatea de a spori finanțarea pentru toate regiunile incluse în program, în măsura în care cadrul financiar o permite și fără a afecta alte priorități din domeniul cooperării, pentru a sprijini pe deplin obiectivele foarte ambițioase și provocările din domeniul învățământului superior și evoluțiile semnificative viitoare din comunitatea academică internațională.

[1] Decizia 90/233/CEE a Consiliului din 7 mai 1990.

[2] Decizia 1999/311/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999.

[3] Decizia 2002/601/CE a Consiliului din 27 iunie 2002.

[4] Decizia privind extinderea programului Tempus la țările MEDA a modificat durata programului, astfel încât data încheierii a devenit aceeași pentru Tempus, Socrates și Leonardo da Vinci.

[5] Participarea Israelului este posibilă numai pe bază de auto-finanțare.

[6] http://eacea.ec.europa.eu/tempus/doc/linking.pdf