7.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/3

—

este conștient că, pe lângă faptul că reprezintă un element ce permite diverselor identități naționale să coabiteze în Uniunea Europeană – indiferent de modalitățile de atribuire a cetățeniei naționale – și îi implică pe cetățeni în procesul de integrare comunitară, cetățenia europeană contribuie la consolidarea democrației europene;

—

s-a declarat în favoarea oricărei inițiative care ar putea contribui la creșterea participării cetățenilor la procesul democratic al Uniunii, ar putea reprezenta o acțiune de democrație directă și participativă și ar putea contribui substanțial la remedierea deficitului democratic al UE;

—

subliniază necesitatea unei conștientizări sporite de către cetățeni a statutului lor de cetățeni ai UE, a drepturilor și obligațiilor lor și a semnificației acestora în viața de zi cu zi;

—

consideră că dispozițiile generale privind cetățenia Uniunii trebuie considerate din perspectiva principiului conform căruia deciziile trebuie luate în modul cel mai deschis posibil și cât mai aproape de cetățeni;

—

este conștient de faptul că autoritățile locale și regionale sunt cele mai îndrituite să promoveze mai buna înțelegere a ceea ce înseamnă cetățenia europeană și să scoată în evidență beneficiile concrete pe care aceasta le conferă fiecăruia;

—

subliniază că autoritățile locale și regionale au lansat de mult timp inițiative încununate de succes, propunându-se ca promotori și facilitatori de cetățenie;

—

subliniază necesitatea adoptării de măsuri care să asigure educația și formarea pentru cetățenie, depășirea diverselor obstacole, a asimetriilor și lacunelor informative, dobândirea unui exercițiu conștient și liber al propriilor drepturi și obligații;

—

reafirmă responsabilitatea tuturor nivelurilor de guvernare în furnizarea de contribuții la construirea unei „culturi a drepturilor”.

Raportor

dl Roberto PELLA (IT-PPE), membru al consiliului local al comunei Valdengo

Document de referință

Raport privind cetățenia UE în 2010 - Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE

COM(2010) 603 final

1.

își exprimă aprecierea pentru „Raportul privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2007-2010” (1), care descrie diversele evoluții înregistrate în domeniul cetățeniei Uniunii în perioada menționată și însoțește „Raportul privind cetățenia UE în 2010 – Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE”;

2.

se declară în favoarea abordării adoptate în raport, de identificare a principalelor obstacole cu care cetățenii se confruntă încă în viața de zi cu zi, atunci când trebuie să își exercite drepturile legate de cetățenia Uniunii Europene în diferite contexte de viață, fiind de acord cu obiectivul de identificare a obstacolelor în vederea înlăturării lor, astfel încât cetățenii europeni să poată beneficia pe deplin de drepturile lor, și cu voința Comisiei de a consolida „cetățenia europeană” în mod concret și eficient;

3.

își exprimă aprecierea pentru comunicarea însoțitoare a raportului privind cetățenia, intitulată „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (2), ce urmărește eliminarea obstacolelor cu care se confruntă cetățenii europeni atunci când își exercită drepturile conferite în temeiul acquis-ului în domeniul pieței unice, și anume atunci când acționează în calitate de agenți economici (de exemplu ca întreprinzători, consumatori sau lucrători) pe piața unică;

4.

reamintește că introducerea – în Tratatul de la Maastricht – a noțiunii de „cetățenie europeană”, recunoscută tuturor cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene și considerată, odată cu adoptarea Tratatului de la Amsterdam, complementară celei naționale, a reprezentat o etapă fundamentală și cu o puternică încărcătură simbolică în construirea unei identități europene și a unei democrații europene;

5.

subliniază că noutățile legislative introduse de Tratatul de la Lisabona au însemnat consolidarea cetățeniei europene, considerată adițională (nu doar complementară), și nu substituibilă cetățeniei naționale;

6.

este conștient că, pe lângă faptul că reprezintă un element ce permite diverselor identități naționale să coabiteze în Uniunea Europeană – indiferent de modalitățile de atribuire a cetățeniei naționale – și îi implică pe cetățeni în procesul de integrare comunitară, cetățenia europeană contribuie la consolidarea democrației europene, aspect recunoscut în Tratatul privind Uniunea Europeană, care a introdus cetățenia europeană printre principiile democratice, alături de principiul egalității cetățenilor europeni;

7.

subliniază că, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cetățenii acesteia se bucură de drepturi și le sunt impuse obligațiile prevăzute de tratate, drepturi și obligații la care trebuie adăugate drepturile fundamentale recunoscute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la care Uniunea a dorit să adere prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, precum și drepturile și libertățile consfințite de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, adaptată la 12 decembrie 2007 la Strasbourg și care a dobândit, în urma Tratatului de la Lisabona, aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor;

8.

subliniază că drepturile menționate în Raportul privind cetățenia UE sunt, pe de o parte, drepturi exclusive ale cetățenilor Uniunii și, pe de altă parte, drepturi fundamentale, aplicabile și resortisanților țărilor terțe;

9.

este conștient că cetățenia Uniunii reprezintă astăzi statutul fundamental al individului – subiect politic al procesului de integrare europeană –, permițând fiecăruia să se bucure de același tratament, indiferent de naționalitatea sa;

10.

este conștient că înțelegerea semnificației cetățeniei europene și promovarea acesteia reprezintă un factor esențial și strategic, în special în țările care au devenit membre ale Uniunii în ultimii ani și în cele care solicită să devină membre ale UE;

11.

reamintește că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene solicită statelor membre și țărilor care doresc să devină membre ale Uniunii Europene să respecte și să promoveze valorile care stau la baza Uniunii, și anume respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților, toate acestea reprezentând valori comune statelor membre, într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați;

12.

subliniază că recomandarea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, adresată statelor membre ale acestui for la 16 octombrie 2002, a recunoscut că „educația în spiritul cetățeniei democratice ar trebui să cuprindă toate activitățile didactice formale, ne-formale și informale, inclusiv educația în familie, astfel încât fiecare cetățean să poată acționa de-a lungul întregii sale vieți în mod activ și responsabil, în cadrul propriilor drepturi și responsabilități, cu respectarea drepturilor celorlalți”;

13.

reamintește că, în comunicarea sa din septembrie 2005 privind programul comun de integrare, Comisia, în contextul schițării cadrului pentru integrarea în Uniunea Europeană a cetățenilor din state terțe, a invitat statele membre să „pună accentul pe educația civică în programele de primire și în celelalte activități destinate cetățenilor abia sosiți din țări terțe, astfel încât imigranții să înțeleagă și să respecte valorile comune naționale și europene, fructificându-le”;

14.

subliniază că, încă de la lansarea dezbaterii privind viitorul Europei, CoR s-a declarat în favoarea oricărei inițiative care ar putea contribui la creșterea participării cetățenilor la procesul democratic al Uniunii, ar putea reprezenta o acțiune de democrație directă și participativă și ar putea contribui substanțial la remedierea deficitului democratic al UE și salută în special progresele înregistrate în această privință prin Tratatul de la Lisabona;

15.

reamintește că, prin avizul său intitulat „Noi forme de guvernare: Europa, un cadru pentru inițiative cetățenești”, Comitetul Regiunilor invitase UE să-și democratizeze politicile și structurile de decizie și să le facă mai transparente, astfel încât să dea naștere unui cadru ideal pentru participarea și inițiativele cetățenilor la nivel european. În plus, Comitetul solicitase înființarea unor mecanisme care să favorizeze dialogul politic interactiv și implementarea principiului democrației participative;

16.

subliniază că în cadrul priorităților politice identificate pentru perioada 2010-2012, s-a reafirmat că întărirea rolului instituțional al CoR presupune recunoașterea caracterului prioritar al aplicării dispozițiilor Tratatului de la Lisabona referitoare la regiuni sau care au, într-un fel sau altul, o componentă teritorială, așa cum este inițiativa cetățenească; salută adoptarea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească, în care au fost incluse multe dintre observațiile formulate de Comitetul Regiunilor (CdR 167/2010 fin);

17.

subliniază necesitatea depășirii obstacolelor care stau în calea liberei circulații a cetățenilor europeni, aceștia trebuind să poată beneficia pe deplin de drepturile lor în cadrul tratatelor, indiferent de locul în care au ales să se stabilească sau de locul unde au dobândit bunuri și servicii;

18.

evidențiază discrepanța existentă în statele membre între dispozițiile legale aplicabile și realitatea cotidiană cu care se confruntă cetățenii, în special în situațiile transfrontaliere;

19.

evidențiază faptul că principalele probleme apar în momentul punerii în aplicare a reglementărilor europene în diversele state membre și al adaptării ordinii juridice naționale la noutățile legislative;

20.

subliniază necesitatea unei conștientizări sporite de către cetățeni a statutului lor de cetățeni ai UE, a drepturilor lor și a semnificației acestora în viața de zi cu zi;

21.

consideră că trebuie acordată o atenție specială migranților care doresc să dobândească cetățenia unui stat membru, devenind astfel „cetățeni europeni”;

22.

consideră că dispozițiile generale privind cetățenia Uniunii, introduse în Tratatul privind Uniunea Europeană în titlul cuprinzând dispozițiile privind principiile democratice, trebuie considerate din perspectiva principiului conform căruia deciziile trebuie luate în modul cel mai deschis posibil și cât mai aproape de cetățeni, după modelul democrației de proximitate, a cărei concretizare efectivă presupune în special cointeresarea deplină și efectivă a autorităților locale și regionale, ca „autorități ce se află cel mai aproape de cetățeni”;

23.

observă că raportul Comisiei nu acordă atenția corespunzătoare contribuției pe care autoritățile locale și regionale o pot aduce la exercitarea efectivă și calitativă a cetățeniei europene;

24.

este conștient de faptul că autoritățile locale și regionale sunt cele mai îndrituite, în virtutea proximității lor față de cetățeni, să promoveze mai buna înțelegere a ceea ce înseamnă cetățenia europeană și să scoată în evidență beneficiile concrete pe care aceasta le conferă fiecăruia, inclusiv prin ilustrarea impactului concret al politicilor Uniunii în viața cetățenilor;

25.

este conștient că autoritățile locale și regionale vor avea un rol esențial de îndeplinit în procesele participative care vor trebui inițiate, în vederea implementării unei reale abordări de jos în sus, permițând cetățenilor să contribuie semnificativ la definirea politicilor UE care le concretizează drepturile;

26.

consideră că autoritățile locale și regionale sunt în măsură să faciliteze acțiunile instituțiilor europene care își propun să aibă ecou în special la nivelul grupurilor ce fac adesea dovada unui grad scăzut de participare, precum tinerii și migranții;

27.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt cele care dețin responsabilități în gestionarea problemelor legate de circulația și șederea cetățenilor europeni, inclusiv în ceea ce privește primirea;

28.

remarcă faptul că, deși denunță obstacolele din calea exercitării drepturilor de cetățenie europeană, raportul nu acordă destulă atenție condițiilor preliminare necesare concretizării oricărei forme de cetățenie și depășirii obstacolelor geografice, culturale, lingvistice, tehnologice sau de informare care împiedică exercitarea conștientă și liberă a exercitării drepturilor și obligațiilor proprii;

29.

subliniază că raportul privind cetățenia pe 2010 nu acordă atenția necesară instrumentelor de acțiune civică ce reprezintă noile canale de diseminare a democrației și a atitudinii civice;

30.

subliniază că raportul nu ține destul seama de necesitatea întreprinderii unor acțiuni de simplificare administrativă la nivel local și regional, destinate exercitării eficiente a drepturilor ce decurg din cetățenia europeană;

31.

evidențiază faptul că, în noul context multicultural, cetățenia nu mai trebuie percepută în termeni de simplă protecție a identității și apartenenței, ci ca o etapă de integrare și de incluziune socială;

32.

subliniază că autoritățile locale și regionale au lansat de mult timp inițiative încununate de succes, propunându-se ca promotori și facilitatori de cetățenie, inclusiv prin intermediul proceselor de democrație participativă și deliberativă;

33.

remarcă faptul că, în condițiile în care statisticile arată că cei mai mulți dintre cetățenii UE nu cunosc semnificația drepturilor recunoscute prin cetățenia europeană – mai ales în ceea ce privește libertatea de circulație și de ședere – și nici nu au cunoștință de existența acestora, autoritățile locale și regionale reprezintă, prin faptul că sunt aproape de cetățeni, canalele/instrumentele naturale prin care este sprijinită difuzarea informațiilor destinate cetățenilor Uniunii în acest domeniu;

34.

subliniază că instituțiile politice locale care constituie, prin excelență, expresia corpului electoral european și – ca atare – primele organe autentice ale guvernării europene, reprezintă canalele cele mai potrivite prin care cetățenii UE pot fi informați în legătură cu drepturile lor electorale;

35.

subliniază că rețelele de orașe și înfrățirile dintre localități pot contribui la promovarea și conștientizarea aspectelor referitoare la cetățenie, în calitate de instrumente de integrare și asociere civică, mai ales în noile state membre;

36.

împărtășește dorința Comisiei de a consolida dreptul cetățenilor UE de a beneficia, în țări terțe, de asistența autorităților diplomatice și consulare ale tuturor statelor membre, urmând să propună măsuri legislative în cursul anului 2011 și să-i informeze mai bine pe cetățeni în acest sens; subliniază rolul pe care îl pot îndeplini autoritățile regionale și locale în scopul difuzării pe teren a informațiilor pe această temă și invită Comisia să consulte CoR în momentul elaborării de propuneri în acest domeniu;

37.

subliniază necesitatea adoptării de măsuri care să asigure educația și formarea pentru cetățenie, depășirea obstacolelor culturale, lingvistice, și tehnologice, dobândirea unui exercițiu conștient și liber al propriilor drepturi și obligații, depășirea asimetriilor și lacunelor informative;

38.

consideră că procesul de consolidare a cetățeniei europene își poate trage seva din intensificarea participării active a cetățenilor la viața comunităților locale și în special a tinerilor, a căror mobilitate în spațiul european este mai mare;

39.

recomandă Comisiei Europene să pună accentul și pe aspectele legate de cetățenia europeană în cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), pentru ca viitorii cetățeni ai Uniunii să fie informați și să-și cunoască drepturile și obligațiile;

40.

subliniază importanța voluntariatului pentru promovarea participării și cetățeniei active, precum și importanța sprijinirii acestui tip de acțiune;

41.

consideră necesară consolidarea la nivel european a inițiativelor în favoarea cetățeniei sociale, deoarece accesul la drepturile sociale este legat de criterii și cerințe ce pot apărea drept discriminatorii, încălcând principiul egalității și al tratamentului echitabil prevăzut de dreptul european în relație cu cetățenii altor state membre ale Uniunii Europene care își exercită dreptul la libera circulație, precum și cu cetățenii din țările terțe protejați de legislația Uniunii Europene;

42.

solicită Comisiei ca măsurile pe care are de gând să le adopte pentru facilitarea recursului la servicii medicale transfrontaliere și pentru lansarea unor proiecte-pilot de furnizare a accesului on-line în siguranță la anumite date medicale ale cetățenilor europeni ar trebui să prevadă participarea autorităților locale și regionale, în calitatea lor de autorități aflate cel mai aproape de cetățeni;

43.

ar dori ca autoritățile locale și regionale să fie asociate la acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă pentru a îmbunătăți serviciul de furnizare a informațiilor pentru cetățeni, prin conceperea unui nou sistem de schimb electronic de date, în vederea reducerii întârzierilor și a dificultăților întâlnite în schimbul de informații din sectorul prevederilor sociale;

44.

ar dori ca autoritățile locale și regionale să fie implicate în noile acțiuni prevăzute pentru facilitarea liberei circulații a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora ce provin din țări terțe, acțiuni ce includ nediscriminarea, promovarea bunelor practici și cunoașterea reglementărilor Uniunii, printr-o mai largă difuzare a informației în rândul cetățenilor UE, în legătură cu drepturile lor de liberă circulație;

45.

recunoaște că diferențele în transpunerea Directivei 2004/38/CE ar putea stânjeni exercitarea efectivă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor;

46.

consideră că dreptul cetățenilor la libertate deplină de circulație și la o participare politică activă sunt aspecte esențiale ale cetățeniei Uniunii;

47.

susține eforturile ce urmăresc să garanteze cetățenilor din țările terțe care locuiesc legal pe teritoriul Uniunii posibilitatea de a participa la viața localității lor, în funcție de durata șederii. Dreptul resortisanților țărilor terțe de a participa la viața politică este menționat și în Convenția privind participarea străinilor la viața publică la nivel local;

48.

invită Comisia să întreprindă acțiuni specifice în vederea promovării exercitării efective a dreptului recunoscut cetățenilor europeni de a participa la alegerile locale din statul membru în care și-a stabilit reședința, precum și la alegerile europene;

49.

subliniază necesitatea de a asigura în statele membre cetățenilor Uniunii un acces deplin la informații, ca premisă a participării lor politice active;

50.

subliniază necesitatea întreprinderii, la nivel local și regional, a unor acțiuni de simplificare administrativă, concretizând astfel drepturile legate de cetățenia europeană, în special libertatea de circulație și înlăturarea tuturor practicilor descurajatorii sau a altor forme de discriminare existente, care fac diferențe între diferiții resortisanți europeni, în special în acordarea dreptului de ședere. De asemenea, autoritățile locale și regionale trebuie să poată oferi soluții corespunzătoare, plecând de la identificarea problemelor cu care se confruntă;

51.

subliniază că, pentru a facilita exercitarea libertății de circulație și a libertății de circulație a cetățenilor, trebuie îmbunătățit schimbul de date electronice între administrațiile publice din țările Uniunii, precum și comunicarea dintre acestea și cetățeni;

52.

evidențiază necesitatea de a se interveni cu instrumente de simplificare administrativă, mai ales în cadrul cooperării transfrontaliere, domeniu în care cetățenii se confruntă cu cele mai mari dificultăți în exercitarea drepturilor lor;

53.

evidențiază oportunitatea sprijinirii diferitelor forme de cooperare teritorială, în vederea implementării de proiecte și intervenții ce vizează concretizarea cetățeniei europene și care ar putea contribui la reducerea obstacolelor și sarcinilor administrative și birocratice, inclusiv prin diseminarea numeroaselor bune practici care privesc serviciile transfrontaliere, de exemplu în materie de sănătate și multilingvism;

54.

consideră indispensabilă intensificarea și îmbunătățirea cât mai rapidă a cooperării administrative și a schimbului de informații între autoritățile competente sub aspectul bunelor practici, în vederea garantării liberei exercitări a drepturilor și obligațiilor pe care le presupune cetățenia europeană;

55.

reafirmă responsabilitatea tuturor nivelurilor de guvernare în furnizarea de contribuții la construirea unei „culturi a drepturilor”, sensibilizându-i pe cetățeni în legătură cu drepturile și obligațiile lor;

56.

subliniază importanța unei acțiuni comune pentru promovarea drepturilor și obligațiilor cetățenești, un element ce ar trebui să facă parte integrantă din politica de informare și comunicare a Comisiei Europene;

57.

se angajează să sprijine autoritățile locale și regionale în 2011, cu ocazia Anului european al voluntariatului, în furnizarea unei contribuții semnificative și prețioase, prin acordarea unui spațiu amplu inițiativelor bazate pe noțiunea de cetățenie activă;

58.

sprijină intenția Comisiei Europene de a desemna anul 2013 drept Anul european al cetățenilor; printre activitățile care ar putea fi organizate pentru ca inițiativa să se bucure de succes ar putea fi avută în vedere includerea temei cetățeniei pe lista subiectelor propuse pentru „Zilele porților deschise” (Open Days);

59.

subliniază că autoritățile locale și regionale reprezintă nivelurile de guvernare la care este posibilă lansarea unor inițiative de formare pentru cetățenia europeană, atât a celor de vârstă școlară, cât și a cetățenilor adulți, și în special a celor care intenționează să dobândească cetățenia unui stat membru;

60.

consideră necesară promovarea unor acțiuni de sensibilizare și de formare adresate migranților care intenționează să dobândească cetățenia unui stat membru, devenind astfel și cetățeni europeni;

61.

consideră necesară lansarea unor inițiative de formare pentru cetățenia europeană a funcționarilor din administrațiile publice europene, naționale, regionale și locale;

62.

invită Comisia și statele membre să susțină includerea cetățeniei europene în programa școlară și educativă și să promoveze măsuri de formare pentru cetățenie destinate adulților, apelând inclusiv la mass-media și la TIC;

63.

subliniază importanța organizării evenimentului „Capitalele europene ale culturii” în promovarea identității și cetățeniei europene;

64.

invită Comisia să disemineze acțiuni și proiecte de popularizare și promovare a cetățeniei europene, destinate cetățenilor din statele care au devenit membre ale Uniunii în ultimii ani și din cele care intenționează să devină membre ale UE, în special prin cooperarea cu autoritățile locale și regionale din aceste țări;

65.

invită Comisia să întreprindă acțiuni de eliminare a obstacolelor – administrative și legislative, de informare, de motivare sau lingvistice – care stau încă în calea mobilității cu finalități educative și să identifice strategiile de depășire a lor, în vederea favorizării mobilității transnaționale a tinerilor, preconizând implicarea instituțiilor publice și a societății civile, a întreprinderilor și a altor părți interesate;

66.

în urma interesului manifestat de Comisia Europeană, va evalua oportunitatea creării unei platforme flexibile și informale care să favorizeze cooperarea dintre Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor și asociațiile naționale ale autorităților locale și regionale, în vederea facilitării și sprijinirii dezbaterii privind cetățenia europeană, a identificării problemelor și piedicilor cu care autoritățile locale se confruntă în punerea în aplicare a drepturilor care țin de cetățenia europeană și în vederea încurajării schimbului de experiențe și de bune practici, contribuind astfel la promovarea exercitării active a cetățeniei europene; invită Comisia Europeană să ia în considerare posibilitatea sprijinirii corespunzătoare a acestei activități, în cadrul unui studiu de fezabilitate.